UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ

Concurs de admitere la Facultatea de Matematică şi Informatică

Sesiunea Iulie 2022
Soluţii şi barem de corectare la Matematică

Subiectul. 1 Pentru t ∈ R considerăm matricele

   
1 − cos t − sin t 1 + cos t sin t
A(t) = , B(t) = .
− sin t 1 + cos t sin t 1 − cos t

i) Calculaţi A(t)B(t), B(t)A(t) şi determinaţi mulţimea M = {t ∈ R : A(t) este inversabilă };

 
ii) Calculaţi det A(t)3 + B(t)3 ;

iii) Arătaţi că există şi determinaţi r ∈ R astel ı̂ncât A(t)2022 = r2021 A(t) şi B(t)2022 = r2021 B(t)
pentru orice t ∈ R.

Barem: Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

i) Prin calcul direct se obţine că A(t)B(t) = B(t)A(t) = O2 , . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Matricea A(t) este inversabilă dacă şi numai dacă det A(t) 6= 0. Cum ı̂nsă det A(t) = 1−cos2 t−sin2 t = 0,
pentru orice t ∈ R rezultă că M = ∅. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

ii) Deoarece A(t)B(t) = B(t)A(t) = O2 , pentru orice t ∈ R, rezultă că

 3  

3 2 0 8 0
A(t)3 + B(t)3 = A(t) + B(t) = =
0 2 0 8

8 0
 
Atunci det A(t)3 + B(t)3 = = 64. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
0 8

iii) Avem că A(t)2 = 2A(t) şi B(t)2 = 2B(t), pentru orice t ∈ R. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
Prin inducţie matematică se arată că A(t)n = 2n−1 A(t) şi B(t)n = 2n−1 B(t), pentru orice t ∈ R şi
n ∈ N∗ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Se deduce că A(t)2022 = 22021 A(t) şi B(t)2022 = 22021 B(t), t ∈ R. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Subiectul. 2 Pe mulţimea numerelor reale definim legea de compoziţie asociativă

x ? y = xy − 5x − 5y + 30, x, y ∈ R.

i) Calculaţi 2022 ? 5;
ii) Arătaţi că mulţimea M = [5, +∞) este parte stabilă a lui R faţă de legea ”?”;

| ? x ?{z. . . ? x} = 6.
iii) Rezolvaţi ı̂n R ecuaţia x
2022 ori

Barem: Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

i) Se obţine 2022 ? 5 = 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

ii) Se consideră x, y ∈ M . Se rescrie legea sub forma x ? y = (x − 5)(y − 5) + 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Se demostrează că x ? y ∈ M , adică x ? y ≥ 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
 n
| ? x ?{z. . . ? x} = (x − 5) + 5 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
iii) Se deduce forma x
n ori

Se demonstrează folosind inducţia matematică relaţia de mai sus. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Se obţin soluţiile x = 4 şi x = 6 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

Subiectul. 3 Fie funcţia f : R → R, f (x) = ex − e · x.

f (x) − f (1)
i) Calculaţi lim ;
x→1 x−1
ii) Determinaţi imaginea funcţiei f ;
2
−1
iii) Arătaţi că ex + ex−1 ≥ x2 + x, pentru orice x ∈ R.

Barem: Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

f (x) − f (1)
i)Se observă că lim = f 0 (1), iar f 0 (x) = ex − e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
x→1 x−1
Limita este deci 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
ii) Studiază semnul derivatei funcţiei f pe mulţimea numerelor reale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Cum f este descrescătoare dacă x < 1 şi f este crescătoare dacă x > 1, se obţine că x = 1 este punct de
minim, iar f (1) = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Din calcul lim f (x) = lim f (x) = ∞ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
x→∞ x→−∞

Se obţine imaginea funcţiei f : Im(f ) = [0, ∞) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

2
iii) Inegalitatea din enunţ se scrie sub forma: ex + ex ≥ e · x2 + e · x . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Se observă că inegalitatea devine f (x2 ) + f (x) ≥ 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)
Deoarece imaginea funcţiei f este [0, ∞), inegalitatea este verificată pentru orice x ∈ R . . . . . . . . . . . (1p)

Z1
xn
Subiectul. 4 Pentru n ∈ N notăm In = dx.
4x2 + 1
0

i) Calculaţi I0 şi I1 ;
1
ii) Să se arate că 4In+2 + In = .
n+1
iii) Studiaţi convergenţa şirului (nIn )n≥0 şi calculaţi limita acestuia.

Barem: Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (1p)

1 1
i) Calculează I0 = arctg(2) şi I1 = ln(5) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
2 8
ii) Se obţine:
Z1 Z1 Z1 Z1
xn+2 xn xn (4x2 + 1) 1
4In+2 + In = 4 dx + dx = dx = xn dx = . . . . . . . . . . . . . . (3p)
4x2 + 1 4x2 + 1 4x2 + 1 n+1
0 0 0 0

iii) Conform formulei de integrare prin părţi se obţine:

Z1 Z1
nxn x 1
nIn = dx = (xn )0 dx = + Jn , n ∈ N,
4x2 + 1 4x2 +1 5
0 0
 Z1
4x2 − 1
unde Jn = xn dx. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)
(4x2 + 1)2
0

|4x2 − 1|
Deoarece 0 ≤ xn ≤ 3xn , pentru orice x ∈ [0, 1] şi n ∈ N, conform proprietăţii de monotonie a
(4x2 + 1)2
integralei Riemann, avem:

Z1 Z1
n|4x2 − 1| 3
0≤ x dx ≤ 3xn dx = .
(4x2 + 1)2 n+1
0 0

1
Rezultă că există lim Jn = 0 şi deci există lim nIn = . În particular, rezultă şi că şirul (nIn )n≥0 este
n→∞ n→∞ 5
convergent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (2p)

Notă: Orice altă variantă de rezolvare corectă se punctează corespunzător.