Jump to content

Pirikahu

Nō Wikipedia Māori
Kā tu tētahi pirikahu i Tāmaki-makau-rau

Ko te pirikahu, o te hipi (takea mai te kupu Pākehā sheep), he whakangote nui. Ka ingoatia ia mai te "kahu" mātotoru piringia (piri-) i tōna tinana.[1] Ko te ingoa pūtaiao he Ovis aries. He pango o te waewae me te kanohi ētahi, he tea te waewae me te kanohi ētahi. Ka raratia tēnei kararehe i te Rohe Awarua Āhia ki-te-Uru,[2][3][4][5] ka whakarua ia nō Hēmi Kuki ki Aotearoa i te tau 1773.[6]

Ka kutētētia waiū mai tēnei kararehe ki te hangahanga o te tīhi i ngā motu Ūropi.[7] E kūtia ōna huruhuru mō te rawa taketake ki te hanga o ngā pūweru mahana ("wūru", takea mai te kupu Pākehā wool).[8][9]

Ngā tohutoro

[takatā | takatā pūtake]
  1. William Colenso (Hurae 1883). “Nomenclature”. Macaulay's New Zealander. III. Ng. wh. 1-21
  2. Ensminger, wh. 4.
  3. Weaver, wh. 11–4.
  4. Simmons & Ekarius, wh. 2.
  5. Robert E.Krebs, Carolyn A. (2003) Experiments, Inventions & Discoveries of the Ancient World. Westport, CT: Greenwood Press. ISBN 978-0-313-31342-4.
  6. Hugh Stringleman & Robert Peden (24 Noema 2008). "Story: Sheep farming". Te Ara.
  7. Joseph A.Kurmann, Jeremija L. Rašić & Kroger Manfred (1992). Encyclopedia of Fermented Fresh Milk Products: An International Inventory. New York, NY: Springer. Wh. 343. ISBN 978-0-442-00869-7.
  8. Paula Simmons & Carol Ekarius (2001). Storey's Guide to Raising Sheep. North Adams, MA: Storey Publishing. ISBN 978-1-58017-262-2
  9. Valerie Steele (2005). Encyclopedia of Clothing and Fashion. 3. Thomson Gale. Wh. 52. ISBN 0-684-31394-4.