Etimologie

Din a (se) stropi + sufixul -toare.

Pronunție

  • AFI: /stro.pi'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
stropitoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stropitoare stropitori
Articulat stropitoarea stropitorile
Genitiv-Dativ stropitorii stropitorilor
Vocativ stropitoare stropitorilor
  1. vas de tablă, de material plastic etc., de mărimea unei găleți, cu toartă și cu o țeavă aplicată pe partea laterală a peretelui exterior, la care este adaptat un dispozitiv în formă de sită, care servește la stropitul culturilor din grădini.
  2. recipient mare, de obicei cilindric, montat pe un cadru cu roți și prevăzut cu un dispozitiv de proiectat apa, care servește la stropitul străzilor; vehicul prevăzut cu un asemenea recipient.
  3. (înv.) pulverizator.
  4. pămătuf făcut din bucăți de cârpă, cu care fierarul stropește cu apă cărbunii prea înfierbântați din vatra fierăriei.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe