If - .

:J I

BIB
Coporl n ~i an vclopn

lOT

CAD

EAR

HE0

LOG

XI

,Ie

ECCE:';

STOI\:';

ALEXANDRU

VULPE

NECROPOLA

HALLSTATTIANA

DE LA

FERIGILE
MONOGRAFIE ARHEOLOGICA

r j

>

!,'H~':'H·'~<;= '-', J r:cy ......... .>'.»a__,_-.,,- ',-.-; ...-.,-.; .......... --_

-~ ,-

.' 1:: Ta
"9."_~~,'. -_,,_

.'

ED I T U RA

A CAD

E M I E IRE

PUB

Lie

I ISO

C I :A LIS

TE

ROM

A N IA

BUCURESTI-1967

Cuprinsul

Listu

,l" prvscur!

.iri ,

Descricrca Isl.oricul Necropola

gcografic(1 descoperirilur t.umularu Situatla Aspectul Ritnl topograficn ~i structura ~i evolut ia explornril tumulilor .

12 14 14 15 20
22 stratigraflce inlre morminte 36 37 37 de hurnasament

de Inmorrnlntare

Ritualnl Haport.uri Tipologia

invent arulul :
~i plese

Ceramicii Arrne

58 68 75

Podoabe Necropola Periodizarea Cronologia Concluzli plana ... halIsLatliene de la Ferigile

descoperirilor relativa

80 92 101

a Hallst att ului tlrzin

A N E X A:

Catalogul

descoperirllor Necropola

de la Ferigile .... tumnlarc.

105 105 185 186 190 191 209

turnulara

Alt e descoperirl Necropola plana

in zona necropolei

Alt e descoperiri

in depreslunea

Costest.l-Bistrtta

Rezumat
Planse ,

(Abslract)

Listcl
l um.
,\1
c.,

d~ prescurr

ari

I urnul mot-mint. diametru maxim tnaltirne lungimc ardere vertical

tumulus [jruue

diam. ilia" . inM\. lung.

diameter maximum lieiqbi lenglh secundani vertical sau ars sccuntlur secondary burning

a.s,
vert. oriz.

orizont al horizontal

Publtca(tt A.E
A.JA APO Archncologiui American Arheologia Archeologicke Arheologia Bericht N.S. Pann. Cluj Dacia, Erteslto of Archaeology a Olteniei (D. Berciu) Prelstorlca Rozhledy Moldovci Komission ancienne. numismalique Nouvelle surie UU :\lllSee d'urchcologie Pannonicae Travaux de la section ct archeologique et dIiist.olre .Journal

AR
A.I'h. Mold. BRGK Dacia Diss.

der rcmlsch-germanischen Revue

Disscrtationes Dolgozatok National Eurasia Folia Izvestiia Izvestiia Materiale Publlcatiile Prahistorlsche Real-Lcxikun COBPTCKRH Studii

Dolg- Trao

de la Transylvanie Septentrionalis Archaeologica Bulletin Bulletin si cercetarl lVIuzeului Antiqua Budapest de la Societe Archeologique Archcologlquc Muzeum Bucurcst.i Cluj Bulgare Bulgarc - He lsinki

ESA FA
Lznesliiu-Sociele

Lzoesl iia- I nstitut

Ktizlemenuek .11aiet iale JIIA PMllIB

de l'Institut Nemzeti arheologice Municipiului

Koxlemenyek

az Erdely

MaTCpUaJIhI

11 11CCJI8;J;oBaHIUl no apxco.ror
Bucurestl (,\1. Ebert) Bucurcsl.i Bosnien Zeitschrift fiir Vorgcschichte apx00JIOrUH ele isloric veche aus

au

CCCP

PZ RL SA
SCIV' Slav. Arch. WMlJII

~i cercctarl

SIovenska .~ Wiener

Archeologia Xlit.lcilungen orischc Zeitschrift und Hcrccgowina - \Vicna Prahist

\Visscnschaftliehc

WI'Z

Lesemfa
hasurl supratcte oase vase vase picsc de bolovani lutclutres = stone calcined coals bones
COllcr

"lanul'ilor

schemati zaie

++
'V
1,2 1

ealcinate fragmcnlarc intregi neceramicc signr probabil

carhunl

fragments of pols whole pots

metallic ailesteil objecls qruue yrw'"

a, b

mornuut mormrut

prestunubi!«

o.;
SATUL Ferigile face parte din comuna Costesti, situata in mica depresiune subearpatica Costesti-Bistrita. Depresiunea este striibatuta de albiile a doua piraie paralele, Bistrita ~i Costestii, ce-si aduna apele din muntii Capatinii. Muchia ee desparte cele doua ape, relativ joasa, se inalta spre eentrul depresiunii (dealul Mlacile) ~i culmineaza eu virful Stogul (720 m), care desparte depresiunea in dona eompartimente : Ferigile ~iPietreniBistrita (fig. 1). Limita de nord a depresiunii este aleatuita de muntele Arnota (920 m), prelungire a masivului calcaros Buila (1850 m) (fig. 2/1). Limitele de est ~i de vest sint formate respeetiv de dealul Costestilor (750 m) ~i dealul Neagota-Varateci (500-650 m), ambele reprezentind prelungirea unor pieioare ale muntilor Capatinii. Spre sud, depresiunea se rngusteaza, luind sfir~it in zona confluentei piraielor Costesti ~i Bistrita, Aeeasta din urma eurge in continuare spre sud-est, varsindu-se in Olt, in dreptul eomunei Babeni (rn, Vilcea). Satul Ferigile (local se pronunta Feregi), intemeiat recent (in jurul anului 1920), este situat, in eea mai mare parte, pe vechiul con de dejectie al confluentei celor doua piraie, care s-a rntins, in deeursul veacurilor, spre sud (cota 420 m). Dupa spusele loealnieilor in virsta, preeum ~i din putinele relieve observate de noi, zona satului Ferigile avea, inainte vreme, infati~area tipiea a luncii unui riu de munte. Vegetatia era alcatuita din pileuri de mesteceni, siileii, ulmi ~i plopi, printre care cresteau tufisuri dese de feriga (fig. 2/2). Aeeasta depresiune a fost totdeauna propiee a~ezarilor omenesti. Pe coastele dealurilor din jurul ei, am gasit urme de locuire din epoca de transitie de la neolitie Ia epoca bronzului (cultura Cotofeni), din epoca bronzului (cultura Verbicioara), de la sfirsitul primei epoci a Iierului, din epoca dacica ~i, sporadic, din epoca romana ~i din evul mediu timpuriu (sec. IX-XII). Daca locuirile erau situate pe deal, depresiunea a servit, eel putin in epoea preistorica, drept cimitir. La Ferigile intilnim un grup de tumuli (u-z) (vozi planul general) din epoca de tranzitie neolitic-bronz, peste care se suprapune oimitirul tumular hallstattian. 0 coincidenta face ca oimitirul modem al satelor Ferigile ~i Costesti sa fie situat in margine a necropolei hallstat.tiene. Din fericire, cele doua zone funerare nu se suprapun (d. fig. 1). La circa 1 km nord de limita cimitirului tumular hallstattian, in cent.rul comunei Costesti, pe 0 zona cnprinsa, in linii generale, intre cladirea Sfatului Popular, i;lcoala elementara ~i biserica satului.Ia poalcle dealului Mlacile, fieafla 0 alta necropola hallstattdana, in cea mai mare parte plana (fig. 1). De asemenea, III celalalt compartiment al depresiunii, in satul Bist.rita, pe enprinsul teritoriului manastiri! en acelasi nume, am identificat inca 0 necropola hallstattiana, continind, 1)e cit se pare, doar morminte plane.

Tin sa 'ilb'ltltumesc in primul rind projesontl'ui meu ION.N ESl'OR pentr« deoseb1:t de preiioaseie lindrumari ?i s1lgestii pe care mi. le-a dat lin tot cursul elaboriirii Lucriirii, llIlllt1lmesc de asemenea coleqilor niei ALEXANDRIN.t ALEXASDRESCU, SEBASTIAN ,ZIIORINl'Z si PETRE AEXANDRESCU, Care aU citit in intrer;ime lucrarea fi de ale caror obseroaiii am tinut eeama: . .

Ferigile
1

Descriere
200,-

geografica

p.rnota
\
A

920

,, ~ ., ,
".)

800

<:.. "

V).

"" i"
.f)

"/
\

'.

'-l)

'-

"67:' \.,

I
\

, o\
'-.J,
I

\~

,«;)
',?

'\<.0
'650
~0

<,

,;:,1
,
I;j

.:l.7S0

c
",.

\rl-

\~
'.
\... ') 21<m

<.;

,-,:;/i i"
I

o 1 "'=======1===::::::::0

l.
\
\

, ,r

1 Cimifrru/

modem
scosrs

2 Necropola plana - /a

3 5 ~

'/',

;}

- ta bru18rie

It Urna descoperifi in 1942 Tumulul150 Ltmrte

(izo!at)

6 Manasfirea 8isfritB

_ ... _

..........

".

j~

03:ztnulul

Bistrits- Cost estFig.

2

1:

Zona necropolei; In fund masivul Buila; 2: Col] de nedefrisat In zona necropolei t urnulare,

natura

Incii

10

Fig.

1 Harta

depresiunii Costestl-Blstrlta.

11

Fcrigile

Istoricu[ J~scop~riri [or

t
INAINTEde primul razboi mondial, cu prilejul amenajarii grajdurilor pentru Iosta ~coala militara de linga manastirea Bistrita, s-a descoperit 0 uma funerara, Nu mult dupa aceea, in partes de nord a satului Ferigile, a fost descoperita 0 alta urna (vezi pozitda presupusa in fig. 1). Nici una din acestea n-au fost comunieate, la timpul lor, organelor arheologiei romanesti 1. In anul 1942 s-a descoperit, in curtea invatatorului Constantin Iliescu, tot in partes nordica a satului Ferigile, un fragment mare de urna Iunerara, (fig. 3/2) care a fost semnalat de prof. univ . .A. Sacerdoteanu 2. Tot d-sa a sesizat Institutul de Arheologie in 1955, cind sateanul Procopie Iliescu a descoperit, la arat, in terenul san din sudul satului Ferigile, mantaua de bolovani a unui tumul hallstattian (tum. 1), sootind de acolo un akinake« ~i un virf de lance (pI. XV /3). Cu acest prilej s-a stabilit ca ~i alti locuitori din preajma locului gasisera arme de fier ~i ceramic a in curtile 101'.0 parte din obiecte, dona virfuri de lance ~i doua topoare (pl. XXj10, 12; XIX/13), au fost recuperate de prof . .A. Sacerdoteanu. In acelasi an, sapindu-se 0 groapa in curtea brutariei din Ferigile (vezi fig. 1), s-a dat peste un complex funeral', constrnd din numeroase fragmente ceramice arse secundar, printre care ~i un vas intreg (fig. 3/1,3). In toamna anului 1956, ni s-a incredintat, de catre conducerea Institutului de Arheologie, sarcina de a efectua un sondaj, en care prilej am sapat patru tumuli hallstattieni, Sapaturile au continuat in toamna anilor 1957 ~i 1958, cercetindu-se in

total 29 de tumuli hallstattieni ~i doi tumuli din perioada de tranzitie neolitic - epoca bronzului. Reznltatele acestor t.rei campanii reduse an servit ca baza pentru redact area unui st ud iu preliminar asupra descoperirilor de la Ferigile 3. In anul HWO,am reluut sapatnrile dill. necropola tumulara cu sprijinul Muzeului regional Arge~, din Pitesti. Pina in 1962, s-au sapat 149 de tumuli, epuizindu-se intreaga necropola tumulara. In anii 1963 ~i 1964, s-au executat sapaturi pe scara redusa in necropola plana hallstattiana din nordul satului Ferigile, cercetindu-se 28 de morminte. Odata terminata explorarea integrala a neeropolei tumulare, socotim oportuna publicarea in forma definitiva, in prezenta monografie, a tuturor rezultatelor obtinute cu prilejul sapaturilor noastre de la Ferigile.

Fig .

.1

2: intrcg

Fragnu-ut

ceruruic

"escop,·rit ~i vas
3 Vezi rapoart ele preliminare, In Maleria/e, V, 1959, p. 363; VI, 1959, p. 237; VII, 1961, p. 219; cf.studiul

in 1lIl2

1; :3; Fragment descoperitc

ceramic in 1955

ceeme

pacsonox

e (jjepUO;)ICe.1e,

In Dacia, N. S., IV

1960, p. 182.

12

1 Intormat llle Ie dator.un bunavointei Sacerdoteanu, astfizl dcccdat.

prcol ulu i X.

e D. Berciu,

care

da teaza

in Reoisia Arhioelor, V, 1, 1942, p. 210 la sf'lrsitul perioadei hallst at tiene.

BOnpOCb!

cene«

c h:0711fO.~' jiailItC;)lCe.'IC31l0<JO

acua

N ecropola tumulard

Necropo(a
tumulara
'
....

Situatia topoSl'afica

~i evolutie ~xploral'ii

iN momentul lnceperii sapaturilor, zona pe care se intinde cimitirul tumular hallstattian era intens locui~a. Dupa cum. se vede in planul general ~i in fig. 1, de-a lungul drumului comunal s~ afla ~u~~e loc~ll?-te ~laturate; parnintul din spatele caselor este Iolosit pentru a¥ncult~a, fll;nd .divizat III ~u~te parcsl« lunguiete limitate prin mejdine de larb~, prIll. pO~1ll r~ctIfen s~u.gard.un (Iig. 2). In zona arata au fost plantat.i, ici ~i colo, f pomi fru?tlfen (mal ales ~erl ~ln~Cl). Agricultura se practioa, in aceasta arie, de aproape 40 de aID. Plugul cu tr.actlune a!llma~an-a razbit in adincime decit pina la 0,15-0,20 m de la supratata solului. Aceasta actiune a fost insa suficienta pentru a desavirst cu ~iI?pul, nivelar~a totala a mantiilor de piim~t ale' tumulilor hallstattieni, car~ 'nici initial nu VOl'Ii fost prea inalte. La 0 adincime ce variaza in general intre 0 15 ~i 0,25 m, se rntilneso platforme ovale de bolovani. reprezenthtd mantaua' de pietr~ care acoperea nemijlocit continutul mormintelor. ' ~ste evide;nt c~ aceast~ situatie a facut ca, in timpul aratului, mantalele de boI?VaIDale Eumulllor sa ~e~rezlllte o~:)Stacole pentru fierul plugului. Pentru acest motiv ~lpe~tru ca puteau servi ~lca materials de constructis, bolovanii erauscosi de proprietarii 10,curIlor r~~pectlVe. Astfel s-.au dist:us, integral sau partial, numeroase morminte. CIt de man au fost asemenea distrugeri, nu ne putem da seama cu precizie. In orice caz ele nu trebuie exagerate. Oricit de desavir~ita ar fi fost curatirea locului tot a mai lasat u_?-eleurrne, ca fragmente cveramice, obiecte izolate de metal, pietre' razlete, pe baza ~arora ne putem ~mag!n~ ~~ pagubele n~au putut afecta mai mult de 20-30% din mtreaga necropola. Rava~ulle necropolsi tumulare s-au mai datorat ~i altor factori intre .care mentionam, in J?r~~ul rind, vegetatia bogata a intregei zone. Radacinil~ a!bOrllor man vautulbur~t ~IZlbll mantaua unor tumuli (de ex. tum. 17 ~i 99). Exemplele citata se ~efera. la a:?Orl dII_lepoca noastra. Este insa de presupus ca situatia rasfirata a bol~vamlor din unn tumuli se datoresto acelorasi cauze, ce au actionat inca din vechime. o alta .tulbu!are a f~st provocata de infigerea parilor grosi de lemn pentru construirea gardunlo: (fig. 4(1) sr, mal ales, pentru ridicarea clailor de fin sau de coceni de poi umb. Nu ~rebUle tre~ute cu vederea nici eventuale rascoliri din epoca romana sau preteudala. Daca urmele din sec. III e.n. ar putea avea caracterul unor morminte secundare cele din sec. IX-XII ramin neexplicate. ' Sapaturile noastre din primele campanii au avut un caracter de salvare, fiind efectuate i~ zo:?-eleun~e, cu prilejullucrarilor agricole, in curs in primavara respectiva, se. descopen~era mormmte hallstattiEne. Dupa cum se poate vedea in rapoartele preli~mare pub~lCate, am procedat mai intii la evacuarea pamintului vegetal, apoi am sapat he care movlla de holovani, sectionind -0 'in hmgime. tn cele citeva cazuri in care mantaua
._

de bolovani era acoperita cu iarba, am rezervat cite 0 zona, lata de 0,40 m, de-a lungul diametrului mare al profilului, pentru a studia urmele mantalei de pamint a tumulului. Acest lucru nu a dat rezultate (decit, poate, in cazul tum. 3), deoarece ~i respectiva zona ierboasa fusese arata cu 10-15 ani in urma. Dupa cum se vede, nu putem gasi situatii arheologice intacte decit sub mantalele de bolovani ale tumulilor, san la adincimile mai mari de 0,20 m. Am proeedat, asadar, la identificarea tuturor tumulilor a caror manta de piatra se mai pastra, Aceasti1 operatic nm efectuat-o trasind in latul ourtilor, din mejdina in mejdina, santuri paralele, late de 0,50 m, avind un spatiu de 0,50 m intre ele. '['infnd seama de faptul ca cele mai mici gramezi de bolovani nu aveau un diametru mai mic de 0,90 m, puteam fi siguri de a nu scapa niei un tumul. Binelnteles, nu au putut fi cercetate zonele aflate sub arbori fructiferi; unii tumuli aflati sub radacinile din imediata apropiere a pomului au fost identiticati, dar nu au putut fi sapati, sau au fost sapatd partial. De asemenea, n-an putut fl cerd~tati citiYa tumuli aflatd sub 0 cocina ~i sub temelia unor case (fig. 4(1). Proesntul acestorar nu este mare, cel mult 10 % din numarul actual al mormintelor. Dupa cum au dovedit sapaturile, toti tumulii detectati de noi prin santurile paralele Iusesera deja "simtiti" de sateni cu fierul plugului. Acest fapt este important pentru a evalua informatiilo, capatate de la 10cuitori , cu privire Ia numarul aproximativ de tumuli distrusi de lucrarile agricole din ultimii 10-20 ani. Dupa ce am identificat, asadar, mantalele de bolovani ale tumulilor, am curate.t auprafata de pietre (fig. 4(2), precum ~i zona din jurul mantalei pina la adincimea la care putea patrunde plugul (cca. 0,20 m). Apoi sectionam movila, demontind in acelasi timp jumatate din ea. De-a lungul diametrului mare, se obtinea un profil pina la solul aluvionar, deterrninindu-se astfel ~i nivelul solului antic (baza bolovanilor). In cele din urma procedam la demontarea restului movilei ~i efectuam 0 sapatura de control in adincime (inca 0,30 m). In cazul ca in planul movilei era banuita vreo groapa, se proceda la 0 sectiune speciala pentru identificarea ~i urmarirea ei. Data fiind starea precara a supratetei tumulilor, cele mai sigure observatii stnt cele referitoare Ia situatia arheologica de sub mantalele de bolovani. Cele mai dificile ~i in mare parte neconcludente au fost cercetar'ile raporturilor dintre mormintul principal al tumulului ~i eventualele morminte secundare sau ofran de (in cazul cind vasele nu erau introduse suficient de adinc pentru a fi ferite). De asemenea, nu s-au putut stabili cu precizie raporturile de vechime dintre tumulii alaturati, ale caror mantale de pamtnt se suprapuneau in parte.

Asp~ctul ~i structura

tumuIilol'

Oercetarile noastre au identificat un numar de 149 de gramezi de bolovani, corespunzind, desigur, unui numar egal de tumuli. Precizam de la inceput ca numim tumul fiecare complex de bolovani situat pe solul antic. Structura tumulilor de la Ferigile este aceeasi in toata necropola : peste solul antic, unde era depus mormintul, se construia 0 gramada de bolovani de riu de diferite marimi, dispu~i, in cele mai multe cazuri, pe un singur strat, arareori pe doua sau ehiar trei straturi. Gramada are, in general, 0 forma ovala, rareori circulara, ~i constituie mantaua de bolovani a tumulului (fig. 4(2; 5/1-2), acoperita la rindul ei cu 0 manta de pamint vegetal. Mantaua de pamint nu a putut fi constatata nicaieri in intregime,

15

Ferigile decit cel mult pe grosimea generals a solului vegetal actual, bun pentru semanaturi, 'I'otusi, sin~ suficiente indicii ea a existat. In zonele unde tumulii se aflau in pllcuri, se observa 0 umflatura Ia suprafata solului (vezi planul general). Solul vegetal era, in zonele respective, cu circa 0,20 m mai Situarea unor morminte seeundare bolovani presupune 0 manta de pamint mantalei de bolovani (vezi tum. 2, 42, tumulilor ne-au fost date de unele vase

N ecropola tumulara
la oarecare distanta de marginea mantalei de cu un diame~ru ~~nsi?~ m~i :na:re de~i~ ~elval 64, 105). IndlCatn privind maltlII~ea 11lltIala a: mari, situate in marginea mantalei de bolovani

\
Fi g. 4 1: Tum. 56. Mantaua de bolovani se observa 141. In marginca dr umului , sub gard ; 2: Tum.

Fig.

5 1: tum.

38;

2: tum.

105.

16

gros decit in afara zonei eu tumuli. Intr-adevar, pietrisul aluvionar incepe in mod normal, la Ferigile, intre 0,25-0,30 m, in timp ce in zonele cu tumuli, incepe in jur de 0,45 -0,50 m. Este Yorba, deci, de mantiile de pamint. ale mai multor tumuli aHtturati, care aproape s-au nivclat,

si constituind morminte seeundare sau ofran de, sfarimate prin tasare ~i nivelare. InaItimea vaselor mtrezite ulterior in laborator, depasea diferenta intre nivelul antic ~i nivelul solului actual. Presupunem ca au fost ingropate in mantaua tumulului respecvtiv! Iiind aeoperite complet de pamtnt (a se vedea, de exemplu, cazul tum. 100, a carui
2_ c. 416

17

--~<-=i"~~

N ecropola manta de pamint, in functie de inaltimea vasului 6 din mormintul III, era cu cel putin 0,50 m mai rnalta decit astazi; situatii similaro in tumulii : 1, 31, 75,80,89,99,139 etc.). In stirsit, faptul ca, in unele movile, in pamintul de deasupra mantalei de bolovani s-an gasit cioburi izolate, demonstreaza ca in construotia mantalei de pamint s-a folosit

twmulara

Fig. 6 1 : tum.

146;

2:

1\1 IV din tum.

141,

de tip

Rarnine de discutat daca £iecare manta de bolovani corespundea unui tumul anume, sau mai multeasemenea gramezi alcatuiau un tumulcolectiv. La Ferigile situatia nu poate fi rezolvata decit prin deductie, Faptul cli toate mantalele de bolovani ale tumulilor din necropola au baza la aproximativ aoslasi nivel (in jur de: -0,30-0,35 m) (fig. 5/2), ca nu exista diferente sensibile intre nivolul antic al unui complex de bolovani ~ial altuia din imediata lui vecinatate, dovedeste ca fiecarei gramezi de bolovani ii corespundea un tumul aparte . .Aceste gramezi nu se aflau, unele fata de altele, in raportul de mormint secundar la mormint principal, inglobate in cadrul unui tumul mare, ci constituiau mici movile alaturate, ale car or mantale de pamint se rntretaiau de multe ori. Pentru aceasta situatie vorbeste ~i faptul ca totdeauna mormintele secundare din epoca apropiata mormlntului de sub mantaua de bolovani se situau in marginea acesteia din urma. Pe de alta parte, daca am fi avut un tumul mare colectiv, inaltimea lui, in raport cu diametrul foarte mare, nu s-ar fi putut nivela total. In concluzie, deducem ca necropola de la Ferigile se prezenta sub forma de pilcuri de mici tumuli individuali alatnrati, care, dupa cum reiese din planul de situatie, se lntindeau pe 0 zona lunga de circa 700 m ~i lata de cel mult 100 m. Imagines aspectului initial al necropolei este intregita ~i eoroborata de 0 serie de analogii . Astfel, la Vaideeni (rn. Horezu), la circa 10 km vest de Ferigile, s-a descoperit o necropola tumulara, care, 1ii-liiTIlaSondajului efectuat de noi, in 1964, a putut fi datata in epoca tirzie hallstattiana. Structura tumulilor este asemanatoare cu a aeelora de la Ferigile : inventarul mormintului, depus pe sol, era acoperit de 0 movilita de bolovani, dispusi pe mai multe straturi. Deasupra acesteia s-a observat mantaua de pamtnt, ridicindu-se la cel mult 0,30 -0,40 m deasupra solului actual. Se intilnesc multi tumuli alaturati. Din profilul sectiunilor noastre a rezultat ca linga tumulul initial se instala tumulul al doilea. Gramada de bolovani a acestuia din urma era asezata pe solul antic, in afara circumferintei tumulului initial, iar mantaua de pamint incadeca mantaua primului tumul. Prin nivolare, aceste grupe de 2-3 tumuli alaturati au capatat aspectul unor movile prelungi, ovale. Mantaua de pamint a mai fost atestata in necropole apartintnd aceluiasi aspect cultural, la Curtea de .Arge~4 si Beleti-Negrestd (rn. Gaesti, reg . Arges) 5. f;jila Birsesti (rn. Focsani, reg. Galati), peste mantaua de bolovani s-a constatat 0 foarte subtdre manta de pamint. La tumulii de Ia Birsest.i, insa, spre deosebire de Ferigile, s-a observat un strat de pamtnt roscat ce suprapune direct inventarul mormintului, ferindu-I astfel de contactul direct cu mantaua de bolovani 6. In aria aspectului Ferigile aceasta particularitate a fost intilnita doar in citeva cazuri, la Curtea de Arges, o situa.tie mai specials a fost observata la tumulii de la Tigveni 7 (rn. Curtea de .Arge~) unde intreaga structura a movilelor, cu 0 inaltime apreciabila (pina la 1 m), era alcatuita din bolovani. Mantaua de pamint era foarte subtire (0,10-0,15 m).~i la 'I'igveni s-a constatat dispunerea tumulilor in grupe de cite 6-7.
4 Siipiiturile de la Curtea de Arges au avut un earaetcr dc sal yare ~i au fost efeet ua te in colaborare ell I. S. Nania si Eugenia Popescu de la Muzeul regional Arges, In primiivara anului 1963. Rezultatele complete VOl" fi publicate de I. S. Nania. 5 Recunoscutii de R. Vulpe In 1962. 6 S. Morintz, In Materia/e, III, 1957, p. 221; V, 1959, p. 355; VI, 1959, p. 231; VII, 1961, p. 201; idem, In Dacia, N.S., I, 1957, p. 1 t 7; cf. ~i AI. VIII pc, In Dacia, N.S., IV, 1960, p. 19:1. 7 Siipiiturile de la Tlgveni au fost fiicute In 1965 de Eugenia Popescu in colaborare cu AI. Vulpe. Dintr-un grup de 6 tumuli s-au sapat doi : eel din centrul grupului sl unul periferic. Situa tia . intactii a tumulilor de la 'I'igveni sporeste interesul acestei necropole pentru cunoasterea grupului Ferigile. Rezultatele sapatunlor vor fi publicate de Eugenia Popescu ~i AI. Vulpe In Reuisla Muzeelor, Sapaturile au continual st In 11)(Hl.

18

~i pamint luat de la a1ti tumuli mai vechi (vezi cazul tum.: 20, 62, 75, 100 etc.). Descoperirea, in mantaua de pamint a unor tumuli (68, 79, 97, 103 etc.), a citorva fragmente. din culturile Cotofeni. sau Verbicioara, dovedeste ca, pentru ri.~careatumulului, s-a adus pamint vegetal din alta parte, probabil dintr-o zona din all opiere unde se aflau urme de locuire din acele vrernuri.Tntr-adevar, in nici un caz nu1 m observat folosirea pietrisului aluvionar din zona neeropolei (cum a fost cazul lal, umulii din perioada de tranzitie neolitic - ep. bronzului; cf. p. 185) pentru constructia mantalei de pamint.

1ft

Ferigile Acoperirea mormintului eu 0 manta de bolovani este frecventa in necropolele tumulare din Hallstattul tirziu. Se inttlneste, spre exemplu, la Balta Verde 8 §i Ostrovul Mare 9 (rn. Vinju Mare, reg. Oltenia), la Basarabi (Ill. Calafat, reg. Oltenia), Ia TeIe§ti §i Dragoiesti (rn. Gorj, reg. Oltenia)'", in nord-vestul Bulgariei, la Malka Breznita (reg. Teteveni) 11, in Serbia la Bai ane §i Kriva Reka 12, in Bosnia, pe podisul Glasinac 13 §i in tumulii din Podolia 14. In sud-estul Europei, obieeiul este constatat §i in Hallstattul vechi. Chiar in Oltenia avem marturie tumulii de la Virtop (rn. Baile~ti, reg. Oltenia) §i Plopsor (rn. Eiliasi, reg. Oltenia)," datind din a doua perioada a Hallstattului. Poate §imai timpurii sint tumulii de la Tg. Lapu§ (reg. Maramures) 16. Inoepind din aeeeasi vreme, se intilnesc mvelisurt de bolovani in tumulii de la Vergina (Macedonia) 17 §i in cultura 'I'rebeniste 18. In necropola plana de Ia Bled (Slovenia), multe morminte sint acoperite cu un strat de bolovani 19. Dupa cum se vede, originea tipului de tumul hallstattian tirziu se poate urmari, Ia noi in tara, pina spre ineeputul primei epoci a fierului, Este foarte probabil ca §i inflorirea culturii ilirice din sec. VII-VI i.e.n. a contribuit Ia raspmdirea tumulului cu manta de bolovani in sud-estul Europei 20. RituI

N ecropola

tumttlara

cl~ inmotmintal'~
In tumulii de la Ferigile s-an gasit exclusiv morminte de incineratie. Acest rit a fost constatat direct prin deseoperirea de oase calcinate san carbuni de Ia rug in 72 tumuli. De asemenea, 'in 33 tumuli, necontdnind oase calcinate, ritul incineratiei poate
8 D. Berciu ~i Eug, Comsa, Sapaiurlle de la Balta Verde si Goqosu in Maieriale, II, 1956, p. 320 ~i urm. 9 Ibidem, p. 477. 10 D. Berciu, APO, p. 169 ~i urm. 11 V. Mikov, in Izuestiio-Lnstitut, VI, 1930-31, 18 V. Lahtov (Problem Trebenlske kuliure, Ohrid, 1965) reuneste sub numele de "cultura TrebeniSte" toate descoperirile hallstat.tiene (mai ales mijlocii ~i tirzii) din Macedonia slrbeasca sl regiunile imediat invecinate. Intr-adevar, avem de a face cu un complex cultural caracteriztnd lumea sud-illrica, a caret evolutie poate fi urmarita, mai ales incepind din Hallstattul mijlociu. Se poate ins a reprosa lucraril de sinteza a lui Lahtov ca s-a marginit la 0 analiza tipologica urmat j de 0 periodtzare fara referiri directe la contextul descoperlrilcr jJ.eie care ar trebui sa reprezinte criteriile de baza al: ,.6cestei perlodtzart. Amintim ca, din pacate, publicarea materialelor din cultura Trcbenist.e ~i care au constituit baza studiului lui Lahtov s-a facut incomplet, in publicatfi de multe ori inaccesibile cercetatorilor. De aceea in Iucrarea noastra nu am putut tine seama totdeauna de periodizarea lui Lahtov ~i de descoperirile din acest important complex cultural. 19 Stane Gabrovec, Prazgodovinski Bled, Ljubljana, 1960 (vezi ~i recenzia eartii, AI. Vulpe, in SCIV, XII, 2, 1961, p. 407). 20 Asa ne explicarn necropola tumulara de inhumatle de la Basarabi, cu morminte Similaff\~IOr de la Balta Verde (VI. Dumitrescu, in Raport l.\ pra acti-

p. 166.

12 M. ~i Draga Garasanln, in Arheologia Jugoslavica, II, 1956, p. 11-18. 13 A. Benac ~i B. Covic, in Glasnik, N.S., XIV, 1959,

fi atestat prin urmele de ardere pe obiectele de metal §i pe fragmentele ceramice. 'I'otusi, 'in citiva tumuli nu s-an gasit nici oase calcinate, niei carbuni iar inventarul metalic lipseste. Este yorba de tum. : 8, 15, 18, 66, 67, 115, 116, 124, 127, 131, 132, 148, 149. ' (Nu am inclus tumulii distrust san cei fara nici un inventar). Se poate pune deci intrebarea daca nu cumva au fost §i morminte de inhumatie. Este un lucru eunoscut ca, in zona paduroasa de pe lunca apelor din nordul Olteniei, scheletele nu se conserva, Cel putin pina acum nu s-a gasit in toata aceasta regiune nici un mormint de inhumatie din antichitate. Dimpotriva, eunoastem exemple sigure privitoare la descompunerea: oaselor 21. Descoperirea, in mantaua tum. y, a unei bratari din sec. III-IV e.n. nu-si gaseste explieatda decit daca este pusa 'in legatura cu un mormint secundar din aceasta vreme, care, probabil, era de inhumatie. 0 explicatie asemanatoare poate avea si fibula din sec. III e.n., descoperita 'in pamintul vegetal din marginea tum. 8. Pentru epoca hallstattiana 'insa nu a vern nici 0 dovada, Dimpotriva, faptul ca in necropolele din aceeasi vreme de la Vaideeni, Tigveni, Curtea de Arges, Birsesti, 'I'elesti, Dragoiesti nu s-au gasit decit morminte de inoineratie ne indeamna a considera §i la Ferigile acest rit ca exclusiv. Lipsa oaselor calcinate din cei citiva tumuli mai sus mentionati ar putea fi explieata atit prin proasta conservare a oaselor, ehiar §i arse (in acest sens este concludent Iaptul ca 'in multi tumuli rascolit! recent nu s-an gasit oase calcinate), cit §i prin obiceiul ritual de a pune foarte putine oase in morminte. Dupa cum se va vedea mai jos, doar 'in eiteva morminte s-a gasit un numar suficient de oase, care sa corespunda cantitaW totale a resturilor defunctului. Ritul incineratiei exclusive se Intilneste 'in epoca tirzie hallstattiana, cum am spus, in toata zona subcarpatica a Olteniei, Munteniei §i Moldovei. tn afara necropolelor mentionate mai sus, constatarn acelasi rit §i in necropolele de Ia ~ite§ti (rn. Pitesti, reg. Arges) 22, Teiu (rn. Costesti, reg. Arges) 23, Beleti (rn. Gae§ti, reg. Arges) (vezi nota 5), Ploiesti-Triaj'", Slobozia (Onesti) (rn. Tg. Ocna, reg. Bacau) 25. In alte necropole din sud-estul Europei se 'intilnesc morminte de inoineratie in sinul cimitirelor ce contin predominant morminte de inhumatie. A§a, de pilda, este cazulla Ciumbrud 26 §i Teiu§ 27 (rn. Aiud, reg. Cluj), la Szentes-Vekerzug §i in Cimpia Tisei in general 28, la Chotin
21 Spre exemplu necropola tumulara din perioada de tranzttie de la neolitic la epoca bronzului de la Mllostea (Eugenia Popescu ~i Alex. Vulpe, in Revista Muzeelor, 1965, 2, p. 148). In aceeasl necropola s-a gasit un mormtnt, slgur de Inhumatie, din epoca migrat iilor, din al carui schelet nu s-a past rat nimic. 22 In tumuli s-au gasit Iragmentele mai multor strachinl cu marginea arcuita spre interior ~i oase calcinate (cercetari I. S. Nania ~i Alex. Vulpe), 23 S-au gaslt. fragmente din patru vase pintecoase care serveau drept urna, In acelasl loc s-au gasit ~i alte fragmente ceramice ~i 0 zabala. Descoperire Intlmplatoare. Intorrnatle I. S. Nania. Materialul se afIa in muzeul local. 24 I. Nestor, in Anuaml comisiunii monumenielor istorice pe 1942, Bucure~ti, 1943, p. 160; idem, in

p. 53-85.

20

Pentru sapaturile mai vechi, cf. F. Fiala, in I, 1893, p. 126-169; II, 1894, p. 317-320; III, 1895, p. 3-39; IV, 1896, p. 3-33; V, 1897, p. 3-29; VI, 1899, p, 8-33; A. Benac ~i B. Covic, Glasinac, II, 1957, nu dau amanunte cu privire la constructia tumuIiIor. 14 T. Sulimirski, Scytowie na zachodniem Podolu, LWQw, 1936, p. 103 ~i urm. 15 D. Berciu, APO, p. 155 si urm. 16 Tumulll sapat! in 1961 de M. Rusu contineau morminte de Incineratie cu Invelis de bolovani (material inedit in muzeul din Gluj). 17 F. Petza, 'AvO(o'XO('jl~ VZXPO'L'O('jlEtOV BEpY[\iO(C:, n i 'APXo(~OAOYlXO'l ~e).'L'~OV17, 1961/62, Athenai, 1963, p. 218-288; cf. de asemenea Man. Andronikos, in Balkan Sludies, II, 1, Thesaloniki, 1961, p. 85-98. Vezi ~i tumulii cu manta de piatra de la inceputuI primei epoci a fierului din Albania (Fr. Prendi, in Buletin i Universitetit Shleli!ror Ie Tirani!s, Seria Shkencat Shoqi!rore, 1959, 2, p. 190 ~i urm).

WMBH,

vita/ii §tiin/ifice a Muzeului Na/ional de An hitiiti in anii 1942 §i 1943, Bucure~ti, 1944, p. 85- ,'~ Idem, La necropole lumulaire du premier age du fer de Basarabi (ms).

Raporl asupra activitii/ii §tiin/ifice a Muzeului National de Antichitii/i in anii 1942 §i 1.943, Bucure~ti, 1944,
parte din datele

p. 29. Materialele ~i cea mai mare urheologice au ramas inedite,

not.ita la G. Buzdugan. in Revista Muzeelor, special, p. 425. 26 I. Ferencz], In Materiale, YII, 1961, p.191-197. Idem, in Acta 1I.111seiNapocensis, If, 1966, p. 77 ~i tum. 27 K. Horedt, in Moieriole, I, 1953, p. 798 ~i urm. ~i p. 811. 28 1\1. Parducz, Yekerzuq, T, 1952, p. 148 si urrn.j II, 1954, p. 52 ~i urm.; III, 1955, p. 11 ~i urm. ; _idem, Szkilakori kutatdsunk ujabb eredmetufei, in .4E, 82, 1955,2, p. 157-161; Dorin Popescu, Problema scitilor ill opera lui Vasile Pdroun, In SCIV, IX, 1, 1958, p. 9-32. Pentru Iucrarile mai vechi a se vedea bibliografia din Iucrarilc mentionate. Sint totusi indispensabile: N. Fettich, Besland der skytischen Altertamer Ungarns, la M. Rostowzew, Skythien und der Bosporus, 1931; Bollyan Arpad, S:kitak a magyar alfoldon, in Reges::eli Fii::etek, I, 195.5.
25

Scurta

II, 1965, numar

21

Fcrigile ~i Kustanovice (Slovacia) 29 ~i in Podolia 30. in Banat a fost recent descoperit un mormint de inoineratie din aceasta perioada 31. De asemenea, in Oimpia Dunarii ritul de ineineratie este atestat Ia Gura Padinei (rn. Oorabia, reg. Oltenia) 32. Este rasptndit ~i in sudul Dunarii, in Dobrogea ~i nordvestul Bulgariei 33. in lumea ilirica, in sec. VI-V, ritul precumpanitor este inhumatia 34. Aceeasi sit ,ie 0 vedem ~i in nordul Marii Negre, in lumea scitica, unde ritul inhumatiei este roape exclusiv 35. Bitul incineratiei incepe a se raspindi pe teritoriul Romaniei mai ales catre sfirsitul epocii bronzului, devenind, probabil, aproap e exclusiv la rnceputul Hallstattului. In a doua parte a Hallstattului timpuriu ~i in eel mijlociu (cultura Basarabi), ritul incineratiei continua a fi cu totul precumpanitor 36. In aceste perioade, predominarea ritului incineratiei este eomuna in tot sud-estul Europei, Abia catro sfirsitul primei epoei a fierului, odata cu inflorirea deopotriva a culturii ilirice, la vest, ~i a celei scitice la est de tara noastra, ritul incineratiei devine 0 raritate in ariile respective, iar pe teritoriul Romaniei i~i pastreaza exclusivitatea doar in zona subcarpatica de care am vorbit mai sus. Mai tirziu, in sec. V-IV, cum vom vedea in concluziile lucrarii, ritul incineratiei ci~tiga din nou teren, atit in lumea tracica cit ~i in cea ilirica. b

N ecropola tumular i - urna este semiingropata in centrul tumulului, peste ea inaItindu-se mantaua de bolovani ~i pamint. . 3. Morminte in care vasele (unele avind functia de urna) sint depuse neacoperite in gropi dreptunghiulare. 4. Gropi simple cu carbuni ~i oase calcinate, din care lipseste uneori inventarul ceramic sau piesele metalice. 5. Morminte fara nici un inventar, fara oase sau carbuni. Aceasta categorie cuprinde deci mormintele cenotaf. Toate aceste tipuri de morminte sint tumulare. Marimea mantalei de bolovani difera insa, cum vom vedea, in cadrul diverselor categorii. Tinem sa preeizam de la inceput ca mormintele pi imei categorii ~i in special ale primei variante (1 a) sint pe departe cele mai numeroase. Inainte de a analiza diversele tipuri ale acestor variante, vom face citeva observatii generale privitoare la mormintele categoriei 1. In cuprinsul neeropolei tumulare nu s-a descoperit nici un rug, ceea ce demonstreaza ca incinerarea se facea in alta parte. Faptul ca ceramica mormintelor din prima categorie este fragmentara, dovedeste ca a fost sparta in alt loc, in mormint depu: nindu-se doar fragmente culese cu mai multa san mai put ina grija. Posedam dovezi indiscutabile ca spargerea vaselor s-a facut la rug, in timpul ~i dupa incinerarea cadavrului. Astfel, in mormintul principal al tumulului 2, s-au gasit mai multe fragmente de straehina ce s-au putut intregi, unele arse secundar, altele neatinse de foc. Explicatia rezida in felul cum s-an raspindit cioburile in timpul spargerii vasului, unele cazind pe jaratecul rugului, altele alaturi. Exemple de acest fel sint numeroase : tum. 30, M I, vasul 1; tum. 63, M I, vasul 1 ; tum. 80, M I, vasul 5; tum. 104, vasul 3 etc. De asemenea, in multe morminte s-an gasit fragmente ceramice izolate arse secundar. Unele fragmentepoarta numai slabe urme de ardere secundar a, altele slnt ars e pin a la vitrifieare, in timp ce multe nu poarta de loc urme de foc. Oredem ca erau alese, pentru a fi depuse in mormint, cu precadere fragmentele mai putin arse, deoarece majoritatea fragmentelor ceramice nu prezinta urme de ardere secundara sau le prezinta foarte slabe, Bine tnteles, cantitatea de fragmente euleasa de la rug era variabila, U~eori s~ culegeau 80% din eioburi, alteori insa cantitatea era doar i~ jur de 200(0. sau ~hIar mal mica.ln euprinsul mormintelor din prima categorie n-am gaslt aproape mer un smgur vas intreg, chiar ~i cescutele de dimensiuni foarte mici ave au macar toarta rupta ritual. Remaroam situatia constat at a in tum. 80, unde s-au gasit doua vase pintecoase aproape identice (vasele 7 ~i 8), din unul pastrindu-se partea interioara, din celalalt, jumatatea superioara, Rugurile erau colective; mai multe cadavre erau incinerate pe acelasi loc de ardere, Acest lucru a putut fi demonstrat prin descoperirea, in inventarul unui mormint, a unui fragment izolat, apartinind unui vas ale carui fragmente s-an gasit, in numar mare, in alt mormint. Este cazul eestii 1 din tum. 38, din care s-a gasit un ciob izolat in cuprinsul M I al tum. 34. Fragmentele au fost gasite sub mantaua de bolovani ; nu poate fi deci vorba de folosirea pamintului tum. 38 pentru ridicarea mantalei t.um. 34. Singura explicatie este ca la incinerarea cadavrului din tum .. 34 s-a refo.loslt rugul mormintului I din tum. 38, iar la culegerea fragmentelor ceramice s-a luat, involuntar, ~i un fragment apartinind inventarului tum. 38. Oazuri similare au mai fost observate in tum. 78 ~i 79; 100 ~i 75; 27 ~i 20. Ele erau, desigur, mult mai numeroase, insa imposibilitatea de a prelucra materialul desfa~urat pe un spatiu foarte mare a facut ea unele observatu sa seape aten~iei noastre:

La Ferigile, in cuprinsul necropolei tumulare, s-a constatat un ritual destul de varian, Deosebim urmatoarele tipuri de morminte: 1. Morminte cu inventarul depus pe solul antic. Aceasta categorie are dona variante principale : a - oasele calcinate ~i carbunii sint depusi pe sol linga restul inventarului; b - oasele ~i oarbunii sint depusi intr-o urna, 2. Morminte cu urna cu capac depusa in groapa, Se disting, de asemenea, doua variante principale : a - urna este depusa intr-o groapa.Tn aceasta categoric se pot include ~i toate mormintele secundare.
29 M. Dusek, in AR V, 1953, 2, p. 153; idem, in Arh. Mold., II-III, 1964, p. 279; Idem, in IzvestiiaInstitut, xxvrr, 1964, Sofia, p. 55; idem, Thrakisclies Griiberjeld der Hallsta/tzeit in Chotin, Bratislava, 1966. 34 In necropola plana mai tirzie de Ia Jezerine (W. Radimsky, Wl\IBH, III, 1895, p. 183), 86 % din mormintele hallstattiene t irzfi stnt de Inhumatts, in timp ce in epoca urmat.oare, doar 40 % stnt de acest rit. In acceasi necropolii, ritul inciuerat.let devine aproape total (93 'Yo) abia in epoca romans. Situatli similare pentru Hallst.attul t.lrziu se constatii la Donja Dolina (C. Truhdka, WMBH, IX, 1904, p.1-156), ~i in cultura 'I'rebenlste (V. Lahtov, op. cit.). In necropolele de la Glaslnac (cf. nota 12) ~i Brezje (K. Kromer, Brezje, Ljubljana, 1959) ritul inhumatiei este exclusiv in aceasta perioadii. 35 B. N. Grakov, CI>urPb!, Kiev, 1947; A. I. Meliukova, If IJonpocy 0 na.w,RmHUl>OX cI>urPcnou ny.7bmYPbt Ha meppumoplut cpeiJHeu EIJponb!, in SA., XXII, p. 240 ~i urm. 36 AI. Vulpe, Zur mitt/eren Hallstattzeit in Rumiinicn, in Dacia, N.S. IX, 1966, p. 105-132.

22

Pentru descoperirile din aceasta perloada, din Slovacia, vezi M. Dusek, Die thrakoskythische Periode in der Slowakei, in Slov. Arch., IX, 1-2,1961, p. 155174. Pcntru materialele de la Kustanovice, vezi J. Bohm ~i S. M. Jancovitz, Skythove na podkarpaiske rus, Praga, 1936. 80 T. Sulimirski, op. cit., p. 103 ~i urm. 81 La Brebu (rn. Reslta}; cf, V. Leahu, in SGIV, XVI, 1965, 1, p. 159. 32 D. Berciu, APO, p. 166. 83 Vezi riisptndirea ritului incineratiei in aceastii zona la P. Alexandrescu in ~Hislria, II, Bucure~ti, 1966, p. 240 ~i urm. Pentru regiunea Vrata vezi B. Niko!ov, in Izvesliia-/nsIiLUt, XXVIII, 1965, p. 163.

Ferigile

N ecropola

tU1'Jtulara

o explicatie analoags, trebuie data numeroaselor fragmente izolate intilnite in cuprinsul mormintelor cu inventarul pe sol, care, provenind din vase de forma asemanatoare, au fost culese, din greseala, de la rug. Multe din acestea au urme de ardere secundara, Oitam un singur exemplu : tum. 105, M I. Se va vedea ca Iiecarui vas reprezentat in mormint cu un pro cent mai mare de 20 % din fragmente, ii corespunde cite un ciob izolat (de multe ori ars secundar) din unul sau chiar mai multe vase de tipuri asemanatoare. Oititorul interesat va putea gasi foarte multe asemenea exemple parcurgind catalogul descoperirilor. o soarta asemanatoare 0 avea si materialul metalic. De buna seama obaervatiile nu s-au efectuat decit asupra obiectelor alcatuite din mai multe piese, adica zabalele. De multe ori am gasit zabale avind lipsa cite 0 piesa (tum. 11, 27, 110), sau, in alte cazuri (tum. 2, 34, 41, 76, 90 etc.), cite 0 piesa izolata de zabala. in aeelasi sens vorbeste ~i descoperirea in tum. 46, alaturi de 0 piesa de centura intreaga (pl. XXIVj7a-d), a citorva fragmente din alte trei piese similare. Vezi un caz asemanator ~i in tum. 97. Pe de alta parte, in M I al tum. 2 s-a gasit doar un fragment dintr-o asemenea piesa de centura (pl. XXIVj4), restul obiectului deteriorindu-se prin ardere ~i fiind lasat la rug. Faptul ca in marea majoritate a mormintelor s-au gasit foarte putine oase 'calcinate san carbuni de la rug ne duce la presupunerea ca cea mai mare parte a resturilor defunctului era lasata la rug sau avea 0 alta soarta. Bine inteles, s-ar putea obiecta ca nu toate oasele au rezistat conservdrii in pamint, totusi, aceasta nu este 0 explicatie satisfacatoare, deoarece chiar in cazul mormintelor cu urna (unde se poate demonstra ca oasele s-au pastrat integral), in multe cazuri numarul oaselor calcinate este mult prea redus (vezi exemplul tum. 100 ; 72, M I, III ~i IV; 20, M I, II; 92, M II etc., cu oase putine, in timp ce tum. 19; 73, M II aveau multe oase). Oeea ce izbeste la prima vedere este faptul ca cea mai importanta parte a ceremoniei funebre se desfasura la rug. Acolo avea loc ospatul, caruia ii urma spargerea vaselor. Este de presupus, ca, in credinta localnicilor, mortullua parte la ospat, probabil inainte de ardere 37. in mormintul propriu-zis nu se depuneau ofran de sub forma de mincare sau bautura, ci doar fragmentele vaselor ce continusera alimente. Ou privire Ia natura alimentelor nu putem face decit presupuneri vagi. De sigur ca in cani se pastrau lichide, in timp ce mincarurile solide se puneau in strachini. Ne este insa greu sa ne imaginam la ce serveau, in acest ceremonial, cestile mari pintecoase, eventual cestile fine, frumos impodobite in interior ~i cu butoni discoidali pe toarta, vasele pintecoase mari san vasele borcan. Pozitia echilibrata a distributiei acestor tipuri arata ca fiecare avea functia sa in cadrul ceremonialului. Oantitatea relativ mare de fragmente ceramice (in cadrul necropolei tumulare s-au gasit in total fragmente din cca. 1570 vase diferite), dovedeste iara~i amploarea ceremoniei de la rug. in ce priveste ritualul inmormintarii propriu-zise, se pot face iara~i citeva observatii generale. La majoritatea mormintelor s-au putut deosebi doua grupe de inventar : eel acoperit de mantaua de bolovani ~i eel situat in marginea acesteia, fiind in parte
37 Herodot, IV, 73, spune cii la moartea scitllor de nearn comun era obiceiul sii se poarte timp de 40 de zile cadavrul pe la rude care ospiitau punind ~i defunctului bucate dinainte. Textul reflectii un obicei general

acoperit, in parte in afara bolovanilor. Aceasta din urma grupa este alcatuita, in special, de fragmentele vaselor mari (vase mari pintecoase, cani si vase borcan). Oeramica depusa sub mantaua de bolovani era constituita mai ales din strachini, eeseute, cesti de toate categoriile ~i,mai rar, din cani de dimensiuni mici sau mijlocii. Este greu sa ne explieam semnificatia acestel imp artiri , mai ales Iiiudca inventarul neprotejat de Invelisul de bolovani a fost supus rava~irilor. De aceea, in destul de putine cazuri ne-am putut da seama cu precizie daca fragmentele din marginea ~i din jurul mantalei de bolovani reprezinta 0 parte a inventarului mormintului, 0 ofrand a _depusa_ulterior mmormintarii, sau sint morminte secundare. Acesta este domeniul cel mai obscur din cercetarea necropolei tumulare, datorita disparitiei mantalelor de pamtnt a tumulilor.

Fig. 7 Mormlntul

principal

de ritual

1 a dupii 2: tum.

dezvelirea 99.

mantalei

de bolovani;

1: tum.

97;

riispindit in epoca fierului, care explicii si ritualul de Ia Ferigile. Cu privire la banchetul Iunerar la tracii tnstaritl, vezi Herodot, V, 8,

Ou exceptia mormintelor secundare sigure, am considerat mormint secundar probabil (notat cu un asterisc *M) toate acele situatii unde s-a putut constata 0 interventie ulterioara constructiei mantalei de bolovani san unde fragmentele ceramice nu se aflau pe solul antic al tumulului. in cazul ca resturile ceramice se aflau pe solul antic, fiind, uneori, evident acoperite de bolovanii mantalei, le-arn consideratca facind parte din inventarul mormintului. in ceea ce priveste inventarul de sub mantaua de bolovani, in cadrul primei variante de morminte (1 -a) am putut distinge patru 8uDvariante, dupa distributia oaselor ~i a carbunilor, a inventarului metalic ~i ceramic.

25

F crigile 1 a1 - oasele ~i carbunii sint depuse separat de restul inventarului. Din aeeasta grupa fac parte tum. : 38, 44. In ambele cazuri, oasele impreuna cu carbuniiau fost depuse in centrul tumulului, in timp ce restul inventarului se afla spre margini. 1 a2 - grupul ceramic este depus distinct de cel metalic (fig. 7). Din aceasta grupa fac parte tum.: 1, 7, 30, 60, 71, 75, 87, 88, 91, 94, 95, 97, 99, 105, 120, 122, 134 ~i 139. Oasele calcinate sint, in cea mai mare parte a acestor morminte, depuse impreuna cu inventarul metalie, de cele mai multe ori constituit din arme, Numai intr-un caz oasele se aflau printre fragmentele cera,mice (tum. 30), iar in alte doua cazuri se aflau ~i fuga inventarul metalic ~i fuga eel ceramic (tum. 7 ~i 88). Avem aici 0 imagine a modului cum era coneeputa averea defunctului in viata viitoare. Acest tip de mormint este, din punct de vedere al distributiei inventarului, cel mai apropiat de mormintele de inhumatie din acea vreme. 1 a3 - oasele calcinate ~i carbunii sint depusi la un loc cu inventarul ceramic si metalic, totul alcatuind un complex destul de bine delimitat. Este categoria cea mai numeroasa, poate si datorita faptului ca, din pricina tasarii, 0 serie de morminte de tip 1 a1 ~i 1 a2 si-au pierdut configuratia initiala, capatind, prin amestec infati~area tipului 1 a3 sau 1 a4 (vezi mai jos). Din aceasta grupa fac parte tum. ; 2, 3, 4 (M VIII), 6, 10, 11, 12, 26, 34, 35, 37, 41, 45, 51, 52, 57, 74, 76, 82, 83, 84, 85, 90, 92, 93, 102, 110, 116, 117 (?), 137, 140, 141, 142. 1 a4 - aaemanator en 1 aa, oasele calcinate fiind ames tecate cu inventarul ceramic ~i metalic; situatia insa se prezinta difuza, inventarul fiind rasfirat pe intreaga supraf~ta a tumulului. Din aceasta grupa fac parte tum. : 5, 31, 43, 46, 50, 68, 80, 81, 132 ~l 149 (?). Cea mai mare parte din aeesti tumuli sint saracacio~i. 'I'endinta de a ras~indi pe 0 suprafata mai mare fragmentele unor anumite vase se poate observa ~i la tipul 1 a3• Astfel, in tum. 4 fragmentele vaselor 3, 4 ~i 10 sint raspindite, in timp

N ecropola

tamulard

Fig. 8 Grupul de arme dupa demontarea mantalei, (tum. 27).

Ia morminte de tip 1 b

26

ce restul materialului se concentreaza, aproximativ, in centrul tumulului ; cle asemenea in tum. 11 fragm,entele vasului 8 (ceasca cu dona torti) sint raspindite pe toata suprafata tu~ui etc. Variant a 1 b cuprinde un numar mai mic de morminte. De altfel, datorita tasarii, vasul care mdeplinea functia de urna s-a spart, situatie, prezentlndu-se analoga

tipului 1 a3• Pe llnga situatiile sigure (tum. : 26, 69 M I ~i M II, 62, 63), am considerat ca facind parte din variants mormintelor cu oasele in urna, acele morminte in care s-a putut intregi vasul printre fragmentele caruia se aflau oasele (tum. : 27 (?), 64, 65 (?), 67, 74, 127 (?), 145 (?)). Dupa cum se vede, spre deosebire de mormintele variantei 1 a, cele de tipul 1 b contineau cel putin un vas intreg. in M I din tum. 69 se aflau chiar doua strachini intregi, neacoperite, in centrul tumulului. Una continea oasele ~i materialul metalic marunt (fibule, virfuri de sageti). Cea de a doua, goala, continea probabil mineari. 0 situatie similara se intilneste in tum. 62 ~i 63 ~i poate fi presupusa ~i in tum. 27, datorita dispoz itiei materialului metalic. Mormintele bogate de luptatori din varianta 1 b (tum. 27, 69 M I ~i 65) au grupul de arme depus separat de inventarul ceramic ~i de urna. Remarcam modul similar de a depune armele la tum. 69 ~i 27 : eutitul de lupta ~i cele doua virfuri de lance alcatuiesc un grup, in timp ce toporul de lupta, zabalele ~i cutea de gresie sint grupate aparte, alaturi (fig. 8). Cum am mai spus, inventarul era acoperit, dupa depunere, cu 0 manta de bolovani. in multe cazuri insa, am constatat in zona mormintului 0 Iipsa a pietrelor pe 0 suprafata relativa mica (cca 0,40-0,60 m diam.) (fig. 5/1,2). Aceasta situatie este vizibila bine la tum. : 6, 30, 31, 34, 37, 38, 61, 64, 68, 71, 76, 83, 92, 93, 99, 105, 120, 130 ( ?), 134, 140, 142, 148 ~i 149 (?). Zonei fara bolovani nu-i corespundea nicaieri 0 groapa vizibila in profilul solului antic. Deci nu poate fi yorba decit de 0 incercare de jefuire sau - ~i lucrul poate fi presupus la tumulii ce prezinta aceasta particularitate fara a avea urme de jaf - de 0 practica rituala in legatura cu migrarea sufletului dupa moarte. Aceasta din urma explicatie se potriveste in cazul tum. : 6, 30, 71, 99 ~i 134-;cu morminte de luptatori bogate in arme. La Ferigile nu s-a putut ajunge la 0 explicatie eoncludenta, din aceeasi cauza a nivelarii mantalei de pamtnt a tumulilor. Faptul insa ca in necropola analoga de la Curtea de Arge~ s-a observat, in repetate rinduri, acest gol in cetrul mantalei de bolovani, fara groapa sapata ulterior in tumul ", ne indeamna sa consideram valabila ipoteza unei analogii cu obiceiul preistoric al "gaurii suflet~lui" (Seelenloch) care, la Ferigile, se inttlneste la urnele mormintelor de tip 2 a ~l 3. Pe de alta parte, ipoteza jefuirii mormintului nu poate fi exelusa in unele cazuri. Situatiile din tum. 33, 34 ~i 36 sint elocvente in acest sens. Cum rezulta din cele expuse 'in catalogul descoperirilor, jaful a fost efectuat exclusiv in antichitate, probabil in epoca contemporana necropolei. Cele mai apropiate analogii privind ritualul mormintelor cu inventarul pe sol Ie gas~m in necropolele tumulare de la Vaideeni, Tigveni si Curtea de Arges, Cele doua mormmte sapate Ia Vaideeni sint de tip 1 a3, in timp ce la Curtea de Arges s-au gasit morminte atit de tip 1 a2 cit ~i 1 a3• in ambele necropole amintite, inventarul ceramic al mormintelor de acest tip este exclusiv fragmental'. Urmele de ardere secundara sint frecvente. Diapozitia tipurilor de vase in cuprinsul mormintului este, eel putin la Curtea cle Arge~, asemanatoare cu cea de la Ferigile. La Vaideeni sapaturile, foarte recluse, nu sint destul de concluclente. Pe de alta parte, la Tigveni s-au gasit, in acelasi tumul, doua morminte cle tip 1 b, care se suprapuneau (vezi nota 7). Distributia ofranclelor mormintului I din tum. 1 de la Tigveni la marginea mantalei cle bolovani este identica cu situatiile de Ia Ferigile.
38 Cea mai mare parte a tumulilor de la Curtea de Arges au cite un gol Ia mijloeul mantalei de bolovani. In dreptul lui, pe solul an-ic, stnt depuse oasele cal-

cinate, carbunii si, uneori, inventarul metalic, in timp ce ceramica este rasplndlt a in zona acoperita de bolovani (ct. nota 4).

27

Ferigile Morminte tumulare de incineratie, eu inventarul depus pe solul antic, s-au gasit la 'I'elesti ~i Dragoiesti (vezi nota 10). Aeeste dona neeropole se aseamana eu eea de la Ferigile ~i prin mantaua de bolovani ee acopera nemijloeit inventarul ~i resturile de inoineratie. Dupa cum reiese din eatalogul deseoperirilor, se pare ea din fragmentele cerarnice raspindite pe sol s-an intregit mai multe vase, de unde rezulta ea eel puttn 0 parte din materialul ceramic a fost spart prin tasarea bolovanilor. Intr-unul din tumulii de la Dragoiesti, inventarul ceramic si eel metalie, impreuna eu oasele ~i carbunii, sint raspindite pe toata suprafata tumulului, situatie similara eu tipul de mormint 1 a4 de la Ferigile. La 'I'elesti, alatur! de tipul de morminte 1 aM s-an observat si alte obieeiuri rituale (ring de piatra, lipsa mantalei de bolovani) neeunoseute la Ferigile. La Gura Padinei (vezi nota 32) (rn. Corabia, reg. Oltenia), in neeropola tumulara, eel putin unul (]\I4) din eele patru morminte este asemanator eu eategoria 1 de la Ferigile. La Gura Padinei lipseste mantaua de bolovani, iar inventarul ceramic se rezuma la o eea~ea pintecoasa intreagd, linga care se aflau, raspindite pe sol, oasele caleinate, carbuni ~i cenusa de la rug. Alaturi se afla inventarul neeeramie (arme, fibula, piese de hamasament etc.). In neeropola tumulara de la Btrsesti (vezi nota 6), ritualul consta in a depune pe sol un grup de vase (de obieei patru la numar : dona straehini evazate, 0 ee~euta ~i un vas borcan) linga care erau raspindite oasele ealeinate ~i inventarul metalie. Mormintele aeoperite eu 0 manta de bolovani se apropie de tipul 1 a2 de Ia Ferigile. Obieeiul spargerii rituale la rug este insa mult mai rar la Birsesti, Morminte tumulare de tip 1 (Ferigile) mtilnim uneori in grupa Kust~y~(vezi nota 29). De asemenea, apropiate tipului 1 a de Ia Ferigile sint toatemormintele eu oasele arse ~i cenusa raspindita, deseoperite in Oimpia Tisei (vezi nota 28) ~i eele de la 'I'eius (vezi nota 27). Pentru expliearea originii tipului 1 de morminte de la Ferigile, eel mai bun exemplu il da neeropola tumulara timpurie hallstattiana de la Virtop-Plopsor (vezi nota 15). Ceramiea este raspindita, impreuna eu oasele calcinate, pe supratata solului. Vasele au putut fi insa intregite, spargerea lor fiind fie rituala, fie datorindu-se tasarii mantalei de bolovani. In Hallstattul veehi de la noi din tara nu au mai fost identifieate alte asemenea morminte, insa exemplul eitat este sufieient pentru a expliea traditia locala de ritual ee si-a gasit 0 ampla dezvoltare in grupul Ferigile. Mormintele de incineratie eu oasele ealeinate depuse, Jle_ sol r~prezinta forma rituala de legatura diiifre ritul inhumatiei ~i_ aLincinera:tiei. Folosirea eu precadere eel a aeestui ritual in neeropolele subearpatiee de tip Ferigile ~i Birsesti trebue explicata ca 0 influenta a practicarii pe seara mare, in regiunile mconjuratoare, a ritului inhumatiei in tumuli ~i morminte plane. 1JIIorrnintele de tip 2 a de la Ferigile pot fi impartite in doua variante : 2 a1 (prineipale) ~i 2 a2 (secundare). Mormintele de tip 2 al erau astfel construite : la centrul viitorului tumul se sapa o groapa - ovala sau circulara - in carese depunea, de obieei pe u piatl'a pl.a.ta _~§ezata pe fundul gropii, 0 urna (0 cana sau un vas pinteeos) acoperita deo strachina eu gura in jos. In interiorul urnei se aflau oase calcinate, carbuni de la rug, eventualul inventar metalie ~i 0 cescuta, 0 alta ee~euta se sprijinea pe umarul urnei, fiind fixata eu un bolovan. Spatiul dintre peretii gropii ~i urna era umplut e_1l, b()lQya1!Lnla_ti. In jurul gropii se depuneau pe sol bolovani de riu, dispusi pe un singur strat, in eereuri eoncentrice, lasind neastupata gura gropii. Aeeasta era acoperita eu 0 lespede plat~

N ecropola

htmulara

de gresie alba ee se spnjmea pe bolovanii inconjuratori. Apoi se eonstruia tumulul d~ pamint. De aeest tip sint mormintele prineipale ale tumulilor 17, 19, 20, 72 ~i 100 (fig. 10; 11). Vasele din aeeste morminte erau intregi. Doar tortile cestilor erau de multe ori rupte Ia rug. Unele dintre cesti (tum. 72, ceasca 3) prezentau ehiar urme de ardere seeundara, Pe suprafaja vaselor Intregi nu s-an observ~tl~~ niciodata urmele fo_eului

Fig.

9 Raportul intre M II (secundar) ~i mantaua mormintului principal al tum. 63. 1-2: faze ale demontiirii.

diverse

ru~i. Dispositia rituala a vaselor sufera rareori exceptii. Citam cazul mormintului 1 din tum. 20, in care urna era acoperita eu doua strachini, una a~ezata eu gura in sus pe fundul intors al eeleilalte (fig. 11/3). Inventarul metalie al aeestor morminte este foarte saraeaeios. Singurele arme gasite au fost : un cutdt de lupta ~i eiteva virfuri de sageti. Podoabele smt de asemenea rare; in dona eazuri (tum. 72 ~i tum. 20, MIll) s-a gasit cite 0 fibula. Este greu de preeizat daca fragmentele eeramiee gasite printre bolovanii mantalei aeestor tumuli se refera la vase ofrand a depuse ulterior sau i~i gasese explieatia in pamintul Iuaf de la tumulii din apropiere. Pozitia bine delimitata a fragmentelor vasului borean (17) din tum. 72 ne face sa eredem ea reprezinta 0 ofrand a (fig. 10/5). In eelelalte eazuri insa situatia ramtne nerezolvata. Mormintele de tip 2 a2 sint intru totul asemanatcare eelor de tip 2 aI' eu deosebirea ea groapa era sapata in mantaua de pamint ~ unui tumul mai ve~:qi. In multe cazuri, ea perfora mantaua de bolovani a tumulului respectiv (ex.: tum. 62, 63, 73, 79, 92, 105 ete.) (fig. 9 ; 10). In alte eazuri msa, se situa in marginea mantalei (tum. 42, MIl; 72, MIll, M IV; 73, M III) (fig. 10; 11). De obicei, groapa era astupata eu bolovani luati din mantaua tumulului in care fusese sapata. In citeva eazuri insa (tum. 73, MIl; 20, MIll), groapa era acoperita, ca ~i in eazul mormintelor 2 all eu 0 lespede plata de gresie alba, demonstrind ~i prin aceasta partieularitate eontemporaneitatea

29

Ferigile

Nccropola tumular« eli acestea din urma, Tot in tum. 73, in M II §i MIll, s-a observat obiceiul de a pune linga urna un pumn de carbuni de Ia rug. Dintre mormintele de tip 2 a2, trei sint putin deosebite in ce priveste eonfiguratia rituala a vaselor. Este yorba de M III ~i M IV din tum. 72 ~i de M II din tum. 20. Acesta din urma (fig. 11/3) se distinge prin saracia inventarului : 0 straehina cu citeva oase calcinate, aeoperita de 0 alta straehina asemanatoare. M III din tum. 72 este mai bogat, fiind alcatuit din cinci vase puse unul intr-altul (cf. mai jos p. 147). Doar cel de jos avea functie de urna, contintnd citeva oase calcinate (fig. 10/5). tn M IV din tum. 72, urna, un vas borcan cu citeva oase, era acoperita de 0 strachina, la rindul ei acoperita de citeva fragmente mari ale unui vas pintecos, prezentind urme de ardere seeundara (fig. 10/5). Atragem atentia ~i asupra M II din tum. 42 (fig. 11/1), a carui groapa, sapata in mantaua de pamint a movilei, era captu~ita cu pietre plate, aloatuind 0 cutie (situatie asemanatoare in M I din tum. 20, de tip 2 aI' fig. 11/3). In afara mormintelor mai sus citate, in grupul 2 a2 am inclus toate mormintele secundare probabile, cu acest tip de ritual. Morminte de tip 2 b s-an gasit doar doua : tum. 42 si 77 (fig. 11/1, 2). In ambele eazuri, urna ingropata pina la mijloc in solul antic era acoperita de 0 strachina-capac, In jurul ei, se aflau resturile mai multor vase (cescute sau strachini). Atit resturile acestor vase cit ~i urna preainta urme de ardere secundara, Strachina (capac) din tum. 77, M I, este chiar puternic arsa secundar. In jurul urnei, pe sol, se rngramades, mantaua de bolovani, acoperind asttel intreg inventarul. In mormintele de tip 2 b nu am gasit inventar metalic. Oantitatea mica de oase remareata in cazul mormintelor din categoria 1 se constata ~i in mormintele din categoria 2. Ou exceptia mormintelor principale ale tum. 19, 72 ~i a M II din tum. 73, urnele eontineau foarte putine oase calcinate, M II din tum. 6, care prezinta toate caracteristicele mormintelor de tip 2 a2 (cana acoperita de 0 strachina), era lipsit de oase calcinate, Oa ~i in cazul mormintelor din categoria 1, avem de-a face cu un obicei ritual constind in a depune un numar mic de oase in morminte. Morminte tumulare de tip 2 aI' asa cum se prezinta la Ferigile, nu cunoastem nicaieri pina in momentul de fata. Trebuie luat in considerare insa ca acest tip de mormint nu este decit 0 adapt are la ritualul tumulilor a tipului 2 a2, acesta din urma fiind cel mai frecvent tip de mormint hallstattian de inoineratie. De aceea nu-i vom urmari raspindirea decit in perioada tirzie a primei epoci a fierului ~i numai pe 0 zona limitata la sud-estul Europei. In sudul Olteniei, asemenea morminte sint presupuse in cimitirele plane (cimpuri de urne) de la Hotarani 39, Dabuleni ~i Potelu 40 (toate in rn. Oorabia). Se pare ca trei din cele patru morminte tumulare de la Gura Padinei (vezi nota 32) sint de tip 2 a2 (morminte secundare in tumuli ~). tn necropola tumulara de inhumatie de la Gogosu (vezi nota 8) s-an gasit morminte secundare de ineineratie de tip 2 a2• Din acelasi orizont par a face parte ~i cele citeva morminte de incineratie de la Ostrovul Mare, locul "La Schela"41. In Muntenia s-au semnalat morminte de incineratie in uma Ia Teiu (vezi nota 23), al caror inventar este asemanator cu cel al mormintelor de categoria 1 de la Ferigile. o colectie de antichitiiii
Fii]. 10 Mormintc cu ritual de tip 2 a1 ~i 3
39

I
I I

I
I I

I I
I

I I I

~~~

30

~~J"'OO

Ml

D. Berciu,

APO, p. 169, fig. 214 sl 215; idem, din jude/Ill Rotiuuuui, Bucurestl,

1935, p. 10, fig. 3/5-6.

40 D. Berciu, in Arhivele Olteniei, XXI, 119 - 122, 1942, p. 9. 41 D. Berciu, in Materiale, I, 1953, p. 614-615; D. Berein ~i Eug, Comsa, op. cit., p. 477.

31

Ferigile

Nccropcla

tum1tlanJ

f;1i in sudul Munteniei, la Oinac (rn, Giurgiu) 42, s-an dcscoperit asemenea morminte de incineratie. La Birsesti (vczi nota 6), mormintele de tip:.! u2 perforcaza mantalele tumulilor eu morminte de tip 1. La Bavna 43 (Bulgaria de nord-est), mormintele de tip 2 a alcatuiesc eel mai vechi orizont al eimitirului, situmdu-se in a dona jumatate a sec. V Le.n. La Dobrina s-an gasit exclusiv asemenea morminte. tn Moldova ~i 'I'ransilvania 44 s-an descoperit, in Hallstattul tirziu, putine morminte de incineratie in urna, Ele sint insa destul de numeroase in bazinul Tisei (vezi nota 28), Chotin (vezi nota 29) ~i in Podolia (vezi nota 14). Lipsesc mai Ia rasarit, in Iumea seitica. tn lumea ilirica se semnaleaza putine morminte in urna, mai ales la Donja-Dolina 45. Interesant de remarcat este Iaptul ca eea mai mare parte a acestor morminte de ineinera.tie in urna, in masura in care acest lucru a putut fi precizat, indica 0 etapa mai tirzie. La Gogosu, in lumea ilirica, in bazinul 'I'isei, ele apar dupa orizontul mormintelor de inhumatie, respectiv plane sau tumulare, continutnd apoi, in parte, paralel eu acestea 46. Se va vedea mai jos ca, ~i in complexul Bfrsesti-Feriglle, mormintele de tip 2 a sint mai recente decit eele din categoria 1. In ceea ce priveste originea tipului de mormint 2 a in grupul Ferigile, nu trebuie mel'S pre a departe. Mormintele "a pozzo" din cuprinsul complexului Basarabi 47, de la Blejesti 48 (rn. Videle, reg. Bueurestf ) ~i Balta Verde 49 (anterioare necropolei tumulare de inhumatie) ne ofera cele mai apropiate analogii. Aceste dona descoperiri de tip Basarabi cuprind morminte plane. Ele pot fi legate de eel mai veehi orizont al complexului Basarabi (a doua [umatate a sec. VIII i.e.n. san inceputul sec. VII). La rmdul Ior, purtatorii culturii Basarabi au preluat acest ritual din Hallstattul t.impuriu, eind cimpurile de urne erau forma predominanta, daca nu chiar, in unele regiuni, exclusiva de inmormtntare. Cele spuse mai sus ne permit sa inehegarn urmatoarea constatare : mormintele de tip 2 a se imputdneaza in Hallstattul mijlociu ~i tirziu, in sud-estul Europei, sub influenta ritului de inhumatie (plana sau tumulara), conservindu-se mai ales in zona centrala a acestei arii, zona complexului Birsesti-Perigile, unde ritul incineratiei a rezistat eu sncces influentelor exteme. In ultima etapa a Hallstattului tirziu, constat am 0 reinflorire a ritualului mormintelor cu urna in groapa in tot sud -estul Europei. Categoria a 3-a de morminte de la Ferigile este reprezentata de putine morminte, unele tumulare (tum. 9, 40, 106, 107 si 108) (fig. 10; 11 ; 12), altele secundare in tumuli cu morminte de categoria 1 (M IX din tum. 4). Mormintul se construia astfel : intr-o groapa dreptunghiulara, eu capetele uneori putin rotunjite, nu prea admca (circa 0,40 m de la solul antic) se depuneau mai muIte vase, printre care eel putin 0 straD. Berciu, in Moieriole, II, 1956, p. 493. Ravna: M. Mircev, in Lznestiia-Lnsitut, XXV, 1962, p. 97 -162; Dobrina: idem, in Bulletin du tnusee national a Varna, I, 1965, p. 33-70. 44 I. H. Crisan (in Acta Musei Napocensis, I, 1965, p. 87 - 111) semnaleaza morminte de incinerat.ic in urna la Dezmir (orasul Cluj), Blaj ~i Harman, datate Ia inceputul sec. III t.e.n. (vezi mai jos nota 211). Despre necropole de inclneratie din sec. VI - V in Ardeal vezi 1. H. Cr isan in Dacia, N. S. IX, 1966, p. 133 ~i urm. 45 C. Truhelka, In WMBH, IX, 1904, p. 1-156; in rccenta lucrare de revalorificarc a materialului
42 43

china. Aceasta servea intotdeauna drept urna, raminind descoperita in mormint. Alaturi de ea, tot ell gura in sus, se aflau, dupa caz, diferite alte vase. Astfel tum. 108 nu continea decit straehina-urna, in tum. 106 s-a gasit ~i 0 canita, in timp

32

(Zdravko Marie, In Glasnik, N.S., XIX, 1964, p. 5-128) cele mal multe morrnint.e de incincratle stnt atribuite, pe criterii t.ipologice. Hallstattului mijlociu, ceea ce, cum yom vedea mai jos nu cste totdeauna just. 46 In cadrul tipurilor de ritual din Cimpia Tisei (vezi nota 28), mormintele cu oasele ~i cenusa rasptndite pe sol reprezinta forma de tranzitle dintre inhumatie si Inclnerat.ie. 47 D. Berciu, in Isloria Ronuiniei, I, p. 152; Alex. Vulpe, Zur mittleren Hatlstaiizeit, .. , p. 120. 48 D. Berciu, In Moieriale, II, 1956, p. 553. 49 Ibidem, V, 1959, p. 531.
v. 4t1,

Pi".

11. Mormlnte

eu ritual

de tip 2 a, 2 b ~i 3

33

Ferigile ce in mormintele tum. 40 ~i 107 s-au gasit cite (; vase (3 strachini, 2 cani ~i 0 cescuta). La aceste dona morminte mai bogate s-a depus mai intii strachina-uma (cf. catalogul descoperirilor). Oasele calcinate erau depuse majoritatea in strachina-urna, dar eiteva ~i in celelalte vase. In tum. 106 s-a gasit, alaturi de straehina-uma, pe sol, 0 mica gramajoara de oase calcinate ~i dona cutdtase de fier.

N ecropola

tumulara

Fig. 12 Morminte

de tip 3. 1 : Mormintul tum. 42: 4:

tum. tum.

40; 106.

2:

tum.

107;

3: M II din

34

Inventarul neeeramic al mormintelor era foarte saracacios : cite unul sau doua outitase de Iier ; in tum. 40 s-au giisit 0 fibula ~i patru margele de sticla. . Dupa depunerea inventamlui, groapa era astupata cu pamlnt, peste care se inaIta 0 gramade, de bolovani de dimensiuni mici. A~a cum indica fragmente ceramice

disparate, provenind din alte movile, mantaua de bolovani era acoperita cu 0 manta de pamint luat din tumulii irrvecinati. Tipu13 de morminte se mai rnttlnest« mtr-un singur caz ~i la Curtea de Arge~ (vezi nota 4). Tum. 2 de la 'I'igveni (vezi nota 7), in care cele 5 vase neacoperite, constituind mormintul, erau asezate pe stratul de bolovani de la baza tumulului, prezinta un caz particular, analog tipului 3 de la Ferigile. Cele mai apropiate analogii insa Ie gasim in necropola de la Ravna (vezi nota 43), unde asemenea morminte au marginile gropii rntartte cu lespezi de piatra, La Ravna, asemenea morminte apar in al doilea orizont, fiind datate in cursul sec. IV i.e.n. Acest ritual il intilnim ~i in necropola plana de incineratie de la Slobozia (Onesti) (vezi nota 25). Aici, de multe ori, oasele calcinate sint depuse ~i pe sol, linga grupul de vase. Morminte de tip 3 au fost identificate la Murighiol s" (rn. Tulcea, reg. Dobrogea) ~jJ Seutopolis 5\ in Bulgaria. Se pare ca cele patru morminte de la Cernavoda 52 (reg. Dobrogea) erau de tip asemanator mormintului II din tum. 42. Tipul 3 reflecta, in mod simplificat, un ritual mai complicat, atestat inunii tumuli din Bulgaria, Dobrogea (vezi nota 33) ~i Zimnicea 53, data.ti in sec. V i.e.n. ~i, mai ales, IV r.e.n. Sub influent a culturii de la sud de Dunare, acest ritual a fost introdus ~ila Ferigile. Cum se va vedea, exista ~i alte considerente care fac evident a aceasta cale de patrundere. Gategoria 4 de morminte este rara in necropola tumulara. Aceasta se datoreste faptului ca asemenea morminte nu s-au putut conserva, in cazul ca erau situate in mantaua de pamint a movilelor. Mormintele din categoria a 4-a sint mai ales morminte secundare. In cadrul acestei categorii distingem doua variante: Varianta 4 a se caracterizeaza prin gropi ce contin citeva oase calcinate ~i bucatd de carbune, precum ~i fragmente ceramice. Acest tip de morminte este reprezentat 'in necropola tumulara doar prin M II din tum. 82. Tipul este insa predominant in necropola plana de la Ferigile (cf. mai jos, p. 75). M III din tum. 1 de la 'I'igveni (vezi nota 7) este de acest tip. Varianta 4 b cuprinde toate mormintele continind exclusiv citeva oase caleinate si carbuni. In teren se prezinta sub dona aspecte : 4 bI: oasele sint depuse pe sol Iiind acoperite de 0 manta de bolovani ~i pamrnt (tum. 124, 125 ~i M I din tum. 9) ; 4 b2: oasele sint depuse intr-o groapa sapata in mantaua tumulului (tum. 84, MIl; tum. 91, MIl; tum. 105, M IV; tum. 120, MIl). Este posibil ca tum. 24, continind dona gropi sapate de la nivelul antic, in care nu s-a gasit nimic, Sa fie de tip 4 b. Mormintele de tip 4 b nu se refera, dupa parerea noastra, Ia un ritual anumeci reprezinta acea categorie de morminte sarace, fara inventar, identificata in majoritatea necropolelor vremii. Faptul ca mormintele de categoria 4 se prezinta cind pe sol, cind in groapa, dovedeste ca acest ritual este un complement fara inventar al mormintelor din categoria 1 ~i 2. Aceste morminte fara inventar i~i au corespondentul in mormintele de inhumatie fad inventar din necropolele respective tardiv-hallstattiene. lYlormintele din categoria 5 cuprind monumentele funerare cu caracter de cenotaf, ridicate in memoria celor cazuti in lupta ~i ale carol' resturi nu au putut fi transport ate pe parnintul natal. In aceasta categorie intra tum. : 22, 23, 25, 111, 144 a ~i b, 146 (fig. 6/1) ~i 147, pre cum ~i M V din tum. 2; M II din tum. 27; M VI din tum. 26;
50 51

Expectatus

Bujor, in Materia/e, VI, 1959, p. 325. Informatie Maria Cicikova.

52 53

D. Berciu, in Materia/e, IV, 1957, p. 281. I. Nestor, in Studii, III, 1, 1949, p. 121.

35

Ferigile .}1 II din tum. 64; M II din tum. 67 ~i 1\1 II din tum. 116. Bineinteles, subzista dubiul daca nu cumva acesti tumuli contineuu morminte de tip i1, ale caror oase san nu s-an conservat, I'ClU nu a~l mai fost depuse in mormint. In cazul mormintelor seeundare din tum. 2, 26, 27, 64, 67, 116, constituite din mici gnlmajoare de bolovani (circa 1 m diam.) depuse pe solul antic, ltnga mantaua mormintnlui principal ~i Ia acelasi nivel cu acesta din urma (inmormintarea a avut loc deci simultan), se poate presupune ca defunctul, un sclav de casa ( ?), a fost incinerat odata cu staptnul ; oasele calcinate nemaiputtnd fi apoi deosebite, au fost culese de-a valma ~i depuse in mormintul principal. Tumulii cenotafi se intilnesc in necropolele tirzii hallstattiene, spre exemplu la Balta Verde ~i la Gogosu (vezi nota 8).

~V cerapola

tumularii

Raporturi

stratisrafic~

intre morrninte

tn cuprinsul necropolei tumulare, s-an facut observatii stratigrafice in urmatoarele cazuri: a) Suprapuneri de morminte. In aceasta categorie, includem toate raporturile dintre mormintele secundare ~i cele principale. Oum am mai spus (p. 15), datorita nivelarii mantalei de pamint, nu s-a putut stabili raportul dintre diversii tumuli. In acest sens, tipul 2 a2 se intrlneste exclusiv in morminte secundare. Au fost observate raporturi sigure (este yorba de mormintele certe, notate fara asterisc) cu tipul 1 a2, in tum. 105 ; cu tipul 1 a3, in tum. 4 ~i 92 ; cu tipul 1 a4, in tum. 31 ~i 80 ; cu tipul 1 b, in tum. 62, 63 (fig. 9) ~i 145; cu tipul 2 au in tum. 20, 72 ~i 73; cu tipul 2 b, in tum. 42 si 77 (in ambele cazuri este yorba de 0 varianta a tipului 2 a2). Tipul 3 este in raport secundar fata de tipul 1 a2 in tum. 4. Tipul 4 a este secundar fata de tipul 1 a3 in tum. 82. Tipul 4 b este exelusiv in raporturi secundare cu tipul 1 a, in tum.: 9,84,91,
105 ~i 120.

ca tum. 34 este ulterior tum. 38; tum. 100 ulterior tum. 75; tum. 20 ulterior tum. 26, iar tum. 78 este, probabil, ulterior, tum. 79. Acest din urma raport este mai putin sigur, datorita deranjamentului general ce se constata in acea zona. Raportul tum. 38-34 se refera la inventarul mormintului ; raporturile tum. 26-20 ~i 75-100, la mantaua de pamint a tumulilor. Acest gen de observatit poate fi folosit pe scara mai larga daca se va ave a in vedere tipologia materialului (cf. mai sus, p. 24, un de semnalam prezenta de fragmente izolate, luate din gre~eala de la rug ~i apartinind unor tnmormtntari mai vechi). Daca examinam tipologia ritualelor din necropola tumulara, observam ca tipull b reprezinta 0 forma de tranzitie intre tipurile 1 a ~i 2 a iar tipul 2 b 0 evolutie a tipului 2 a. Tipul 3, in care influentele straine, sudice, slnt evidente, reprezinta 0 adaptare la conditiile locale a unui ritual adus din lumea sud-tracica, Observatiile stratigrafice ne indeamna sa consideram tipul 1 ca fiind eel mai vechi, tipul 2 fiind deci mai nou. Prin urmare, tipul 1 b s-ar situa in timp intre tipul 1 a ~i 2 a, evolutia tipurilor fiind 1 a -+ 1 b -+ 2 a -+ 2 b. Ace~sta schema tipologica nu impiedica evolutia tipului 2 partial nnpreuna cu tipul 1. 'I'ipul 3, care, stratigrafic, este mai nou decit 1 a ~i al carui ritual indica 0 perioada mai tirzie (eel mai devreme stirsitul sec. V i.e.n.), ar incheia astfel aceasta evolutie, Dupa cum vom vedea, aceasta periodizare, efectuata pe baza tipurilor de ritual, concorda cu evolutia tipologiea a inventarului mormintelor. Din punct de vedere al stratigrafiei orizontale se poate vedea (fig. 31) cum tipul de ritual 1 a este predominant in zona nordica ~i eentrala a necropolei, fiind mai rar in cea sudica. Tipul 1 b se intrlneste exelusiv in zona sudica a necropolei, iar tipul 2 a1 apare, in grupuri izolate, in zona sudica ~i central-sudlca. Tipul 2 a2 este mai bine reprezentat in zona centrala ~i sudica, dar apare in mod sporadic ~i in cea nordica, Tipurile 2 b ~i 3, reprezentate prin putine morminte, se intilneso izolat in zona centrala ~i nordica a necropolei.

Tipologia
OERAl\IlCA

inventarului

36

Tipul 5 este atestat in raport secundar fata de tipul 1 a3, in tum. 2; fata de tipul 1 b, in tum. 26, 27 ~i 64. Aceste raporturi nu indica neaparat 0 grupare pe faze a diverselor rituale; acest lucru va putea fi facut numai luindu-se in considerare ~i tipologia inventarului. b) Tangenta mantalelor de bolovani la unii tumuli ar putea constitui un indiciu mai putin sigur'datorita situatiei pre care din teren - privitor la raportul stratigrafic dintre movilele respective. Astfel, tum. 5 este mai recent decit tum. 4; tum. In mai nou decit tum. 142. De asemenea, situatia aproape intacta a tum. 100, 72 ~i a acelei parti din tum. 73 care continea un mormint secundar de tip 2 a1 (vezi catalogul descopertrilor), intr-o zona in care mantalele de bolovani ale tumulilor inveeinati (101, 102, 103, 104 ~i 79) sint in mare parte demontate tocmai pe laturile dinspre cei trei tumuli mentionati mai sus (vezi planul general), indica posterioritatea, fata de restul grupului, a tumulilor 72, 73 ~i 100. La constructia mantalelor acestora din urma s-an folosit, poate, bolovanii mormintelor invecinate. c) Prezenta de fragmente izolate, in cadrul unui mormint sau tumul , provenind din vase ce alcatuiesc inventarul alter tumuli (cf. mai sus p. 23). tn acest sens, putem demonstru

tn contrast en varietatea formelor, aspectul eeramicii din necropola tumulara este , destul de unital', tehnica de lucru Iiind, in linii generale, aceeasi. Pasta este neagra in spartura, arderea fiind destul de slaba. 0 consecinta a acestui fapt este friabilitatea ceramicii. Ca degresant s-a folosit nisip eontinind mica ~i pietricele. Cea mai mare parte a vaselor au suprafata acoperita cu un slip foarte fin, care a fost, mai mult sau mai putin, lustruit. Arderea s-a facut in conditii semi-deschise, vasele capatind o culoare bruna (variind de la brun-deschis "cafea cu lapte", pin a la brun-cenusiu inchis), Nuanta brun-roscata a multor vase se datoreste lutului feruginos caracteristic regiunii. Unele vase, mai ales straehinile, au fost arse inabu~it in interior, fiind puse in cuptor cu gura in jos. D(' aceea elc sint negro in interior ~i hrune in exterior. Bineinteles ca in ce priveste calitatea pastel se po ate observa 0 intreaga gam a de sorturi, in functie de Iinetea degresantului. La 0 extrema se afla ceramica relativ

37

F erigile fina, folosind ca degresant exclusiv nisipul fin, iar la eealalta extrema, ceramica grosolana, in a carei pasta se observa pietricele pina la marimea unui bob de fasole. Discutind, in cele ce urmeaza, formele ceramicii, vom reveni asupra diverselor caracteristici, privind modul de ardere si calitatea pastel, la fiecare forma in parte. Denumirea fiecarei forme principale ~i a variantelor ei va fi precedata de 0 sigla, care va usura expunerea in catalogul descoperirilor din anexa, inlaturind repetarea descrierilor ~i ilustrarea tipurilor identice.

N ccropola

iumularii

Fig. 13 Proflle-silucta

ale strachinilor

de tip

I A-D.

. Diametrul g}uii variaza de la 0,09 m la cele mai mici, pina la 0,33 m la cele mai man exemplare. Inaltimea reprezinta, in general 40 % din diametrul gurii. Strachinile de tip(1-A-reprezintil,_:~i:rca20~ din intreg materialul ceramic al necropolei tumulare, g~sindu-se aproape in flecare mormint. In afar a de cazurile cind ave au rol de capac, ele oontineau, desigur, mlncari solide. Dintre variantele mai sus pomenite, varianta I A3 a fost in repetate rinduri gasita in cuprinsul inventarelor mormintelor de tip 2 b ~i 3. Strachinile I A4 s-an gasit mai ales in zona sudica a necropolei. Strachinile de tip I A cu decor 1 d s-an gasit, de asemenea, mai ales in zona sudica a cimitirului. Acest tip de strachina, cunoscut inca din Hallstattul vechi, este poate forma eea mai rasptndite de la srirsitul primei epoci a fierului. Este semnalata in toate deseoperirile din aria Birsesti-Ferigile, fiind insa caracteristica ~i in intreg sud-estul Europei. Aceasta observatie este valabila ~i pentru exemplarele decorate cu caneluri pe umar. Acest decor este semnalat inca in complexul Basarabi 54. Este de remarcat ea in aceasta din urma cultura se tntilneste in special decorul 1 d. Exemplarul din tum. 29 de la Ferigile (pI. XIII/14) aminteste eel mai pregnant deeorul strachinilor Basarabi 55. Varianta I A3, eu marginea aproximativ dreapta, identificata ~i in tum. 2 de la Tigveni (vezi nota 7), aminteste in mod direct exemplarele similare lucrate cu roata in lumea sud-tracica, de exemplu la Ravna (vezi nota 43). Asemenea vase lucrate eu roata s-an gasit ~i in nordul Dunarii la Alexandria (a dona [umatate a sec. V) 56si la Zimnicea 5\ Satu Nou 58, Onesti (vezi nota 25) ~i Frumusita 59, datate in sec. V -IV i.e.n. Exemplare cu proeminente trase in sus din buza (pI. II/4, 5) au Iost deseoperite si in necropolele de la Ravna ~i Dobrina (vezi nota 43). I B - Straehirule tronconice. Se prezinta in mai multe variante : I BI - cu marginea mgroeata, decorate eu caneluri scurte oblice pe buza (fig. 13/5 ; pI. 1/14-16). La unul din exemplare, eanelurile sint inlocuite cu incizii scurte (pI. 1/16). I B2 - cu marginea lata neaccentuata, dar decorate cu seurte caneluri pe buza (fig. 13/6; pl. 1/17, 19, 22). I Ba - cu marginea putin ingro~ata ~i cu peretii usor arcuiti ; pe buza se ana caneluri scurte obliee (fig. 13/7; pI. 1/18, 20, 23). I B4 - asemanator cu I B3, margine a este inila neingrosata. Din buza se dezvolta in sus proeminente-apucatori (fig. 13/8; pI. 1/21). In aceasta variants s-an identificat si exemplare fara caneluri pe buza (de exemplu: pI. II/7). I B5 - buza subtiata, rotunjita ~i nedecorata (fig. 13/9; pI. II/2). Tipul este, de fapt, 0 replica fara decor a variantei I B2. Primele trei variante (I BI.3) au ca aspect tipic culoarea neagra-cenusie din interiorul vasului, in timp ce exteriorul peretilor este bruno Aceasta caracteristica, dobindita prin ardere, se constata la aproape toate exemplarele. Strachinile din variantele I B4 si I B5 nu prezinta aeeasta caracteristica. Piesele din variantele I BI.3 ~i I B5 sint pre54 AI. Vulpe, Zur mittleren.Hollstattzeit p. 110, fig. 4/1, 2,9,10. ; idem,in Moieriale, VIII, 1963, p. 364, fig. 5/1- 6. 55 Un exemplar similar s-a gasit ~i Ia Ttrgsorul Veehi (Intormatle V. Teodorescu). 56 C. Preda, in lVlateria/e, VI, 1959, p. 254, fig. 4/5-6. 57 Inedite. Expuse in Muzeul Xat lonal de Anlichit at i. 58 B. :\litrea, C. Preda ~i N. Anghelescu, in Maieriale, VII, 19(:)1, p. 285, fig. 3/6. 59 1\1. Pet rescu-Dtrnbovlta, in Siudii si Cercetiiri stiintifice, Iasi, IV, 1953, 1-,1, p. 497-509, fig. :3/1; idem, Morncpu a nii U ucc.ieooeonusi no apxeOJIOBUu ioeo-eanaoa CCCP U PH P, Chisinau, 1960, p. 166 sl fig. If" 17.

38

sint, de regula, patru proeminente-apueatori, uneori perforate sau semiperforate. La unele'[exemplare mici se observe numai trei proeminente, din care una este uneori verticala: (pl. I/2). Dupa gradul de arcuire al marginei in profil, am distins urmatoarele varian te : I Al - cu marginea puternic arcuita, aproape indoite.; sint rare (fig. 13/1; pI. Ill, 9, 11). I A2 - cu marginea arcuita potrivit; reprezinta cea mai mare parte a exemplarelor (fig. 13/2; pI. 112-4, 6, 7, 10, 13). I A3 - cu marginea dreapta, In aeeasta grupa se intilnese exemplare al carol' fund este usor profilat (fig. 13/3; pl. 115, 8, 12). I A4 - in aceasta grupa includem cele citeva exemplare al car or umar este ingrosat ~i accentuat in profil (fig. 13/4; pI. XIII/24; XIVj28). Pe zona dintre buza ~i umarul multora dintre aceste strachini se gasesc caneluri, dispuse mai mult san mai putin oblic (decorul1 b-c) (fig. 18/2,3; pI. 113, 6, 10, 13). Oiteva exemplare sint decorate cu fatete orizontale (decor 1 d) (fig. 18/4; pI. 1/9; XIII/36). La citeva exemplare s-an observat proeminente trase in sus din buza (pl. II/4, 5). Tipul a fost gasit ~i in necropola plana (pI. XXVIII/2). Aeest tip de vase este lucrat, in cele mai multe cazuri, din pasta obisnuita. Arderea este uneori inabu~ita in interiorul vasului. La piesele la care s-au putut observa dungile lasate de lustruitoare, lustruirea interiorului vasului 8-a facut orizontal in zona marginei ~i a indoiturii umarului ~i vertical spre Iundul vasului.

I A. Straehinile en marginea areuita spre interior ~i cu corpul tronconic. Pe umar

39

Ferigile vazute, sub margine, cu cite patru proeminente, de obicei mamelonare sau crestate. Aceasta forma de vas este lipsita de decor, cu exceptia canelurilor de pe buza, Doar intr-un singur caz (tum. 34, M I, vasul 4) s-a gasit un exemplar din variant a I B2 cu decor spiralic (5a) in interior (pl. 1/23). Functia straehinii I B in mormintele de categoria 1 pare a fi aceeasi cu a eelorlalte tipuri de strachini, fragmentele gasindu-se in aceleasi conditii pe solul antic. La mormintele de tip 2 a, avea exclusiv functia de capac"fiind totdeauna a~ezata cu gura in jos, pentru a acoperi urna respectiva, Reprezinta~__% 'din cerarnioa intregii necropole. Strachina de tip I B deriva tipologic dintr-o forma, similara mai ales variantelor I B3 ~i I B4, cu larga raspindire in Hallstattul timpuriu, cind reprezenta, in special in Transilvania, prineipala forma de straehina 60. In cuprinsul complexului Basarabi . se intdlneste cu totul sporadic, pentru ca in etapa tirzie a primei epoci a fierului sa nu 0 mai gasim decit in aspectul Ferigile 61si in Cimpia Dunarii, la Boian (rn. Oalara~i, reg. Bucuresti) 62. Dupa cum se vede pe plan (fig. 27/1), la Ferigile strachina I B se intilneste mai ales in zona sudica ~i centrala a necropolei. Se gaseste ~i in multe morminte secundare de tip 2 a2. A fost, de asemenea, descoperita in necropola plana. Acest fapt ne obliga sa consideram straehina I B ca fiind mai noua chiar in cadrul necropolei de la Ferigile. Se poate deci formula ipoteza persistentei acestei forme din Hallstattul vechi in aria Carpatilor meridionali, unde, la un moment dat, a renascut ~i s-a difuzat, in mod izolat, in zone restrinse printre care ~i cea a aspectului Ferigile. I 0 - Straehina cazanel cu doua terti aplicate orizontal pe buza, prezinta urmatoarele variante: I 01 - marginea scurta evazata (pl. II/8, 11). I O2 - peretii arcuiti ~i buza putin latita (pl. lIllO, 12; a se vedea ~i piesa fara torti din pl. II/6). 'I'ortile sint aplicate pe buza la ambele variante. I 03 - profil de strachina I B4, tortile avind aspectul un or proeminente perforate trase din buza (pl. II/9). Arderea este uniforma, culoarea bruna (sau brun-roscata) atit in interior cit ~i in exterior. Exemplarele descoperite nu au nici un fel de decor. Aeeste vase, putine la numar (in total 5 exemplare: dona din variant a I 01; doua din I O2 ~i unul din varianta I 03), s-an gasit exelusiv in inventarul mormintelor de tip 3, avind totdeauna funetia de uma. Daca strachina I 03 poate fi considerata si ca variant a a strachinii I B4, diferind de aceasta din urma doar prin Iunotie, celelalte doua variante (I (_\ ~i I e~) sint rezultatul unei influente din afara. Intr-adevar, tipul de strachjna-cazanel il gasim realizat cu roata la Grojdibod (rn. Corabia, reg. Oltenia) 63, la Zimnicea 64 ~i Teteven 65 (NV
60 Vezi, de exemplu, asczarea de la DrlmbarTeleac (K. Horcdt, 1. Berclu ~i AI. Popa, in Maierialc, VIII, 1963, p. 353-358; fig. 6/8, 10; I. Berciu ~i AI. Popa, in Ce/ticum VI, 1963. Acies du iroisieme

Nccrobolu

tutnulard

Bulgariei), la Duvanli 66(centrul Bulgariei), reprezentind un tip de vas greeesc (/.e;xIZV'r;) frecvent in cetatile greoesti din vestul Marii Negre, mai ales in sec. V i.e.n. 67. Filiera sud- traeica a acestei forme grecesti ajunsa pin a la Ferigile este deci evidenta. Amintim ea in sudul Dunarii complexele in care s-au gasit vase de acest tip se dateaza la sfirsitul sec. V ~i in sec. IV i.e.n. I D - Strachina cvazatii (cu marginea rasfrinta in afara) se poate clasitica tipologic, Dupa inclinarea liniei profilului, in strachini inalte (I Da) ~i joase (I Db), Iiecare prezentind 0 multime de variante, din care distingem: Forme 'inalte : I Da1 - marginea lata ~i umarul arcuit (fig. 18/10; pl. II/15; III/2, 7). I Da2 - margine a seurta si arcuita (profilul vasului este in forma literei S intoarsa) (fig. 13/11; pl. 1II/4, 5). I Da3 - margine a lata ~i umarul colturos (fig. 13/12; pI. II/18; III/6). I Da4 - marginea scurta; umarul accentuat (fig. 13/13; pl. II/17, 19, 20; Forme joase : I Db! - marginea lata; umarul acccntuat, eolturos (fig. 13/14; pl. III/12). I Db2 - marginea lata, umarul arcuit (fig. 13/15; II/13, 14; III/l) ; este variant a cea mai frecventa. I Db3 - marginea lata, umarul foarte putin reliefat (fig. 13/16; pl. II/16; III/3, 11). Este lesne de mteles ca, datorita starii fragmentare a materialului, au putut servi pentru clasificare doar exemplarele carora li s-a putut reconstitui profilul intreg. Din aceasta eauza cea mai mare parte din strachinile evazate nu au putut fi ineluse cu siguranta in vreuna din categoriile mai sus pomenite. Tehnica de ardere a strachinilor evazate este similara cu cea a eelor de tip I B1.3, aspectul tipic fiind negru in interior, brun in exterior. Exista insa ~i exemplare arse uniform, de culoare bruna. Pasta este, in general, tina, Suprafata peretilor este lustruita atit in interior cit ~i in exterior. Cea mai mare parte a strachinilor evazate sint decorate. Exemplarele fara decor sint totdeauna uniform arse. Cu exceptia canelurilor oblice (1 c), dispuse pe umar la citeva exemplare, strachinile evazate sint ornamentate exclusiv in interior. Ou privire la dispozitia decorului, se disting doua zone: interiorul marginei evazate ~i zona de la indoitura marginii spre fundul vasului. Pe interiorul marginii se intilnesc: decorul de tip 2, (fig. 18(5), exeeutat fie in tehnica canelurilor ingrijite (IX) (fig. 14/1; pl. III/2, 5, 6), fie prin caneluri neglijente, realizate cu un betigas Iat (~) (fig. 14/2), fie prin ineizie (fig. 14/3); decorul 3 a, coaste in relief dispuse continuu (pl. II/13) ~i decorul 3 b, coaste in relief grupate cite trei sau patru (pl. II/14, 15,17). S-au gasit ~i exemplars pe a carol' margine se putea observa un decor constind din triunghiuri hasurate, realizate prin caneluri (pI. XVI/2,7). De asemenea., se Intilneste decorul spiralic de tip 4 a. (fig. 18/8, 9; pI. III (12, 13). Un motiv spiralic particular, eonstind din S-uri culcate, se distinge pe 0 strachina din tum. 51 (pl. III/I0).
66 B. rno«, I. "'elkow, llckropoie bci Dlwalllij ill

III/8).

Col/oque International d'Etudes Gauloises, Ce/tiques et Protoceltiques, p. 5-25). Vezi forma ~i in aspectul

40

la Stoicani (M, Petrescu-Dlmbovlta, in I, 1953, p, 153, fig. 60/22 ~i p. 191, fig. 11/1 a); asupra incadriirii aspcclullli Bradu-Stoicani. cf. AI. Vulpe, Zur Mittleren Hallstat/zeit. .. p.11\)

moldovenesc

Materiale,

Tirgsorul Vechi s-au gasit citeva fragmente ie V. Teodorescu), La Tigveni este prezentii cele trei morrnlnt o ale tum. 1 (vezi nota 7). Christescu, in Dacia, II, 1925, p. 287, pI. 3; cf. ~i D. Bcrciu, in Apuium, III, 1947136 -143. Berciu, Coleclia de anlicliitali C. GeorqescuCorabia, Carneal, 19:)7, p, 37; fig. 16, 18; idem, APO, p. 193; fig. 2:18/1. 6! Isloria Romal!iei, I, 1960, p. 222, fig. ;:;1/2. ~5 T?ves/iia-Ins/itul, IV, 1930-31, p. 160.

61 La (Infortnat in t oate 62 V. XXIX/2, 1949, p. 63 D.

V. l\Iikoy, Die Grahhii(fflSUdblllgaricl!, Sofia, 1n:H,

p. 1;)3, fig. 177 ~i exemplaflll metalic de Ia p. 5,1, fig. Gli. 67 Dc exemplu la Histria (inforIl131le l\Iaria Coja).

41

(
Ferigile Partea inferioara a strachinilor este ornamentata, de regula, cu caneluri largi dispuse spiralic (5a) (fig. 18/12) sau in cercuri concentrice (5b) (fig. 18/13). Se intilnesc insa destul de multe exemplare prezentind un decor particular: caneluri crucise (2), dispuse in cadrul unor benzi (pI. III,3), intrerupte de coaste in relief (pI. III/7), sau im~odobind toata suprafata (pI. III/8); motive spiralice deosebite (pI. IIl/ll); prelungirea spre fund a coastelor in relief (pI. II/H). Exista, de asemenea, unele exemplare a caror' parte inferioara a ramas nedecorata (pI. II/17; III/5).

N ecropola iumulard. Lipsa decorului ~iarderea uniforma este tipica in mormintele de tip 3. In morminte de tip 1 a, aceasta caracteristica se Intdlneste in mod cu totul izolat (tum. 6, 36, 90, 94, 127, 132, 136). Din aceasta trecere in revista tipologica observam ca tehnicei celei mai bune de ardere ~i decorului fin de tip 2, ii urmeaza 0 tehnioa mai degenerata (decor 2, ~) cu ardere unitorma, care duce, in cele din urma, la Iipsa decorului. Decorul de tip 3 se dezvolta, dupa cum se vede pe plan, mai ales in perioada adoua a necropolei de la Ferigile. Functia acestei forme de vas era, la mormintele cu inventarul pe sol, asemanatoare cu cea a strachinilor I .A. La unele morminte de tip 1 b servea drept urna. Tot cu functia de urna trebue considerata strachina evazata din tum. 40 (mormint de tip 3). In inventarul mormintelor de tip 2 a, avea intotdeauna functie de capac. Exceptie face doar M I din tum. 20, in care strachina evazata 3 era asezata, cu gura in sus, pe capacul urnei (fig. 11/3). ~ In eimitirul tumular de la Ferigile, strachina evazata reprezinta 9% in totalitatea materialului c '. necropola de la Birsesti (vezi nota 6), este a cea mai frecvent intilnit:"li,circa 50% din material). Un raport asemanator celui de la Ferigile pare a exista irt---neero ele de la Vaideeni ~i Ourtea de Arge~ (vezi nota 4). .Aceste dona necropole netiind sapate pe scara larga, nu s-a putut examina proportia exacts a materialului. La 'I'igveni, in cele 4 morminte sapate, s-a gasit doar 0 singura strachina evazata (M II din tum. 1) (vezi nota 7). In afara ariei complexului Blrsesti-Ferigile 68, strachina evazata apare, in mod izolat, in Transilvania-(in inventarul singurului mormint de incineratie de la Ciumbrud (rn . Aiud, reg. Cluj) (vezi nota 26), mormint avind un ritual asemanator cu tipul 1 a3 de la Ferigile)-in grupul Vekerzug (vezi nota 28), in grupul scitic din Podolia (vezi nota 14) 69 ~ila Chotin (Slovacia, vezi nota 29). In Bosnia, la Donja Dolina, s-au gasit citeva exemplare al caror decor aminteste in mod surprinzator de Ferigile 70. In Oltenia s-a descoperit 0 strachina evazata de dimensiuni mici in necropola tumulara de la BaltaVerde 71. Tipul de strachina evazata apare la sfir~itul epocii bronzului, in culturile Tei, Girla Mare ~i Wietenberg, pentru ca, la inceputul primei epoci a fierului, sa se rareasca din repertoriul formelor ceramice 72. In Oltenia, doar vasul cu picior scurt de la Virtop 73 ar putea sugera perpetuarea acestei forme care, in Hallstattul mijloeiu, devine pe neasteptate una din principalele forme ale complexului Basarabi. In acest complex cultural apare intotdeauna ornamentata in interior cu decor tipic. Este evident ca
68 In aspectu! Blrsesti trebuie incadrate descoperirile de la Piatra Frecatei (rn. Macin, reg. Dobrogea), unde s-au gasit doua strachini evazate decorate cu grupe de caneluri (sapaturi Aurelian Petre ~i D. Vilceanu, inedite) ~i descoperirea tntlmplatoare de la Gaiceana (rn. Adjud, reg. Bacau) a unei s' rachinl evazate ~i a unui vas pintecos (cercetarl V. Capita nu ; inedite, In muzeu! din Bacau). 69 A se vedea ~i mormintul tumu!ar recent deseoperit !a Kruglik (reg. Cernauti), in al carui inventar s-au gasit doua strachini evazate eu un decor asemanator celui de la Ferigile (G. I. Smirnova, in AR, XVII, 1965, 1; p. 76-90, fig. 34). Strachina evazata apare ~i in grupa Kustanovice (vezi nota 29). 70 Vezi ~i nota 45. A se compara in special exemplarul din Z. Marie, op. cit., pI. VII/9, cu strachina 1 din tum. 78 de la Ferigile, (pI. III/11). Faptul cli exemplarul de la Donja Dolina s-a gasit Intr-un mormint de incineratie indica mai degraba 0 faza tirzie a cimitirului. Vezi caneluri oblice pe interiorul marginii la 0 strachina eu picior de la 'I'apioszele (Botty an Arp ad, Szkitak a magyar aljoldon, Regeszeti Fiizetek I, Budapest, 1955, pI. XXIIj7 ~i 7a). 71 D. Berciu ~i Eug. Cornsa, op. cil., p. 367, fig. 96f4. 72 AI. Vulpe, op. cit. p. 127 Strachinlle-capac din cimitirul turnular de la Tg. Lapus (vezi nota 16) pot de asemenea fi luate In consideratie, 73 D. Berciu, APO, p. 158, fig. 199f5.

Fig. 14 Tehnica de executie a decoru!ui de tip 2. 1 : tehnica

3 : incizie (tum. 130).

IX (tum.

8); 2 : tehnica

~ (tum.

105);

42

Desi se intilnesc eiteva exemplare miei, majoritatea strachinilor evazate au gura larga, cu un diametru a carui medie este de 0,30 m. Inaltimea variaza intre 30 % ~i 50 % din diametrul vasului. In ce priveste rasplndirea variantelor de strachini evazate in cadrul necropolei tumulare, trebuie sa remarcam ca varianta I Da este mai frecventa in mormintele de tip 1 a ~i3, in timp ce varianta I Db, se tntilneste mai des in mormintele de tip 1 b ~i 2 a. Decorul canelat de tip 2, realizat in tehniea IX, este frecvent in zona nordica a necropolei, in mormintele de tip 1 a; se rareste in zona centrala, intilnindu-se doar in mod izolat in cea sudica (totusi capacul urnei din tum. 19 este de acest tip). Decorul canelat de tip 2, executat in tehniea ~, se mtilneste mai ales in zona centrala a necropolei. Avem impresia ca tehnica ~ reprezinta 0 degenerare a tehnicei IX, cu atit mai mult cu cit decorul executat in tehniea ~ se mtilneste pe vase cu 0 ardere neingrijita, de euloare uniforms, cu suprafata mai putin lustruita (fig. 27/2,3). Decorul de tip 3 se gaseste in toate zonele eimitirului, dar cu precadere in cea sudica, in morminte de tip 1 b ~i 2 a. Decorul spiralic (tip 4) este in general mai rar §i se tntilneste atit in morminte 1 a cit §i in 2 al (fig. 29/2).

43

Ferigile prezenta ei in complexul Birsesti-Ferigile reprezinta 0 perfecta continuitate din Basarabi 71. Este de remarcat ca decorul unor exemplare de la Ferigile (tipul de decor 4 a) aminteste nemijlocit motive Basarabi (pl. III/12,13). In acelasi sens este interesa.nta asemanarea strachinii 1 din tum. 37 (pl. III/9) cu 0 piesa de la Basarabi (inedita), Asemenea fragmente provenind tot din mediul Basarabi s-an gasit la Rahau (rn. Sibiu) 75 ~i la Remetea-Pogonici (rn. Re~ita, reg. Banat) 76. Ne atrage insa atentia faptul ca in Hallstattul tirziu strachina evazata apare mai ales in aria subcarpatica (inclusiv Birsesti-Ferigile}, fiind cu totul sporadica in restullumii iliro-traco-scitioe, Aceasta observatie duce la concluzia ca tipul de strachina evazata este specific zonei nord-traciee, conservlndu-se mai ales in aria in care influentele strains au razbit in mai mica masura, Aparitia ei in unele morminte de incineratie 'din bazinul 'I'isei (Vekerzug ~i 'I'apioszele) ~i de la Donja-Dolina trebuie pusa in legatura cu raspindirea, in Hallstattul tirziu, a unor influente pornite din aria mai sus pomenita. II-Ce~tile trouconiee cu 0 toarta suprainaltata se impart in doua grupe, deosebite prin ealitatea pastel, prin dimensiuni, decor ~i prin funetia lor rrtuala, II A - Cesti lucrate din pasta fina, lustruite bine atit in interior cit ~i in exterior, arse in acelasi mod cu strachinile I Bl.3 sau eu straehinile evazate, aspectut tct tipic fiind deci negru in interior ~i brun in exterior. Toarta, din banda lata trasa din buza vasului, este, aproape in toate cazurile, prevazuta cu un buton caracteristic. Distingem doua variante : II AI) cu corpul sound, peretii usor arcuiti (pl. IV/2) si II A2, cu eorpul Inalt, gura larga, peretii usor arcuiti (pl. lVII, 3; V/1-3). Decorul este acelasi la ambele variante. Cestile II A sint ornamentate numai in interior. Motivnl eel mai frecvent este spirala (5' a) (fig. 18/12), executata prin caneluri largi de Ia gura spre fund (pl. IV/l,2). Uneori, canelurile largi sint umplute cu altele mai fine care reprezinta motivul 2 (pI. IV/2) ~i motivul special din pI. IV 1 (tum. 34). Intilnim exemplare decorate in mod analog cu strachinile evazate ~i anume : sub buza se afla un registru cu benzi crucise (2), executate in caneluri foarte fine; spre fund se disting caneluri concentrice (pl. IV/3) V/2). Un caz particular il reprezinta ceasea 4 din tum. 91, decorata cu caneluri crueise de sus' pina jos (pl. VII; vezi 0 piesa asemanatoare in tum. 38, pl. XIII/20). Butonii, de tipuri diverse, se intilnesc pe tortile tuturor cestilor II A. Singura exceptie 0 reprezinta ceasea 8 din tum. 11, care, pe ltnga aceasta, este prevazuta ~i cu doua torti (pl. VI/7). Exemplarele cu dona torti cu buton sint foarte rare (vezi eestile 3 ~i 4 din tum. 44). Asupra tipologiei butonilor, vez i mai jos p. 57. Cestile II Afara decor sint rare (pl. V/3); ee mtrlnesc mai ales in morminte din zona centrala a cimitirului (tum. 46, 81, 99 etc.). Aproape toate exemplarele fara decor apartin variantei II A2• Cestile II A _predomina in mod evident in partea de nord a cimitirului, fiind aproape nelipsite. In zona centrals se raresc, pentru a dispare aproape in zona sudica. Cele citeva descoperiri din sudul necropolei se refer a : una (tum. 27) la un tip degenerat (vezi mai jos tipologia butonllor), alta (tum. 139) la un exemplar normal II A cn huton IX, iar a treia (tum. 61) la 0 ceasca II A, cu decor ;) a ~i buton 01, gasite im;a in afara mormintului, dupa toate indiciile in rnantaua de pamint a tumulului respectiv.
7~

N ccropola i'll1nuhmt De asemenea, descoperirea unui fragment de ceasca II A ell decor i) a in pamintul rascolit din marginea mantalei tum. 72, indica un raport de anterioritatea tipului fata de categoria de morminte 2 a1• In raport cu diversele tipuri de ritual, ceasca II .A2 cu but on pe toarta este frecventa in toate variantele ritualului 1 a. Se rnttlneste de doua O1'iin mormintele 1 b (tum. 27 ~i 130) ~i niciodata in celelalte tipuri de morminte, Distributia orizontala a acestei cesti, raportata la tipurile de ritual, este esentiala pentru periodizarea evolutiei
cimitirului.

Functia acestui tip de vas in cadrul mormintului este intotdeauna aceea de a contine ofran de (probabil mincari solide). Nu mdeplineste niciodata Iunctia de urna, Faptul ca, in cea mai mare parte a cazurilor, se rntilneste in stare fragmentara, dovedeste ea juca un 1'01 important in cadrul ceremoniei de la rug. In orice eaz, in cadrul acestei categorii se intilnesc vasele cele mai frumos ornamentate ~i mai fin executate de la Ferigile, reprezentind asadar obiecte mai pretioase. La Ferigile, ceasca II A eu buton discoidal reprezirrta 6 % din totalitatea materialului, procent care pare sa fie asemanator ~ila Ourtea de Arge~(vezi nota 4). In necropola de Ia Vaideeni, nu am intilnit inca nici un exemplar similar. Acest tip de vas pare a fi specific doar in aria aspectului Ferigile. II gasim la 'I'irgsor ~i la Budureasca (reg. Ploesti) 77, la Teiu (rn. Costesti, reg. Arges) (vezi nota 23) ~i la Govora (rn. RimnicuVilcea) in eel mai jos nivel ", La Tigveni (vezi nota 7) s-a gasit un singur fragment de toarta in tum. 1. In afara acestei arii, ceasca II A cu buton discoidal lipseste 79. Raspfndtrea limitata a acestui tip de vas face dificila explicarea originii lui. Ca atare nu-l cunoastem in niei 0 cultura anterioara. Tipul de ceasca fina cu toarta suprainaltata fara buton este cunoseut in Hallstattul pre-Basarabi atit in Cimpia Dunarii 80 cit ~i in 'I'ransilvania, In acest sens atragem atentia ~i asupra cescutelor bi- sau trilobate din Hallstattul transilvanean (Media~, Lechinta de Mures) 81 prevazute uneori cu un umbo pe fund. Prezenta umbo-ului a fost remarcata la citeva exemplare de la Ferigile (tum. 38, 130 etc.). De asemenea, silueta cestii 1 din tum. 7 (pl. IV/2) aminteste intrucitva, vazuta de sus, cescutele bilobate. In Hallstattul mijlociu forma aceasta nu face parte din repertoriul obisnuit al complexului Basarabi. Persistent a ei in cadrul complexului Basarabi iIlsa este probabila mai ales in Transilvania. Butonul discoidal ~i variantele lui zoomorfe din aspectul Ferigile, permanent asociate cu ceases II A, roprezinta, in Hallstattul tirziu, 0 caracteristica proprie grupului Ferigile. Butonul discoidal este cunoscut, in Hallstattul mijlociu, la Vergina (vezi nota 17), un de apare insa permanent situat pe toarta eestilor pintecoase. In comInformatie V. Tcodorescu. Sapdturile de la Govora-Poieni au fost Iacute de D. Berciu ~i P. Purcarescu in anii 1961-1964. S-au identificat trei niveluri, dintre care eel mai de jos contine materiale a naloage celui mat nou orizont de la Ferigile. Tot in acest nivel s-a gasit si 0 fibula tracica. Din acest nivel provine ~i butonul discoidal izolat care ar putea fi explicat, fie ca element intirziat, fie ca atestind un orizont mal vechi, inca ncidentificat in statiunea de la Govora. Mat erialul in muzeul din Rill. Vilcea.
77 78 79 Un fragment de toarta eu buton discoidal, gasit in mod izolat la Donja-Dolina, este asernanator eelor de la Ferigile, dar ilustratia respectiva pare mai de graba sa reprezinte proiectla unei tort! eu butoni pereche, Irecventi in Bosnia. (Giasnik, XIX, N.S., 1964, pl. XVI/3). Z. Marie il dat eaza in Iaza II c (sec. V). 80 De exemplu, vasul in forma de cauc reprodus la D. Bereiu, APO, fig. 181/6 si 183 sau idem, in Materiale, I, 1953, pI. XXXVI/I0. 81 De exemplu ceasca reprorlusa in Istoria Ronuiniei, T, fig. 2fl/:3 •

idem,
75

AI. Vulpc, in Dacia, N. S., IV, 1961, p. 19!1; Zur mittleren ll allst all.zeit ...• p. 121. \ Mat erlalul sc afICI in Muzcul Bruckcnthal, Sibiu,

76

urm.

T.

St rn t a n, in

.l[uleriuie,

VII,

1961,

p.

lG:3 ~i

15

Ferigile am gasit un singur exemplar izolat, la Popesti-Novaci 82. Din sapaturile de Mures provine un but on lucrat in tehnica luciului negru a ceramicii 13 §i C 83. Piesa, pe care 0 reproducem aici pentru prima oara (fig. 15) scurt. Dupa aspectul tortii pare a proveni mai degraba de la 0 cea~ca plntecoasa asemenea celor de Ia Vergina. Descoperirea din Transilvania atesta existenta sporadica, in Hallstattul mijlociu, a acestui tip de but on intr-o zona mai larga 84. Intr-adevar, asemenea butoni se intilnesc, in citeva cazuri, in ceramica asa numita scitica timpurie 85, in realitate mai de graba 0 faza tirzie a culturii Cernoles, din Ueraina. In aceasta din urma arie, butonii sint situati pe tortile eestilor pintecoase. Forme evoluate ale ce~tii, cu pintecul putin profilat, se intrlnesc in mormintele de epoca scitica din Podolia 86. Recapitulind cele spuse, rezulta ca tipul II A de ceasca de la Ferigile i~i poate ave a originea numai in cana-ceasca a Hallstattului pre-Basarabi, careia i s-a adaugat, in Rallstattul mijlociu, datorita unor influente pe care Inclinam a Ie atribui sudului, un buton discoidal. '['intnd seama de lipsa de analogii din Oltenia, presupunem ca geneza acestei forme a avut loc in Transilvania, de nnde s-a raspII1Qit~i spre ri:isaFit. La Ferigile, tipul de ceasea II A a aparut gat a format. Situarea ei pe plan la unul din cap ete le Fig. 15 Buton de necropolei (cel nordic) reprezinta un indiciu de vschime in citirea toarta discoidal de evolutiei cimitirului (fig. 28/1). la Lechinta de Mures Ce?cuta II B , avind de cele mai muIte ori 0 silueta tronconica, este totdeauna de format mic, Lucrata din pasta grosolana, arsa uniform, este in general nedeeorata. Rareori, toarta este prevazuta cu un but on cilindrie. 0 intilnim in doua variante: II B, cu corpul scund ; II B2 cu corpul inaIt. Unele exemplare au dimensiuni mai mari. In aceasta din urma variants. inttlnim uneori exemplare mai fin lucrate, asemanatoare ca silueta cestilor II A2 (pI. VI/6, 12). Tot variantei II B2 ii apartin ~i singurele exemplare cu decor. Decorul consta din caneluri orizontale, dispuse, in exterior, pe tot corpul vasului. Toarta, prevazuta cu buton este uneori brazdata de caneluri transversale (pI. VI/8). Asemenea exemplare sint foarte rare (vezi tum. 11 ~i 65). Prezenta butonului de tip ~ se constata ~i pe unele exemplare nedecorate (pl. VI/9-11, 13-16). Un caz particular il constituie ceasca 2 din tum. 34, de dimensiuni mai mari deeit eestile II B2 obisnuite, decorata, cu caneluri orizontale ingrijite, pe corp; toarta, cu caneluri longitudinale, este prevazuta cu un buton-turban (I:":) (pI. VI/12). Avem evident de-a face cu un exemplar hibrid intre tipurile II A2 ~i II B2, singurul atestat la Ferigile. Ceecuta II Beste rasprndita uniform in toata necropola tumulara ~i in toate tipurile de morminte, reprezentind din intregul material. Pare a fi mai rara doar in
~l)

N ecropola tll?n1ilarli plexul Basarabi de la Lechinta din Hallstattul are pedunculul eadrul eelui mai recent tip de morminte (3). Observatii de stratigrafie orizontala se pot face numai cu privire la raspindirea exemplarelor cu butoni ~ mai frecvente in zona sudica a neeropolei. Cescute II B cu buton ~ s-an gasit ~i in m~rminte de tip 2 a (~um. 20, .M II~; tum. 73,. M. II; tum. 105, M. II). :tn zona eentrala a neeropolei smt uneor_! asoeiate eu e~~tI~e!I A. cu butoni discoidali (tum. 90, 92 ~i 120). Lipsesc, cu exeeptia exemplarulm hibrid din tum. 34, in zona nordica a necropolei (fig. 28/2). . Funeti.a ce~cu~e~orI! B era. a~eea de lingura, Acest fapt este dovedit de situarea e~, nu numai la Ferigile, CI III majoritatea necropolelor hallstattiene ale vremii in interiorul straohinii eu mincari, Se intilneso deseori doua uneori si mai multe cescute in acelasi mormint (vezi ~um. 2, 11, 141 etc. eu cite tr~i ceseute). La mormintele de' tip 2 a ~e~euta ~raA a~ezata s_ubcapa.e, pe U1~arul.urnei ; probabil, initial era fix at a pe buza urnei. Uneori, III aceleasi mormmte mal gasim inca 0 cescuta identica in interiorul urnei (vezi tum. 17 ~i 73). ', ,
A

Cescuta II Beste 0 forma comuna in Hallstattul tirziu. Evolutia ei din Hallstattul .timpuriu abia daca mai merit a subliniata, Remarcam totusi ea in complexul Basarab~ ee~cutele.eu toarta suprainaltata erau intotdeauna lucrate in pasta fina ~i, de cele m:;tl multe O~.l,deeora~e .eu ornamente speeifiee 87. Este evident ca, eel putin in fosta arie a cultur ii Basarabi, tipul de ceseuta degenereaza, fiind considerat un obiect comun lucrat fara 0 ingrijire speciala. ' Tipul de ce~cuta II B cu but on ~ este cunoscut in Hallstattul t.irziu in Transilyania - ~g. Mu!e~ 88, Cipau 89 (r~. Lu~u~, re~. Cluj) - ,in bazinul Tisei (vezi nota 28), m PodolIa (vezl nota 14), la B~rse~tl. (vezi n?ta 6) 90. Alte exemplare s-an gasit la Go~o~u (ve.zl ~ota .8), la Ravna ~l Dobrina (vezi nota 43). Cum reiese din fig. 28/1,2, la Ferigile, distributia cescutelor cu buton ~ este inversa celei cu butoni discoidali (~-vo). B~toni ~ sint atestati l~ ~eri~ile. ~i in ..neeropola plana (pl. XXVIII/26). Daea admitem onzontul. cu butom ~lscol~alI ca fund cel mai veehi, atunci la Ferigile, eescutele II B cu butoni ~ apar abia la inceputul celei de a doua faze de dezvoltare. Aceasta ar putea fi un indiciu cronologic general ~i pentru alte zone. Pina acum nu sint date care Sa contrazica 0 atare afirmatie. Cum reie.se din cel~ spuse, nu .exista 0 inrudire Iunctionali; ~i deci ~i genetica intre ce~?u~el~ dAetIP II A ~l cele. de tIP II ~'. Ambele tip uri evolueaza paraleI. Aparitia mal .tl:Zle~in cadrul neeropoler. de 13; F~l'lgl~e,.a but~nilor ~ pe tortile cescutelor nu se explica Pl'lI_I egenerarea buto_Illlor discoidali, Cl trebme pus a pe seama influentelor modei d ~enerale din .Hallstattul t.irziu. Exemplarul hibrid din tum. 34 (pI. VI/12) ar putea ilustra un pnm contact al purtatorilor cuIturii ~erigile cu tipul de ce~cuta II B, iar exemvpla:rele dege!1e:ateveu decor .dm tum. 11 ~l 65 (pl. VI/8), sa reprezinte evolutia locala ~l foarte Iimitata a aeestui tip hibrid. v III - Ce~tile pintecoase cu 0 toarta (rareori dona) suprainaltata le-arn clasificat ~upa gradul de accentuare al profilului, in trei grupe : III A cu pinteceleproeminent ~l.gitul ~em~r~at la baza printr-un prag accentuat (pl. VII/I, 3-7,9); III B, cu limita d~ntre glt §l p.~n~~ce neaec~ntu3:ta (pI. VII/2,.8); III C, cu pintecele put in accentuat, diametrul gU~llfund aproximativ egal sau mal mare decit diametrul maximei rotunjimi (pl. VIII/7). In toate aceste variants se intilnesc exemplare de dimensiuni diferite. DistriAI. Vulpe, 1. Kovacs, fig. 34/1.
87 88

t~

46

AI. Vulpe, in Moieriule, VIII, 1963, fig. 2[4. La Reci (rn. Sf. Gheorghe, reg. Brasov), din mediul hallstatt.ian t.impuriu provine 0 cana pe a carei toart a se afla un buton mic. Iuedit a, in muzeul din Sf. Gheorghe. 84 M. Rusu ne intormeaza despre existenta unor asemenea butoni in materialul inedit din muzeul din Cluj. De asemenea, in Illormintele timpurii hallstattiene de la Lapu~ul Roman (rn. Tg. Lapu~) au apiirut doi asemenea butoni (vezi nota 16).
82 83

Ilnenpoecxosi

lIpeoc]!'uifjcl>uu nepuoi) ua Il paeotiepeoscue, Kiev, 1961, fig. 51[29, ere de (p. 78) ea aceasta forma s-a nascut spontan in regiunea Niprului mijlociu, provenind
85

A.

I. Terenojkin,

dintr-o forma realizat.a in lemn. Trebuie avut lnsii in vedere ca acest tip de vas apare in Ucraina in vremea corespunzatoare culturii Basarabi de la noi (AI. Vulpe, Zur mittleren Hallslatlzeit ... p. 130). 86 T. Sulimirski, op. cit., pI. XlIIj14; G. I. Slllirnova, op. cit., fig. 34.

op. cii., p. 108. in Dolg-Trav, Cluj, VI, 1915, p. 267;

89 N. Vlassa, in Apulum (Acta Musei Apulensis), IV, 1961, fig. 4[3. 90

Regionalis

matie

Un exemplar s-a gasit V. Teodorescu).

la Tlrg~orul

Vechi (infor-

Ferigile
butia statistica normala a dimensiunilor indica totusi 0 cUI'hit ell dona virfuri, reprez~ntin;l cestile propriu-zise ~i ('c~(_'ntelp.Avem de-a face, de~ig:ul'"~i ('11 (; ,d:_'c~chirefunctl?nala, tipologic im;a inobservabila. Ati~ exemplarele man CIt ~l,cele l~llC~slnf lucrate din pasta relativ bl_l~a, acoperite, cu uI_lsh~ brun., Arde~ea este umf?rma. In ~eneral, nu se observa deosebiri de euloare mtre interiorul ~l exteriorul vasului. Cele mal multe exemplare sint decorate pe p~ntece cu canelu~i scurte ve!ticale sau,oblice, intrernpte de pr~erninerrte verticale lungi. La multe ce~tl, se obs~rva, pe t?t gltnl, s~n nu~al sub buza, caneluri orizontale. Toarta, lata, la ce~tlle marl are ~ectlUnea le:~.tlCul3:ra vsau, de ~el~ mai multe ori, concava. La cescute se intiln,.esc torti cu nervu~a mediana. D~ obicei cescutele au doua torti (pI. VIII/2, 3, 5, 6). TIn exemplar deosebit este vasul 9 din tum. 73', cu Iatete orizontale pe pintece ~i cu dona terti cu sectiunea rectangulara (pl. VIII/5). Varianta III.A. se lnttlneste in toate zonele cimitirului. Varianta III Beste reprezentata mai ales in jumatatea 'nordica, mai rar in zona. centrals ~i aproape de ~oc in cea sudica (fig. 29/1). Aceasta distributie, observa~a mal ales la exemp~arel~ marl, estez in general, valabila ~iIa ce~?ut,e~e piI_ltecoase. Varianta II~ C, mult mal rara, a putut fi observata in toate zonele eimitirului. Ceasca pintecoasa mare este f~ecv~nta in mo~mintele de tip 1 a, ~ai rara in cele de tip 1 b. Nn ap~re in cele~alte tlPUp de mor~mte.v C~~cuta pmt~co~sa ~st~ la fel ~e frccvents in morrnintele de tIP 1 f1 ~l 1 b, mal rara III cele de ~lP 2 .a ,.hps~~te l~ mormintele de tip 2 b ~i 3. Ceases pintecoasa 2 din tum. 19, de dl~enslUm mal marl, se eonforma regulei de mai sus, desi se afla intr-un mormint de tlJ? 2 a1: ~cest vas, gasit deasupra oaselor, indeplinea Iunctia ce~c~telor pintecoase,. dar dlm~nslUmle exceptionale ale urnei din tum. 19, :M I, au permis mtroducerea unui vas mal mare. , Functia cestilor mari este aceea de vas ofr~nd~, continind, pro?al?il" minc~ri solide. Cele mai multe exemplare sint sparte la rng. In citeva cazuri am mblmt cesti a~roape intregi (tum. 1, 11, 52, 76, probabil 79). Functia. cescutelor pi?teeoase J?are a fi fos,t, macar in parte, similara c~le~a ce~,cutelo! ,~I ~. ,In ol'l~e ?az, ,m morml~tele ~e bp 2 a cele dona tip uri se intrlnese in pozrtii similare (in interiorul urnei ; vezi tum. 19, 72, 73). _,,-.. !JaFtlI'igil~, ~n necropola .tumul~ra, cea~ca pinte~oasa mare reprezin~a 16,:S i~r % ce-~cuta 2,5 %dm mtreg materIaluI. In necr?pol~ pla?a c~a~ca ma~e, este me~-a, iarc~ufa pilitecoasa apare foarte rar. De~l mal ra~a declt la, Fel'lgl:e, ce.a~ca ~l ce~cuta pintecoasa se intilnesc la Curtea de Arge~ (vezl nota 4) ~l la BlI'~e:;;tl (vezl not~ 6): Lipsesc la Vaideeni :;;i Tigveni (vezi nota 7). ~orma este c?muna Hall~tatt~~m tirziu din spatiul nord-tracic si iliric. 0 gasim in orlzontul mormmtelor a~a ZISsClbce din bazinul Tisei (vezi nota 28) ~i in Transilvania 91. 0 intilnim, df!.as~m~I_lea,la Balta Verde :;;iGo~o~n (vezi nota 8)? repr~zentata prin ~it~va exemplare: In clmltl:ul tum~lar de inhumatw de la Basarabl (vezl nota 20), se Illtllne:;;te de~eorl ce~cnta pmtecoa~a.cu una sau do'ua torti foarte apropiata ca forma de vasul 9 dm tum. 73 de la FerlgIle: Remaream de asein'enea cea~ca pintecoasa, constituind singurnl inventar al mormintulm IV de la Gura Padinei (vezi nota 32). In descoperirile din Hallstattul cel. ~ai ti~ziu este_foart,e ra~a. La, Rav?a nu cunoa~tem decit un singur exemplar, apart~nmd ?l'lzontulUlvcelUl mal ve,chl (ve,Zlnota 43). Cea~ca pintecoasa cu una sau doua t~rtl, decorata cu caI_lelurl pe pmtece, est~ una din principalele forme ale Hallstattnlm R. Forma se mentme aproape nealterata 48
91 De expmplu la r.ipi'tll (vezi nota R0), fig, 0/7, D dc.

N ecropola

tll1n1tlart~

in complaxul Basarabi (vezi nota :3(i), unde im;it apare, de multe ori, en ornamente speeif'ice acestei cultu ri. Trelmie rernarca t dt arnbele varianto se int.iluesc in repertoriul de forme al Hallxtartului pre-Basarabi. Faptul ca la Ferigile variants III B, straina culturii Basarabi din Cimpia Dunarii, estc freevcnta doar in zona nordica a necropolei cea mai veche) s-ar putea oxplica prin componenta transilvaneana a culturii Ferigile. (In evolutia eimitirului, variant a III A a durat mai mult datorita permanentelor influente venite din cimpia Dunarii, unde cultura Basarabi a avut, du pa cum credem, o viata mai rndelungata. Cum ne-o indica ~i evolutia cimitirului de Ia Ferigile, ceasca pintecoasa dispare in ultimul orizont al Hullstattului t.irziu, fiind inlocuita cu cana cu toarta suprainaltata (vezi mai jos p. 51), protoripul canii getice. N e mai rarnine sa vorbim despre un tip de ce~cuta plntecoasa cu doua torti, gasit exclnsiv in morrninte de tip 2 b (pI. VIII/12, 13) ~i de tip 3 (pI. VlIIjll). Zona Hitita a buzei, din care s-a desprins toarta, este totdeanna perforata, probabil pentru a se fixa un capac de lemn (pl. VIII/H). Vasele, uniform arse (culoare bruna), sint totdeanna neornamentate. Aceasta forma, pentru care nu cunoastem analogii directe, este speeifica ultimului orizont de la Ferigile. IV. Canile cu una sau dona torti le-arn clasificat, dupa gradul de arouire al profiluIui, in trei varianto : IV A, en pintecele proeminent si marginea rasfrinta; dupa silueta se disting doua subvariante : IV AB cu pintecul JOB ~i gitul subtire (fig. 16/1) :;;i IV A2, cu pintecul jos ~i gitullnng (fig. 16j:l); IV B, cu pintecele mai inalt, situat uneori la mijlocul vasului, marginea fiind dreapta sau usor rasfrinta; ~i aici distingem, dupa silnetit ~i buza, dona subvariante : IV BI (fig. 16/3) ~i IV B2 (fig. 16/4). Atit varianta IV A cit :;;iIV B an baza gitului delimitata printr-un prag sau un briu in relief, pe care se afla procminentc, de obicei mamelonare. Varianta IV C se caracterizeaza printr-un aspect mai piriform (fig. 16/5). Dimensiunile canilor sint variate, de la exemplare miniatnrale (pI. IX/l,J) pin a la cani foarte mari, acestea din urrna cu doua torti. 'I'ortile le-arn clasificat astfel : 7. en baza lata, bine demarcata ~i decorata cu caneluri Iongitudinale; partea superioara cilindrica, decorata cu caneluri transversale (fig. 17/1); ~, aeemanatoare ca tip cu 7., silneta simplificata ~i fara decor (fig. 17/2,3); y,

tt
,
'"
(Ie cani,

Fig,

Ie Pl'ofilc-:iilllrl'l

vase

plntccoase

~i vase

borcan

lata jos ~i cilindridi sus; trecerea de 1a 0 zona la alta fara prag (fig. 17/4); a, in banda, en nervura mediana; E, la fel, tara nervnra; ~,cilindrica, grosolana (fig. 17/5 -7). Tortile 7. ~i ~ se intilnesc la variantele IV A ~i IV B,la exemplarele de dilnensiuni mijloeii, fin lncrate. Tortile y ~i a sint specifiee mai ales exemplarelor grosolane de dimensinni mario Tortil? <: ~i :: e:e intllneNc mai ales la varianta IV C.
4 -

49

c. J-Ui

F erigile
tn c adrul variantelor IV A ~i IV B se distinge 0 categorie de cani de dimensiuni mijlocii, lucrate din pasta fina, cu supratata peretilor de cele mai multe ori bine lustruita (de exemplu canile din pI. IX). 0 alta categorie e fermata de canile mari cu aspect mai grosolan, cu slipul putin lustruit, Incrate din pasta cu pietricele, de multe ori prost arsa (canile din pl. X). Varianta IV C cuprinde mai ales cani de

Nccropola

ill 'fit 11 larii,

Fig. 17 Schita tortllor dc cana (tip ex- ~).

dimensiuni mijloeii, cu suprafate peretilor neteda dar nelustruita, In totul varianta IV C produce impresia de lucru neingrijit. Multe cani IV A ~i IV B sint decorate pe pintece sau pe git. Categoria fina este decorata pe pintece fie cu caneluri de tip 1 a, 1 b san 2, (pI. IX/I, 3-6; Xj8,), fie cu decor spiralic in relief (tip 4 all 4 b) (pI. IX/7 -\J), fie cu benzi in relief (tip 6 a ~i 6 b) (pI. IXjl0,11). Pe git se observa 0 dunga in relief sau caneluri orizontale. Exemplarul izolat din tum. 101, cu caneluri dispuse in ghirlande pe pintece, este unic (pl. IX/2). Canile mari sint decorate pe pintece mai ales cu mustati spiralice in relief (decor 4 c) sau cu benzi in unghi (6 a) (pl. X/15). Camle de tip IV C sint totdeauna nedecorate. o distributie a canilor dupa tipuri pe planul cimitirnlui nu indica nimic deosebit, proportia tipurilor fiind aproximativ egala in toate zonele. Alta este insa situatia canilor fine cu decor, sau a tor~ilor de tip IX sau ~. Desi prezente in toate zonele, tortile de tip IX sint mult mai frecvente in mormintele din centrul ~i sudul necropolei (fig. 29/3). De asernenea, canile fine cu decor in relief 4 a ~i 4 b par a fi mai numeroase in aeeleasi zone (fig. 29/2). tn functie de ritual, canile mari de tip IV A ~i IV B se tntilnesc mai ales in morminte de tip 1 a; exista insa si in morminte de tip 1 b. Canile mijlocii slnt la fel de frecvente in mormintele 1 a si 1 b, intilnindu-se, de asemenea, in morminte de tip 2 a. Canile de tip IV C se intJlnesc ~i in mormintele de tip 1 a, 1 b ~i 2 a, sint insa exclusive in mormintele 2 b. In mormintele de categoria 3 nu am intilnit de loc cani din tipurile sus amintite. Functda canilor era de a contine lichide. tn mormintele 1 b, dar mai ales in cele de tip 2 a ~i 2 b, ave au deseori tunctia de urna, In mormintele cu inventarul pe sol se situeaza, in general, catre marginea mantalei de bolovani, avind in multe cazuri semnificatia de ofranda. A se vedea in acest sens in special canile 9-11 din tum. 75. La Ferigile, canile reprezinta 22 % din totalul materialului ceramic, din care circa 2 % cele mijlocii fine. Cana de dimensiuni mijlocii cu 0 toarta, prototipul canii IV A sau IV B, se intrlneste in complexul Basarabi, realizata in pasta fina (vezi nota 36). 'l2oarta canilor Basarabi reprezinta, de asemenea, prototipul tortii IX de la Ferigile 92. In complexul
50
92

Basarabi canile sint decorate in special cu motive incrustate cu alb, analoge motivelor 4 a ~i ,1 b san 6 a ~i 6 b, executate insa in relief Ia Ferigile. Evolutia canii mijlocii fine de la Ferigile din calm Basarabi, in ce priveste forma, toarta ~i decorul, este evidenta, Este insa surprinzator ca tipnl de Ia Ferigile cel mai apropiat de cultura Basarabi se tntilneste cu prccadere in zona centrala ~i sudica a necropolei, conslderata de noi mai nona. Explica.tia acestuiIapt, aparent contradictoriu, 0 vorn discuta in incheierea lucrarii (cf. mai [os p. (8). In Hallstattul tirziu, vasul in forma de cana nu este uniform raspindit. tn afara aspectului Ferigile, il gasim in grupele inrudite de la Tele~ti, Dragoiesti (vezi nota 10), Gum Padinei (vezi nota 32) ~i Bolan (vezi nota 62). Lipsesta insa Ia Blrsesti (vezi nota 6). Mai rar in cimpia Tisei (vezi nota 28), se Intilneste in 'I'ransilvania, in repetate rindnri, de exemplu in mormintele de la Cipau (vezi nota 89). Canile mari, dupa cum se va vedea in cele ce urmeaza, nu sint decit niste vase pintecoase cu toarta, de aceea Ie vom discuta la capitolul respectiv. Cana IV C, cu dona tor ti mici pc git, deriva tot din complexul Basarabi, unde insa cste rara (vezi nota :36). Porsistenta ei in mormintele mai t.irzii (ritual 2 b) din cimitirul tumular este coroborata ~ide descoperirilo din necropola plana, unde, impreuna cu tipul IV B2, este destul de Irecventa (pI. XXVIII/I, 7,19). Cani de tip IV C s-an gasit in tumulii de la Odobesti (com. Titu, reg. Bucuresti) 93 ~i la Frumusita (Galati) (vezi nota 59), impreuna en un kylix grecesc, datat in a dona jumatate a sec. V.l.e.n. Din aceeasi opoca tre buie sa da teze cana mare cu 0 toarta de la Hirsova (inedita, in muzeul Constanta) ~i cea de la Dabuleni (vezi nota 40). Canilc en loarUi suprainaltata, avind profile IV B ~i IV C, se irrtilnesc numai in mormintele de tip 3. S1nt uniform arse ~i totdeanna neornamentate. Exemplarul din pl. VIII/8 amintesto de cana i1 din tum. 79, ce servea drept urna intr-un mormint 2 a2• Cana 6 din tum. 107 arc sectiunea tortii triunghiulars ~i este decorata cu proeminsnte semilunare pe pintece (pI. VIII/15). Acest tip de vas, care imita direct canile lncrate la roata 94, apare la Ferigile doar in ultimul orizont de morminte. Un exemplar analog s-a descoperit in tum. 2 de la Tigveni (vezi nota 7), intr-un morrnint cu ritual asemanator tipnlui 3 de la Perigile. Asemenea cani s-an mai gasit la 'I'elesti ~i Dragoesti (vezi nota 10), la Bartolomeu (Brasov) 95, in mormintele de la Cernavoda 96, ~i la Stance~ti (Botosani) 97. Canile cu toarta suprainaltata reprezinta prototipul canilor geto-dacice lucrate cu mina care se VOl' men tine pina in sec. I i.e.n. V. Vasele mari pinteeoase fara toarta, cu apucatori late sub pintece, au acelaei profil cu canile mari, fiind de acelasi aspect, lncrate din acelasi fel de pasta ~i ornamentate cu acelcasi motive. De aceea Ie vorn clasifica in mod similar, inlocnind doar sigla IV cu V. Vom obtine astfel tipurile : V Al ~i V A2; V BI ~i V B2; V C. Cu exceptia proeminantelor apucatori sub pintece (Lappen) care Ie sint caracteristice, cele spuse despre canile mari stnt vala bile si pentru vasele mari pintecoase. Distrlbutia si functia in cadrul cimitirului sint, de asemenea, intru totul analoge canilor mario :tn mormintele
93 D. Berciu, in Apulum, III, 19-17-1919, p. 142, fig. 1. 94 Cel mai vechi exemplar lucrat la roa t.i apare in Oltenia, la Cogosu, in necropola t umular a (vczi nota 8) ~il se situeaza in orizontul canilor lucrat e la roat.a din C mpia Tisei (vezi nota 28). Ult c rlor, excmplare lu crat c cu roata a par in Ctrnpia Dunii ri! la Groj dibod (incdit in IIl11ZClll Corallin) ~i Zilllllicea (inedite in

0 toarta de tip ex(Ferigile)

tian tirziu de la Bolan

hallstat

s-a gasit ~i in orizontul (V. Christcscu, op. cit.,

p. 287, pI. 29/11).

Muzeul National de Antlchlt ati din Bucurestl). Vezi ~i D. Berciu, mai jos, nota 96. 95 Inedite in muzeul din Brasov, 96 D. Berciu, Descoperirile g~tice de la Cernavoda, in Materiale, IV, 1957, p. 281-309, fig. 12/1; cf. ~i consid<;,ratiile tipologice de la p. 290 ~i urm. 97 Sapaturl A. Florescu, 1962-M. Inedite.

51

Feriaile b .) al au, in mai multe cazuri, funetiu de urna. Un CHZ uparto il const.ituie vasul 1 din tum. 100. (pI. .XI/G), care are pintecele ~ohorit, Ia fel ('(I aspect en uncle rani din epoca bronzului .. Evident, este yorba de.~) int.implare, piesa respectiva constituind la :Ferigile un caz unic. Nu cunoastem analogii pentru aceasta forma . Marginsa ingrosata a vasului este decorata eu incizii in forma semnului X, caracteristice vaselor bor~ane din zona sudica a cimitirului de la Fcrigile (tip VI AI' vezi pl. XII) sau din mormintele de incineratie ~e la Gogosu (vezi nota 8). Vasele pinteconse const ituio 11 % din intreg mat erialul ceramic. ~titA :as~le pintecoase C~l profilul a~roape bitronco~ic, cit ~i cele <;_upintecele A rotunjit, l~l gasesc prototipuri inca de la inceputul epocii hallstattiene. In orizontul pre-Ba.sarabl , atit Ia Popesti cit ~i la Medias, se intilneso ambele tipuri. tn complexul Basar~bi (vezi nota 36), cel putin in cimpia Dunarii, pre domina vasele eu pinteeele r?tunJlt ~V A2, V B2~ V C). Reaparitia in Hallstattul tirziu a unor forme aproapo bitronconice ar putca fl pusa p~ seama aspectului Basar~bi di~ Transilvania, mai putin cunoseut, unde presupunem ca aceste forme s-au mentinut. In acest sens este de remar~at ea, in Halls~att~ll tirziu, in Ar~eal 98, Cimpia Tisei (vezi nota 28) si Podolia ~vez~no~a 14), ev0I_I_lbmatl~ f~rm~lor prezl~ta un aspect asemanator celui de la Ferigile. In cimpia Dunarii, eontmua sa predomme forme mai rotunde 99. . Vasele ma.ri pintecoase sint A atestate in neeropola tumulara de la Ferigile pina in oTlzontu~.mor:rIll~telor 2 al· Ble smt de asemenea atestate in neeropola plana. Aeeste observatii po~ ~l ~oroborate !a, Gogosu ,(mormintele de incinera.tie ; vezi nota 8), in necropola mal tll'ZIe de la Bekeesaba-Fenyes 100 ~i in primul orizont de morminte din neeropola de la Ravna si la Dobrina (vezi nota 43). In cimpia Dunarii eel putin vasele mari pinte.eoase luerate en min a dispar catre sfirsit.ul sec. V, 0 data cu extinder~a' tipurilor eeramiee lucrate cu roata. yI Vase bor~an ..Prin a~ea~ta denumire inteleg.em toate acele vase din pasta grosolana, cunoscute in hteratura Iie sub acest nume, fIe sub numele de vas in forma de sac san clopot. Denumirea noastra convcntionala are avantajul de a simplifiea lucrurile. La Ferigile s-au identifieat patru tipuri de vase borcan: VI A cu peretii usor arcuiti eu marginea dreapta sau putin l'asfrinta. Distingem subdiviziu'nile: VI' Al 'cu margi: nea ingrosatt; (fig. 16/6 ; pl. XII/I, 2, 4, 6) ~i VI A2, neingrosats, (fig. 16/7; pI: XII/3, 5). Sub margine, pe "gitul" vasului se afla, aproape totdeauna, un briu alveolar san crestat, intrerupt de proeminente, Intre briu ~i buza sint uneori situate proeminente verticale s:;tu apucatori (pl. XII/4), care in unele cazuri sint trase din buza (pI. XIIi3, 4). Margmea inwo~ata este decorata la exterior cu incizii crucise (pI. XII/2,6) san in forma semnulni X (pI. XII/I, 3; XIII/32). Rsmarcam citeva exemplare intilnite in eentrul ~i.sudul neeropolei, decorate pe pintece eu briu alveolar, dispus oblic (pI. XII/22). j ?'Ipul VI Beste pinteeos, eu margine a rasfrinta (fig. 16/8; pI. XII/7, 8, 10, 11, 19). In general, este neornamentat. Pe git se intilnesc proeminente verticale sau mame!onare. Un eaz pa__rticI~.lar e~te va suI 11 din tu~. 72 (pI. XII/29). Tipul VI B apare ~i m necropola plana. Tipul "\I C este de forma perfect troneoniea (fig. 16/9; XII/9,
98 La Tirgu-Mure~ slnt alestate aproape toale variantcle de la Ferigile (Do/g- Trav, Cluj, VI, 1915, in special profilele de la fig. 27). Aceea~i este situatla de la Cipau (vezi nota 89). Vezi de asemenea mormintele de Ia Bratei ~i Ighie~ (rn. l\Iedia~). (H. Wilhelm ~i Doina Ignat, cOll1l1nicare la sesiunea ll1uzeelor, 19!1:». 99 De exemplu la Cillrelll (D. V. Rosetti, In PilI1H B, 2, 1935, p. 53 ~i urll1.), Gura Padinei (vezi nota 32), Hotarani (vezi nola 39) ~i Gogo~u, necropola de incineratie (vezi nota 8). 100 AE, 1943, 1-2, p. 58-65. Dupa toate indiciile, mormintele cu urna sint mai recente (vezi ~i la Vekcrzug, nota 28); cf. mai sus p. 32 ~i nota 4G.

Nccr(}jJ()/a

tll'mul(u'(~

l;j). Uneori este decorat cu un ~ir de alveole sub buza (pl. Xll/!)). Vasul 9 din tum. 72, eu 0 toarta sub buza, trebuie considerat ca nn eaz aparte al tipului VI C (pI. XII/20). Tipul VI DB foarte frecvent, are peretii arcuiti ~i marginea dusa spre interior. Pe umarul vasului se afla, de cele mai mnlte ori , un briu alveolar intrerupt de apucatori sau proeminento alungite (fig. 16/10; pI. XlI/16, 17, 23 -28). In varianta VI D2 am inclus cele eiteva vase cu marginea mai putin arcuita ~i foarte inalte, fara briu pe git (pl. XII/21). Desi atestat in toate zonele cimitirului, tipul VI A este evident mai frecvent in partea sudica, mai ales exemplarele decorate cu incizii in forma de X pe margine (fig. 28/3). Asupra tipurior VI H ~i VI C, mai rar intilnite, nu put em trage concluzii privitor la distributie. Tipul VI D este atestat in toate zonele eimitirului. Vasul borean VI A este atestat mai ales in morminte de tip 1 11, mai rar in eele de tip 1 a. In mormintele 2 al apare ca ofrand a sau intr-un mormint seeundar (vezi situatia din tum. 72, vasul 17). Tipul VI D, 11 intilnim in morminte de tip 1 a ~i 1 b. Variant a VI D2 s-a gasit intr-un mormint 2 a2 seeundar din tum. 42, al carui mormint principal era de tip 2 h. Tipul VI D s-a gasit ~i in necropola plana, in proportio sensibil marita fata de necropola tumulara. Este greu de spus care era functia vaselor borcan in cudrul ceremoniei funerare. Ele contineau, desigur, alimente solide, poate cereale, Remarcam din nou faptul ca de multe ori aceste vase erau dispuse let marginea mantalei de bolovani a tumulului. In unele cazuri contineau ofrande, in altele indeplineau functia de urn a a vreuuui mormint secundar. Ca urne funerare au fost observate in mod sigur doar de trei ori: M IV din tum. 72, M II din tum. 69 (mormint de tip 1 b) ~i M II din tum. 42 (mormint de tip 2 a2). Vasele borcan reprezinta 9,;) % din totalul materialului ceramic din necropola tumulara. In necropola plana de la 'Ferigile se intilnesc mai ales tipurile VI A2, VI B ~i VI D. La Curtea de Arge~ (vezi nota 4) ~i la Tigveni (vezi nota 7) sint mai rare. S-a observat mai ales tipul VI D. Tipul VI A, a fost identificat la 'I'irgsorul Vechi (Ploie~ti) 101. Toate tipurile de vase borcan identificate la Ferigile se pot urmari inapoi pin a catre inceputul Hallstattului. Remarcam doar ca tipul VI A este foarte apropiat de tipul predominant de vas grosolan din complexul Basarabi din Cimpia Dunarii (vezi nota 36). Tipurile VI A2, VI B si VI D sint atestate in Hallstattul pre-Basarabi din 'I'ransilvania. Faptul ca tipul VI Al se intilneete la Ferigile mai ales in zona sudica a necropolei, deci nn in cel mai yeehi orizont de morminte, are aceea~i explicatie ea in eazul canilor fine eu torti rt.. Se ~tie ea ceramiea growlana el-\teeea mai atipiea, conservirHlu-~i tipul pe 0 durata foarte mare. Trebuie remarcat totu~i ca tipul VI Al ineeteaza de a se mai dezvolta la Ferigile dupa orizontul mormintelor cu ritual 2 al. Acest tip este atestat ea atare in mormintele de ineineratie de la Gogo~u (vezi nota 8), in morminte de incineratie de la DonjaDolina (vezi nota 45), in cimpia Tisei (vezi nota 28). De asemenea il intilnim ~i spre 1'asarit, la Birse~ti (vezi nota 6) ~iPiatra ~eamt 10~2, grupa scitiea din Podolia (la Servain tynce) 103. Bste yorba evident de acela~i orizont. In ultima etapa a Hallstattului tirzin nu-l mai intilnim. Pe de alta parte, variant a VI D2, care la Ferigile apare intr-un orizont
IIlI [nforma lie \'. Teodorescli. 10" FragllIente inedite in Illuzeul
10;]

52

T. Suiinlil'ski,

din Pia Ira C\ealll\.

"f'.

cit .• pI. ~ [\' /1,

Ferigile

N ecropola

fumular;;'

mai tirziu, este atestata la Govora (vezi nota 78) in primul nivel ~i reprezinta un tip apropiat de tipul de urna-borcan, caracteristica mormintelor La 'I'ene timpuriu de la Ravna (vezi nota 43), Satu Nou (vezi nota 58) etc. Paharul globular cu pieior ~i cu gura strinsa (pI. VI!I 8 -22, 25), totdeauna de dimensiuni miei, ornat cu dona proeminente apucatori pe mijloc, este uneori decorat eu caneluri obliee. In tum. 127 s-a gasit un exemplar cu partes superioara lunguiata ~i en apucatorile perforate (pI. VI/22). In JYI II din tum. 63 s-a gasit 0 ee~euta globulara fara picior (pI. VI/23). Vasele globulare apar mai ales in zona central a ~i sudica a neeropolei (fig. 28/2). Dona din cele trei exemplars din partea nordica s-au gasit in tumulii 81 ~i 82, al carol' inventar este similar celor din zona centrals; Vasele globulare s-an eonstatat numai in morminte en inventarul depus direct pe sol. S-an identificat in total 15 exemplare. Aeest tip de vas, de 0 forma atit de ciudata, nu prea are analogii. Semnalam doar exemplarele similare de la Ourtea de Arge~ (vezi nota 4) ~i Magurele (Bucuresti) 104. Oupe eu picior, insa deosebite ca forma ~i dimensiuni, se cunose in Hallstattul trrziu din lumea ilirica 105. Vase neidentificate. In aceasta categorie cuprindem cele citeva vase care, din lipsa de fragmente sufieiente, n-au putut fi reconstituite, dar care totusi nu se refera la formele obisnuite descrise mai sus. Doar fragmentele recipientului 21 din tum. 79 par sa apartina unui vas pinteeos de tip V 0, cu tortile prinse orizontal pe mijloc (pI. XIII/33), asemanator vasului din necropola plana (reprezentat in fig. 3/1). Fragmentele vaselor 26 ~i 27 din tum. 79 se refera, eventual, la 0 oinochoe (pI. XIII/34). Forma este, in orice oaz, atestata in sud-vestul Olteniei printr-o oinochoe luerata eu mina, gasita la Ostrovul Mare 106. Decorul eeramieii de la Ferigile, destul de variat in amanunte, este realizat, in majoritatea cazurilor, prin caneluri, apoi prin modelare (butonii de pe torfi) si, foarte rar, prin incizii. Oanelurile sint uneori executate larg, dind impresia de decor in relief. Motivele de decor, despre care am anticipat cu prilejul descrierii formelor vaselor, le-arn clasificat dupa cum urmeaza : 1 a - caneluri oerticale (fig. 18/1), situate pe pintecele cestilor sau eanilor. 1 b - caneluri oblice, dese ~i scurte (fig. 18/2), situate pe pintecele cestilor sau canilor ~i pe umarul straehinilor I A. 1 c - caneluri oblice, largi ~ilungi (fig. 18/3), situate la tel ca motivul1b. 1 d - caneluri orieontale san tatete (fig. 18/4) situate pe pintecele unor cesti sau pe umarul unor strachini I A. 2 - canelttri sau inci<ii cr1wi?e (fig. 18/3). Motiv specific aspectului Ferigile; se mtrlneate gravat ~i pe unele teei de Iier. In ceramica este Irecvent pe interiorul marginii strachinilor evazate, pe pintecele canilor sau in interiorul cestilor II A si pe latul tertilor lor. In necropola tumulara este foarte frecvent in partea nordica si centrala, in mormintele de tip 1 a. Este rar in partea sudica, in mormintele de tip 1 b. In mormintele 2 a se intilne~te 0 singura data (strachina 2 din tum. 19). Lipseste in mormintele de tip 2 b ~i 3. In necropola plana, a fost atestat pe 0 singura strachina. Acest motiv a fost identificat in tot aspectul Ferigile : rar la 'I'igveni, mai frecvent la Curtea de Arges (vezi nota 4) ~i la 'I'irgeorul Vechi 107. Nu-l cunoastem in grupele inrudite 'I'elesti-Dra104 Inedit in muzeul de la Magurcle. Inlorrnatle P. Roman. 105 In deosebi la Donja Dolina (vezi nota 45). 106

goiesti (vezi nota 10), Gura Padinei (vezi nota 32), Birsesti (v ezi nota 6) , ca_realc~tuiesc eomplexul Birsestd-Ferigile. Lipseste, de asemenea, in alte grupe hallstattiene din spatiul carpato-danubian, Faptul ca acest motiv se intilneste in Europa Centrala, inca din Hallstattul timpuriu, este 0 simpla tntimplare (motivul ca atare a fost atestat si in eultura neolitiea Gumelnita) ~i nu explica prezenta lui in grupul Ferigile. Deocamdata,
. mT!?111'11f1I1frirrffli

l!'rwtrm fTrm I ;11fI1 IIIl'1ll'lfiI,".1""", t (tc)

i\lfl1ll1l'1ml/1ttr1'

(liJ)

(7b)

(Id)

5 ( Z)

~.~

If

(63)

Fig. 18 Schita tipurilor

de decor.

originea aeestui motiv ornamental, care Ia Ferigile apare inca din orizontul celor mai veehi morminte, ramine neexplicata. Nu este exclus sa se datoreasca unei componente transilvanene din Hallstattul pre-Basarabi sau Basarabi. 3 - eaneluri scurte, late ~i accentuate, producind intre ele coaste in relief, se intilnesc, pe partea inferioara a marginii strachinilor evazate, dispuse continuu (3 a) (fig. 18/6) san in grupe de cite trei sau patru linii (3 b) (fig. 18/7). Acest motiv, atestat in toate zonele necropolei, este totusi mai frecvent in partea sudica, in mormintele de tip 1 b ~i 2 a. In zona centrals a neeropolei s-an gasit strachini pe a carol' margine se vede un decor combinat din motivele 2 ~i 3 b (pI. III/i). Decorul 3 se intilneste, rar, ~i in necropola plana. Lipseste in mormintele de tip 2 b ~i 3. A fost observat ~i in celelalte descoperiri din aria aspectului Ferigile (de exemplu la Ourtea de Arge~, vezi nota 4). Lipseete la Birsesti, Nu-l cunoastem in grupele hallstattiene tirzii din sud-estul Europei 108. Oa ~i pentru motivul 2, originea lui ramine neexplieata.
108 In Ungaria, in Transdanubia sc Inttlnesc pe strachini evazate grupe de coaste in relief. Materialcle respective slnt datat c in Ha C ~i D (colcctia inedita

D. Bcrciu,

in Maieriale,

I, 1953, pI. XXXVIII

idem, APO, p. 164, fig. 206. 107 Inf'ormatil V. Teodorescu.

Lazar

din Muzeul National ma l ie A. Mozsolics],

de la Budapesta;

infor-

55

Fcrigilc
4 a - caneluri spiralice continue (4 a1) (fig. 18/8) sau intrerupte de linii scurte (4 (2) (fig. 18/10). Motiv ate stat pe marginea unor strachini evazate ~i pe pintecele unor cani (vezi pI. III/11-13 ~i IX/7,8). Motivul, destul de rar intilnit, a Iost observat in toate zonele necropolei, in mormintcle de tip 1 a, 1 b ~i 2 a. Lipseste in mormintele 2 b ~i 3 sau in necropola plana. In aria aspeetului Ferigile nu a tost atestat decit 0 singura data la Curtea de Arge~ (vezi nota 4). Lipseste in grnpele culturale invecinate. Originea motivului 4 a din decorul culturii Basarabi este ovidenta (vezi nota 36). 4 b - m1lsfati spiralice incadrate de linii dispuse in ghirlancUt (fig. 18/9). Este un motiv mai rar intilnit, doar pe pintecele unor cani (pl. IX/9). ~i acest motiv reprezinta 0 traditie mostenita din complexul Basarabi (vezi nota 36). 4 c - rnustati spiralice (fig. 18/11), motiv specific canilor mari ~i vaselor mari pinteeoase. Remarcam un caz particular, in care cele doua spirale sint dispuse inversat (pI. XIII/7). Motivul este atestat in toate zonele necropolei tumulare. Lipseste in mormintele de tip 2 b si 3, precum ~iin necropola plana. Motivul J c reprezinta, probabil , o prefigurare a motivului mustatilor in relief, aplicat uneori pe umerii vaselor rnari pintecoase in Hallstattul tirziu ~i in La 'I'ene. Cit am in acest sens un vas de la Poiana (rn. 'I'ecuci, reg. Galati) 109. Tot in eategoria deeorului spiralic inc1udem un motiv reprezentind litera S, dispusa de patru ori pe marginea unei strachini evazate (pl. III/lO). ~i aici putem vorbi de 0 traditio Basarabi (vezi nota 36). 5 a - eameluri largi spirolice (fig. 18/12) se iut.ilnesc in interiorul unor strachini evazate (pI. II/13) sau al cestilor II A (pI. IV/I, 2). Intr-un singur caz, motivul a fost observat in interiorul nnei strachini I B (tum. 3 l ) (pl. 1/23). Pe strachinile evazate, motivul este asociat en motivele 2, 3 sau 4 a. La unele cesti II A, canelurile largi sint umplute eu alte eaneluri fine crucise (pI. IVj2). Remarcam preoeuparea de a pune motivul 5 a pe latul unui but on discoidal (pl. IV/I) sau pe fnndul unei cani (caz unic) (pl. IX/I). l\Iotivnl 5 a se mtilneste la Ferigile in toate zonele necropolei, in partea nordica mai ales in cesti II A, in cea sudica mai eu seama in strachini evazate (vezi mai sus p. 44 ~ip. 42). Deocamdata, in Hallstattul tirziu nu cunoastem acest motiv dispus ea atare deeit in interiorul unei strachini evazate de la Kruglik (Cernauti) (vezi nota (9). Putem, pe buna dreptate, presupune si aici 0 influent a Basarabi, nnde spiralele au jueat un 1'01 ornamental preponderent (vezi nota 36). 5 b - caneluri largi concenirice (fig. 18/1:3) dispuse "pre f'undul cestilor II A ~i a straehinilor evazate. In ambele cazuri sint asociate mai ales cu decorul 2 (de exemplu: pI. III/2; IV/3). Remarcam ea pe strachinilo evazate se int ilneste, in nordul necropolei, mai des motivul f) b, in timp ee in partea de NIH], pe ucelasi tip de vase, gasim motivul [) a care, la rindul lui, in zona nordica era Iolosit mu i ales la cestile II A. ~i acest motiv Iipseste in mormintele 2 b ~i:1 ~i in necropola plana. Motivul [) b fiind complementar, este gl'eu 8a-l analizam de sine 8tatatOl'. In afara aspectulni Ferigile, unde il mai gasim la Curtea de Arge~ (vezi nota 4), TigTeni ~i Tirg~orul Vechi semnalam 0 straehina evazata din Podolia (vezi nota Ii), urUt din Cirnpia Tisei (vezi nota 28) ~i una de 1<1 Donja Dolina (vezi notali:;), pentru modul analog de ornamentare. 6 - ben.zi de dte (701la sail trei lillii in relief (eanelnri largi) c1iilpuse in unghi (fig. 18/14, 1;;), Nt' intilncse exlnsiv pe pinte('('le nnor ciini. nistingenl (lona Y:lriflllte;

i\' ccro pola

'"

mll[II./'(1,

6 a, dispuse in zigzag (fig. 1:S/14) ~i 6 h, eu virf'ul unghiului in sus (fig. 18/1G). In citeva cazuri, benzile alcatuiau ghirlande (pl. IX/2). Motivul fiind rar intilnit, distributia lui pc planul necro polei este neconcludenta, Lipseste in mormintele de tip 2 b ~i 3 ~i in necropola plana. In modul in care este redat la Ferigile, nu-l mai cunoastern nicaieri, Originea motivului trebuie cantata in complexul Basarabi, care, la rindul lui, I-a mostenit din Hallstattul vechi (vezi nota 36). Tot in seria motivelor de decor trebuie sa includem cruces incirligata sau eu capetele rotunjite (motivul solar), semnalata de citeva ori la Ferigile pe Iundul unei "trachini (pI. llI/ll ~i variants din pl. IIl/3) ~i pe latul unor butoni discoidali (pI. V/29). Butonii de toarta, aflati exclusiv pe cestile II A, i-am clasifieat astfel: IY. cu peduncul ~i extremitatea discoidala ; (Xu pedunculul lung (pI. V/4, 5, H) ; (X2' tip bine proportionat (pI. V/6, 7, 13), este eel mai frecvent; (X?, pedunculul se ingroa~a in partea superioara (pI. IV/3); 0'4' tip degenerat (pI. V/8, 10, 11, 23). Butonii IY. sint numerosi in partea nordica a necropolei, se raresc spre centru, fiincl extrem de rari in partea sudiea, De remarcat ea in aceasta din urma zona s-au gasit mai multi butoni 0'4 (vezi mai sus, capitolul cesti II A, p. 44). ~ - en proeminenta in mijlocul extremitatii discoidale : peduncul lung (pl. Vjt6). Bntonii ~, gasiti la Ferigile doar in morminte 1 a din partea nordica, au fost observati ~i la Curtea de Arge~. y-butoni zoomorfi, reprezentind un cap de cerb stilizat (pI. V/2V-28). Butonul ;') din tum. 9 este foarte realist executat (pl. V/26). Butonul de pe ceasca 9 din tum. 41 pare a reprezenta un cap de berbec (pI. Vj30). La Ferigile, s-an gasit mai ales in zona nordica, Un singur exemplar a Iost semnalat in cea central a (tum. 110). Un buton zoomorf a fost gasit la Curtea de Arges (vezi nota 4). Acest gen de butoni este specific grupului Ferigile. Nu-l cunoastem in alte parti. In ce priveste originea lui, ne putem gindi la obieeiul de a modela figurine de lut in Hallstattul timpuriu din Transilvania (Lechinta de Mures) 110. ~ - cu extremitatea triunghiulara ; ~D peduncul lung; ~2' peduncnl seurt (pI. Vj17, 18, 22). Reprezinta stilizarea maxima a butonilor zoomorfi. In acest sens, atragem atentia asupra butonului ;) din tum. 110, ale carui virfuri de la baza triunghiului sint putin moc1elate in forma de coarne (pI. V/2;j). Butonii ~ sint atestati in zona nordica a neeropolei. Un singur exemplar a Iost gasit in zona sudica (tum. (1). Nu este ins a sigur daca apartine morrnintului sau mantalei de pamint a tumulului (vezi mai JOR p. 140). e - butoni cn extremitatea in forma de turban (pl. V/24; VI/12). S-au gaxit doua exemplare, dintre care unul (tum. 34), situat pe toarta unei cesti mari II H2, reprezinta, fara indoiala, 0 imitatie, in stil de huton discoidal, a butonilor ~ 111. ~ - butoni mici cilindrici, inseparabil legati de cescutele II B. ~1 este asezat vertical pe toarta (pI. VI/8-Il); ~2' mai rar, oblic pe toarta (pI. VI, H, Ifi, 17). De rem are at ea butonul ~2 aminte~te in cel mai inalt grad butonii rasariteni 112.
K. Horedt, in Dacia, ;-';,S" V II, 196c1, p. 527 ~ 535. Bntoni de tip s s-au gasit pc tor!ile cqtilor plntecoase ~i al: urnelor <Ie la Donja Brajica Iinga Pris· tina (Serbia <1(' SV)c Datarea accstpi Ilt'cropo](o nll ('sltsigur:'l, probahil la sflr~iLul hallslallulni limpurill ~i ill eel mijlociu (d. D. Srejoyic. in GlasIlik mll=~ia ]{usuva
110 111

56

i 1~Ietullije, IV~V, 1959~1960. p. 8:1 ~ 132), ded par\ial contemporana necropolei de la Vergina. 112 Vezi fraglllcntul (Ie la Blrse~l i (S. l\Iorintz, in /Juria, K S.• I. 19;';7. p. 122, Fig. 2/2; 'bllpra originii r'lsiiriLenc vezi p. 12i).

109

R. Vulpe.

in SCI\",

If, 1\151.

IL

1\12, fig, 14,

Ferigill' Bntonii mai necesita des pre cesti. ARME de pe terti fiind inseparabil legati de cestile II A si, respectiv, II B nu discutie speciala, Asupra originii ~i raspindirii lor trimitem la capitolul f'aptul ca Ginters nu avusese la diapozit ie, in 1928, din aceasta reginne, decit 11 piese, numarul lor actual fiind eel putin de cinci ori mai mare 114, conditiile sigure de gasire ale akinakes-urilor din grupul Ferigile ne permit sa reluarn intreaga problema a datarii lor. Trebuie avut in vedere ca pornim de la faptul ca piesele de la Ferigile ~i cele de la Ourtea de Arges provin din acelasi orizont cultural, care corespunde tumulilor din nordul neeropolei de la Ferigile. Cele sase piese din grupul Ferigile (pentru acuratete atragem din non atentia ea akinakes-nl al patrulea de la Ferigile a fost gasit rntimplator, desi sintem convinsi ea provenea din aceeasi zona a necropolei) pot fi impartite in doua tipuri, A ~i B, fiecare cu variante : Au cu maciulia dreapta, eu minerul strabatut de nervuri paralele ~i cu garda corditorma, relietata in partea superioara (pl. XVj2; XVI/I); A2, en aceleasi caracteristiei, dar cu partes superioara a garzii dreapta (pI. XV /3); a patra piesa de la Ferigile, care are minerul lucrat simplu cn marginile putin latite, ar putea constitui a treia varianta : A3 (pl. XV/l); BI, cu maciulia in forma de antene, minerul compact, decorat cu incizii transversale, ell garda cordiforma eomplet rotunjita (pl. XV/4); B2, cu minerul ~i garda de bronz (aceleasi caraeteristiei ca ~i varianta BI), cu lama cu un singur tili~, putin curb (fig. H); pl. XVI(2). Aceste tipuri ~i variante se bazeaza pe combinatia a trei e lcmeure din corpul akinakes-ului: maciulia, minerul ~i garda. Faptul ca, in cazul pieselor citate,
114 lata lista lor (numerele de ordinecorespundcelor de pe harta din (pI. XLI): 1. Aiud, reg. Cluj,patru piese (Roska, DOlg-Trau, Cluj V, 1913,p. 13, fig. 1; idem, In Kozlemetujek, II, 2, 1942,p. 223, 224, fig. 1; AE, 1897, p. 64, fig. 3/1; AE, 1898, p. 269, fig. B/2). 2. Arad, loc de descoperire necunoscut (inedit a, in muzcul local). 3. Arehila, rn. Slghisoara, reg. Brasov, doua excmplare, din care unul s-a pierdut (Hoska , ESA., XI, 1937,p. 169-170, fig. 12). 4. Benie, rn. Alba, reg. Hunedoara (Roska, ESA, XI, 1937,p. 174, fig. 4). 5. Berczel, Ungaria de nord-est (Bot yan Arp ad, op. cit., pl. V/4). 6. Bereg, Ungaria de nord-est CWo Ginters, op. cil., pI. 15/b). 7. Blcu, rn. Tg, Ncgrr-st i, reg. Iasi (A. Nitu, M alet iale, I, 1953, p. 6, fig. 2). II. Birsesii, rn. Odob e st i, reg. Galati, palm exernplare (vezi nota 6). 9. Boureni, rn. Falt iceui, reg. Suceava (Gh. 1. Bratianu, Dacia, II, 1925,p. 417, fig. 1). 10. Brason, probabil gasit la Bartolomeu (I. H. Crisan, Omagiu lui C. Daicouiciu, Bucurest i, 1960, p. 117, fig. 1). 11. Braiei, rn. Medias, reg. Brasov (inedit in muzcul din Medias, Inforrna tie Doina Ignat). 12. Comana, rn. Iasi (A. Ni lu, Moteriole, I, 1953, p. 6, fig. 3). 1:1. Cipiiu, rn. Ludus, reg. Cluj: douii exe mplare (N. Vlassa, Apulum, IV, 1Uti1,p. 23, fig. 117 ~i p. 29, fig. 8/1). 14. Ciutnbrud, 1"11. Aiu d, reg. Cluj ; doua cxcmplarc (in muzeul Cluj; vcz i nola ~6). Hi. Cristesii, rn. Ttrgu-Murcs, doua e x emplare (A. Zrf nvi , in St udii §i Maieriaie, I, Th-gu-Murcs, 1(J( 5. p. 27, pI. XI; cr. ~i 1. H. Cri~an,ill Acla 1Husei, J\"afJ(;censis, If, 1966,p. 55; idem, Omagiu lui C. Daicouiciu, p.119, nota 2). 16. Curlea de Argq; doua exemplare (vezi ]lota 4). 17. Egreskala, Ungaria de nord (Botyill1 Arpad, op. cit., pI. XVII/11). Ill. Fraia, rn. Siirma~, reg. Cluj (N. Vlassa, In Omagiu lui C. Daieouieiu, p. 551,fig. 1). 19. Gyvngos, L'ngaria de nord (W. Ginters.

~l

PlESE

DE

HARNA~AMENT

Akinakes. La Ferigile s-an gasit patru exemplare, dintre care trei cu maciulia dreapta (pl. XV/1-3) ~i unul cu antene (pl. XV/4). Fiecare piesa i~i are caracteristicile ei, descrise in catalogul descoperirilor. Trei din cele patru piese au fost gasite in mormintele de tip 1 a, grupate alaturat, in zona nordica a necropolei (tum. 1, 41, 44). A patra pies a (pl. XV/I) a fost descoperita intlmplator cu multa vreme in urma, fara a se mai putea identifica locul de gasire (vezi p.186). Remaream ca piesele din pI. XV/2, 4 ~i fig. 20/1, 2 sint decorate cu siruri de puncte, pe miner sau pe maciulie §i pe garda. Nu este exclus sa fi fost placate cu foita de aur, in genul vestitelor akinakes-uri din sudul URSS. Metalul nobil, mai putin rezistent la temperatura rugului, s-a pierdut, topit in timpul incinerarli. In aria aspectului Ferigile, s-au mai gasit doua akinakes-uri la Ourtea de Arge§ (pI. XVI/I, 2 §i fig. 19), dintre care unul cu minerul de bronz, cu antene, §i alte doua la PloiestiTriaj, provenind tot din morminte tumulare de incineratie. Piesele de la Ourtea de Arge§ au fost gasite in morminte a carol' ceramica este intru totul similara celei din mormintele in care s-au gasit akinakes-urile de la Ferigile. Asupra conditiilor de gasire a pieselor de la Ploiesti-Triaj, nu cunoastem amanunte (vezi nota 24). Descoperirilor din aspectul Ferigile le mai putem adauga Fig. 19 Minerul de bronz ~i cele patru akinakes-uri (unul cu antene) gasite in necropola al akinakes-ulul dela Curtea tumulara de incineratie de la Birsesti (vezi nota 6). Din de Arges paeate, toate aceste din urma piese sint foarte prost conservate, abia lasindu-ne sa Ie ghicim tipul initial. Daca vom examina raspindirea akinakes-urilor in spatiul carpato-danubian (pI. XLI), vom vedea ca aceste arme se coneentreaza pe 0 arie cuprinzind Transilvania, regiunea subcarpatica a Olteniei §i Munteniei, Moldova, Podolia ~i Cimpia Maghiara. 'I'otusi, in momentul de fata, se contureaza citeva zone unde densitatea descoperirilor de acest fel este mai mare. Acestea sint : zona grupului Ferigile, bazinul superior al Muresului §i nordul cimpiei dintre Dunare §i Tisa. Este interesant ca in aceasta din urma zona akinakes-ul este mai frecvent decit in cimpia propriu-zisa a Tisei, unde nu a fost atestat in marile cimitire (Vekerzug, Tapi6szele etc.). Toate aceste piese au trasi1turile lor comune, observate inca de W. Ginters, care, bazindu-se pe analogii cu exemplare din sudul URSS, mai ales de la Niprul mijlociu, Ie-a datat in sec. V - III i.e.n.113. Pe linga

op, cit., pl. 13/d).20. Tpolusz anu), Ungaria (Bot.yan Arpad, op, cit., pI. XXXVljl1). 21. Maciseni, rn. Bujor,

reg. Galati(V. Palade, Arh, u»t«, II- III, 1964,p. 488, fig. 1, 2). 22. Medqidia, reg. Dobrogea; sabie-cmblcma (D. Berciu, Dacia, N. S., II, 1958, p. 93-125, fig. 1-4). 2:1. Miroslau, 1"11. Aiud, reg. Cluj (\V. Ginters, op. cil., pI. 14jd). 2,1. 1\',ls01, rn. Gherla, reg. Cluj (Roska, ESA, XI, 1937, p. 188, fig. 5). 25. Pi lin, Slovacia de sud-est; dou a excmplarc (Bot.yan Arp ad, op. cit., pI. XXXIVj\l-10). 26. Ploiesti-Triaj ; doua exemplare (vczi nota 24). 27. Posmus, rn. Bist.rIta, reg. Cluj (St. Danila, in Actioitatea muzeelor, II,Cluj, 1956, p. 81- 85, fig. 1). 211. Rozqrad, Bulgaria de nord-est (D. Bcrciu, In PZ, XLI, 1963,p. 195,fig. 2). 29. Ruslcie-Folnrarki, Podolia (T. Sulimirski, op. cit., pI. IX!l). :10. Sores-Sonde, rn. Medias, reg. Brasov (1. H. Crisan, In Din actioiiotea ... , p. 59 ~i pI. I). 31. Siqhisoora, reg. Brasov ; loc de de scopcrirc necunoscut (\V. Ginters, op, cil., pl. 14/a). 32. SzirmaBesetujo, Ungaria (\V. Ginters, op . cii., pl. 13/a). 3:1. Timor, Ungaria de KE (incdit, in muzeul national din Budapest a, Inf'ormat ie Irina Lengyel).34. Unqaria, loc necuuoscut (inedit, in muz cul nationaldin Burlapest a). 35. Vir§e!, Banalul jugoslav ('Y. Gint.ers, op. cil. pl., 15/el). 6. Ztiicesii, rn. Bot osa n i, rcu.Succava 3 ; considera ea fiind din epoca scitic{, sahia de un tip apartc de la Dobolii de jos, rn. Sf. Gheorghe,reg. Bra~ov ('Y. Gintcrs, op. cit., pI. 20) ~i pUJ1lnalul la de Nom; Z(imky, Slovacia de S (:\1. Dusek, op. cit., pI. VI/7). Usta noastr" contine in tolal 51 de piese, la care, adaugindpe celedela Ferigile,ob\inemuu numar de 55 de akinakcs-llri in spa!iul carpato,danuhian.
douii cxernplare ; (S'mon Hata, in SCIV, XVI,1965, :l, p. G75, f g. 1,2). :17. Zeliczooce, Slovacia, (!.\1. Dusek, in Slotr. Arh., IX, 1961, 1-2, p. 173,pI. VI/5). Se ma i

58

113

Waldemar Ginters. Das

Schwert der Skylhell lind Sarmalell

in

Siidmsslalld,

Berlin, 1928, p. 28-33

F erigile se intilnesc caracteristici deosebite in acelasi orizont este un indieiu care pledeaza pentru contemporaneitatea lor. Indiferent care ar fi concluziile de ordin pur tipologic, in grupul Ferigile tipurile A si B sint absolut paralele cronologic. 0 examinare a pieselor din spatiul carpato-danubian ne arata ca majoritatea exemplarelor sint alcatuite din caracteristicile celor 6 akinakes-uri din grupul Ferigile. Astfel, in tipul A putem incadra piesele de la Razgrad (Bulgaria de est), Ploieeti-Triaj, Brasov, Arad, poate cea de la Nasal, Aiud, Posmus (de bronz), Berezel, toate cu 0 lungime initiala de peste 0,35 m. Tot de tip A, dar de 0 lungime redusa (sub 0,30 m) sint pumnalele de la Saros-Sonde, Cipau, SzirmaBesenyi:i ~i Ploiesti-Triaj. Doua din cele patru akinakes-uri de la Birsesti par a apartine tot tipului A. Tipului Bl ii apartin piesele de la: Birsestl, Frata si, eventual, Archita 115. Tipul B2 este reprezentat deoeamdata de 0 piesa unica. Daca insa facem abstractie de maciulia cu antene, atunci observam ca celelalte doua caracteristici ale tipului B i~i gasesc analogii in piesele de la: Benic, Pilin, Gyi:ingyi:is, Aiud, Egreskata si, eventual, Bereg (toate cu un singur tai~, analoage variantei B2) sau in cele de la Miraslau, Sighisoara si Ciumbrud. o combinatie intre maciulia din bara dreapta si minerul cu marginile mgrosate (ca la varianta A3), specifice tipului A, si garda rotunjita, specifica tipului B, se rntilneste la piesele de la: Pilin, Aiud, Virset, RuskieFolwarki, Boureni, Bicu, Comana, Maci~eni, 1 2 poate si la piesele ruginite de la Zaice~ti (DoFig. 20 Deialii pe minercle de akinakes. 1: Feri- rohoi). Pe de alta parte, primul akinakes de gele, tum. 41; 2: Ferigele, tum. 44. Decorul la Cipau reprezinta 0 combinatie intre rnapunctat a fost accentuat de noi cu 0 substanta ciulia tipului B ~i garda cu minerul de tip A. alba, pe nt ru a jp~i in eviden tii in fotografie. Aceasta privire generals a urmarit sa demonstreze impresia de unit ate cultural-cronologica a akinakes-ului din spatiul carpato-danubian. Atragem atentia ca varianta B2, cu un singur tai~, reprezinta 0 adaptare a spadei scurte cu doua taisuri, de origine scito-iraniana, la modul de lupta specific popoarelor tracice. Cum se va v.edea mai jos,
115 Este greu de precizat dad fragmcntul de spada de fier const lnd din miner cu a ntene ~i 0 parte din lama, gasit lnt r-u n mormint de incinerat le de la De vene, in Bulgaria de NV (B. Nikolov, in lzoestiia-Lnst itut, XXVIII, 1965, p. 171, fig. 11), reprezlnta hara de

N ecropola

iumularii

cutitul de lupta, frecvent la Ferigile, este usor curb at , cu un singur tai~. Grupa de akinakes-uri cn un singur tai~ este specifica spatiului carpato-danubian. . Cele spuse pin a aici ne rndreptatesc sa datam akinakes-urile din aria carpatodanubiana in sec. VI i.e.n., bazindu-ne in special pe eonstatarile din aria de aspect Ferigile. Compararea tipurilor sus amintite cu descoperirile analoge bine datate din sudul URSS ne va duce la aceeasi constatare. Astfel tipul All reprezentat mai ales prin cele doua akinakes-uri din aria Ferigile, ambele lungi de peste 0,60 m, aminteste indeaproape spadele arhaice scitice de la Litoi (tezaurul Melgunov) 116 ~i Kelermes 117, ambele datate, prin stilul reprezentarilor de pe Ioitele de aur cu care sint placate, in mijlocul sec. VI. Spada de la Sumeiko 118, datata cu ceramica arhaica greceasca, in sec. VI, reprezinta prototipul akinakes-urilor cu maciulia de tip A dar cu minerul ~i garda de tip B. Este drept ca cele mai vechi akinakes-uri cu antene din Ucraina (de exemplu Jurovka, tum. 489) au fost datate abia la sfir~itul sec. VI, tipul respectiv inflorind mai ales in sec. V 119, ceea ce l-a determinat pe Ginters sa coboare mult datarea pieselor din Rominia ~i Ungaria. Trebuie insa tinut seama ca descoperirile din lumea scitica nu impiedica nici in acest caz 0 datare inalta (in sec. VI), iar pe de alta parte contextul deseoperirilor din orizontul Ferigile (a se vedea mai jos zabalele, piesele de centura etc.) impiedica in mod hotartt 0 coborire in sec. V. Put em chiar sa presupunem ca aplicarea antenelor la minerul akinakes-ului este 0 inovatie a populatiilor din spatiul carpato-danubian, sub influenta pumnalului cu antene din Europa Centrala 120. Din partile noastre, moda antenelor s-a transmis apoi ~i in lumea scitica. in acest sens, remarcam ca in timp ce multe exemplare cu antene din lumea scitica ating dimensiuni mari, peste 0,60 -0,70 m, piesele asemanatoare din spatiul carpato-danubian se mentin la dimensiuni de pumnale (0,20-0,30 m) (doar piesele de la Ferigile ~i Curtea de Argee ating lungimile de 0,415 si respectiv 0,405 m) Iiind, prin aceasta, apropiate ca Iunctie de pumnalele cu antene central-europene. Cele spuse pina aici ne permit sa datam akinakes-urile de la Ferigile in a doua jumatate a sec. VI, iar toate piesele similare din spatiul carpato-danubian in rastimpul dintre 550 si 450 t.e.n., cu precadere in prima jumatate a acestui interval 121. Cutitele de lupta sint usor curbe, cu un singur tai~. Minerul este deseori prevazut cu nituri care fixau rmbracamintea de lemn. Lungimea medie a acestei arme este de 0,23 m. in afara formei comune (pl. XVII), din care s-au gasit 18 exemplare, s-an mai descoperit trei cutite de tipuri deosebite. Primul este un exemplar lung (0,46 m), cu capatul minerului terminat cu dona antene mici (pI. XVII/H). A fost gasit in tum. 53 din extremitatea nordica a necropolei, rmpreuna cu un cutit de tip comun (pI. XVII/10). AI doilea (pI. XVII/12) ~i al treilea exemplar (pI. XVII/13) au muchia profilata ~i virful usor intors. Ambele piese s-an gasit in zona central-sudica a necropolei, in tum. 65 ~i 122. Acestor dona exemplare Ii se potriveste in cea mai mare masura denumirea de [lcq(J(~p(J(, arma de lupta a tracilor.
\V. Ginters, op. cit., pI. 1- 3ja. Ibidem, pI. 3jb. 118 Ibidem, p. 11-12 ~i pI. 6fb; cf. ~i V. A. Ilinskaia, in Hon pocu Cmuiio-ca p.uamcxoii ap xeonoeuu , Moscova, 1952, tabel III. 119 I. D. Liberov, ibidem, tabel 1/75. 120 In Europa centrala, pumnalul eu antene infloreste mai ales in secolul VI; cf. G. Kossak, Bayern uvibrend der Hallstatlzeit, p. 49, fig. 12fB, 1.
116 117 121 Nu poate fi Iuata in seama inlormatia transmisa de N. Fettich (Citata de M. Parducz, in Vekerzug, II, p. 56), dupa care pumnalul de la Egresk ata

60

mijloc a unui akinakes, asa cum lasa sa se tnteleaga aut.nrul puhllca tiei - si in acest caz trebuie s{t presupu nern ca placlle garzii eordiforme s-an de sprins , pierziudu-sc in t.impul Inclncrtull - sau avcm de a face cu u n alt tip de spada,

ar fi fost gas it lntr-un morrnlnt de inhumatie, Irnpreuna eu un vas La Tene despre care nu se mal stte nimic. Vasul reprodus de Bottyan Arp ad, op. cit., pI. XXVIIIj /15 nu este sigur gasit la Egresk ata,

61

.\' ccropola Cutitele de tip comnn s-au gac:it in toate zone1e necropolei, in mormintc de tip 1 H, 1 h ~i ~ a. Lipsesc in mormint ele de til) ~ b ~i ;). Pentru cutitul de i ip comun «unoastcm analogii in sudul Dunarii 12~, la Gogosu (vez i nota 8), iiI Bosnia 12:3 ~i in Cimpia Tisci (vezi nota .2~), .mai. ales 1~vVek~r~ug, Nvreavhaza Berezel etc. Din aceasta arma a evoluat mal tirziu sica dacica. Originea armettrebuie cautata in cutitele de lupta ale Hallstattului mijlociu, curente mai ales in lumea ilirica. In necropolele de 1a Basarabi (vezi nota 20) ~i Balta Verde (vezi nota 8) s-an gasit, alaturi de cutitele cu minerul in f?rma de T, cut~te. usor Cl~rbate, e"?-0 lungime medie de peste 0,40 m. Se observa ca, m Hallstattul trrziu, lungimea cutitelor de Iupta are tendinta de a scadea. Cutitasele au aceeasi forma cu cutitele de lupta, diterind de acestea din urma doar prin dimensiuni. Dupa silueta lam~i pot fi elasificate in trei tipuri. 'I'ipul All eu lama foarte putin curbata, aproape dreapta (pl. XVIIIjl-14), este cel mal frecvent (14 exemplare)" ~i imita intru totul silueta cutitelor de lupta. Tipul A2, cu lama pr~nuntat curbata (pl. XVlIIj15, 16), este atestat doar i~ doua exelr!-plare (~um. 26 ~~78). Tipul B, cu lama curbata invers, cu tai~ul putermc. convex ~l muc~Ia con?av~ (pI. XVlIIj17 - 25), s-a gasit in numar de 9 exemplare, 'I'ipul C, cu muchia profilata, cu tai~ul convex (pI. XVIIIj26-30), este de asemenea rar (5 exemplare). Tipurile A si B s-au gasit in toate zonele necropolei, in morminte de tip 1 a 1 b, 2 a ~i 3. 'I'ipul C a Iost atestat doar in mormintele de tip 3. Cutitasele de la Eerizile stnt analoage obiectelor similare din Hallstattul tirziu, Tipologia de la Ferigile indica doar ca tipnl C apare numai in ultimul .oriz.ont al n.ecropolei. Intr-adevar, forma aceasta se dezvolta, impreuna cu celelalte tipuri de entitase, mai ales in La 'I'ene 124. Topoarele ele lupta pot fi clasifica t~ in dona tip~ri: A,v?ipene, ?e~e mai fr:cvente (s-au gasit in total 21 de exemp1are) ~l B, cu un smgur tal~. Se disting urmato~rele variante : Al (Ii bucati), cu profilul longitudinal putin curbat, aproape dreptunghiular (pl. XIXj12); A2 (5 bucati), cu prof~lul longit~d~~al e~~bat (pl. ~I~jI3l) A} (2 bucati), cu profilullongitudinal curbat ~l cu lama la~lta la tal~. Zona .gauru de mma~usare este profilata (pI. XIX/H). Tipul B1 (toporul ~l~can) al:e unul din brate cu seetiunea patrata, apta pentru lovire (pl. XIXjI8). S-a gasit .un smg~u exem~lar J~u~. I~O). Rernarcam ca unuia din topoarele de tip Al (tum. 30) I s-a tesit unul din taisuri, fund Iacut apt pentru lovire (pl. XIXjI5). La tipul B2, unul din brate are 0 forma .de drug, cu sectiunea romboidala, ingrosat 1a virf ; celalalt reprezinta .lama lata cu tal~ul curb (pl. XIX /19,20). S-au gasit dona exemplare (tum. 12 (?) ~l tum. 71). Topoarele de tip A si B1 au fost lucrate din dona bncati de fier impreunate prin batere la cald. Pe toate ex'emplarele se pot vedea urmele locului de sudura. Toporul de tip B2 a fost lncrat dintr-o singura bucata, gaur a de inmanu~are fiind scobita. Prelucrarea acestei arme cerea 0 illdeminare deosebita.
122 Vczi, de exemplu, V. Mikov, in Izucsfiia-Blllletill, VI, 1930-31, p. 160, fig. 141 b; cL de asemenea sabia seurta de la Sofronievo, gasiHI intr-lln tllmlll ell mormint de ineineraiie (D. Nikolov, op. cii., p. 166 ~i fig. 4 a). 123 La Donja Dolina (vezi nota '15), Z. Marie Ie alrilmie mai ales fnei II b. CllPtplc ilirice au vir[ul

t IIl11u!o)'(i

Toate tipurile de topoare s-au gas it exclusiv in morminte cu inventarul pe sol. Tipul A a fost atestat in toate zonele necropolei. Variants A3 care, tipologic, este mai noua, s-a gasit in zona nordica (tum. 6) ~i in cea sudica (tum. 65). Trebuie totusi luat in seams ca inventarul tum. 6 ni se pare evoluat fat a de materialul caracteristic orizontului nordic (mormintele cu akinakes). Tipul B2 a fost atestat cu siguranta doar in zona centrala a necropolei, intr-un mormint (tum. 71) al carui inventar vadeste tranzitda intre caracteristicile partii nordice ~i ale celei sud ice. ~i tum. 12, in care presupunem ca s-a descoperit al doilea topor de acest tip, este mai evoluat fata de orizontul eel mai vechi de la Ferigile. Toporul bipen pe de 0 parte ~i toporul ciocan, cu varianta mai elegant a (tipul ~2)' pe de alta, slnt arme cu 0 evolu tie ~iarie de rasptndire diferita. Spatiul carpato-danubian este regiunea unde aceste doua arrne se intilnesc. Toporul bipen 125 apare in Hallstattul mijlociu, de exemplu in depozitul de la Bilvanesti (rn. T. Severin, reg. Oltenia) a carui data trebuie legata de cele mai vechi morminte tumulare de la Balta Verde (sfirsitul sec. VII, vezi nota 36). Cele doua topoare din acest depozit sint piese greoaie, care corespund tipului Al de la Ferigile, Cele mai multe exemplare raspindlte in Albania, Jugoslavia, Bulgaria ~i Romania sint de tip Al ~i Az. De tip Aa sint piesele de la Glasinac, Gogosu ~i Aiud, ~din care ~el putin exemplarul de la Glasinac (vezi nota 13) poate fi datat in sec. VI. In e~mcluzl.e, putem spune ea topoarele bipene de la Ferigile se situeaza intr-un moment inaintat din evolutia acestei arme cu felurite variante contemporane. Toporul ciocan se gase~te in eimpia Tisei (vezi nota 28), 'I'ransilvania 126, Podol~a (vezi nota 14), Moldova (la Birsesti, vezi nota 6), Ucraina 127. Cunoastem 0 piesa ~i dl? lumea ilirica (la Glasinac). Toporul ciocan ~i eel bipen s-au gasit rmpreuna doar la Ferigile si Birsesti (vezi nota 6). 'Aceasta arm a pare a fi 0 erea.tie a Hallstattului tirziu. Nu 0 cunoastem in Hallstattul mijlociu. Desi, cum se constata in general, toporul ciocan apare mai tirziu decit cel bipen, cele dona tipuri convietuiesc pe 0 durata de timp apreciabila. Faptul ca t~poarele ciocan de la Ferigile n -au fost gasite in orizontul cel mai vechi ar putea fi 0 indicatie cu privire la data aparitiei acestui tip. Desigur insa cit cele doua exemplare de la Ferigile nu sint inca suficiente pentru a trage concluzii mai largi. . In mod obisnuit, toporul ciocan este realizat mai grosolan. Tipul B2 de Ia Ferigile reprezinta 0 serie foarte eleganta, din care mai cunoastem un exemplar, descoperit intimplator Ia Riureni (I'll. Rm. Vilcea, reg. Argas) 128 (pl. XIXj21) §i un altul din raionul Gorj 129.
125 A se vedea lista topoarelor bipene la AI. Vulpe, In SCIV, XIII, 1962,3-4, p. 310, nota 1. La acestea mai trebuie adaugate exemplarele de la DrimbarTeleae (Ha Ba) (I. Berciu ~i AI. Popa, op. cit., p. 24) ~i de la Cernatu (rn. Sf. Gheorghe, reg. Bra~ov) gasite in mediu Ha C (Z. Szekely, A§eziiri din prima virstii a rieralui in sud-estul TransiZvaniei, Sf. Gheorghe, 1966, p. 23 ~i urm.). ~i la Curtea de Arge~ (vezi nota 4) s-a gasit un topor bipen. Semnalam de asemenea exemplarele de la Dobrina (vezi nota 43) ~i eele gasite In eultura TrebeniSte (V. Lahtov, op. cit., p. 81). 126 In afara de piesa de la Criste~ti (A. Zrinyi, in Silldii §i Materiale, I, Tirgu-l\1ure~, 1965, p, 36, pI. XII) se mai eiteazii un asemenea topor ea fiind giisit la Cipall, dar ulterior pierdut (N. Vlassa, op.

62

putin intors, in felul piesei b din tumulul 122 de la Fcrigile. 124 La Ravna ~i in eel mai tlrziu mormint (ur. 23) de la Dobrina (vezi nota 43) s-au gasit ~i eutita~e de tip. C. La Scuthopolis se intilnese toate eele trei tipuri de eutita~e (informatie L. Ognenova). Aeeea~i este situatia In a~ezarile geto-daeicc (de exemplu Pope~ti, Poiana etc.).

a fost gasit intimplator la reg. Cluj); vezi ~L Danila in l'robleme de Muzeograrie, Cluj, 1960, p. 166, fig. 9/6. 127 V. A. Ilinskaia, op. cit., tabel III. Deosebit de asemiinatoare eu toporul a din tum. 71 de la Ferigile este piesa de bronz din mormintul de pe peninsula Taman; 1\1. Rostowtzeff (Iranian and Greeks in Soulh Russia, Oxford, 1922, p. 40, pI. V/l) il dateaza in secolul VII. Vezi ~i toporul eiocan de la Kruglik (G. I. Smirnova, op. cit., p. 62, fig. 34) ~i cel din neeropola de la Als6telekes (Ungaria de N). Pentru aceasta din urma necropolii vezi P. Patay In FA, XIII, 1961, p. 27 ~i idem, In FA, XIV, 1962, p. 20. 128 Se aHa in muzeul Rimnicu-Yilcea 129 Inedit, In muzeul Tirgu-Jiu. Jeiea (rn. Niisaud,

cit., p. 20). Un altul

£:3

F crigile
reprezinta

N ecropola tumulara
TOp0r11lcu aripioare (!frfWhcJlbeil), gash 0 :-;ingnra data, ill t u mv l z (pI. XIX/16), un tip aplatizat , evol uat fata de prototipurilo din 1)('1'ioa<1<1 ilcl'ioal'a. Al'l~la m san unealta comuna In Hallstatt ul mijlociu 120, se rare~te mult in Hallstattul tirziu. Exemplare similare celui de Ia Ferigile mai cunoastem 1£1 Vekerzug (vezi nota 28). Geltul de [ier s-a gasit 0 singura data in M III din tum. 20 (pI. XIXjI7). Fiind foarte ruginit, nu putem spune multe despre caracteristicil~ lui. Oelturi ~e fier s~ cunosc in lumea Ilirica, La Galsinac (vezi nota 13) s-an gasit asoeiate cu materialele dm Hallstattul mijlociu. Virf1~rile de lance de fier pot fi clasificate dupa secthmea nervurii mediane a frunzei. Tipul A (4 exemplare) are frunza foarte aplatizata, muchia nervurii fiind abia accentuata (pl. XXII, 2, 6). La tipul B (7 exemplare), sectiunea este rornboidala (pl. XX/3, 4, 7-12). TipulO prezinta doua variante : 01 (4 exemplare), cu sectiunea hexagonala (pl. XX/5, 13, 16, 17) ~i O2 (2 exemplare), cu sectiunea ovala (pl. XX/H, 15). Alte patru piese pastrate fragmental' nu au putut fi clasate. Virfurile de lance au fost lucrate dintr-o singura bucata de fieI', tubul de inmanusare fiind obtinut prin curbarea placii de fier, prealabil latita. Pe latul ner~urii se observa, in doua cazuri, un decor gravat (pI. XX/13,16). De asemenea, pe mal multe exernplare sint gravate citeva linii in partea de jos a tubului de inmanusare (pI. XX/6, 10, 13 15). Virfuri de lance s-an gasit exclusiv in morminte de tip 1 a sau 1 b. Privitor Ia rasptndirea lor in cadrul necropolei, se poate spune ca tipul B se mtilneste in nordul ~i centrul necropolei, iar tipul 0 mai ales in centrul ~i sudul ei. Tum. 6, in care s-a gasit un exemplar de tip O2, este mai recent decit cele mai vechi morminte din zona nordica. Tipul A, tipologic cel mai vechi, a fost ate stat atit in nordul cit ~i in sudul necropolei. Virfurile de lance de fier apar mai ales in mormintele ilirice de pe podisul Glasinac. Ele sint earacteristice lumii ilirice in Hallstattul mijlociu ~i tirziu. La Glasinac (vezi nota 13), exemplarele decorate au fost gasite in orizontul mai nou (Va, datat in ~ee. V i.e.n.), dar Ia Donja- Dolina se intilnesc ~i in orizontul vechi (II a, datat la sflrsitul sec. VII) 131. La noi in tara, virfurile de lance apar prima oara in necropola tumulara de la Balta Verde (vezi nota 8) precum si in neeropola contemporana de la Basarabi (vezi nota 20). Lancile de la Balta Verde sint mai scurte, apartinind exclusiv tipului A. In necropola de la Basarabi s-a gasit atit tipul A cit ~i B, iar in faza urmatoare, Ia Gogosu, au fost descoperite exemplare lungi de tip B ~i O. In lurnea iliriea, lungimea lan~ilor este 0 caracteristica mai veche. In Hallstattul tirziu, 0 intilnim ~i in lumea traeica. Aceasta era arma pe care grecii 0 numeau POflCP(l~OC 132. In cadrul aspeetului Ferigile, s-an mai semnalat virfuri de lance la Curtea de Arge~ (vezi nota 4) si la Tigveni (vezi nota 7). Un exemplar are tubul de inmanusare Iatetat ~i gravat cu hasur i oblice pe latul fatetelor (pI. XVI/6). Alte exemplare s-au gasit in mormintele tumulare de ineineratie de la Ploie~ti-Triaj (vezi nota 2,1) ~i, tot in morminte de inciner£1tie, 1£1Porosehi£1 (rn. Alexandria, reg. Bueure~ti) 123. Trebuie rem arcata raritatea deseoperirilor de lanei pe masura ce ne indepaatam de lumea ilirica. Frecvente in Oltenia, sint rare in Transilvania ~iMoldova. De asemenea, lungimea lor se .reduce cu cit ne dep~rtam spre r~sarit.. •. Tecile de fier serveau pentru cutitele de lupta, precnm ~l pentru virfurile de lanei. In tum. 12 a fost gasita 0. teaca prinsa chiar ~e. virf~l d~ lance. :tn tum. ~9, c?ntin~d un cutit de lupta ~i un virf de lance, s-au gaslt, alaturl de acestea, doua teci, 'I'eeile stnt simplu lucrate din tabla de fier Indoita la margini. Toa~e se in~steaz~ spre virf, cele mai multe in mod pronuntat (pl. XIXj2, 3, 5 -11). Margmea capatului lat este, la unul din exemplare, zimtuita 134 (pI. XIXj3). Multe teci sint decorate. la capete. cu incizii transversale (pI. XIX/5-9, 11). Intr-un caz s-a observat motivul ha~urll.or crucise (2), caracteristic ~i pe ceramica loeala din aceeasi vreme. (pI. X~Xj7) 135. Tecile s-au gasit, ca ~i cutitele ~i laneil«, exelusiv in mormintele de tIP 1 a ~l 1 b. Tipul de teaca de la Ferigile este frecvent in lumea ilirica. A fost observat 1a Gogosu (vezi nota 8) ~i la Vekerzug (vezi nota 28). Bamine de vazut in ce masura piesele de centura de bronz ajurate (vezi mai jos) erau mtrebuintate ~i ca teci. Virfurile de 8ageti sint toate de forma caracteristiea, asemanatoare virfurilor de silex din epoca neolitica (fig. 21). Toate exemplarele sint prevazute cu 0 pereehe de gauri pentru sforile care fixau virful de sageata de tija de lemn. Unele piese au dona sau trei perechi de gauri (fig. 21). Au fost constat ate in toate zonele cimitirului, in morminte de tip 1 a, 1 b ~i 2 a. Lipsese in mormintele de tip 2 b §i 3 ~i in necropola plana. La Ferigile s-au gasit in total 100 de virfuri de sage~i. :tn aria aspectului Ferigile s-au mai identificat asemenea virfuri de sageti 1a Curtea de Arge~ (vezi nota 4). Oiteva exemplare.s-~u gasit in cimitirul de la Verkerzug (vezi nota 28). Nu eunoastem in Hallstattul tITZlUalte exemplare. Originea acestui tip este greu. d~ stabilit. ~ep~ci ~ metal .(bronz). ale saget.ilor de silex eunoastem in epoca bronzului, m lumea mieemana 136 sau in palafitele elvetiene v". De la sfirsitul epocii bronzului provin cele citeva piese asemanatoare (tot de bronz) gasito la Rutevac in Macedonia 138. Un virf de sageata de acelasi tip, lucrat din bronz, s-a gasit intr-un bordei halls~a~tian timpuriu de ~a He~as.trau 139. ••• • Sa fie yorba de 0 traditio veche care a reinflorit m mod puternic maria FeriO'ile? Sau este 0 inovatie originala in aceasta arie, in mod intfmplator analoga traditiilor vechi t Intrebarile ramin deoeamdata fara raspuna. Remaream ca, dintre triburile de la sud de Oarpati, numai cele din grupul Ferigile au folosit in mod curent arcul ~i sageata, caracteristice triburilor din Transilvania §i din etmpia 'I'isei, precum ~iseitilor. Oele citeva sule de fier pot fi considerate ca avind functie de arm a sau de unealta, Doua s-an gasit in tum. 140 ~i 145 (pl. XXVIj20, 21). Acestea au seetiunea romboidala ~i se rngusteaza la virf. A treia piesa, gasita in tum. 80, este prevazuta cu 0 gaura de
v'

in

61

130 Vezi raspindirea acestei arme la I. Foltiny, in AJ A, 65, 1961, p. 283-297. Cf. bibliografia ~ieonsideratiile facute de noi (Zar mittleren Hallstallzeil .. , p.120). 131 Z. Mal ie, op. cit. pI. VII/4. 132 G. Kazarow, Reitriige Zllr Kullurgeschich/e der

Thraker, Sarajevo, 1916, p. 71; ef ~i B. FiIov, Izvestiia-Societe, VI, 1916-1918, p.27 (lancile de la Panaguri~te). 133 Inedite. Informatie C. Preda ; gasite eu ceramidt amintind uItimul oriz~ut de la FcrigiJe.

134 Vezi analogil la Donja Dolina (Z. Marie, op. cit., pI. XI/12), situate in faza II b sl II c. 130 Asemanatoare este ~i piesa de la DuvanIi, gasita intr-un mormint datat in a doua jumatate a sec. V (B. Filow, I. \VeIkow, V. Mikov, op. cit., p. 74, fig. 94). 136 O. MonteIius, La Creee priclassique, I, Stockholm, 1924, pI. XV/3; K. A. Romaios, IIplXK'l"txtX 'l"~~ EV 'Ae1,VlXt~ &:PXlXtOAOytXY,C; ETlXtpe:tlXC;, p. 283, fig. 13. Este posibil ca tipuI de sageata de la Ferigile sa fie intr-adevar un ecou tirziu al influentei miceniene cum crede Sp. Marinatos (In Atti del

V I Congresso I niernazionale delle Scienze Preisloriche e Protoisioriche, I, Roma, 1962, p. 164), dar deocamdata ne Iipsesc date care sa ne permita 0 concIuzie in aceastii directie. 137 M. Ebert, RL, p. 392, s.v. Schweiz, pI. CXXVI/ /1- 4; R. Strobel, Die Feuersteingeriite der Pfahlbaukullur, Leipzig, 1939. p. 139, fig. 29. 138 J. Todorovic ~i A. Simovic, in Starinar, N. S., IX-X, 1958-59, p. 267 ~i urm., fig. 6, in morminte de incineratie. 139 In Muzeul ora~uIui Bucure§ti. Informatie D. V. Rosetti.

65

5-

c. 416

Ferigile

N ecropola

tumulari:

sint dispuse asimetric in parte a central a a psaliei (pI. XXI(I-3 ~i eazul particular din pl. XXI(4). Tipul B: cei trei ocheti sint dispusi pe partea din interior a psaliei; capetele psaliei sint latite (pl. XXI(6). Tipul 0 : eapetele psaliei sint ingrosate conic sau latite (la un exemplar unul din capete era ingrosat, celaIalt latit); partea de mijloe a psaliei a fost latita pentru a permite perforarea celor trei ocheti. Se disting dona variante: OIl eu mustiucul mobil (pl. XXI(5,7; XXII(6, 7); O2, eu mustiucul fixat de psalie eu un nit, tip simplificat (pl. XXII(8-10). La aceasta din urma varianta capetele psaliei erau intotdeauna ingrosate. Tipul D : psalie de tip O2, eu unul din capete in forma de cap de cal (s-a gasit un singur exemplar la Ourtea de .Arge~; vezi nota 4) (pI. XVIj3). Mustiucul se prezinta, Ia toate exemplarele, sub forma de bar a eu doua oehiuri rotunde la capete. La unele piese, bara dintre oehiurile mustiucului este torsionata (pl. XXIj3 si XXII(3,5), la un singur exemplar este ingro~ata la mijloc. La aceasta din urrna zabala (gasita in tum. 6), care, ~i in ee priveste tipul de psalie, este deosebita, se vede, pe latul psaliilor, un ~ir de punete asernanatoare eu eele observate pe akinakesul din tum. 41 ~i care ar putea avea 0 explicatie analoga. Acelasi decor a fost observat ~i pe zabala din tum. 110 (pl. XXI (1 ~i 4). Zabalele de tip A, B ~i 01 slnt prevazute eu cirlige pentru haturi, prinse de mustiuc, La tipul simplificat O2 haturile se legau de al treilea oehete al psaliei. Tipurile A, B ~i 01 s-au gas it raspindite uniform in toate zonele neeropolei. Tipul O2 (patru exemplare : tum. 44, 91, 134 ~i in zona tum.l05) a fost atestat doar in zona nordica ~i centrals a neeropolei. La Ferigile s-au gasit in total piese de la 19 zabale, aflate exclusiv in morminte de tip 1 a si 1 b. Exemplarul de tip D de la Ourtea de Arges a fost gasit, impreuna cu akinakes-ullung (vezi pI. XVI), intr-un mormint corespunzator orizontului nordic al neeropolei de la Ferigile. La Ferigile sint reprezentate toate tipurile de zabala de fier din Hallstattul trrziu, a carol' origine tre buie eautata in tipul zabalelelor mai veehi de os. tn Hallstattul mijloeiu era frecventa zabala de bronz cu psalia in forma literei J, cu capetele Ingrosate conic ~i cu eele trei ochiuri prinse in mod distinct in partea interioara. Asemenea exemplare apar in Oltenia chiar in morminte mai trrzii, la Balta Verde (vezi nota 8) si Gum Padinei (vezi nota 32). Dintre tipurile de la Ferigile, tipul A ~i mai ales B amintesc cel mai mult de psalia de bronz. De asemenea, obiceiul de a ingrosa conic capetele psaliilor de fier reprezinta 0 traditie din perioada anterioara. Tipurile A, B ~i 01 Ie gasim la Teiu (tip A) (vezi nota 23), in nord-vestul Bulgariei 140, in Bosnia,la Glasinac (tipul B) (vezi nota 13). In Cimpia Tisei sint mai rare (vezi nota 28) 141. Tipul O2, gasit ~i la Ourtea de Arge~ (vezi nota 4) (pl. XVI(4) ~i la Tigveni (vezi nota 7) este binereprezentat in Cimpia Tisei, in speeialla Vekerzug 142. Un
140 La Sofronievo (muzeul Vra tza) tntr-un mormint de incinerat ie s-a gaslt un fragment de zabala de fier asernanator piesei din pl. XXlj3 de Ja Ferigile (B. Nikolov, op. cii., p. 167, fig. 4 g.). 141 ClrIigul de prins haturile de pe tragment.ul de z abala, gasit tntr-un mormint destul de vechi (Hallstattul C sau D1) de la Doba (muzeul din Keszthely), este identic zabalei a din tum. 11 de la Ferigile (vezi S. Gallus, T. Horvath, Un peup/e cavalier presculhique, en Hotujrie, In Diss. Pann., seria II, 9, Budapest, 1939, vol. II, pI. LXIII/8).

Fig.

21 Virfurile

de saget!

din tum.

62.

66

inmanusare longitudinala (pI. XXVI(12). Primul tip de sula aminteste piesele similare lucrate din bronz, caracteristice mai ales sflrsitului epocii bronzului. ZiiQale fi piese de harnasameni. Zabalele, toate d~ fier, pot fi .clasificate ~ai ~le~ dupa forma psaliei. 'I'ipul A : psalia eurba, eu capetele tngrosate eomc ; cele trel oehiuri

La zabalele eu mustiucul fix din Clmpia Tisei, se doua tipuri de psalii: eu partea centrala latita dreptunghiular ~i pertorata pentru rea lizarea ochetilor (ca la exernplarele de la Feriglle) ; eu cei trei ocheti dispusi separat de-a lungul barei psaliel. In Ungaria eele rnai muIte exemplare stnt de aeest din urma tip (de exemplu la Cserszektomaj, Balaton; Vekerzug I, pl. LXI/2). De acest tip este si exemplarul de la Brezje (Slovenia) (K. Kromer, Brezje, Ljubljana, 1959, pI. 17/5).
142

observa

67

F erigile exemplar s-a gasit ~ila Donja-Dolina (vezi nota 45), in Bosnia. In cimitirul de la Chotin (vezi nota 29) din Slovaeia, s-au descoperit, de asemenea, mai multe exemplare. tn lumea scitica se intdlneste in special psalia de tip C1 sau D, cu mustiucul mobil. Psalia de tipD de la Curtea de Arges este deosebit de importanta, deoarece ofera posibilitati mai precise de datare. A.tragem atentia ca zabala respective este lucrata in genul zabalelor de tip C2, cu mustiucul fix, tip earacteristie exclusiv spatiului earpatodanubian 143, in timp ce psalia eu cap de cal (tip D), atit de freeventa in nordul Marii Negre, este totdeauna asociata eu un mustiuc mobil. Aveni de a face eu un tip mixt 144, asemenea akinakes-ului eu un tai~ de care a fost yorba mai sus. Din punet de vedere eronologie insa ne aflam in acelasi orizont. In nordul Marii Negre, asemenea psalii sint datate exelusiv in sec. VI i.e.n. 145. La Karmir-Blur in Armenia, s-a gasit un exemplar de la ineeputul sec. VI t.e.n. 146. Cele doua exemplare descoperite in ultimii ani la Histria ~i Tariverde au fost gasitc, primul, intr-un nivel cu ceramiea arhaica (mijlocul sec. VI), iar al doilea, intr-un bordei, impreuna cu ceramics atiea eu figuri negre din a doua jumatate a sec. VI i.e.n. 147. '['inind seama ~i de cele spuse in capitolul privitor la akinakes-uri, eredem ca aeeasta din urma data este eea mai corespunzatoare pentru zabala de la Curtea de Arge~, cit ~i pentru orizontul in care s-a deseoperit. Cei patru butoni de harnasameni de bronz, din tum. 27, asociapi eu 0 zabala de tip C1 (pI. XXI/6 d-g), reprezinta un tip evoluat fata de butonii similari de la Balta Verde (vezi nota 8), eeea ce eorespunde ~i situatiei lor in neeropola de la Ferigile. Cum, la Ferigile, aceasta deseoperire reprezinta un eaz izolat, nu putem trage eoneluzii mai speciale. Bemarcam doar ea aeest tip de butoni, earaeteristiei in bazinul dunarean, din Europa Centrals pina in Oltenia, in Hallstattul mijloeiu 148, se rarese mult in Hallstattul ttrziu, exemplarele de la Ferigile fiind, poate, eele mai tirzii.
PODOABE

N ecropola

ttt11tulara

Fibule s-an gasit in numar relativ mie fat a de proportia obisnuita din mormintele iliriee. Cum am aratat in alta parte, aeeasta este 0 caracteristiea locals, tracica 149. Cu exeeptia unei fibule simplifieate, luerata din sirma de bronz (pI. XXIIIjI4, tum. 20, M III), care reprezinta 0 inventie locala, toate eelelalte tipuri i~i au eorespondentul lor in lumea iliriea, De aeeea Ie vom elasifiea dupa numirile eunoseute 150.
143 Zabale eu psalli de tip D ~i eu mustiucul fix s-au mal gaslt doar in Cimpia Tisei, la Vekerzug (S. Gallus, T. Horvath, op. cit., pl. LXIX/2), la Diesgyiir (ibidem, pl. LXVIII/1) ~i Ia Meztmyek (ibidem, pl. LXVII/3,4). S. Gallus ~i T. Horwath (ibidem, vol. I, p. 72, 73) Ie dateaza gresit in ultima etapii perscitlca, la stlrsltul secolului VII. Vezl ~i piesa de la PerseI'any nad Ipl'om (Slovacla) (G. Balasa, in Sloo, Arch, VII, 1959, 1, p. 98, fig. VI/7) ~i aceea de Ia Cegled (Ungaria centrala) (ct. M. Parducz, In FA, X, 1958, p. 61 ~i pl. X/l). 0 listii a aeestor zabale la M. Parducz, in Acta Arch. Budapesta, XVII, 1965, p. 149. Originea tipului eu mustlucul fix pare a fi locala, In acest sens mentionam zabala de bronz eu mustiucul fix de la Belin (rn. Sf. Gheorghe, reg. Brasov), gasita intr-un depozit datat in Hallstat.t B (M. Rusu, In Dacia, N.S., IV, 1961, p. 162, fig. 1/7,9). 144 Cu atlt mai mult cu cit Intr-o epoca mal veche, in Hallstattul mijlociu, s-au mai gasit psalii cu cap de cal (vezi depozitul de la Stillfried, K. Willvonseder, in WPZ, XIX, 1932, p. 25 ~i urm.; ef. §i I. Nestor, in WPZ, XXI, 1934, p. 108 ~i urm.). 145 P. D. Liberov, op. eit., tabel 1/28-30. 146 G. Kossak, in Jahrbuch des rtimiseh-qermaniscben Zentralmuseums Mainz, I, 1953, (1954), p. 148. 147 D. Berciu, in PZ, XLI, 1963, p. 190-194, eu bibliografie. 148 Vezi discutia ~i blbliografla la G. Kossak, op, cit. ; idem, Bayern uiahrend der Hal/stattzeit, 1959, p. 88 ~i urm. 148 In SCIV, XIII, 1962, 3-4, p. 316. 150 Printre Iucrarile mai reeente, vezi Ferd. Maier, in Germanin, 34, 1956, p. 63-75; D. Bereiu, in Dacia, N. S., I, 1957, p. 354-357.

Pibula eu doua resorturi, eu pieior triunghiular (Glasinae I), afost gasita in doua exemplare la Ferigile (pl. XXIII/3, tum. 40 ~i pI. XXIII/4, tum. 74). In ambele cazuri, avem de-a face eu un tip evoluat. Fibula eu picior triunghiular nu se preteaza la 0 datare precisa. Ca atare, eu doua resorturi, apare inca in eomplexul Basarabi (vezi nota 36) ~i in epoea corespunzatoare de la Glasinae (vezi nota 13). La Tariverde (rn. Babadag, reg. Dobrogea) a fost gasita intr-un bordei tmpreuna eu ceramica greeeasea eu figuri negre din sec. VI I.e.n. 151. Continua sa se dezvolte ~i in Hallstattul ~irziu (Gogosu de exemplu, vezi nota 8) si, cum 0 dovedeste tum. 40 eu mormint de tip 3 de la Ferigile, persista pina in pragul eelei de a doua epoei a fierului. A.eea~ta din urma observatie este eonfirmata de deseoperirea citorva exemplare la Alexandria 152, la Dobrina si la Ravna in orizontul mai nou (vezi nota 43). Fibula eu pieior in forma de seut beotie (Glasinae II) se prezinta in doua variante : A, eu pieiorul mie, eu partea inferioara putin lat;ita ~i placa nedecorata (pI. XXIII/5, tum. 7); B, eu placa pieiornlui lata, aproape patrata, deeorata eu nervuri mediane. S-au distins trei subvariante : Bll miniatura, eu nervuri, fara alt decor (pI. XXIII/16, tum. 72), B2, cu umflaturi pe arc linga cele doua resorturi si eu decor "en repousse" pe placa pieiorului (pI. XXIII/8,9) ; Ra, eu umflaturi cireulare linga resorturi ~i eu seetiunea areului oetogonala (pl. X,XIII/2, tum. 69). Aeestui din urma exemplar ii lipseste placa pieiorului, care era, probabil, la fel eu eea a fibulei similare de la Gogosu (fig..33/6). La Ferigile, fibulele cu scut beotie au fost gasite in morminte 1 a, 1 b ~l 2 a, fiind repartizate uniform pe intinsul neeropolei (fig. 30/3). o tipologie mai amanuntita a aeestui tip de fibule nu a fost inca faeuta ~i nu este 10cul sa 0 facem aiei, mai ales ea rezultatele sint destul de dezamagitoare in ceea ce priveste posibilitatile de datare. 'I'otusi, vom sehita in eiteva rinduri liniile de dezvoltare ale aeestei fibule, referindu-ne doar la descoperirile inehise, care pot servi pentru datare. Distingem, in general, dona tipuri fundamentale: A, cu piciorul inalt, uneori trapezoidal (baza mare jos) ~iB, cu pieiorullat, uneori aproape patrat. A.eeste doua tipuri corespund ~i hnpartdrli faeute mai sus, de aeeea vom folosi in eontinuare aceleasi sigle. Tipul A. prezinta, de cele mai multe ori, areul eu coaste (miez de fier imbraeat in bronz), cunoseut ~i sub numele de tipul Vace. Tipul este atestat la Glasinac (faza IV b) (vezi nota 13), la Balta Verde (neeropola tumulara, vezi nota 8) si la Basarabi (vezi nota 20). Este yorba deci de sfirsitul Hallstattului mijlociu si de ineeputul eelui tirziu (sec. VII-VI i.e.n.). De acelasi tip, dar eu arcul simplu, este piesa de la Gum Padinei (vezi nota 32), apropiata de fibula d din tum. 7 de la Ferigile. Din pacate, fibula respectiva de la Ferigile s-a pastrat in conditii prea precare pentru a putea fi eu siguranta atribuita tipului A.. In momentul seoaterii din pamint, parte a inferioara a piciorului s-a pulverizat. 'I'otusi, nu pare a fi fost de tip B. Faptul ea a fost gasita in nordul necropolei ar putea fi un indiciu de vechime. Tipul B apare tot in Hallstattul mijlociu, La Perachora s-a gasit un exemplar asemanator variantei Bj, dar de dimensiuni mari, asociat eu ceramica protocorintica (sfirsitul sec. VII i.e.n.) 153. Varianta B1 se dezvolta pilla tirziu in lumea ilirics, La Donja-Dolina este asociata eu 0 fibula foarte t.irzie (din a doua jumatate a sec. V. i.e.n. )154.
D. Berciu, in Materiale, IV, 1957, p. 81, fig. 61/1. C. Preda, in Materiaie, VII, 1961, p. 211, fig. 2/1. 153 H. Payne, Perachora, The Sanctuaries of Hera Akraia and Limen ia, Oxford, 1940, vol. I, p. 171, pl. 73/18. 15J C. Truhelka, in lV]If BH, IX, p. 91- 92, pl,
151 152

68

XLIII/5-28; aceasta asoclatie constituie unul din principalele argumente aduse de D. Berciu in datarea neeropolei de la Gogosu (D. Bereiu ~i Eng. Cornsa, op. cit., p. 482). Hemarcam ca Z. Marie top, cit., pl. VI/6) considera fibula eu scut beotie din mormintul respectlv ca situlndu-se in faza II a (sec. VII-VI),

69

Fcrigile

N ccropola

tumular d

o fibula de tip HI s-a gasit ~i in cimitirul de la Basarabi (vezi nota 20), altele au fost deseoperite la Gogosu (vezi nota 8). Variant a B2, care se deosebeste de B1 doar prin deeorul "en repousse' de pe placa piciorului.e-a gasit mai ales in aria tracica (vestul ~inord-vestul Bulgariei, Oltenia). Acest sistem de ornament are al placii piciorului este rar in lumea ilirica. Variant a B3 s-a gasit la Gogosu impreuna eu 0 fibula "a navieella" eu butoni pe arc (fig. 33/5). La Glasinae,o fibula de tip B3 era asociata cu 0 fibula cu areul putin naviform, eu doi butoni, dar eu placa piciorului dreptunghiulara eu bumb (asa-numitul tip Donja-Dolina) 155. Daea tipul fibulei "a navicella." de la Gogosu poate fi datat ~i intr-o epoca mai veche (sec. VI-V), in cazul fibulei B3, asociatia de la Glasinac (Rudine) ni se pare precumpanitoare pentru a indica 0 data mai tirzie (eel mai devreme sfirsitul sec. VI-ineeputul sec. V) . Intr-un alt tumul de la Glasinac (Rusanovici LX:X:XXIV), doua fibule B3 erau asociate eu 0 fibula eu piciorul patrat (fara scobituri laterale) si cu 0 fibula eu arcul naviform, eu pieiorul prelungit terminindu-se eu un inel P". ~i aici este yorba de exemplare mai trrzii, deoarece fibula cu pieior patrat este tirzie (incepind de Ia sfirsitul sec. VI; Glasinac IV). Evident, eontinuarea diseutiei devine inutila fara un efort pentru a studia in amanunt fibulele iliriee ~i combinatia tipurilor in raport ~i eu cronologia italica, ceea ce ar depasi limitele lucrarii noastre. Ne vom multumi eu observatia c:1 varianta B3 a fibulelor eu seut beotie este, dupa toate indica.tiils, cea mai tirzie. Faptul ea Ia Ferigile a fost gasita in turn. 69 indica 0 data mai tirzie pentru zona sudica a neeropolei (eel mai de vreme sfirsit.ul sec. VI, dar mai ales prima jumatate a sec. V), fiind ~i prin aceasta caracteristica apropiata de necropola de la Gogosu. Fibula eu un resort, cu picior dreptunghiular, cu buton, numita ~i tip DonjaDolina, a fost gasita in doua exemplare, unul de bronz (pI. XXIII/I0, turn. 109) si unul de fier (pI. XXIII/7, turn. 46). Tipul, a carui origine poate fi urmarita in fihulele grecesti pina in epoca geometrica 157, apare in 1 umea ilirica ~i nord -tracica m ult mai tirziu. Desi este greu sa precizam limita superioara de aparitie a aeestui tip, asociatiile din marile eimitire iliriee de Ia Glasinac (vezi nota 13), Donja-Dolina (vezi nota 45), indica 0 data posterioara jumatatii sec. VI. Aeeste fibule lipsesc de la Balta Verde, sint insa numeroase la Gogosu, unde, intr-un caz, se gasesc asociate cu fibula "a navicella" cu pieiorul prelungit terminat in bumb 158. La Kacane in Bosnia 159,s-au gasit asociate eu ceramica cu figuri rosii, Datarea lor in sec. V, mai ales in prima jumatate, este, asa., Intemeiata. Acest tip de fibula constituie unul din eriteriile de seama ale datarii neeropolei de la Gogosu ~i deei ~i a tumulilor corespunzatcri de la Ferigile.
fara sa ia in considerare asocia!ia mai sus citata. lntr-adevar, fibula cu piciorul inLors, terminal in forma de cap de ~arpe, s-a gilsit lillg~t vasul piutecos de la pieioarele seheletului. Poate deci subsista dubiul ca uu ar fi apartinut mormintului. 155 In lVI I din tum. I de Ia Rudine (A. Benac, B. tovie, op. cit., II, pI. XXV/12,13). 158 Ibidem, pI. XXV/1-4. 157 Ch. Blinkenberg, Fibules grecques et orientales, Copenhaga, 1926, p. 24. In cultura TrebeniSte (V. Lahtov, op. cit., p. 50 ~i pI. 11), acest tip a fost datat ~i in sec. VIII; lipse~te in sec. VII pentru a reapare in sec. Y I. Daca observa Oa esLe intr-adevar sigura' atullei inscalllllii eii csle yorba de exemplarc grece~ti a CarOl' riispinclire s-a fiicut pc 0 arie limit a t{t in sec. VIII, urmind ca dczvoltarea tipului in lumea ilirotracicil de la nord sa fi inccpu t mult mai tirziu. Pelltru datarea exemplarelor de la Ferigile VOl' scrvi dcscoperirile din zonele invecinate ~i nu ccle din lumea greaea. 158 D. Berchl ~i Eug. Com~a, :op. cit., p. 441, fig. 163/2 ~i 16-1. 159 Z. Maric, in Glasnik, N. S., XIV, Sarajevo, 195(), p. 87-102.

AUt turn. 46, cit ~i 109 se situeaza, prin materialul lor ceramic, in etapa imediat posterioara mormintelor cu akinakes. Datarea lor in jurul anului 500 i.e.n. este deci verosimila 160. . La Ferigile s-an mai gasit fragmente de fibule de fier sau bronz. Deoareee in toate cazurile toemai piciorul a fost afectat, nu ne pot servi la studiu, Numarul total al Iibulelor de la Ferigele este de 20 (din care 4 de fier). Doua piese discoidale, decorate eu puncte "en repousse" ~i prevazute in spate cu agatatoare (pI. XXIII/I, turn. 45) pot fi incadrate in aceasta categorie. Probabil ea exemplarul din turn. 45 reprczinta de fapt 0 fibula en disc. Un fragment gasit in turn. 109 pare a proveni de la 0 piesa similara. Ca tip, piesele de la Ferigile amintesc agrafel~ cu disc din lumea ilirica, Sint ate state mai ales la Donja-Dolina, in fazele II a-c (vezi nota 45), dar ~i la Vekerzug (vezi nota 28). Fibula cu doua diseuri de Ia Krivodol (Bulgaria de NV) 161pare a aminti in cea mai mare masura de piesele din turn. 45 de la Ferigile. Piese de centura ajurale s-au gasit in numar de noua. Ele se prezinta in doua variante : cu sau fara butonasi laterali (pI. XXIV). Deoareee eele mai multe piese sint fragmentare, nu le-arn putut clasifica pe tipuri. Aproape toate exempIa.rel~ sint dee<?rate cu eercuri coneentriee cu punet, gravate, dispuse pe toata suprafat,a piesei. La Ferigile, piesele de centura ajurate apar mereu asoeiate cu Ianturi spiralice "saltaleone" ~~ margele de fier. Ele sint distribuite in zona nordica si central-nordiea a necropolei (fig. 30/2), exelusiv in morminte de tip 1 a. . . Functia acestor piese este inca nelamurita, Faptul ca in unele mormmte ~e ~nh~rna.tie de Ia Donja-Dolina (vezi nota 45) au fost gasite, tmpreuna cu lantul spiralic, 1Il zona oaselor bazinului, a dus, pe buna dreptate, la presupunerea ca erau piese. de e~ntura 162.Deseoperirea unui fragment pe minerul unei sabii de fier la Basarabi ar Ii 0 indicatie ca serveau ~i drept teaca, La Ferigile, in doua eazuri (turn. 10 ~i 9~) s-a~ observat bucati masive de earbune prime in interiorul piesei, eeea se ne-a £aeut sa presupunem ea' erau aplieate pe un miner de lemn. Este posibil sa fi servit ~i ea teaca, dar faptul ca de eele mai multe ori sint descoperite fara vreo arrna ne indreptateste sa acceptam ~i alte explicatii. " . "' Pentru datarea lor putem lua ea punct de plecare piesa de la Peraehora, gaslta impreuna eu fibula cu scut beotie, de tip B (vezi nota 153), in nivel de eeramiea proto: corintiea. Exempiarul de Ia Peraehora este similar eu piesa din turn. 97, en butonasi laterali. Asociatia tipului fara butonasi laterali (turn. 46) eu fibula Donja-Dolina indi?a o data mai tirzie. Presupunem deci ca piesele de cantura ajurate, raspindite exclusiv in lumea ilirica ~i vest-tracica, se pot data incepind eu sfirsit ul sec. VII pin a in prima jumatate a sec. V i.e.n., tipul cn hutona~i fiind mai veehi deeit eel fara aeeasta earaeteristiea 163. La Ferigile, piesele de eentura ajurate 8-an gasit, in doua eazuri, asoeiate eu fibule eu scnt beotic de tip H2• Aeeea~i asoeiatie poatefi ohservata la Debnevo ~i ~ofronievo
160 PrezinUi interes ~i asociatia de obiecte de podoaba din mormintul de incineratie de Ia Beli Izvor (Bulgaria de NV). Intr-un mormint de luptator s-au gasit, intre altele, 0 fibula cu picior triunghiular (Glasinac I), trei fibule eu pieior in forma de seut beotic (Glasinac IT) - dintre care una varillnta a tipului A de la Ferigi1e ~i <Ioua de tip B2 - ~i 0 fibul{t de tip Donja Dolina (B. :\iko)ov, op. cit., p. 16i, fig. 1-3). 161 :\i colov. op. ci/., p. 171 ~i fig. 12/b; cstc asoe'atii eu 0 fibulii de tip Donja Dolina (rg. 12/v) ~i eu 0 sageatii de bronz eu trei muchi (fig. 12/a). 162 163

Fen!.

:\Iaier, op. cit., p. 65 - 66.

70

Datarea aces tor piese in eultura TreheniSte (V. Lahtov, ofl. cit., p. 1-15)in sec. V I II Le.n. ni sc pare, in orice caz, l'xagcraLa.

71

Ferigile (Bulgaria de vest) 164,Donja-Dolina (vezi nota 45) ~i chiar la Perachora, cu mentiunea ca in aceste Iocalitati este yorba de variants BI a fibulei eu seut beotie. Lan/uri spiralice de bronz ("saltaleone") s-au gasit in numar de 18, unul dintre ele (tum. 97) atingind 0 lungime pastrata de aproape 1 m. S-au gasit in morminte de tip 1 a (un singur eaz intr-un mormlnt 1 b, tum. 130), raspindit in zona nordic a ~i eentrala a neeropolei (fig. 30/2). Sint asociate eu piesele de eentura ajurate, Lanturi spiraliee s-au gasit ~i de sine statatoare, dar piesele de eentura erau totdeauna asociate eu lanturi spiralice. A fost observata, de asemenea , 0 asociatie a aeestor lanturi eu margelele de fier bitroneoniee. Functia lanturilor spiraliee era de a fi atirnate la centura, fie ornamental, fie pentru a sustine 0 piesa de centura ajurata. Lanturile spiralice pot fi urmarite pina in epoea bronzului.ln Hallstattul mijloeiu le gasim la Vergina (vezi nota 17). Sint frecvente in lumea iliriea, Se gasese in mod frecvent ~i la Balta Verde, fiind mult mai rare la Gogosu. Aeeasta din urma observatie poate fi pusa in legatura ~ieu a parttia lor rara in zona centrals ~i lipsa lor in zona sudica a neeropolei de la Ferigile, ceea ce ar duee la coneluzia disparitiei lor in sec. V Le.n, Margelele de fier sint freevent asociate eu lanturile spiralice ~i eu piesele de e{ntura ajurate, eonstituind desigur un angrenaj eomun. La Ferigile s-au gasit in total 35 de margele de fier, toate de forma bitronconiea (pI. XXVI/18, 19). in cadrul necropolei s-an gasit exelusiv in zona nordiea ~i nord-centrala (fig. 30/2). Asupra datei margelelor de fier stnt valabile eele spuse eu privire Ia piesele asoeiate, eu mentiunea ea margelele de fier par a fi aparut mai ttrziu. Margelele de brone s-an gasit in numar mic (5 exemplare), asociate eu margele de sticla (tum. 88) sau de fier (tum. 94). Toate au forma tubulara. Mi1rgelele de sticli1 sint de patru feluri : albastre, mici (fig. 22/1, 3, 4, 11), eu coaste (fig. 22/12), eu oehi albastri pe fond albastru desehis (fig. 22/2,5), eu oehi al-

N ecropol a iumulard Margelele de stiela sint obieete de import, raspindite mai ales in lumea ilirica, unde Ie gasim inca din Hallstattul mijloeiu. La Balta Verde (vezi nota 8) s-au gasit patru bucatd, la Gogosu doar doua. Sint foarte freevente la Verkerzug (vezi nota 28) ~i in cimpia Tisei. La Curtea de Arge~ (vezi nota 4) ~i la Tigveni s-a gasit cite un singur exemplar. Faptul ea la Ferigile s-au gaslt in primul orizont ~i in ultimul ar putea fi pus pe seama capriciilor sehimbului intertribal. In epoca neeropolei noastre, margelele de stiela nu mai pot reprezenta un indieiu eronologie, to ate tipurile fiind in acelasi timp in eirculatie. JJIargele de creta s-au gasit doua (pl. XXVI/17). Bratari de bronz s-au gasit relativ putine (27 de exemplare), fata de frecventa lor in lumea iliriea, Distingem urmatoarele tipuri : A, eu sectiunea plan-convexa (pI. XXV /13, 14, 16, 18, 22), B, eu sectiunea circulara. Aeeasta din urma categorie 0 tmpartim in variantele; Bll eu capetele ascutite (pI. XXV/I, 8, 12, 23); B2, cu eapetele rotunjite (pI. XXV/5, 9); Ba, eu eapetele mgrosate (pl. XlXV/6); B4) eu capetele in forma de cap de sarpe (pI. XXV/4). Tipul 0 cuprinde bratarile eu secpiune romboidala, cu capetele tncrucisate (pI. XXV/2, 3, 7, 25). Toate bratarile de la Ferigile au lost gasite in zona nordica si, mai rar, in cea centrala (fig. 30/3). Tipul A este asoeiat, in tum. 97, eu tipul B2 ~i eu piesele de centura ajurate. Ou aceasta din urma piesa este asociat ~i in tum. 110. Tipul BI este asociat doar eu piesele de centura ajurate (tum. 46) ~i eu tipul 0 (tum. 44). Tipul Bz este asoeiat cu tipurile Ba, B4 ~i 0 in tum. 95 ~i 94. Atit bratarile de tip A cit si eele de tip B apar inca in Hallstattul mijloeiu, evoluind apoi tmpreuna. Este totusi interesanta observatia ea la Balta Verde predomina bratarile de tip A, in timp ce la Gogosu eel mai freevent se rntilneste tipul B 165.Varianta Ba s-a gasit de asemenea la Gogosu, iar la Vekerzug ~i in cimpia Tisei (vezi nota 26), sint atestate toate variantele tipului B 166. Observatiile statistiee fa cute la Balta Verde ~i Gogosu nu pot fi eoneludente pentru Ferigile, din cauza numarului redus de bratari gasite aiei. Tot ee putem spune este ea in orizontul de la Ferigile eu cele mai multe bratari, s-au gasit tipuri apr opiate mai mult de neeropola de la Gogosu declt de cea de la Balta Verde. Bratdri torsionate. Citeva fragmente de strma torsionata de bronz (pI. XXVI/22) (tum. 44 ~i 75) ar putea proveni de Ia asemenea bratari. Verigile sint confectionate mai ales din fier (39 de exemplare), mai rar din bronz (3 exemplare). Verigile au un diametru mediu de 0,045 m (pI. XXVI/5-8) ~i erau folosite ea atirnatori. In tum. 1 s-a gasit 0 bratara de bronz de care erau prinse trei verigi de fier 167. Uneori verigile purtau puterniee urme de ardere, alteori nu, ceea ee dovedeste ea nu intotdeauna Insoteau eostumul defunetului. Verigile de fier erau eonfeetionate dintr-o strma subtire incovoiata ~i sudata prin batere. Urmele de sudura se disting la multe exemplare. S-au gasit in mormintele de tip 1 a, 1 b ~i 2 a. Fiind piese atipice, nu ne vom oeupa de originea ~i rasptndirea lor. Ne Yom multumi eu mentiunea ea se intilnese ~i la Balta Verde ~i Gogosu (vezi nota 8). Cercei. S-au gasit doua exemplare de bronz: unul eu un capat discoidal (pl. XXVI/3, tum. 20, MIll), eelalalt eu ambele eapete discoidale (pl. XXVI/2; tum. 80).
165 166 167

Fig.

22 Miirgele de sticla.

bastri pe fond galben (fig. 22/6 -9). Din primele trei eategorii s-au gasit, in total, 66 de exemplare, exelusiv in zona nordica a neeropolei, mai ales in orizontul in care s-au gasit ~i piesele de centura ajurate. Ultima eategorie este reprezentata de 4 exemplare care s-a,n gasit to ate in tum. 40 (mormlnt de tip 3). Numarul lor in cadrul unui mormint variaza de Ia 0 piesa (tum. 1, 10, etc.) pina la 49 de bucati (tum. 95).
Milcev, In Studia in honorem Acad. D. ~i B. Nikolov, op. eit., p. 166, fig. 6ja ~i 7jj, z. Asupra riisplndirii acestui tip, vezi Ferd. Maier, op. cit., p. 73-74; AI. Vulpe, in SCIV1 XII! 1962, 3-4, p. 309, nota 2 ~i

Deiieo, Sofia, 1958, p. 423 ~i pI. IX-X

1" At.

72

fig. 1. 0 alta asoclatle asemanatoare celor de la Feriglle s-a descoperit Intr-un mormtnt la Gradec (Iinga Vidin) (I. Atanasova ~i P. Kicask], in Arheoloqia-So[ia, VII, 1965, 3, p. 52, fig. 1).

D. Berciu ~i Eug. Comsa, op. cii., p. 459. Vezi, In special, raportul Verkerzug II, fig. 13-15. Dupa modul cum erau asezate, asemanator

bratarilor din palafitele epocii bronzului din Elvetla ("Pfahlbauborsen"), ar putea Sa sugereze 0 Iunctie prernonetara,

73

Ferigile Primul exemplar, gasit intr-un mormint de tip 2 a2, era asociat cu un ac cu eapatul costelat, de bronz (vezi pI. XXVI/I0). Cel de al doilea cercel i~i gaseste 0 perfecta analogie in cerceii de aur de la Bekesesaba-Fenyes 168. AtirniUoare cercel san inel deschis din bar a groasa de bronz, cu unul din capete brazdat de incizii (pI. XXVI/4). Piese similare s-au gasit in Cimpia Tisei 169 (vezi nota 28). Aplica discoidala de bronz decorata cu striuri transversale (pl. XXVI/I), descoperita in M II din tum. 105, i~i gase~te analogie cu 0 piesa aproape identica de la Glasinac 170. Ace. S-au gasit doua exemplare, unul simplu, de bronz (pl. XXVIj11, tum. 109) si unul de fier cu capatul de bronz, turnat in forma unui cilindru, cu coaste transversale in relief (pl. XXVI/I0, tum. 20, M III). Aceasta din urma piesa este importanta, Un exemplar similar eunoastem la Gogosu (fig. 33/3) 171, un altul a fost descoperit intrmplator la Curtea de .Arge~(vezi nota 4), altele la Donja-Dolina. Modul de prelucrare este analog celui al fibulelor Glasinac I de tip A (tip Vace), gasite mai ales la Balta Verde. Asemenea ace sint reprezentate pe vase grecesti incepind de la sfirsitul sec. VII pina in sec. V. Pies a de la Ferigile, desigur de import, trebuie datata prin analogie cu Gogosu, deci intr-un orizont mai tirziu (inceputul sec. V) 172. Alte piese metalice. in aeeasta categorie vom include 0 piesa de fier (pI. XXVIj28, tum. 45), care, datorita aga~atoarei prinse cu un nit de piesa propriu-zisa, pare a fi servit drept catarama. Silueta piesei aminteste de minerul unor sabii din necropola de la Basarabi, dar a avut in orice caz alta semnificatie. Din piese similare ar putea proveni bucatile informe de fier gasite in tum. 2, 12 ~i 65. Cute. Patru din cele cinci exemplare sint de gresie, cu 0 gaura pentru atirnat (pI. XXVI/14, 15). S-au gasit in sudul necropolei, in morminte de tip 1 b ~i 2 a (tum. 20, 60, 69) ~i intr-un mormint de tip 3 (tum. 4, MIX). In turn. 110 s-a gasit 0 cute de fier (pI. XXVI/13). Obiceiul de a pune cute in morminte il rntilnim in cele mai multe necropole hallstattiene tirzii. Toporas ooti» de lut (pI. XXVI/24), miniatura ; s-a gasit in tum. 90. Este un caz unic; poate ca provine dintr-o asezare de tip Cotofeni.

Necropola

plana

74

M. Parducz, in Alt, 1943, 1-2, p. 59, p. IX/2,3. Vez] asemenea piese si la P. Reinecke, in AE, XVII, 1897, p. 23. 170 A. Benac, B. tovie, op. cit., pl. XXIVj7. 171 D. Berciu ~i Eng, Comsa, op, cit., p. 437, fig. 159/6. Sintem de parere ca piesa respectiva infati~eaza un
168 169

capat de ac ~i nu un fragment de arc de fibula (tip Vade), cum a fost publicata. 172 Vezi ~i P. Jacobsthal, Greek Pins, Oxford, 1956, p. 116, 17:?~i fig. 342; cf. ~i exemplarele de la Glasinac (WMBH, III, p. 24. fig. 63) ~i Donja Dolina (mal multe piese; vezi nota 45).

CF.\I a;m spus mai sus (p. 9), in partea de nord a satului Ferigile au fost semnalate mai multe descoperiri funerare, care, in urma sapaturilor noastre de control, s-au dovedit a constitui 0 neoropola cu morminte plane de incineratie, in mod izolat s-a descoperit si un tumul (150). Aceasta zona a putut fi foarte greu cereetata find cea mai intens locuita din toata comuna. Multe morminte erau deja rascolite de tot felul de lucrari din epoca noastra. Din sectiunile noastre de sondaj a rezultat ca necropola se compune din grupuride morminte, situate la distanta mare unele de altele, Noi nu am putut cerceta decit unul din aceste grupuri ~i anume cel aflat in curtea ~colii de 8 ani. Dupa cum se vede din fig. 23, pe 0 suprafata de cca, 2000 m2 s-an semnalat morminte, din care noi am sapat 28. Numarul tuturor mormintelor din acest grup nu depasea probabil 40. in zona unde s-a construit localul noii ~coli, nu s-au identificat morminte. Un alt grup de morminte a fost semnalat chiar in centrul comunei, Ia brutarie, de unde provin citeva vase descoperite in 1955 (fig. 3/2) in mod intitnplator, iar un al treilea grup pare a fi la circa 200 mE de Sfatul popular, unde s-a descoperit 0 urna in 1942 (vezi mai sus p. 12). intre aceste grupe se situeaza tumulul izolat 150 (fig. 1). Cu exceptia acestui tumul, a carui structura (manta de bolovani) este asemanatoare movilelor din necropola tumulara, dar al carui mormint cu un ritual aparte - ardere pe loc - este unic la Ferigile, toate celelalte morminte din aceasta zona sint de tip 4 a ~i 4 b (vezi mai sus p. 35). Acest ritual, relativ rar in necropola tumulara, prezinta aici 0 serie de variante demne de semnalat. AsUel, tipul 4 a, atestat la cele mai multe morminte, se poate hnparti in doua sub-variante : 4 a1 - gropi rotunde sau ovals continind carbuni, uneori oase calcinate ~i fragmente ceramice (fig. 2J/2). 4 a2 - gropi mari ovale, Ioarte alungite, cu aspect de ~ant, pe fundul carora se afla depuse pachet multe fragmente cera mice ~i carbuni. Din aceasta categorie fac parte M10 si, poate Mw in care nu am gasit oase calcinate (fig. 24/1). Spre deosebire de mormintele de acelasi tip din necropola tumulara, cele din necropola plana contin aproape in toate cazurile pamint ars, fie sub forma de pigmenti, fie sub forma de bucati mai mari. In MIO si MI4 is-a gaiSit cite un fragment mare provenind, probabil, de la 0 margine de vatra (fig. 2i)). in doua morminte (M13 ~i Md is-a descoperit cite 0 fusaiola (pl. XXVIII/31). inveli~ul de bolovani lipseste. in citeva cazuri s-an gasit bolovani izolati in gropile mormintelor. Este interesanta descoperirea in M4, MIO' M12, M14 ~iM24 a cite unui bulgar mare de nisip feruginos intens roscat, earacteristica observata ~i in necropola tumulara (tum. 10).

75

Ferigile Gropile mormintelor din necropola plana contineau mult oarbune, dar de cele mai multe ori erau lip site de oase calcinate. In M3, M5, M6, Ms ~i M9 am descoperit clteva oase arse, doar in Mn am gasit multe oase calcinate.
,-~~~~ ~~L ~

N ecropola plana
tarului in altele, cif~i intreaga situatie arheologiea sint dovezi ca gropile respective aveau un caracter funerar., ~ -_ ~",;~~ fnventarul acestor morminte este exclusiv ceramic (exeeptie face bucata informa de fier din MlO). Ou 0 singura exceptie:(M12), toate vasele sint fragmentare, cioburile

.-X-'-.-x-x-x-x-x- ,-,-Jx-. _._._, -x-x-. _.0,_x=><=>=~_x_x_x_x_._._._

,~ --",

._,_ x-,I_x-._._ .~u:~o,V:_~~x

-'-X-X-'-..,rd

,
\

18
;

'" .........

/'

... , /

:' 13

-,

/'_--.~
: '. 15 \

25 <:>

':

r>.
(
' ...

Fig.
:

24 1 : planul gropil (mormlnt) 10; 2: groapa (morrnlnt) 12.

26

;1

Fig. 23 Planul necropolei plane.

76

Lipsa oaselor calcinate din foarte multe morminte ar putea ridica problema daca aceste gropi erau morminte propriu zise. Un lucru este sigur : ca nu erau gropi asemenea celor obisnuite din a~ezari. Prezenta oaselor caloinate in unele gropi ~i dispozitia inven-

fiind puternic arse secundar pina la coroziune. Aceasta caracteristica, observata ~~i in necropola tumulara, este aproape regula in necropola plana. Obiceiul de a pune Iusaiole in morminte a fost observat la Dobrina (vezi nota 43) ~i este mai frecvent in epocile urmatoare. Ou privire la modul de umplere a gropilor nu se poate stabili 0 regula precisa. In multe cazuri fragmentele ceramice se gaseau pe fundul gropilor, in altele se aflau dispuse la rntfmplare. In M10 ~i Mw cioburile erau asezate pachet (fig. 24/1). tn Ml) M2 s-au observat Iragmente mari (jumatati de vas asezate pe 0 parte, pe fundul gropii)'l De asemenea vasul borcan din M12 era culcat pe 0 parte. (fig. 24/2). Plna acuma, cu exceptia M III din tum. 1 de la Tigveni (vezi nota 7), nu cunoastem analogii in tara noastra, cu privire la acest ritual funeral', in epoca hallstattiana. Pe plan local, ritualul4 a repreFig. 26 Margine de vatr1i din gr. zinta transpunerea in gropile necropolei plane a tipului (M) 14.

77

}'erigile de ritual necropola dovedeste mai multe plului mai Remarcarn pindit in 1 a (inventarul fragmentar, oasele ~i carhunii raspinditi pe sol) din t.umulara. Identificarea de morminte de tip I a ~i in nccropola tumulara strinsa legatura en aceasta. Este posihil ca in necropola tumulara sa fi Iost morminte de tip 4 a, sapate in mantalele tumulilor, asa cum este eazul exemsus cit at de la Tigveni. In urma procesului de nivelare insa au Iost distruse, ea acest tip de morminte aminteste in mare masura de un ritual mult rasepoca migratiilor 173.

X ecropola

plana

CD
0
T

balovani

dintre sec. VI ~i IV i.e.n. Acest ritual persista pma m epoca de inflorire a eulturii geto-dacice, cind era destinat in special capeteniilcr. Ceramica necropolei din nordul satului Ferigile nu prezinta deosebiri esentiale fata de neeropola tumulara. Ne izbeste totusi, in primul rind, saraeia de forme ~iraritatea decorulni. Formele eele mai raspindite sint vasele mari pintecoase sau eanile mari grosolane ~i vasele borean de tip VI B ~i VI D. Destul de numeroase sint si strachinile de tip I B, mai rare eele de tip I A. Cescutele de tip II B sinf foart~ rare (semnalam totusi un exemplar eu buton ~, pI. XXVIII/26). Straehinile evazate sint astestate doar prin dona fragmente. Ce~tile II A eu butoni rt.- a lipsesc. Lipsese, de asemenea, toate eategoriile de decor; numai citeva fragmente au urme de decor in relief san caneluri oblice. Pe de alta parte, in neeropola plana se observa ~i lipsa Iormelor caracteristice tipului 3 de morminte : strachina cazanel ~i cani eu toarta suprarnaltata. Ca formeproprii necropolei plane semnalam vasul pintecos din MlO (pI. XXVIII/16), straehiile I B eu buza lata (pl. XXVIII/29) ~i bolul grosolan din M22 (pI. XXVIII/15). Atragem at entia asupra unor strachini eu proeminente vertieale trase in sus din buza (pl. XXVIII/2), atestate in doua exemplars ~i in neeropola tumulara. Acest tip de strachina apare ~i in neeropolele de la Ravna ~i Dobrina (vezi nota 43), ~i in grupa Kustanovice (vezi nota 29). In neeropola plana se intilnese de asemenea proeminentele semicireulare pe umarul strachinilor (fig. 3/3) san canilor (pI. XXVIII/19, caracteriatica ee se dezvolta pe vasele de la inceputul eelei de a doua epoei a fierului. Acelasi lueru se poate spune si despre briiele alveolare dispuse 0blie pe umarul vaselor borcan (fig. 3/2 ~i pl. XXVIII/5). Din aceasta trecere in revista reiese ea ceramiea neeropolei plane prezinta eele mai multe analogii cu formele de vase din jumatatea sudica a neeropolei tumulare, eontinind de asemenea 0 serie de elemente noi ce indica 0 dezvoltare in continuarea neeropolei tumulare. Asupra incadrarii cronologiee a necropolei plane vom reveni in eapitolul urmator.

vs s e
cs rb u ne oa.se rug

Fig. 26 Plan ~i profil al tum. 150.

Variants 4 b, ca ~iin neeropola tumulara (vezi maisus p. 35), euprinde mormintele (M3' M7, Ms, Mu a' M15, MIO) fara inventar ceramic. In neeropola plana, toate aceste morminte sint in gropi miei rotunde san ovale . .1lIormintul tumular eu ardere pe loc (fig. 26), unie la Ferigile, i~i gase~te analogii in Oltenia Ia Verbicioara 174, in necropola tumulara de la Histria ~i in tumulii din sudul Dunarii (vezi nota 33). Toate aceste morminte se situeaza in intervalul
173 Eventual unele morminte din Lat.enul geto-dacic - cum ar fi eele deseoperite de D. V. Rosetti la Snagov (rn. Racart, reg. Bucuresti) ~i Damaroaia (orasul Bucuresti) - earacterizate prin gropi asernanatoare ca forma eelor din asczari, dar continlnd oase calcinatc,

78

sa reprezinte persistenta aeestui tip de ritual de la Ferigile (cf. PMAIB, II, 1935, p. 5-18). 174 D. Berciu, in SCIV, III, 1952, p. 173 (Mol>ila de la "Lacul Stanciului'ry.

Periodizarea descoperirilor

uioJi~ar~a

J~scop~ririfor

hallstatti~n~

J~ Ia F ~risiI~
E3!0 0 c»
00
o

80

METODA stratigrafiei vertic ale nu se poate aplica decit rareori pentru a determina evolutia unei neeropole, mai ales crnd avem de-a face, cum este cazul la Ferigile, cu 0 extindere normala in spatiu, de la un capat la ceHilalt al eimitirului, fara suprapuneri. Nivelarea parW superioare a tumulilor de la Ferigile ne priveaza, in general, ~i de cazurile cind am ave a de inregistrat eventuale adaosuri de morminte ulterioare. Cele eiteva observatii stratigrafice de acest ordin, pe care le-arn putut face pe aloeuri, desi concorda cu periodizarea expusa mai jos, nu sint ill sine hotarttoare, deoarece, in cele mai multe cazuri, se refera. la suprapuneri de morminte apropiate in timp. In situatia data, metoda stratigraJiei orizontale, bazata pe extinderea necesara a necropolei de la un capat la celalalt, este singura care ne poate furniza criteriile unei periodizari, In capitolele precedente am analizat distributia in planul necropolei a diferitelor tip uri luate izolat, dupa cum se poate vedea din planurile respective (fig. 27 -31). Asociatia mai multor tipuri caracteristice in acelasi mormint determina aspectul mormintului respeetiv. Analizrnd frecventa asociatiei tipurilor ~i punind alaturi mormintele in care se observa 0 preferinta pentru aceeasi asociatie de obiecte, vom obtine grupe de morminte cu aspect comun pe care le presupunem a fi eontomporane, constituind cite un anume orizont de dezvoltare a cimitirului. Succesiunea cronologica a acestor grupuri corespunde pe plan unei succesiuni de zone de la un capat la celalalt al necropolei (fig. 32). Fiecare asemenea grupa de morminte reprezinta astfel 0 faza din evolutia cimitirului. Intre diferitele faze se pot constata chiar ~i aspecte de tranzitie. Evident, nu toti tumulii au putut servi in aceasta analiza. Am lasat de 0 parte movilele complet distruse sau cele foarte sarace si cu materiale atipice. '['inind 'insa seama de evolutia destul de regulata a necropolei, putem presupune ca tumulii neincadrati in gruparea pe faze tipologice apartin cronologic fazei de dezvoltare care predomina in zona respectiva. Dat fiind ca, spre deosebire de metoda pur obiectiva a stratigrafiei verticale, metoda stratigrafiei orizontale implies ~i 0 parte interpretativa, ne luam permisiunea de a antieipa asupra concluziilor si, considerind dezvoltarea necropolei de la nord spre sud, de a numerota fazele en incepere de la capatul nordic. lata prin ce se caracterizeaza fiecare in parte : Faza I cuprinde morminte de tip 1 a, cu inventarul pe sol, 'in care se intilnesc cesti II A cu butoni discoidali sau zoomorfi. Se pot distinge doua subfaze: I A, eea mai veche, ~i I B. In subJaza I A sint caracteristice asociatdile ce~tilor II A cu butoni disooidali, lucrate din pasta cea mai fina, cu luciu negru in interior ~i cu decor bogat (5 a san 5 a 2 sau 2 5 b), cu strachinile evazate, decorate cu caneluri crucise (2) pe margine, realizate in tehnica IX, cu luciu negru in interior. In acest orizont lipsesc

o
30

J' ..
so 57
S8

XA
Xli X
)t

II

xg?
~ .. )Cx

x,,~ I
I I

x"~

Jtnichina
EYilzat3 C/I ikcor

)C~

i' (Cilfie!W'!j

..

Gf3

..

0
50)! 57 58

:c

..

o
o~ ..

)lxE?:
X07

..

)C

caneluri a: }

/f

sfrilChifia

evauta

o~ 0

81

Fig. 27
I) -

Sl rat igralic orizontala.

~~

c. 41ti

Ferigile

Periodizarea descoperirilor

sz •

"'x

@x

....
0'6
0
SF :11

.. d
127"

o
",~cl A /1

o
2

II

.. d
II

ce;cutl118

ca bulon

oD
o

o o

o[;?
o~X

x®

0 0'3
0
soX

cup# gl.Julari ca I"CiCP

013

0
':;0" •• JI

"

£f' OX
YlA YlIJ

82

..

VISl»rc1lll

II

8
Fig. 28 Stratigrafie

x@j

oD

oo

x@~

.. II

toart.f oc (canJ) loarf. ~ (erma)

oc?,
Fig. 29 Stratigrafie orizontala.

83

orizontala.

Ferigile

Periodizarea descoperirilvr

-----------------~--~------~-------~ o
S1~

1
I(

Jfi

JI 50
)1

X X X
Jr X It
X JI

))
'J <;6 <7

QXO

X)(.~

f}) G;eCOe' E) 0
78

X~~Y
X )( X

-;1

"

I(

~x
I(

o
o
a~A ()x

~
II

morminle tie lupl#tor akliN/ites z;Jt,,/e

0'6

X Rtlual 13

0
J{)

8iluiJ/lb

o
+x

+ "+

J1/2

08

+x

o
8<3 o 'X

00 o
o

V' o
oD ()

xx

o
3
o

oo

O~

O O@).i.~ 00" °0 a Ci)

~UQ

GVXXX

o<;n0
()

C6X

O\J o
~
X

~oC)

(io

xx

()

XAX KXI(

x@

fi6u1e Britari

o
eu -tit/nell ()

o
o
Of?;'
A

o
o
,.

~+X
37

.If.

a Fig. 30 Stratigrafie orlzontala.

aD o

oo

85

Fig. 31 Strutigrafl e orizontala,

Ferigile

Periodizarea

descoperirilor

86

strachinile evazate cu caneluri ~, vasele globnlare, cescutele II B cu butoni ~ sau strachinile I B. Decorul de tip 3 (coaste in relief) pe margine a strachinilor evazate se rntilneste foarte rar. Caracteristici pentru subfaza I A sint tumulii : 1, 2, 4, 7, 30, 31, 38, 41, 44, 45; 50, 51, 52, 85, 88, §i 91, probabil §i tum. 53 §i 56. In acest orizont se afla cele trei morminte cu akinakes, SubJaza I B se caracterizeaza prin asociatia cesiilor II A cu butoni discoidali §i zoomorfi, muIte din ele fara decor §i lucrate din pasta mai proasta, de aceeasi culoare in interior §i exterior, cu striichini evazate cu decor 2, realizat atit prin caneluri de tehnica IX cit si de tehniea ~, uneori fara decor, si, mai rar, cu vase qlobulare cu picior, cu cescute II B cu butoni ~ ~i cu striichini I B. Strachinile evazate cu decor in relief pe margine sint mai nnmeroase decit in faza precedenta. In subfaza I B sint caracteristici butonii zoomorfi. Tot aici se intilnesc cele mai muIte podoabe de bronz, piese de centura, margele de sticla. Mor,mintele de luptatori sint bogate. Este evident ca in subfaza I B apar elemente a caror asoeiatie va caracteriza faza II. Cu exceptia tum. 130, contintnd un mormint 1 b, toate celelalte morminte sint de tip 1 a. In subfaza I B se grupeaza tumulii: 10, 11, 36, 46, 57, 75, 76, 78, 80, 81, 82, 89, 90, 91, 92, 93, 95, 99, 105, 110, 117, 130 ~i 134, probabil ~i tumulii 6, 79, 103, 104 ~i 109. Remarcam ca unele morminte din snbfaza I B se intilnesc ~i in zona subfazei I A. Aceasta se explica prin tendinta de grupare, probabil pe familii, a tumulilor (vezi mai sus p. 19), care a impiedicat 0 dezvoltare absolut unitorma a necropolei. Un exemplu lamuritor ni-l ofera grupul izolat al tumulilor 4~7, din care tum. 4 ~i 7 sint din subfaza I A, iar tum. 6 din subfaza I B. Aceea§i este explioatia tumulului 57, din subfaza I B, situ at intr-un grup izolat, compus din tumuli din subfaza I A (tumulii 50-59). Tumulii : 3, 8, 34, 35, 37 ~i 97 contin elemente din subfaza I A, dar ~i elemente caracteristice orizontului I B. Cel mai interesant este tumulul 34, unde s-a gasit o strachina I B, singura cu decor 5 a in interior, §i 0 ceasca II B cu buton E, realizata evident dupa modelul cescutii II B cu buton ~ (vezi mai sus p. 47). Acesti tumuli ilustreaza un moment de tranzitie dintre subfazele I A si I B. Faza II se caracterizeaza prin Iipsa -eestilor II A cu butoni discoidali, reprezentate doar de citeva exemplare evident degenerate (pasta proasta, lipsa de decor, butoni de tip 1X4)' Vasul caracteristic acestei faze este strachina I B. Strachinile evazate cu coaste in relief (decor 3) sint frecvente, nnmarul lor crescind in dauna decorului 2 cu caneluri IX, care se intllneste rar ~i mai ales pe fragmente izolate, luate probabil din greseala de Ia rug. De asemenea, se observa 0 crestere a numarului eanilor ~i vaselor plntecoase.Decorurile in relief sint mai freevente. f;'i in aceasta faza se pot distinge doua subfaze : II A ~i II B. Subjaza II A euprinde morminte cu inventarul pe sol, de tip 1 a ~i 1 b. Caracteristice sint asociatiile dintre striichinile evazate cu canehrri in tehnica [3 pe margine, ce~cutele II B cu butoni ~, vasele globulare cu picior ~i striichinile I B. Frecvent apar §i vasele borcan de tip VI A. Inventarul mormintelor de luptatori este mai sarac, de~i trebuie sa cit am citeva exceptii (tum. 65 ~i 69, precum ~i tum. 27 ~i 71; ace~tia din urma contin ~i elemente din subfaza I B). Subfazei II A ii apartin tumulii : 26, 60, 62, 65, 68, 74, 121, 122, 127, 143 ~i 149, probabil ~i tum. 63 ~i 66. Tumulii: 27, 61, 71, 120 ~i 139 contin ~i elemente caracteristice subfazei I B (ce~ti II A degenerate, cu butoni 1X4' asociate, in tum. 139, cu 0 strachina evazata, cu eaneluri eruci~e (2) in teh-

nica IX). Acestd tumuli ar putea coustitui 0 etapa de tranz itie dintre subfazele IB ~i II A. In subjaza II B am inclus toate acele morminte de tip 1 a, 1 b si mai ales 2 a din inventarul carora lipsesc toate elementele fazei I precum ~i vasele globulare ~i strachinile evazate cu caneluri. Caracteristice sint striichinile I B, asoeiate cu striichinile evazate cu decor in relief (canelurile crueise de tip 2 au disparut, eu 0 singura exceptio, din tum. 19), cu ciinile eu torii IX ~i decor mai ales in relief (4 ~i 6), cu ce~cutele II B cu butoni ~ ~i cu oasele borcan de tip VI A. In aceste morminte apar strachinile I A4, precum ~ifatetele pe pintecele unor cescute sau pe umarul unor strachini cu margine a areuita in interior. In citdva tumuli am intilnit fragmente de vas borcan cu briu alveolar oblic. Mormintele sint din ce in ce mai sarace in inventar metalic si chiar ~i in inventar ceramic. Acestui orizont Ii apartin tumulii: 17, 19, 20, 64, 72, 73, 100, 140, 141, 142, 145 ~i, probabil, tum. 148. Mormintele cu inventarul pe sol din.aceasta faza se situeaza la extremitatea sudica a necropolei, Tumulii cu morminte 2 al constitute dona grupe separate, asezate rnai spre centrul necropolei (tum. 17, 19, 20 ~i tum. 72, 73, 100). Este de remarcat ca in zona fazei II in general ~i II B in special apar mai multe morminte de tip 4 sau 5 (din acestea din urma multe ar putea fi tot de tip 4 b ; vezi mai sus p. 36). Tipul de morminte 4 este caracteristic necropolei plane. Materialul necropolei plane este in cea mai mare masura asemanator celui din mormintele subfazei II B san chiar mai evoluat (l-am putea include intr-o subtaza II C). Aceasta observatie, care se refera ~i Ia eel mai sudic grup izolat de tumuli (tum. 123-129), duce Ia concluzia ca necropola plana se sitneazi; in timp dupa faza II B, continuind la 1,5 km mai spre nord evolutia cimitirului tumular, dupa ce a fost partial paralela cu faza II B. Judecind in felul acesta evolutia necropolei tumulare, ne putem explica mai bine hiatusul dintre faza I §i II pe de 0 parte ~i faza III, pe de alta parte, hiatus observat nu numai in tipologia materialului dar ~i in dispozitia neregulata pe plan a mormintelor de tip 2 b §i 3. Faza III cuprinde mormintele cu 0 tactura comuna a ceramicii, in care apar uneori tipuri nascute sub influent a elementelor La TEne din sudul Dunarii : strachina ciizanel I C §i cana cu toarta suprainiiltatii. Un alt tip caracteristic este ceasca pintecoasii cu douii torti mici sub margine (pl. VIII[11-13). Strachina cu margil:lea arcuita in interior este de tip I Aa, iar canile sint de tip IV C cu tortd E. Strachina evazata este fara decor si uniform colorata. Niei unul din elementele de decor ale Iazelor I ~i II, pre cum §i 0 serie de forme din aceste faze (ceasca II A, strachina I B, ceasca pinteeoasa III etc.), nu se mai rnttlnese in faza III. Faza III se prezinta sub doua aspecte: III A cu morminte 2 a2 sau 2 b fara elemente La 'I'ene (tum. 77 ~i 42, probabil §i tum. 15) §iIII B cu morminte de tip 3 cu aeelasi tip de ceramica ca ~i in faza III A, dar cu elemente La 'I'ene (tum. 9, 40, 106, 107, 108 §i M IX din tum. 4; probabil ea ~i tum. 111, cu un mormint de tip 4, apartine aeeleia§i faze). Cum se vede pe plan (fig. 31/3), mormintele fazei III, putin numeroase, se repartizeaza in doua grupe (tum. 15, 77, 106-108 in centrul ~i tum. 9, 40, 42 cit §i M IX dih tum. 4, in nordul neeropolei). Legatura tipologiea dintre fazele II B, necropola plana (deci II C) ~i faza III nu este cu totul evidenta, in mare masura ~i din cauza putinelor date pe care Ie avem la dispozitie. Faza III este sigur mai noua decit fazele I ~i II, indiferent de ordinea acestora diu urma. De aceea, in judecarea directiei de evolutie a necropolei tumulare nu ne pot servi decit materialele fazelor I A-II B (eventual II C).

-,

87

Ferigile Trebuie retinut ea, aea cum reiese din cele spuse mai sus, evolutia de la 0 faza la cealalta a necropolei nu este posibila decit in dona sensnri : sau I A --+ I B --+ II A --+ II B sau II B --+ II .A -'>- I B -'>- I A ~i in acest din urma caz necropola plana (II C) ar sta la baza dezvoltarii intregei necropole tumulare. . .odata stabilita ~xistent~ un~i. proces evolutiv, exista dona grupe de argumente posibile pentru explicarea directiei de dezvoltare a necropolei: argumente interne (analiza datelor arheologice limitate la neeropola insa~i) ~i externe (stabilirea datei unuia din capete cu ajutorul eronologiei grupelor contemporane inrudite sau a unor obiecte izolate), .Argumentele interne, coroborate ~i de cele eiteva observatii de stratigrafie verticala specificate mai sus (p. 36) sint, prin cantitatea ~i coneordanta constatarilor tipologice respective, deosebit de concludente. Astfel, observam ca evolutia cestilor II A cu buton, dupa 0 dezvoltare multilaterala in zona nordica, indica evidente semne de degenerare, cu cit inaintam spre [umatatea audica (vezi p. 44). 0 evolutie similara o prezinta trecerea decorului 2 de la caneluri a la caneluri s, acestea din urma executate neglijent, pe vase neingrijit lucrate (vezi p. 42). Daea sensul evolutiei ar fi de la sud la nord, atunci ar trebui sa presupunem ca ceasca II A cu buton discoidal este 0 inventie Ioeala, a carei evolutie 0 sosizam in cadrul necropolei, de la exemplarele simple ~i f:ira decor (din tum. 27, de exemplu) pina la cestile fin lucrate, bogat ornamentate ~i cu 0 varietate de butoni, din nordul necropolei, ceea ce, in conditii normale, nu ni se pare probabil, mai ales in Hallstattul tirziu. De asemenea, a considera orizontul necropolei plane ca prototip pentru dezvoltarea intregului aspect cultural Ferigile ar contrazice tot ceea ce stim despre aceasta epoca. Prin aceste din urma criterii trecem in domeniul argumentelor externe, carora le revine rolul de a le confirma pe cele interne, in cadrul metodei comparative. La Ferigile, materialele lucrate in tehnica luciului negru, in modul eel mai apropiat de ceramica din Hallstattul mijloeiu, se rntllnesc in faza I A, rar in I B ~i II A. De asemenea, tehnica canelurilor, cea mai apropiata de Hallstattul vechi, se intilneste tot in faza I A (canelurile a) ~i din ce in ce mai rar in etapele urmatoare. In ce priveste tipurile ceramice, eeasca II A cu buton discoidal nu poate fi explicata decit ca venind tot din Hallstattul mijloeiu (vezi p. 46). Din pacate, nu eunoastem aproape de loc aspectul cultural premergator necropolei de la Feri~ile, ~ci in nordul Olteniei, niei in regiunea Sibiului sau a Hunedoarei, pentru a avea ? imagine asupra componentei de baza (desigur un aspect al complexului Basarabi) ce a dus la dezvoltarea grupului Ferigile. Este evident ca multe influsnte ale aspectului complexului Basarabi din Cimpia Dunarii se intilnesc in faza Ferigile ir sau, mai bine spus, ramin in continuare, dupa ce 0 serie de elemente originale ale grupului Ferigile dispar in faza II A. De asemenea, strachina I B, 0 forma atestata in Hallstattul vechi, este caracteristica fazei II de la Ferigile. Aceste fapte nu sint insa suficient de convingatoare ca sa rastoarne sensul I A -'>- II B pe care il propunem. Din cele spuse in capitolele preeedente, retinem doua date de baza pentru evolutia grupului Ferigile. in primul rind, in subfaza I A se intdlnesc elemente ale eulturii scitice, car~ ~e dateaza in sec. VI i.e.n. (akiuakes-urile ~i zabalele cu cap de cal). Pentru zona Ferlgile putem presupune eventual 0 intirziere, pina in a doua jumatate a sec. VI sau chiar pina in jurul anului 500 i.e.n. 0 data mai tirzie a intregului complex al subfazei I A este insa greu de acceptat. Pe de alta parte, subfazele I B ~i II A prezinta multe caract ere comune (mai ales in ce prive~te obiectele de metal) cu necropola tumular~

Pcriodizurca

dcscoperirilor

de. la GOgO~l~, sub~aza II Beste, din foarte multe puncte de vedere, analogs mori~r m~telor de incineratie de la Gogosu, Aveni impresia ca este yorba chiar de acelasi orizont cultural. Cum mormintele de incineratie de la Gogosu sint sigur secundare in ma!ltaua tumulilor cu morminte de inhumatie 175, succesiunea II A -:> II B la Ferigile se impune ca necesara. De altfel, 0 serie de date stratigrafice coroboreaza la Ferigile. observa.tiile de la Gogosu (vezi mai sus p. 36, privitor la mormintele se~undare 1 l~ ~i 2 a2 din tumulii fazei Ferigile II). Dintre descoperirile mai apropiate, saparea pe scara larga a necropolelor de la Balta Verde, Gogosu ~i Basarabi este faptul cel mai important de care ne put em lega in datarea grupului Ferigile. D. Berciu a datat cimitirul tumular de la Balta Verde la sfir~itul sec. VII ~iin sec. VI, in timp ce necropola de la Gogosu ar putea fi datata in sec. V, orizontul mormintelor de incineratie situindu-se astfel in jurul anului 400. Criteriile de datare a necropolei de Ia Gogosu se bazeaza, in primul rrnd, pe asociatia, intr-un morrnint de la Donja-Dolina, a fibulei eu sent be otic (tip B2 Ferigile) cu areul deeo!at eu hasuri incise, cu 0 fibula La Time timpurie (a doua jumatate a sec. V) (vez~ nota 154). in al ~oilea rind, fibula a navicella cu butoni pe arc ar apartine Iazei Este III (sec. V) 116. De asemenea, la Gogosu, in necropola tumulara, s-a gasit o cana cu toarta suprainaltata, lucrata Ia roata 177, similara canilor din cimpia Tisei (vezi nota 28). Aceasta datare trebuie revizuita in lumina noilor descoperiri. f;ltim in mod sigur ea neeropola tumulara de Ia Balta Verde succede unui orizont cultural Basarabi (cimpul de urne a pozzo descoperit in 1956) 178, apartdnind fazei de inflorire a acestei eulturi (sec. VIII-VII i.e.n.). Datarea propusa de D. Bereiu pentru ineeputul necropolei tumulare de la Balta Verde 179 (sfirsitul sec. VII) este deci verosimila ~i este intarita de datarea neeropolei de la Basarabi, in mare masura contcmporana necropolei tumulare dela Balta Verde (vezinotele 36 ~i 20). Necropola dela Basarabireprezinta, evident, un moment mai tirziu in dezvoltarea complexului Basarabi (vezi nota 36). Cele doua neeropole (Basarabi ~i Balta Verde - tumuli) sint partial eontemporane, atit datorita inventarului metalie cu totul similar, cit ~i prin gasirea, intr-un mormint de la Balta Verde, a dona vase cu decor tipie Basarabi+". Un alt fapt necontestat este ea necropolei tumulare de la Balta Verde Ii succede necropola tumulara de inhumatie de la Gogosu 181. Criteriile de datare ale aeesteia din urma pot fi insa reexaminate. Datarea celor dona fibule a naoicella nu este neaparat dep~nd~nta de fib~a Certosa. F~bule a .navicella de tipul celor de la Gogosu apar in Italia ~l in se? VI l.e.;n. Este chiar motivul pentru care ceea ce se lntelege prin faza Este III cuprinde mal degraba sec. VIl82. Este drept ca fibula a navicella, atit cea cu
175 176 177

D. Berciu

sl Eug. Cornsa , op. cit., p. 482-483. Ibidem, p. 482. Ibidem, p. 417, fig. 140 si 141/6; vezi ~i datarea p. 482. D. Berciu, 531; AI.

in Maieriale, V, 1959, p. op. cit., p. 311 sl urm. ; idem, Zur Hollstattzeit . .• p 117. 179 D. Bereiu ~i Eug. Cornsa, op. cit., p. Berciu, in Istoria Romuniei I, p. 152. 180 D. Bereiu ~i Eug. Com~a, op. cil., p.
178

de la

Vulpe,

millleren
,182; D.

375, fig. 108, 109, 111. 181 Faptul cii necropolele de la Balta Verde ~i Gogo~u nu au fost dedt partial siipate (D. Bereiu ~i Eng. Com~a, op. cit.) - ll\lmiirul mormintelor sapate rc-

prczlnta probahil eel mult 0 treime din numiirul total al mormintelor din aeeste necropole - nu a permis stabilirea unei stratigrafii orizontale riguroa se. Tot.usl, din dispozitia pe teren a grupelor de tumuli dintre sa tele Balta Verde ~i Gogosu se vede cum eele mal veehi morminte (de exemplu tum. XII en fibule ochelari) se situeaza spre SV, continuind spre NE eu grupul "La Mormlnti" ~i eu necropola de la Gogo~u (ib idem, p. 320 ~i fig. 1). 182 Vezi H. l\IUlJer-Karpe, Beitriige wr Chronologie

der Urnen{elderzeit
Berlin,

nordlich

1959, p. 181; G. Kossak, iIallstallzeit, p. 45 ~i urm.

und sildlich der Alpen, Bayern wahrend der

",,'

Fcrigile

1'erlodizarca

descopcririlor

pieior prelungit cit ~icea cu butoni pe arc, se intrlneste ~iin asociatii mai ttrzii, de exemplu la Brezije, in Slovenia 183, impreuna cu fibule Certosa (sec. V), sau Ia Donja-Dolina (vezi nota 45). In sine insa, tipurile de fibula a navicella de la Gogosu nu reprezinta un punct precis, ci indica in general sec. VI-V. De asemenea, asociatia dintre fibula cu sent be otic ~i 0 fibula La 'I'ene timpurie d~ la Donja-Dolina. nu este, ~ sine, eoncludenta, nefiind sigur atestata stratigrafic. FIbula cu scut beotic, (B2), ehiar ~I exemplarele cu arcul hasurat, pot fi datate ~i in sec. VI (vezi nota 154).

;/'

1·-.....- ... .
I

I I

!==4§.ii«4l(l(iIllltjljliTIDl 2

~
~II

Fig. 33 Asoclatli

de fibule

de la Cogosu

(dupa

D. Berciu

~i Eug.

Cornsa).

De 0 importanta mare sint fibulele asa numite de tip Donja-Dolina, cu picior dreptunghiular cu bumb, gasite in numar de opt exemplare la Gogosu ~i care lipsesc in necropola de la Balta Verde. Aceste fibule au fost datate la Kacane la mijlocul sec. V (vezi mai sus p. 70). Au fost de asemenea gasite la Glasinac (vezi nota 13), la DonjaDolina (vezi nota 45) ~i in Bulgaria de NV184,in asociatii asemanatoare cu cele de la

Gogosu. Asadar data de inceput a necropolei de la Gogosu ar putca fi ridicata la sf'irsitul se.c. VI. Prin urrnare, data mormintolor de incinera.tie de la Gogosu ar putea Ii pusa, mai probabil, catre mijlocul sec. V, iar nu la stiritul acestui secol. . In ori ce eaz, nu putem admire 0 datare ~i mai ridicata a necropolei de Ia Gogosu, din cauza intregului complex de descoperiri ~i asociatii, precum ~i a vasului Iuerat la roata, care nu poate fi mai vechi decit sfirsitul sec. VI. Rcmarcam ca la aceasta data vasul reprezinta un exemplar unic in regiunea respectiva. Piesele asemanatoare de la Dunarea de jos apar, in mediul indigen, abia catre mijlocul sec. V. De 0 rnsemnatate deosebita in datarea necropolei de la Ferigile sint cimitirele de la Ravna ~i Dobrina (vezi nota 43). La Ravna s-au stabilit doua orizonturi de morminte legate organic intre ele : I, cu urna in groapa ~i II, cu cutie dreptunghiulara de piatra. In orizontul al doilea, predomina ceramic a cenusie lucrata la roata, de facturii greceasca ~i, tot aici, s-a gasit 0 fibula cu picior triunghiular. Necropola de Ia Dobrina, al carei material ~i ritual este analog cu orizontul I de la Ravna, intregeate imaginea acestuia din urma. Ca ~ila Ravna I, la Dobrina se intilnesc urne mari pintecoase, cesoute cu butoni ~, straehini cu proeminente trase din buza. La Dobrina s-au giisit 4 fibule cu picior triunghiular, un mormint de luptator, cu zabale ~i topor de lupta, asemanator celor de la Ferigile, ~i, luerul cel mai important, in tum. 5 s-a descoperit un vas grecesc (oinoehoe) datat in sec. VI Le.n, 185. Cum acelasi mormint contine ~i 0 cana cu toarta suprainMtata lucrata la roata, asemanatoare eelor din mormintele orizontului Ravna I ~i II, eredem ca datarea poate fi coborita multo Prezenta la Dobrina a unui mormint cu 5 fibule tracice impiedica, de asemenea, 0 data prea ridicata (in sec. VI) pentru neeropola de la Dobrina. Examinarea materialului de la Ravna si Dobrina ne duce la concluzia ca orizontul Ravna II se dateaza cel mai devreme ill. jurul anului 400, iar orizontul Ravna I, in a doua jumatate a sec. V i.e.n. Admitind ca la Dobrina se afla ~i unele elemente mai vechi, putem data orizontul DobrinaRavna I in sec. V, in general, dar nicidecum mai devreme. Comparind aceste descoperiri cu periodizarea de la Ferigile, vom constata 0 strinsa tnrudire intre Ferigile II ~i necropola de Ia Dobrina, intre Ferigile II C ~iIII A ~i Ravna I ~i intre Ferigile III B ~i Ravna II. Din aceasta disoutie rezulta ca subfazele I B ~i II A de la Ferigile, corespunzind necropolei tumulare de la Gogosu, se dateaza intre sfiraitul secolului VI ~iinceputul secolului V t.e.n., iar subfaza II B, corespunzlnd mormintelor de incineratie de la Gogosu, de la Ravna ~i Dobrina, se dateaza catre anii 450. In consecinta, subfaza I A se situeaza in a dona [umatate a secolului VI, asa cum 0 indica ~i cronologia pieselor de tip scitic, descoperite in cadrul ei. 0 datare in sens invers a necropolei de la Ferigile ar implica coborirea cu cel putin 100 de ani a inventarului de tip seitic (dupa 450) sau urcarea in secolul VI a intregii necropole de la Gogosu, ceea ce, in ambele cazuri, este neverosimil - in stadiul de fat a al cercetarilor -, chiar facind abstractie de toate celelalte argumente aduse in favoarea datarii noastre. In concluzie, consideram ca necropola tumulara de la Ferigile se dezvolta intre 550 ~i 450 i.e.n. Periodizarea ~i datarea tuturor descoperirilor hallstattiene de la Ferigile ar fi deci urmatoarea : subfaza I A, 550 - sfirsitul secolului VI ; I B, in jurul anului 500 ; II A, prima jumatate a secolului V; II B, in jurul anului 450 ; II C (necropola plana) euprinde intervalul dintre II B ~i aparitia influentelor La Time, deci a doua jumatate a secolului V; III A, sfirsitul secolului V ~i III B, in jurul anului 400.
185

~o

183 K. Kromer, op. cit., pl. 6/7,9 asoclatia din pI. 9/617.

~i pI. 16/2,3 sau

184

De exemplu

asociatia

din mormlntul

de la Beli

Izvor

(B. Nikolov,

op.

cit., p. 164, fig. 1 ~i 2).

La

Hlstria

asemenea

ccramica

continua

~i in sec. Y (inf.

Maria

Coja).

~l

Cronologia relativa

CronoloSia

relativa
tir~iu_

a HaUstattului

PRIN Hallstattul tirziu se intelege, in general, perioada cuprinsa intre 600 ~i 400 i.e.n. Caracterul relativ izolat al celor mai multe descoperiri permitea cel mult 0 datare generals in cuprinsul seeolelor VI - V, rareori procedindu-se la distinctii in cadrul acestui interval. Periodizarea de la Ferigile arunca 0 lumina mai clara asupra multor aspecte obscure ale Hallstattului de stirsit. Intr-o lucrare speciala (vezi nota 36), procedind la periodizarea complexului Basarabi, am ajuns la concluzia ca Hallstattul mijlociu (cuprinzind perioada de dezvoltare a acestui complex) rncepe, in spatiul carpato-danubian, la sfirsitul secolului VIII i.e.n. (sfir~it de Hallstatt B3, dupa Muller-Karpe). Perioada de inflorire a complexului Basarabi este secolul VII. Catre sfirsitul acestui veac complexul Basarabi are tendinta sa se descompuna, 0 serie de elemente insa se VOl' entine in oontinuare in dim verse grupe locale, printre care ~iin cimitirul tumular de inhumatie de la Basarabi, cel mai legat de culjnra-mama. Persistenta in Hallstattul tirziu a elementelor Basarabi pare sa fi fost mai puternica in Cimpia Dunarii decit in alte zone. In sud-vestul Olteniei ~i in Banat se manitesta, la sfirsitul secolului VII, cultura ilirica, Necropola tumulara de inhumatie de la Balta Verde reprezinta de fapt 0 enclava ilirica 186. Remarcam ca numai la 20 km depart are de Balta Verde, la Basarabi, populatia locala, desi suferind 0 puternica influenta ilirica, a continuat sa se mentina, asa cum 0 dovedeste ceramica cu decor tipic (vezi nota 36). Orizontul cultural Balta Verde a cuprins, in parte ~i in mica masura, ~i nord-vestul Bulgariei, de unde se cunosc numeroase descoperiri, din pacate izolate, din aceasta vreme 187. Nu stim care era situatia in prima jumatate a secolului VI in restul ~arii noastre ~i in Cimpia Tisei. Complexele hallstattiene tirzii din aceasta din urma arie sint toate datate cu ajutorul asa-ziselor obiecte scitice. Avind in vedere ca, in nordul Marii Negre, cultura scitica se dezvolta in tot cuprinsul secolului VI, este de presupus ca influentele ei spre apus sa fi aparut destul de timpuriu, Pe de alta parte, probabil, elemente Basarabi au durat pe aloeuri ~i pina la inceputul secolului VI i.e.n. 188. In cadrul acestui tablou, periodizarea de la Ferigile este capabila sa ajute Ia 0 divizare mai precisa a subfazelor Hallstattului tirziu. Pe de alta parte insa, disproportia dintre periodizarea vaga (in cadrul unui interval de 150-200 de ani) a descoperirilor tirzii hallstattiene din sud-estul Europei in general ~i periodizarea, la Ferigile, pe faze de scurta durata a unui interval ce nu depa~e~te 100 de ani, alcatuie~te prin186 Teza, sllstinutii eu noi argumente (AI. VlHpe, in SCIV, XIII, 1962, 3-4), se opune parerii lui D. Bereiu care eonsidera grupul Balta Verde fie traeic (D. Bereiu ~i Eug. Com~a, op. cit., p. 483 ~i urm.), fie l'_mestecat (idem, In Islaria Ramiiniei, I, p. 152-153). 187 La bibli.ografia citata de D. Berciu ~i Eug. Com~a (op. cit., p. 481) sc adauga ~i B. NikoIov, op. cit. Va

trebui insa sa se distingii, studiind ritualul de inmormintare, cc estc strain (ilirie) de ceca ee este autohton. 1S8 Este cazul deseoperirilor de la RemeteaPogonici, rn. Re~ita ~i Vissg, rn. Lugoj, ambelc In Banat (I. Stratan, in Maleria/e, VII, 1961, p. 163-169).

cipala piedica in sincronizarea lle care 0 incel'ca~n in cele ce vurmeaziL In vi.itor, un studiu comparativ al mai multor necropole penodIz~te dl~pa l~~toda celei de l~ Ferigile ar putea rezolva, eu mult suc~e.s, er~)JlO~ogIaa~a?.u~~~ta a. Hallstattului tirziu. Sa examinam, pornind de la Fenglle, diteritele posibilitati de smcromzare eu descoperiri ale Hallstattului tirziu din sud-estul Europei. . . In cadrul ariei aspectului Ferigile, faza I A a fost, cum am mal spus, bine observata la Curtea de Arges. Dat Iiind ea aceasta necropola ~u a fost s.apat~ int~gral si este in parte distrusa (vezi nota 4), nu s-a putut preciza 0 stratlgrafl.e orizontala. Din materialul mai multor morminte rezulta insa ea se poate considera ~lprezenta subfazei I B ~i chiar II A. Nu avem de ~oc indiei~ pent:u subfaza II B. l!n m~rmin~ secundar izolat apartine fazei III., Mormmtele ~ ~l II din tum. ~ de la 'I'igveni .(vezI nota 7) apartin fazei II A, mormmtul III fazei II B sau II C Jar tum. 2 ~azel III. Descoperirile de la Tirg~orul Vechi se refera la subf.azele 1;£ A ~! !_I ~~ cele de la Budureasea 189 la subfaza II A. Deseoperirea de la PIOle~tI-TnaJ (vezi nota 24) apartine desigur fazei I, iar cea de la ~eiu (vezi ~ota 2.3flni p6ate-f~ at.ribuita cu precizie vreunei faze anume. Este probabil ca mormmtele ~e !a O~o_be~tl (Titu) (vezi nota 93) sa apartina subfazelor II B sau II C. Nu avem mea suficiente elemente pentru a data necropola de la Vaidee~; pare a fi v.or1?,a, Ferigi~e I!. de Stratigrafia asezari! de la Govor~-sat (n~. Rm. VUcea), nu ne ~Juta.n:t mare masura: In cel mai de jos nivel s-au gasIt matenale corespunzmd Iazei Ferigila II C, III ~I chiar mai noi. Tot aiei s-a gasit 0 fibula tracica, 0 fibula Dux ~i un buton de toarta de traditie Ferigile I (vezi nota 78). . Largind aceste date in aria pe care, intr-o luerare mal veche 19°,0 numeam a complexului Btrsesti-Ferigile, c~nstatam ca Ferigile I. corespund~ ~azei ~irse~~i I (morm.inte tumulare de incineratie cu invontarul pe sol; akmakes, aplica eruciforma, topor bipen etc.). Mormintele secundare ~e la Birsesti (f.a~a II), simila:e tip1_liui2 a2 de la Ferigile, s-ar situa in orizontul subfazei II B de Ia Forigile. Pentru a intregi tabloul, putem spune ca Ferigile I A - II A concor.da cu B.irse~ti liar Ferigile II B. cu Birse~t! I~. De asp~c~ul Birsesti se leaga descoperinle (dvesI~ur funerare) de ~a PIatra-Freca~eI (rn., Mac~n, reg. Dobrogea), printre care doua fibule cu scut be otic 191; ~ste Yorba. de BlT~e~tII. Decorul din interiorul straohinilor evazate (grupe de caneluri pe margine) aminteste de decorul 3 b de la Ferigile. De asemenea, profilul ce~tii pintecoase este de tip III A, ceea ce ne-ar indrepta spre fazele I B ~i II .A de la Fe~igile. Descoperirea la Sa:inasuf (rn, Tulcea, reg. Dobrogea.), intr-o asezare cu material local amestecat cu Import grecesc a unei strachini evazate lucrate Ia roata 192, indica secolul VI pentru contactul dintre ~omplexul Btraesti-Ferigile ~i cultura locala din Dobrogea de nord. Grupul Gura Padinei (vezi not~ 32) ami?t~~te, prin cera~ica, mai .degra~a faza Ferigile II, desi piesele de m~tal. (zabalel~ ~~!lbula) .par a fi cev~ !llal vvechI.vEst~ posibil ca in grupul Gura PadI.neI carac~er~~tIcIle faze~ II d~ la FerIg~le. sa apara mal devreme sub influenta fondulUl BasarabI, fnnd astfel smcrOD.lcecu FengIle I B. Atit necropola de la Dragoie~ti cit ~i cea de la Tele~t~ (I'll. Gorj, }eg. Oltenia) (vezi nota 9) prezinta multe elemente co~une c~ .faz~ Fe~lgil~ III (cana c"':l0 to~rta suprainaI~ata, funduri inelare). La Tele~tl s-a gasIt ~I 0 fIbula de tIP DonJa Dolma.
189 De seopeririIe de Ia Tirg~orul \"echi ~i Budureasca au fost facute de \". Teodorescu. lVIaterialul 191 Sapiituri Aurelian Petre ~i D. Vilceanu. Fibulele apar~in tipului Bl de la Ferigile. 192 Siipaturi 1964, P. Alexandreseu. $i la Bjrse~ti s-a descoperit un exemplar de straehina evazata lucrata eu roata (S. l\'Iorintz, informatie orala).

inedit in muzeul Ploie~ti. 190 In Dacia, N.S., IV, 1961, p. 195.

93

Ferigile
'I'ipul mormintel?r de la 'I'elesti ~i Drilgoie~ti nu se aseamana 1ns11 mormintele de cu t.ip 2 b sau 3 dI.n faza III d~ la Ferigile. Ritualul corespunds mai dcgraba tipului 1 a~ sau 1 b. Dm aee:"te cont-;I~erellte, sintem inelinati a data in faza }'erigile II aeeste d?uav neeropole. ~a~~r~alul publieat din aeeste neeropole nu este in masura sa ne eonvmga a~uR~a ~ataI'll _II:' seeolul VI al .n.~cropol~ivde la; Dragoiesti, cum. propunea I? Bere~u . DII~potnva, aspectul eeraml~ll ne obliga, mal degraba, sa presupunem ca ritualurile 1 a ~l 1 b s-au mentmut mal multe vreme in depresiunea Tg. Jiu pina in vremea corespunzatoars fazei III de la Ferigile. ' . Din cele spuse ~ai vsus despre necropo.lele de la Basarabi, Balta Verde ~i Gogosu (vezi nota 8), rez~ta ea subfazele I B ~l I~ A de la Ferigile sint paralele cu nee~op.ola t~mulara de la Gogosu (Gogosu I), iar subfaza II B Ferigile, cu mormintele de memeratde de vIa Gogosu (Gogo~"?II). Presupunem, deci,ca subfaza I A Ferigile este e.o~tempor.a~~ ~u Balta Ver~e §l Basarabi. Comparatia ceramicii din cele trei descoperm este difICIla,vdeoarece .fleeare ~~p presmta ~ a.s~eet aparte. 1n acelasi timp, laoBalta .Verde s-a gasit exclusiv eera~lllea abipica (straehllll I A,!sau cesti pintecoase). I?mtre piesele de metal care caracterizeaza cele doua neeropole din sud-vestul Olteniei fibula Vace (cu eoaste ~i eu scut be otic) §i pumnalul cu miner in T Iipseso la Ferigile: Presupunem, a§a~ar, ca s~bf~za I A de la ~er!gile este numai in parte contemporana eu Balt.~ ~erde §l ~as~rabl ~l anume eu sfirsitul aeestor neeropole. Evident, aeeste e?nCIUZllsmt :valablle l.n m~r~ pentru tot grupul de deseoperiri hallstattiene tirzii din zona ~ortllor de FIeI' §l.dm nord-vestul Bulgariei, A§a, de exemplu, mormintul de 1~~rQlan (p~bnevo). (vez~ nota 164), eu plesa de centura ajurata, cu saltaleone, eu fibul« cu piciorul triunghiular ~icu seut beotic este sineronie eu Ferigile I B deei se dateaza catre 500 i.e.n.' , ~a;i difieile ~int sin~ronizaril~ cvu c~lt!Ira .ilirica din Bosnia, datorita lipsei de cercetan regulate l~ zona mte!~~dIara. ~apa;tu~lle de la Glasinac (vezi nota 13), fiind foarte vechi, nu satlsf~c necesitatil« s~udm!m d~n vr~mea noastra. Reeentele sapaturi ~e vcontrol de la 9-1~sm~c au ~at. la iveala 0 situatie mult mai complexa, nebanuita mea pe .vrem~~ sapaturilor lui FIala. De aceea, periodizarea aparent detaliata a lui Benae ~l CO.VIC poavte Ii pus a ~a indoiala, Acceptam c.a juste reetificaril« propuse de M. Garasanm,. dupa e~re Glasm~c IV a §l b constituie 0 singura faza, databila in Hallstattul CIaI' Glasmac IV c §l V a formeaza 0 a doua faza databila in Hallstatt D cu sttrsitul in a dona jumatate a secolului V 194. Limita dintre aceste doua faze nu este c~ar sesizabila. Din examinarea materialului metalic rezulta ca fazele IV c ~i : a smt ~r088? modo conte_rnpor~ne eu Ferigile I A-II B. Cele spuse despre Glasinac ~~~ valablle §Ipentru D.onJa-Dolma. Data de inceput a acestei a doua mari necropole IhrlCe este greu de preCIzat. Ea corespunde sigur in timp cu Glasinac IV a deci se plaseaza p~ la ~fir§itul secolului VII .. Durata de. dezvoltare este prin urmare ~aralela, m mare masura, cu eea a necropolel de la Fengile. Cum s-a vazut in cursul lucrarii noastre, la Donja-Dolina am gasit multe analogii nu numai in inventarul metalic dar chiar §i in cel ceramic, cu necropola de la F~rigile. Remardim ca multe dintr~ vasele mormintelor de incineratie de la Donja·Dolina sint asemilnatoare orizontului Gogo~u II ~i Ferigile II B §i II C (de exemplu vasele borcan VI AD cu incizii oblice
v

Cronologia

rclaiiud

pe margine san cu briu alveolar dispus oblic)195. Este yorba, probabil, de acelasi orizont cultural, de la mijlocul §i din a dona jumatate a secolului V. Puterniea influenta greeeasca ee s-a exereitat asupra ariei sud-tracice face aproape imposibila 0 comparatie a eeramicii §i, in mare masura, chiar a obieetelor de metal din aceaeta zona 196 cu inventarul neeropolei de la Ferigile. Desigur, multe morminte traeice din Bulgaria centrala §i estica §i de pe coasta dobrogeana se dateaze in secolele VI- V197.Datarile relativ precise ale aeestor morminte nu ne sint de mare folos, din cauza lipsei de analogii in ee priveste materialul. Abia in orizontul Ferigile III, cind influenta culturii sud-tracice razbate din plin la nord de Dunare, putem utiliza oronologia regiunilor sud-dunarene. Cum am mai spus, Ferigile III se dateaza in special pe baza strachinii cazanel I C, de tip Duvanli. Din aceleasi motive generale, presupunem ~i contemporaneitatea grupului Alexandria eu Ferigile III. Paralelele dintre Ferigile ~i necropolele din nord-estul Bulgariei, de la Ravna ~i Dobrina, le-arn examinat mai sus. Este demn de remarcat ca in aceasta zona, attt de apropiata de infloritoarea cetate Odessos, nu s-a exereitat 0 mai puternica influenta greeeasca, 1n special in orizontul Dobrina-Ravna I marfa greceasca este cu totul sporadica. Aceste necropole Iiind tnsa bine datate, vor ajuta in mare masura la cunoasterea si datarea orizontului cultural din acea vreme din valea Dunarii. Numai 0 strtnsa inrudire cu acest din urma orizont ar putea explica existenta numeroaselor elemente comune dintre Bulgaria de NE si grupul Ferigile. In acest sene, inrudite §i contemporane cu Ravna I stnt §i cele patru morminte de incineratie de la Cernavoda (vezi nota 52), in inventarul carora s-a gasit un miner reparat de oglinda greco-scitiea~ Da~ate in a doua jumatate a secolului V, mormintele de la Cernavoda corespund in bimp subfazelor Ferigile II C ~i III A. Deocamdata sint inca difieile sincronizarile cu Hallstattul t.irziu din valea Dunarii din lipsa de cercetari sistematiee §i ehiar de deseoperiri suficiente. 0 situatie speciala 0 reprezinta mormintul de incineratie de la Ciurelu, linga Bueuresti, unde s-an gasit sase vase (3 vase borcan VI A, 2 vase pintecoase V A §i V B, dona vase prntecoase cu margine a evazata) toate eu Iundul in SUS198•Acest ritual a fost atestat ~i in cimitirul Basarabi de la ~oldane§ti (RSS Moldoveneasca.F". Vasele de la Ciurelu insa nu poseda caracteristieile tehnieii vaselor din eomplexul Basarabi, ci pe ale celor din Hallstattul tirziu. De aceea, analogi a de ritual nu este suficienta pentru a incadra in complexul Basarabi mormintul respectiv. Faptul ea acela~i ritual se intilne~te ra~,. ~i in orizontul Birsesti 1200 ne ofera un indiciu mai apropiat de datare pentru descopennle de la Ciurelu. De' aeee~ sintem inclinati a considera mormintul de la Oiurelu ca apartinind unei epoei e~ntemporane eu Ferigile I A-II B ~i reprezentind vestigiul unui orizont cultural dezvoltat din eomplexul Basarabi. Acest orizont din Hallstattul tirziu ar putea fi mai bine definit reunind 0 serie de descoperiri izolate din Cimpia Dunarii, cum ar fi Gura Padinei (vezi nota 32), Hotarani (vezi nota 39), Dabuleni
195 C. Truhelka, LXVIIj6,7 etc. 196 A se vedea,

in

WM BII, IX, 1904, pl. LXVj1;

R. Vulpe,

91

D. Berciu ~i Eug. Com~a, op. cit., p. 479. JV!. Garasanin, ChroflOiogiscizelind Elhnische Probleme der Eisenzeit aUf dem Balkan, in Alii del V I
193 194

Congresso Internazionale delle Scienze Preisloriche Proloisloriche, vol. I, Roma, 1962, p. 179-195.

dans les
Paris,
197

regions Ihraces de la Peninsu/e

in general,

L'dge dll fer ba/canique,

1930. P. Alexandr('scu,

198 D. V. Rosetti, in PMMB, 2, 1935, p. 53-57, fig. 5-11. 199 A. I. Meliukova, in ML4., 64, 1958, p. 57 ~i urm. 200 S. Morintz, in Materiaie, VI, 1959, p. 232.

op. cit. (v('zi nota 33).

Cronologia relaiiva Ferigile (vezi nota 40), Boian (vezi nota 62) 201§l, III ultima instan ta , orizontul Gogosu II. Toate aceste desc(rperiri contureaza de pe acum un orizont cultural, care, cum presupuneam ceva mai sus, pare a fi strins inrudit cu descoperirile din Bulgaria de NE. Din paeate, cele citeva fragmente grecesti cu figuri rosii, gasite relativ izolat in aceasta arie, nu sint in masura sa ne aduca alte Iamuriri cronologicew-, Relatiile cronologice ale grupului Ferigile cu Transilvania §i Cimpia Tisei sint ingreunate de caracterul redus ~i fortuit al descoperirilor, unele inca insuficient publicate. Ne referim la cimitirele de la Ciumbrud (vezi nota 26) §i Criste§ti203 (Transilvania) §i la necropolele inedite de la Tapi6szele §i TiEzaV'asvary204.In realitate, in afara eimitirului de la Tg. Mures (sapat in 1912) (vezi nota 88), de grupul de morminte descoperite la Cipau (vezi nota 89) §i de cimitirul de la Bekescsaba-Fenyes (vezi nota 168) (sapat in 1942), nu ne ramine ca punet important de legatura decit necropola biritualg de la Szentes-Vekerzug (vezi nota 28), din care s-a sapat circa 0 treime intre 1950 §i 1954. Restul descoperirilor din aceasta vreme sint reduse, rntimplatoare sau izolate, Din desele referiri Ia cimitirul de la Vekerzug facute in cursul luerarii noastre, a reie§it strinsa legatura dintre neeropola de pe Tisa mijlocie §i Ferigile. Din paeate, cimitirul de la Vekerzug nu a fost sapat in rntregime si, desi exista indicii privind 0 dezvoltare regulata in spatiu, nu se poate inca proeeda la 0 analiza a stratigrafiei orizontale. Din cele 151 de morminte, mai bine de jumatate erau de inhumatie, majoritatea in pozitie tntinsa, in direotia est-vest. Din 41 de morminte de incineratie sigure, 26 prezentau ritualul raspindirlt pe sol al cenusei §i oaselor, iar 15 contineau urne. In margine a de sud-est a cimitirului s-au gasit 14 morminte de cai cu zabale §i piese de hamasament. Data de inceput a necropolei de la Vekerzug, apreciata de M. Parducz in epoca prescitica (inceputul secolului VI), pe baza fibulei de tip Donja-Dolina §i a unei strachini cu marginea areuita in interior (tipul I A2 de Ia Ferigile)205, nu rezista criticii in stadiul de astazi al cercetarilor. Cum am vazut, fibula mai sus pomenita nu poate fi mai veche de sf'iraitul secolului VI, fiind propriu-zis caracteristica pentru secolul V, iar strachina respectiva nu constitute in nici un caz un criteriu de datare. 'I'inind seama de totalitatea inventarului metalic, cele mai multe analogii le putem face cu subfazele I B-II A de la Ferigile (zabale, virfuri de lance eu teaca, topoare-ciocan, bratari, fibula Donja-Dolina etc.). De Ferigile I A nu aminteste decit zabala cu cap de cal, eventual §i 0 parte din celelalte zabale cu mustiucul fix, precum §i diseurile cu decor "en repousse", care insa sint gasite in contexte analoge subfazei I B Ferigile. La Vekerzug, in ciuda numarului mare de morminte descoperite, nu s-au gasit akinakes-uri, de§i in Cimpia maghiara aceasta arma este destul de des intilnita. La Vekerzug
201 De acest orizont trebuie sa mai legam 0 serie de descoperiri izolate, raspindite prin Cimpia Dunarii, cum ar fi vasul pintecos (urna?) de la Slobozia, rn. Giurgiu (muzeul Giurgiu), vasul pintecos de la Dealul Piscului (Bucure~ti, Muzeul ora~Lllui Bucure~ti), materialul hallstattian de la Manastirea (Gh. ~tefan, in Dacia, II, 1925, p. 389-390, fig. 5 ~i 6), materialele gasite Ia Magurele (Bucllre~ti) (informatie P. Roman, inedite) ~i altele. 202 Este vorba de fragmentele descoperite la Cotofenii din Dos (rn. Filia~i, reg. Oltenia) ~i lacul Tei (Bucure~ti) (1. Nestor, Der Stand der Vargeschichtsforschllng in Rumanien, in 22 BRGK, 1932 (1933), p. 157 ~i pI. 19/4,8); recent, s-au mai descoperit incii doua rragmente la Militari (Bueure~ti) (VI. Zirra ~i GIl.

96

Cazimir, In Cercelari arheologice In Bucure$fi, 1963, p. 51, fig. 3/2) ~i la Fundenii Doamnei (Bucure~ti) (VI. Zirra, in Materiale, VI, p. 758). Ambele se dateaza In sec. IV I.e.n. 203 0 scurtii notitii a fost publicata de I. H. Cri~an, in Din aclivitatea §tiintifica a Muzeului raional Media§, 3, 1955 -1956, 'po 63 - 64. Dupa predarea prezentei lucrari a aparut raportul lui I. H. Cri~an in Acta Musei Napacensis, II, 1966, Cluj, p. 58. 204 Materiale izolate slnt ilustrate de Bottyan Arpad, op. cit., pI. XXII-XXVIII. Recent s-a mai siipat un Intins cimitir din aceasta vreme la Tiszavasvary (Ungaria de E). Materialul inedit ne-a fost In parte ariitat de Irina Lengyel. 205 Vekerzug, II, p. 74.

s-a gasit relativ putina cera mica (rar morminte cu mai mult de unul sau doua vase). Caracteristic este numarul mare de vase lucrate la roata, mai ales cani bitronconice cu 0 toarta suprainaltata, asemanatoare vasului luerat la roata de la Gogosu, 'I'intnd seama de contextul descoperirii de la Gogosu, trebuie sa conchidem ca aceasta forma este tdpica §i freeventa in Cimpia Tisei §i in zona dintre Dunare §i Tisa inca de la sfirsitul secolului VI. La Chotin, asemenea vase au fost gasite impreuna cu 0 fibula naviformas'". La Vekerzug, mormintele de Incmeratie reprezinta un orizont mai ttrziu, ritualul cu oasele §i cenusa pe sol explicindu-se ca 0 faza de tranzitie intre cele doua rituri. ('el mairecent mormint de la Vekerzug(M 64) este de ineineratie fn urna ; drept urna servea un vas ptntecos cu git §i margine rasfrinta, care aminteste de tipurile celtice. Datarea sfrrsitului necropolei la sfirsitul secolului IV pe baza unei fibule (variante a tipului Dux) gasite intr-un mormint de inhumatie ni se pare justa. In concluzie, socotim ca cimitirul de Ia Vekerzug incepe la sfirsitul subfazei I A sau inceputul subfazei I B de la Ferigile, fiind in acelasi timp contemporan cu necropola de la Gogosu. De aceea sintem rnolinati a crede ea stratul eel mai vechi de morminte de la Vekerzug se afla in zona de sud-est §i est a cimitirului, acesta evoluind in linii mari, spre vest. Desigur, necropola de Ia Vekerzug, ca §i alte deseoperiri similare din Cimpia Tisei, a avut 0 dezvoltare proprie, netulburata de influente asemenea celor ce caracterizeaza faza Ferigile III, pina in secolul IV, cind apar primele elemente de cultura eeltiea. Din pacate, nu sintem in masura sa judecam §i celelalte neeropole din estul sl nord-estul Ungariei, dar 0 privire de ansamblu asupra materialelor, inclusiv a descoperirilor izolate sau intimplatoare, ne duce Ia concluzia ca cimitirul de la Vekerzug reprezinta un exemplu tipic pentru cultura din Cimpia Tisei. Trebuie 'totusi sa presupunem ca a existat §i un orizont mai veehi dccit inceputul necropolei de Ia Vekerzug, orizont care ar corespunde subfazei Ferigile I A. Numarul relativ mare de akinakes-uri, zabalele cu cap de cal, aplicele in forma de cerb de la Zoldhalompuszta, Tapioszentmarton §i Gyoma, mormintul de la Artand207, vorbesc pentru 0 data mai ridieata, De aceea, credem ca cel mai vechi orizont al descoperirilor de tip asa-zis scitic din Ungaria este sincronic cu subfaza Ferigile I A. Situatia din 'I'ransilvania este §i mai greu de analizat, datorita lipsei de eereetar! ample. Ceea ce ne izbeste in primul rind este caracterul relativ grosolan al eeramicii, Nu am intilnit nicaieri ceramics fina prezentind tehnica §i decorul specific grupului Ferigile, mai ales din subfaza I A. Este rara de asemenea ceramica lucrata la roata208, atit de freeventa in Cimpia Tisei. Ritul de inmormintare este, in marea majoritate a cazurilor, inhumatia in pozitie intinsa. AI' fi foarte interesant de §tiut daca cele citeva morminte de incineratie, de la Teiu§ (vezi nota 27) sau Ciumbrud (vezi nota 26), sint mai recente decit cele de inhumatie. Din pacate, ne lipsesc ori ce fel de elemente care sa ne indice raportul dintre cele doua rituri2083.Datarea mormintelor din Transilvania se face numai pe obiectele de metal.
1\1. Dusek, T hrakisches Graber/e[d .. in Chafin, p.36. l\Iormintul (sau tezauruI?) contine, intre altele, o hydrie de bronz luerafii Ia Sparta in jurul anului 570, un topor cioean, un vlrf de lance de fier ~i bratari de aur eu eapetele conice. Descoperirea se dateaza foarte probabil in a doua jumatate a sec. VI (M. Parducz, in Acta .1rch. - Budapesta, XVII, 1965, p. 137-229. 208 Cea~ea eu 0 toarta suprainaltatii, lucratii din
206 207

pasta cenu~ie fina, din mormintul 8 de la Tg. Mure~ (1. Kovacs, op. cit., p. 266, fig. 33/2) este in realitate lucrata eu roata. 2083 eredem ea cele citeva morminte de inciNu neratie din Transilvania descoperite intimpliitor inclusiv eimitirul (?) de la Uioara de Sus (rn. Aiud, reg. Cluj) - publieate de J. H. Cri~an (Dacia, N. S., rX,1966, p.133 ~i urm.), dupa terminareaprezentei lucrari, schimba deocamdata datele problemei.

97

7-

c, 411;

F erigile

.r

Cronologia

relaiiud

Cel putin 0 parte din akinakes- uri sint contemporane cu .cele din. gru~~l Fer~gile (vezi mai sus p. 61), ceea ce presupune, in orice ~ecaz, exis~enta orlzo~tulUl Ferigile I A m Ardea~. Din capitolele preeedente s-a vazut ca c~le. mal m~llt~ oblecte, devmetal de la Fe~lgile se regasesc in Ardeal. Cu acest prIleJ: ~ent~on~n:t 0va;tl!,natoare de bronz III forma de veriga de care sint fixate alte verigr mal nuci, gasIta la O.urtea de. Arg~~ (pl. XVI/5), care are corespondente in mormintele contemporane ~l?- ~ran~ll,:"a;ma ~i Oimpia Tisei209• Amintim, de ase.me?-eva,ibu~ele cu scut beotl~ gasite Ill. Clmltl~ul f de la Tg. Mure~ (vezi ~nota 88) ~l Cipau (vezi n~ta 89) sa~ f~bula tIP DO~JaDolina de la Pi~chi210.In ceea ce priveste oeramica, mentionam ca III mo~mmte care in treacat fie spus contin putin inventar ceramic, apar de multe on vase • marl pintecoase (denumite impropriu "urne villanovi~ne'.'\ asemar;atoare celor de .. la Ferigile. Cescutele lIB cu buton ~ de la Tg. Mures ~l Cipau, c~re insotesc ~sem~n~a vase, amintesc de faza II Ferigile. Din perioa~a corespunzatoare fazei ~erlg~e III nu avem nici 0 descoperire sigura, Doar cele citeva vase inedite proyemnd din a~e~area de la Bartolomeu-Brasov, pastr~te in vmuze~l d~n "Bra~o.v,prezinta caracteristicile ultimei faze de la Ferigile. Nu tmem sa contmuam analiza t?-t~or m~terialelor trrzii . hallstattiene din Transilvania, pentru a ~aror datare ,~l di_ferentl.ere cronologiea nu putem adauga mare lucru la cele spuse III re~e.tate rIlld~l, in. ~~~~ ratura. Ne multumim cu observatia ca, in ansamblu, descoperirile de. epoca "sCltl~a din Transilvania sint sincrone cu subfazele I A - II B de la Ferigile, Nu exista date care sa se refere la un orizont mai vechi. Asupra evolutiei Hallstattului tirziu .. d f 211 din Transilvania in sec. IV nu putem spune nmuo concre t ' :?I0mentul ,e f al'a .. III o situatie deosebit de interesa.nta s~ ~?nst~ta in ace~sta :~l~me III Podoli~ ~i in Moldova de nord. Sapaturile din ultimii am de la .Stance~tI ~rn. Botosani, reg. Suceava) au dat la iveala 0 intinsa eetatuie de. la sfir~ltu~ secolului V1.. Elementele de datare foarte precise sint datorite materialelor de Import grecesti (am~ore de Chios), datind de la sfir~i.tul secolul~i VI Ji 1in p~im~ jumatat~ a secolulu.1 La Stance~ti au fost descoperrte cel putin do:ua mve.lur~, din care vprlmul ~atabll lvn intervalul mai sus pomenit, Faptu~ eel ma~ svurprmzator este .ca c~ra;_ml.ca lo.cala, lucrata in cea mai mare parte cu milla, prezmta caracterele celui mal t~ZlU O~IZ?nt hallstattian (Frumusita Birsesti II Ferigile III). Acest lueru este cu atlt mal Important cu cit, nu 'pr~a departe spre ~ord-vest, i~ Po~olia ~i ,regiunea c ernaut.i, descoperirile din vremea seitdca (vezi no~a 14), inclusiv morn:tl~tul de la Kr_3lgl!c (vezi nota 69), prezinta elemente coresp~nzIlld f~zelor I-;-II Ferlgile. t~tr-~devar, l.n Podolia s-an gasit morminte tumulare de mhumat.le. cu un mve!ltar ~etalicv ~l. ceramic ce se poate sincroniza, in mare, cu orizontul Ferigile 1. Mormmtele III urna din Podo-

?~

lia amintese de orizontul Ferigile II. in grupa din Podolia exista deci, in orice caz, un orizont mai vechi decit descoperirile de la Stance~ti, ~i anume mormintele tnmulare, care nu pot data decit, cel mai tirziu, din a doua [umatate a seeolului VI. Evident, distanta fiind foarte mare, nu putem sa com param in amanunte necropola de la Ferigile cu grupa "scitica" din Podolia. Deseoperirile de la Stance~ti 'insa obliga la datarea 'in intervalul dintre 550 ~i 500 a celor mai vechi descoperiri de caracter scitic din aceasta regiune. Aceasta datare se rasfrmge asupra intregului orizont cultural corespunzator din Ucraina subearpatica (grupa Kustanovice), Transilvania, Cimpia Tisei ~i zona subcarpatica, inclusiv orizontul Ferigile I A. Prin urmare cetatea de la Stance~ti ar corespunde in timp fazelor II A-III de la Ferigile. Desigur, la Stance~ti au actionat mai de timpuriu elementele care au dus la transformarea aspectului material din faza II in cel din faza III de la Ferigile.

Ani
700

EUROPAI BOSNIA CENTR.]

I

OLTENIA
DE SV BaltaVerde

FERIGILE

TRANSILVA· CTMPIA NIA TISEI

POD~lIA
MOLDOVAN

MOLDOVA S"lJO

DOBROGEA C1M~IA DUNJ\RII

Glasinac

"a po z z o "
(C. Basarabi)
(tum 12)
OJ

650

IVa-b
~i

B.Verde

Complexui

BASARABI

OJ
Q)

600 550 500 450 400

D.Doll ina

n:a

CJl
Q)

< to
"to

.,

.,
A

III
0"

-y.

_~.
-

__

Perioada
--

ArHnd
<:
fTl :x:; ~~U9Iik

'

"scitica

Blrse~ti I
§l

Sarinasuf Tariverde
<:1

GOgDsu 1-.2. :- - , ~ A Gogo~uII-T

.B

Clmltlrele "scitice"

...

~
~

~ -t

B irse~ti:n:
RAVNA

o
CI1

Ciurelu, Boian

c - - -N

z
(")

'" Z
Odobe~ti Alexandria
Zimnicea (IT) 11:

1Il
Elemente celtice Grojdibod (L T ) -----.

A B

Bra~ov
Bar+olorneu

Frumueita

I l> (Cernavoda)
RAVNA

Siobozia (One~ti)

98

Vezi nota 26 ~i M. Roska, in ESA., XI, 1937. 210 M. Roska, in Dolg.-Trau., Cluj, IV, 1913, p. 235, fig. 2/3. 211 0 indica tie ne este totusi procurat.a de mat.erialul cimitirelor tirzii de incineratie de Ja Dezmir (orasul Cluj), Blaj ~i Harman (orasul Brasov), datate la lnceputul sec. III pe baza rnaterialulul de Iactura celticii, abundent ma i ales Ia Dezmir (cf. I. H. CI isa n in A.eta Musei Nopocensis, 1,1965, p. 87-111). Materialul .meceltic" consta din vase mari pintecoase (tipul V C de Ia Ferigile), cani cu toarta supralnaltata ~i st rachini cu marglnea arcuita spre interior. In special cantle amintesc Iaza Ferlgile III (ca ~i vasul mic pintecos din pI. 1/2, op. cit, mai sus). cr. de asemenea mate209

r la.ul

mest.l, rn. Carei, reg. Maramur es (I. H. Cr isan, ,ylateriale dacice in necropola si asezarea de La Ciumesii,
Baia Mare, 1966). Pin a la incadrarea mal precisa a acestor descoperiri izolate din Ardeal, ne exprimam parerea ca avem de-a face cu un orizont cultural care contine elemente caracteristice sltrsitului sec. V ~i mai ales seeolului IV.
212 Sapaturi 1962 -1965, A. Florescu, care a t inu t si 0 comunicare la Institutul de arheologie in iunie 1964 ~i 0 alta la Sesiur sa a II-a a Muzeelor In decembrie 1965. Materialul este inedit, la muzeele din Iasi ~i Botosa ni.

de Iact ur a necelticii

din cimitirul

de la

Ciu-

~50
~OO
~~L__ ~ ~ ~

(L T)

__J

__ ~

~~..::
__

Elemente c e t t Ic e Blaj.Dezmir. _L~~ __

1~
~

Fig. 34 Tabelul cronologic al hallstattului

tirziu tn sud-estul

Europei.

Rezultatele acestei discutii le-arn ilustrat aici intr-un tabel sincronic (fig.34). Oonsideram Hallstattul tirziu din spatiul carpato-danubian ca incepind 0 data cu dezmembrarea complexului Basarabi, proces observat Inj3a de la sfirsitul sec. VII in zonele vestice ale acestui spat in, ~i care s-a acoentuat in restul tarii 0 data cu aparitia influen-

99

FcrigUe
telor estice (prima jumatate ~i mijlocul secolului VI). Epoca de adaptare a acestor influente straine, vestice ~i rasaritene, la fondnl local ~i care cuprinde cea mai mare parte a secolului VI, constltuie perioada Hallstatt D1" Perioada Hallstatt D, se caracterizeaza prin dezvoltarea locala, in cea mai mare parte a spatiului carpato-danubian, a complexelor culturale cristalizate in perioada D, ~i include intervalul de la sfir~itul secolului VI pina dupa 450 i.e.n. Perioada Hallstatt D3 se caracterizeaza prin prezenta primelor elemente latenizante din sud, care pregatesc procesul de trecere spre cea de a dona epoca a fierului. Perioada D3 nu in cepe in aeelasi timp in toate zonele spatiului carpato-danubian, iar in 'I'ransilvania ~i Cimpia Tisei cuprinde probabil intreg secolul IV.

Prelucrarea rezultatelor sapaturilor de la Ferigile a contribuit la definirea unui anumit grup cultural, grupul sau aspectul Feriqile, a carui arie de raspindire euprindea regiunea subcarpatica a Olteniei ~i a Munteniei, din partile Horezului pina in bazinul Buzaului (pI. XLI). Aceasta arie=-limitata la apus de largile depresiuni, ale Tirgu-Jiului ~ila rasarit de reducerea considerabila, pina la disparitde, a zonei subcarpatice in partile curburii Oarpatilor= este caracterizata prin vai orientate NS, despartite intre ele de dealuri inalte, creind mici depresiuni prielnice asezarilor omenesti, Aria grupului Ferigile corespunde unei zone geografice unit are morfologic ~i peisagistic, oferind asadar oomunltatii omenesti respective conditii de viata asemanatoare. Desi, asa cum a reiesit din lucrare, cele mai multe elemente ale ceramicii se dezvolta din complexul Basarabi, din Hallstattul mijlociu, 0 serie de elemente originale (cestile II A cu but on discoidal; tehnica canelurilor fine, decorul benzilor crucise (2) etc.) ne obliga sa luam in consideratie 0 component a straina complexului Basarabi din Cimpia Dunarii, Am aratat ca unele indicii ne tndreapta spre lIallstattul mijlociu din Transilvania, pina acuma foarte putin cercetat. Din informatiile pe care Ie avem la indemina reiese ca bazinul Muresului ~ial Oltului de sus erau, in acea perioada, tot 1n aria complexului Basarabi (vezi nota 36). Aspectul de aici, strins inrudit cu zonele extra-carpatice, avea, desigur caracteristici locale dobindite din fondul bogat al Hallstattului timpuriu. Pe de alta parte, in ciuda unor cercetari intense efectuate in ultimii ani, in aria grupului Ferigile nu s-au gasit vestigii mai importante din Hallstattul timpuriu (B) ~i mijlociu (C), care sa dovedeasca elemente premergatoare cimitirului de la Ferigile. De aceea, tragem concluzia ca grupul Ferigile s-a format ~i sub influent a unei componente din 'I'ransilvania, intr-o vreme cind se manifestau primele elemente ale culturii scitice. Fata de grupul Balta Verde, grupul Ferigile, in subfaza I A, se afla intr-un remareabil contrast. Lasmd la 0 parte eeramica, saraca in tillmri caracteristice la Balta Verde, cele doua grupuri prezintadeosebiri de rit ~i ritual, iarInventarul metalic indica sfel'!L<!E:l d!§J!,!bll!!~ tipurilor diferite : elemente vestice in sud-vestul Olteniei, rasaritene ~i locale la Ferigile. Este evident ca cele doua grupe tin de doua cercuri culturale deosebite. In subfazele Ferigilc I B:c:- I A, respectiv Gogosu I, deosebirile inceteaza a mai I fi atit de izbitoare. In cele din urma, 0 data cu modificarea ritlllui de inmormintare la Gogosu, in faza Gogosu II, respectiv Ferigile II B, diterentele dispar aproape complet. Cele dona grupuri par a se constitui intr-o unit ate culturala. Grupul Ferigile prezinta discrepante ~i fat a de grupele tirzii ale culturii Basarabi din Cimpia Dunarii, N e referim, in special, la cimitirul de la Basarabi, care mentine pina tirziu decorul specific complexului Basarabi. Situatia este mai greu de judecat in sud-estul Olteniei ~iin Muntenia de sud, deoarece lipsesc cercetarile sistematica in aceasta parte. Atragem insa atentia ca in vremea eorespunzatoare subfazelor Ferigile I B si II A se observa legatur! mai strlnse en Cimpia Dunarii. Ne referim Ta grupul Gura Padinei " (ceramicd ~i ritual) ~i la piesele de centura ajurate, cu lanturi spiraliee, al CarOl'tip de la Ferigile indica mai degraba 0 influente sudica decit sud-vestica (ilirica), Aceasta ori-

101

Ferigilc entare a grupului Ferigile spre Valea Oltului, mai ales Incepind din subfaza I B, reprezinta inceputul procesului de absorbtie al acestui grup in Hallstattul tirziu de la Dunarea de jos, fenomen observat ~i in evolutia grupului Balta Verde= Gogoau. In cel mai tirziu orizont, grupul Ferigile sutera din ce in ce mai mult actiunea elementelor culturale din sud ~i sud-est, care se manifesta atit in ceramic a cit ~i in ritualul de inmormintare. Publicarea stratigrafiei importantei a~ezari de la Govora (vezi nota 78) ne va arata cum a evoluat, in continuare, cultura materiala ce alcatuise grupul Ferigile. A~a cum a reiesit din lucrarea de fata, grupul Ferigile este strins inrudit cu grupul Birsesti. Intr-o luerare mai veche am reunit sub numele de cultura Birsesti-Ferigile (vezi nota 190) ~i grupele, inrudite mai ales prin caracteristici de rit ~i ritual, 'I'elestiDragoiesti ~i Gura Padinei. Revazind aceasta teorie in lumina celor constatate in lucrarea de fata, vom mentine denumirea de cultura san, mai bine spus, complex cultural Btrsesti-Perigile, mai ales pentru orizontul eorespunzator fazei I de la Ferigile. Astfel, complexul Blrsesti-Perigile cuprinde mai ales ariile celor doua grupe eponime. Grupul 'I'elesti-Dragoiestd se alatura grupului Ferigile intr-un moment mai tirziu, cind caracterul original al complexului Btrsesti-Ferigile a inceput sa fie absorbit in mediul cultural de la Dunarea de J os. In faza initiala, complexul Blrsesti-Ferigile, tmpreuna cu eomplexul asa-zis scitic di~ Po~oli~, cu grupa Kustanovice, cu eomplexul tirziu hallstattian (,,~citie") din 'I'ransilvania ~l cu complexul pe care-l numim Vekerzug-inglobind in aceasta denumire grupele asa-zise "scitice" din Cimpia Tisei-prezinta anumite trasaturi comune care pot determina un cerc cultural bine definit. Elementul definitoriu al acestui cerc eultural-care eunoaste rituri de i~mormintare diferite si a carui ceramica prezinta particuhlritati locale speeifice, desi de multe ori inrudite tntre ele -este inventarul metalic de faetura comuna, in care se intrezarese deseori elemente rasaritene. Ne referim la spadele seurte sau pumnalele de tip akinakes, gasite cu precadere in aceasta arie ; ele prezinta un tip caracteristic, ca ~i zabalele de fier, cele mai multe eu mustiuoul fix. Frecventa virfurilor de sageti (desi diferite ca tip) indica folosirea eurenta a arcului - trasatura speeifica triburilor din acest spatiu. Obiecte de podoaba, cum ar fi bratarile eu capete conice, inelele deschise sau cerceii cu capete discoidale, se intilnese cu precadere in aceasta arie. La acestea se adauga preponderenta difuzarii unor obiecte ~i elemente considerate ca venind din lumea scitica san din cetatile grecesti nord-pontice, cum ar fi: aplieele crueiforme, virfurile de baldachin, oglinzile, elemente de arta zoomorfa, anumite tipuri de ceramica, etc. De origine seito-iraniana este ~i akinakes-ul, iar psaliile cu cap de cal reprezinta rezultatul unei influente rasaritene prescittce in stepele nord-pontice ~i in spatiul carpato-danubian, Acest cerc cultural se poate numi cercul agatirs sau, de Iapt, traco-agatirs 213. A~a cum s-a putut deduce din cele spuse pina acum, grupul Ferigile este indiscutabil autohton. Indiferent de diversele influente straine, scitice sau ilirice, atit ritul ~i ritualul de mmormintare, cit ~i principalele elemente ale ceramicii si obiectelor de metal , ,

('onduzii lai:ia sa se vada in mod categoric legaturile genetice cu hallstattul mijlociu nord-tracie (complexul Basarabi, vezi nota 36). Acelasi Iucru se po ate afirma ~i despre grupul Birsesti, chiar daca influentele rasaritene sint acolo mai puternice. Privind acum cercul cultural traco-agatirs mai sus definit prin lumina orizontului Ferigile-Birsesti, vedem mai bine importanta elementului constitutiv tracic al acestui cere. Elemente intrusive rasaritene pot fi luate in consideratie doar pe cursul superior al Mure~u~ui ~i eventual in Cimpia Maghiara, In aceasta afirmatie ne sprijinim pe caracterul strain al ritului de Inmormintare in 'I'ransilvania centrals (inhumatia exclusiva), element contrastant atit fat a de epoca anterioara, cit ~ifata de 0 mare parte din mediul mconjurator. In acest sens grupul de pe Muresul superior face impresia unei enclave rasaritene in mediu nord-tracic, Pe de alta parte, data patrunderii acestor elemente straine pare a fi mai veche decit hallstattul tirziu propriu-zis (550-450 i.e.n.), cind toate grupele culturale sint bine cristalizate. Pentru discutarea cu succes a acestei probleme mai sint necesare cercetari in ceea ce priveste orizontul Basarabi tirziu in tot spatiul carpato-danu bian. Prin urmare, despre un cere cultural traco-agatirs nu poate fi yorba decit din a doua jumatate a sec. VI si pina ~a 500 i.e.n. Acest Iapt reflect a desigur 0 anumita situa.tie istorico-politica : in fat a apogeului puterii scitice triburile din Carpati au fost ' nevoite sa se constituie intr-o uniune tribala mai larga, pe care grecii de Ia Olbia 0 cunosteau sub numele de agatirsi, Daca tribul agatirsilor, probabil cel care a jucat rolul principal in inchegarea acestei uniuni, era, din punct de vedere etnic, tracie sau iranian, este imposibil de spus in momentul de fata. In orice caz, uniunea politica a agatirsilor era alcatuita mai ales din triburi nord-tracice, iar in sec. V, cind Herodot viziteaza Olbia, agatirsii erau complet traoizatl. A~a cum reiese din textul parintelui istoriei, agatirsii au reprezentat principals fort a care s-a opus expansiunii spre vest a scitilor iar raporturile dintre cele doua puteri nu par a fi fost de loc prietenoase 214. Privind astfellucrurile, avem 0 imagine istoriceste verosimila despre raportul de forte din vremea expeditiei regelui Darius (in jur de 514 i.e.n). Nu este nici 0 contradictie in textul lui Herodot, care, vorbind despre campania marelui rege, ii situeaza pe agat.irsi veeini cu neurii ~i cu scitii in zona extracarpatica 215 ~i textul in care ii situeaza pe cursul superior al Muresului ~i care se refera la momentul vizitei lui la Olbia (in jur de 450 i.e.n.) 216. Situatia arheologica pare a confirm a aceste texte ~i anume: la sfirsitul sec. VI cercul cultural agatirs cuprindea regiunile extracarpatice ale Rornaniei, in timp ce spre mijlocul sec.V orizontul Ferigile-Birse~ti se orienteaza catre Dunarea de jos, grupul de pe Muresul superior raminind astfel izolat la zona respectiva. Oercul agatirs este bine definit fat a de cel iliric, care include, Ia un moment dat, grupul Balta Verde. Virfurile lungi de lance, cutitele mari ~i sabiile cu un tai~, obiectele de podoaba caracteristice, in special varietatea de fibule, ritul inhumatiei cu un ritual
214

Herodot

t lei lui Darius

IV, 119, 125, pentru perioada expcdi~i IV, 78 pentru conflictul Spargapeites-> IV, 100, 125. Granita dintrc ncuri sa fi fosl pc undeva prin Podolia,

102

propusa de noi nu trebuie luata in aceeasi acceptiune cu cea similara folosita de D. Berciu
213

Denumirea

in Die Slellunq der Geten im Lichte d;;:-XrcMologie, Dacia, N.S., IV, 1961, p. 163-185. .

in

Ariapeites.
215

Herodot

~j ugat Irsi trebue

cultura "scitica" din Podolia apartinlnd de Iapt ccrcului cultural agatirs. 216 Herodot IV, 48, in context de dcscrieri de ordin geograf'lc sl e tnograf'ic care se retcra la situatia din momenl ul accla, .

loa

Ferigile relativ unital', sint principalele elemente ce caracterizeaza cercul iliric. Cultura materiala a triburilor de la Dunarea de J os ~i de la sud de Dunare a avut mai multe contacte cu eereul ilirie deeit cu eel agatirs. Binetnteles, alaturi de elementele locale precumpanitoare, infhienta sud-tracica (a culturii materiale de la sud de Balcani) si, indirect, cea greeeasca au fost acelea care au dat nota caracteristica a culturii materiale de la Dunarea de Jos. Acest complex cultural al tracilor dunareni (inclusiv grupul triballilor, care incepe sa se contureze arheologic in grupul Vratza) a exercitat, incepind din sec. V i.e.n., 0 influent a progresiva de la sud spre nord, contribuind in mod hotaritor la destramarea unitatii culturale a cercului traco-agatirs. De asemenea, complexul cultural al tracilor dunareni, pasind mai de timpuriu (inca de la mijlocul sec. V) in a doua epoca a fierului, a contribuit la difuzarea spre nord a formelor ceramicii lucrate cu roata sau a pieselor de Iactura greceasca. La sfir~itul sec. V ~i mceputul celui de al IV-lea, grupul Ferigile este integrat in cercul cultural, predominant getic, de la Dunarea de J os.

A
CatalosuI descoperirilor

ne

N~cropo[a tumu[ara.
Pentru ;buna 1,n!elegere a catalogului de mai jos. esie necesarii citirea prealabila a rindurilor

Pentru a obtine 0 prezentare amanuntita ~i exacta, dar in acelasi timp cit mai concentrata, am recurs Ia 0 serie de formule conventionale care VOl' economisi multe deserieri, inutile prin repetitia lor. Tumulii au fost descrisi in ordinea in care au fost sapati, putind fi gasiti pe planul general, cu ajutorul carelajului indicat in catalog Ia inceputul descrierii tumulului respectiv. Respectarea ordinii sapaturilor, desi Ingreuneaza rntrucitva eitirea planului, prezinta avantajul de a oferi cititorilor un document cit mai fidel, care sa refleete evolutia conceptiei noastre in eereetarea necropolei. 0 renumerotare, pe linga ca ar complica mult cercetarea direct a a materialului, mareat in ordinea pe care 0 publicam, ar eonstitui 0 prezentare preoonceputa a unei periodizari rezultate, in cea mai mare masura, din interpretarea insa~i a sapaturii. In descrierea mantalei de bolovani a tumulilor, se VOl' considera suficiente planurile, adaugindu-se explicatii scrise numai acolo unde datele nu rezulta direct din plan (vezi, la inceputul lucrarii, legend a planurilor). Printr-un tumul, intelegem unitatea unui complex acoperit cu bolovani. Mormintului principal ii apartine tot complexul acesta ~i inventarul sau, cu exeeptia zonelor delimitate special pe plan ca morminte secundare. Morminte secundare sigure sint numai acelea un de s-an gasit oase sau carbuni intr-un complex care a perforat evident mantaua mormintului principal sau se afla in afara acesteia. Am considerat tot ca morminte secundare sigure citeva s+tuat ii unde s-a gasit cite un grup tipic de vase in situ, fie perforind mantaua mormintului principal, fie in afara aeesteia, ehiar daca nu contineau oase calcinate. Ca morminte secundare probabile (notate cu asterisc, de ex. 'M III), am cons iderat aeele complexe fara oase sau carbuni, care sint situate, de obicei, in marginea mantalei, Iormeaza un grup tipic funeral' si, prin situatia lor stratigrafica, deranjeaza mantaua mormintului principal, dovedind in mod aproape sigur 0 depunere ulterioara. Avind in vedere ca majoritatea covirsitoare a materialului ceramic din mormintele cu inventarul pe sol este depus fragmental', consideram necesar a prezenta in procente proportia de fragmente depuse din vasul respeetiv. Aeest lucru, evident, nn a putut fi faeut eu exaetitate matematica, de aceea am prezentat cifrele rotunjite din 10 %

105

Fcrigilc in 10%. Astfel, mentiunea de 200/0 inseamna "circa 20%", adica 0 medie intre 15% ~i 25%. . Consi~eram ca ~partinind fara discutie mormintului respectiv vasele reprezentate prm cel putin 20% din forma.lwor. Vasele.pastrate intr-o proportde mai mica, pe care le vo~ prezenta la flecar~ movila cu .men~lUnea "fragmente izolate", reprezentind cioburi isolate san grupe izolate de cioburi, au fost, in cele mai multe cazuri luate din gre~eala de pe rugul comun, dupa ceremonia ineinerarii, asa cum am expli~at intr-un capitol spe~ial (vezi p'. 23). Pozitia acestor cioburi izolate nu a mai putut fi trecuta in plan. Numarul de ordine al vaselor corespunde celui ce indica pozitia lor pe plan. In cazul vaselor mtregi cifra a fost mconjurata cu un cerc. Lipsa acestei indicatii inseamna ca vasul ~espectiv este frag~en~ar ~i in acest caz po~itia numarului respectiv indica cent~ul.zonel pe car~ .s~aflau r~spmdi~e fragmentele. In textul raportului s-au facut mentlUm asupra pozitiei vasului numai pentru a scoate in evidenta acele amanunte ce nu au putut fi indicate pe plan. . ~orma ~~ tip~l vasul~i este expri~at prin denumirea Iormei, insotita de sigla tipului ~a~ varIan~eI respectIve, .P~.care ~lti~oruIIe va ga~i descrise ~i ilustrate in eapitolnl: privitor la tipologia ceramien. Indicatia de (pl ... ) mseamna ca msusi vasul respectiv este r~prezen~at i~ pla~~ele. tip~rilor. Cind nu se indica figura, inseamna ca vasul !eSpectlv este identic ca. tIP ~I varianta cu cel reprezentat la sigla respectiva. In ac~I~~1mod este. repr~zentat ~I decorul. Indicatia de aspect tipic ce msoteste unele straCh~I I .B, I D ~I ce.~t~ A, .se refera la culoarea vasului, explicata Ia capitolul de tipo~I logie din text. Preeizari suplimentare vor fi date numai atunci cind procedeul sus amintit nu este in masura a exprima anumite amanunte necesare. . In o~ice oaz, citirea raportului de sapatura presupune cunoscut capitolul privitor la tipologia ceramicii. Sintem constientt ca in multe cazuri, cind posedam doar un procent de 20 -30 % din fragmentele unui vas, se poate intimpla ca forma ~i decorul vasului respectiv sa nu fie identice cu tipul de forma ~i decor exprimat prin sigla. De cite ori a fost posibil ~iera absolut necesar, am desenat fragmentele respective. S-a renuntat mai ales Ia acele desene care implicau repetarea unor forme banale. In cazul vaselo~ ~n care posedam citeva fragmente izolate ~i a caror forma nu a putut fi reconstitUlta, am renuntat de asemenea la desenarea cioburilor izolate (lin care cititorul in cele mai multe oazuri, nu ar fi putut mtelege mai mult decit noi. Desenarea integrala a materialului ceramic, desi ideal ar fi fost buna, ar fi constituit un efort enorm din partea desenatorilor ~i 0 marire considerabila a numarului de planse, masura nejustificata de rezultatele problematice pe care le-arn fi obtinut, Materialul se afla in Muzeul national de antdchitati (tum. 1-31) ~i la Muzeul regional Arge~ (Pitesti) (tum. 32-150). Pentru acele citeva piese care nu se conform a acestei indicatii, s-an facut mentiuni speciale in text. La campaniile de sapaturi de la Ferigile au participat colegii: Valentina Veselovsehi- Busila (1958-1962), Elena Constantinescu (1958), Ion Nania (1962), Marin Popescu (1960-1962), Sandra ~tefan (1963), care ne-au adus un pretios ajutor. Desenele pieselor arheologice au fost fa cute de Elena Beches planurile ~i hartile de desenatorii: Aurelia Balaneseu, E. Mironescu ~i Pamfil Pol~nic. Planul gen~ral de situatie a fost intocmit de arhitect Dinu Teodorescu. Tuturor le multumim ~ipe aceasta cale,
I

C aialogul
TUMULL'L in 1955, pietre carer sfatuit procedat
Cll

d escaper ir ilor

1. Ii diim ccest numar lucrarilor movilei, se vedeau agricole, printre precum

Iiindca cs t e prirnul proprietarul obiecte Afllnd locului, de fier:

LUI1l111 la Ferigile in care s-an efeeLuat cercctari. de sateanul

0

04
a

prilejnl

Procopio de tip

Iliescu, descoperise prof. univ. A. anului

mantaua

de

de l a baza ext.rernitati

~i doua bolovani. de

spada

akinakes ~i un virf de lance, ale

Sacerdoteanu descoperirii, de importanta I-a

de aceasta agrlcole

descoperire,

PI. XXIX

la inlaturarea pe proprielarul

pamtntului locului

deasupra

bolovanilor

si, dlndu-si am facut a avut

0

seama

sa renunte

la lucrarile tumulului.

din acel loc. in prirnavara cercetare

0

1956, in urma

i nformatiilor de circa turase adlnca groasa general,

obt.inute prin amabilitatea an, in toarnna, am inceput sectionarea

4,5 m. Clnd am inceput

prof. A. Sacerdoteanu, Tumulul se dernontasera de bolovani. din mijlocii

initial

la Iata locului, iar in acelasi forma o vala, cu diam. mare

de V ~i centru Iliescu unul a sapat l\lantaua intr-altul, ~i se lnla0

lucrarile,

deja bolovanii In zona centrala, patul de pietre bine ~i mari,

din partea Procopie al lndesati situate

putln din partea

de 0,30 m,

de NE a mantalei

groapa
pietre, in

de 1 m, pe care a umplut-o a fost construlta Tum. pe doua straturi. 1\1 I, de Iuptator,

apoi cu bolovani din bolovani

movilei.

de

dlspusi,

1 avea doua morminte depus pe sol,

secundare era de tip aproape

probabile, 1?2'

la extremitatea
de SE se ana, Initiala

mantalei

de bolovani. cu inventarul de vase,

In partea
pastrate

lngropat
(1, 3, 4, 7).

putin

in solul antie,

un grup

din care unele

tntregi,

in pozrtia

Fundul cestii 1 se afla lngropat In solul antic. Cescuta 4 se afla alaturi de ceasca 1. La circa 1 m V de acest grup, se afla inventarul meta!ic constind dintr-un akinakes (a), un virf de lance (b), un cutltas (c), trei verigi ~i doua tiile mantalei. in saparea putlne zenta (lb) buton trice vert. maxim. bratari (d). Pozltia de gasire ca erau a spadei infipte (a) ~i a virfului In solul antic. de lance (b) a fost pusa pe plan dupa se zarea pe printre datora ~i !ipsei noastre sol, oasele putut III m. 2indieadescoperitorului. aeestei Se pare movile. foarte Mlnerul akinakesului ~i oasele tum. maxim. bolovanii sint ob!iee

Nu s-au gasit ~i se conserva

oase calcinate Amintim prost, Bruna. sa le cautam In interior prin I

sau carbunl. abia

Aeest lueru se poate cu inventarul saparll 1diam. eu prilejul

de experienta caleinate de pre-

ea la mormintele asa lnclt 90%. eu atentie Inalt.:

2 ne-am 0,225

da seama

lor ~i am inceput pe plntece

Ci3

deosebita, 0,135 m;

ceasca ptniecoasa

B, eu eaneluri

(pI. VII/2).

(pI. IV /3). Bruna.

slip negru bine lustruit. eaneluri foarte cu fine, trei

ceasca II A2, eu Decorul, din !inii crucise (2) si eercuri concenp!iseurilor. pe Inall.: oriz. 0,975 m.; si una diam. dispusa

spre fund Brun

(5), este realizat

asemanatoare

: 0,212 m. 3 -

sirachina

A2 mica,

proerninente

umar,

doua

inchls. S-a intregit complet. Diam. gurii: 0,13 m; inalt.: 0,063 m. 4 - ce$cu/a II B1· Intreaga. tnalt.: 0,038 m; diam. : 0,054 m. 5 - slrachinii I Al (pI. 1/11). Proeminente perforate. Brun-cenusiu. 60 %. Diam. gurii : 0,21 m. 6 - cani/a IV G (pI. X/10). Bruna. 60 %. Toarta lipsa. Inalt. : 0,12 m; diam. maxim: 0,123 m. 7 - cesculii II B2. Toarta rupta. Brun-rosiatic. 70 %. a - akinakes de fier, cu maciulla In forma de hara dreapt a (pI. XV/3). Minerul este decorat eu patru nervuri paralele. Garda Brun-roscat. corditorma, lucrata separat din doua Pe lama placl adaugite ulterior corpului spadei prin batere la eald, are colturile In unghi drept. se observa patru

superioare la mijlocul

ei. Pe supratata piesei se observa clar datorlta presiunii bolovanilor. Lung. total a : 0,472 B. Se observa cIar urme de ardere, Lung. totala pe supraf'ata picsei. Lung. : 0,126 m, II - 3 verigi

gravate, ce converg catre un punet situat urme de ardere, Corpul spadei este putin Indoit, probabil m. b - vlrf de lance de fier. Slab atacat de rugina, De tip : 0,535 m. c - culilas de [ier (pI. XVIII/13). Urrne de ardere de fier ~i doua bra/ari de bronz eu scctiunea rotunda.
aflale in inlregimc fragrnentele vasului in afara manlalei, 8. Nu s-au ale unui printrc gasit oase sau

linii alaturate,

*
carbune,

:\1 II, situat Presupunem

in marginea

de E, const.a din Iragmentele, de s ticla (e) aflata

vas plntecos (pI. XI/13).

(8) ~i ale unei

margele

un ]V[ secundar de tip 2 a2. 8 - vas pinlecos V B2, cu decor spiralic (4c) pe umar Brun-roscat, eu supratata lustruita, 50 %. tnall. : circa 0,50 m ; diam. maxim: 0,38 m. e - miirqici: de sticla albastra (fig. 22/10), pastrata numai pe [umatate, Diam. : 0,012 m.

106

* lVl III, situat in par tea de S a movilei, estc reprezentat de fragmentele unui vas ptntecos (9). Nu s-au gaslt ouse sau carbune. Presupuncm un M sccundar de tip 2 a~. 9 - vas pinlecos V B~, eu decor pro-

107

C ataZogul Ferigile
babil spiralic In relief pe umar (4 c). Brun-cenuslu. 50 %. Fragmentele se aflau printre ~i alaturi de bolovanii mantalei. In partea de NE a movilei, in zona dernontata de Procopie Iliescu, s-au gasl], fragmente din: - strachina I (pierduta) : - cescula II B; ceascii III cu caneluri pe pintece ; - 2 cani al carer tip nu a fost prccizat. Toate sub 10 %. In acea zona nu s-au gasit oase calcinate.

descoperiril or

restaurat. tnalt. presupusii : 0,07 m. 15 - cesculi: II B1. Brun deschis. 30 %, toarta Iipscste. Diam.: 0,065 m. rnal!. : 0,01 m. Nu s-au gasit oase calcinate sau carbune. M III, de tip 4b, consta dintr-o gramada de bolovani asezati pe solul antic, Ilnga marginea de S a mantalei de pietre. Sub bolovani s-au gasit citeva fragmente de carbune, Deasupra bolovanilor s-au gasit citeva fragmente ceramice atipice care nu apartin mormintului. 1\1IV, de tip 4b, alciituit in acelasl mod cu 1\1III. Sub bolovani s-au giisit clteva fragmenLe de carbune,
1\1 III ~i M IV se situeazii in spatiul dintre tumulii 2 ~i 41, ineit pot Ii considerate si ca morminte

04 PI. XXIX

TU1\1ULUL 2. Forma initialii a fost ovala, aspectul actual gaslndu-si explicatia atlt prin tasare, cit ~i prin deteriorarea ulterioarii a piirtii de V a patului de pietre. Cele clteva goluri de pe supratata platformei de bolovani se explicii in acelasl mod. Mantaua movilei a fost construita din bolovani mari sl mijlocii, bine alaturatl, dispusi, mai ales in zona centrala, pe douii straturi. Tum. 2 a fost sapat in doua etape. Gea mai mare parte a mantalei de bolovani a fost dezvelitii in primul an de sapaturl (1956). Parte a de vest a rarnas atunci necercetatii din pricina unui porn fructifer. Tiiindu-se ulterior acest porn, am revenit, In 1960, in zona rcspectivii ~i am desavlrsit lucrul inceput cu patru ani mai devreme, precizlnd astfel contururile movilel. Tum. 2 avea, probabil, un mormint secundar in margine a de S (* 1\1II) ~i tot in partea de S se aflau douii mici movilite de bolovani, reprezenUnd alte doua l\l secundare (III ~i IV). 1\1 I. de luptator, cu inventarul depus pe sol, era de tip 1 aa' Giteva vase (1-4), un top or ~i oase calcinate se aflau grupate in centrul ~i sud-estul movilei ; in toata zona central a erau rasp Indite fragmente ceramice, restul inventarului metalic si, sporadic, carbuni de Ia rug. 1 - stracliinii I Aa, bruna Ia exterior, Iuciu negru in interior, 60 %. Vasul a fost spart ltnga rug in timpuI ceremoniei de incinerare, cum 0 dovedesc unele fragmente a.s. care s-au lntregit cu altele neatinse de foc. Diam. gurii : 0,402 m, 2 - ceascii II A2, cu decor 2 executat in caneluri foarte fine, pe toarta buton 0(3 (pI. XIII/I). Bruna in exterior. Interiorul negru lucios. 40 %, din toate zonele vasului. Din toarta nu s-a gasit decit butonul. Nu a putut fi restauratii. Diam. gurii: circa 0,12 m; lnal], presupusa : 0,09 m. 3 - ce§cuta II B1. Bruna. 80 %. Toarta rupta, Diam. gurii: 0,072 m; Inalt.: 0,042 m. Gasita printre fragmentele cestli 2. 4 - cescuii: II B1. Intru totul asernanatoare cu cescuta 3. 50 %, inclusiv toarta. lnalt.: 0,04 m. 5 - strachinii I As, decorata cu caneluri oblice pe umar (1c). 25 %. Gorodatii. A.s. puternic. Nu a fost restauratii. Diam gurii: 0,285 m. 6 - strachinii I As. Brun deschis la exterior, neagra in interior. 50 %. Diam. gurii : 0,325 m. 7 - slrachinii I As, cu decor lc (caneluri oblice pe umar), Bruna. 50 %. Slabe urme de a.s. Diam. gurii : 0,15 m. 8 - strachina eoazala I D, cu decor 2 (caneluri crucise) pe margine executate in tehnicii 0(. Bruna in exterior. Neagrii in interior. 30 %, din to ate zoneIe vasului. Dimensiuni mijlocii. 9 - sirachina evazala I Db. Brun roscat ; pare a avea urme de a.s. 20 %, fragmente disparate. Diam. (presupus): 0,25 m. 10 - cea§ca ptnieeoasa III B, cu caneluri oblice (lb) pe pintece. Bruna. 20 %, din care ~i un fragment de toarta in banda simpla, 11 - ceasca II As, cu toarta cu buton. Butonul lipseste, fiind rupt. Bruna la exterior. Negru lucios in interior. 20%, Dimensiuni mario 12 - vas borcan. Tipul nu a putut fi determinat. 20 %, fragmente de fund ~i pintece. a-/opor bipen de fier, de tip A!, Slab atacat de rugina. Poarta urme de ardere. Lung. 0,127 rn. b - fragment de margine de la 0 piest: de ceniura de bronz (pI. XXIV/4). Decorul gravat ~i ajurat. c - fragment de zabala de fier. Poartii urrne de ardere, d - doua fragmente din must iucul unei zabale de fier. Slab atacate de rugina (pI. XXII/2). - piesa de bronz, informa prin topire. Dimensiuni mici. Gasitii in pamint.ul de deasupra pietrelor movilei. de po II de In afar a acestui material s-au giisit, riispindite, pe solul antic ~i prinlre bolovani, fragmente izolate la urmatoarele vase: - stracliitui I As. Brun-roscat, diam.: 0,20 m; - strachitui I A2• Cll decor 1a umar, Bruna, diam. : 0,15 m; - slracliirui I A2, Cll decor la pe umar, Bruna. Diam.: 0,20 m; - ceasca A2; - ceascii ; - bulon 0(2; - buion. 0(2' Nu e sigur dad provin de Ia cele douii cesti mari de mai sus; - fragment loarlrl cu radacina de buton ; - catui IV B, eu decor 4 a1; - vas piniecos mare, Cll pere [ii foarte grosi. * J\I II secundar. In marginea de S a mantalei de pietre s-au giisit numeroase fragmentc de la urrnatoarele vase, care formeazii de obicei inventarul mormintclor de tip 2 a2• 13 - cana IV B, cu doua torti. Briu pe umar. Marglm-a dreaptu ~i buza lata. Brun giilbui. 30 %, din partea snperioarii. Inal], presupusii : 0,35. m, 14 - cCFll!a ptniecoasa III A, cu caneluri vert. (la) pc plntecc. Bruna. 20 %. Toarta lipscste. Nu s-a

secundare ale tumulului 41. * 1\1V, ipotetic, alcatuit dintr-un grup oval de bolovani, izolat in partea de V a movilei. Nu s-au giisit oase caleinate sau carbune, nici vreun alt inventar. Am putea avea deci de-a face cu un morrntnt de tip 5 (cenotaf). TU1\1ULUL 3. Parte a de N si V a movilei a sufcrit un deranjament, provocat de proprietarul locului, care a scos piatrii din acel loc. Pin a in perioada sapaturilor noastre zona tumulului nu Iusese inca arata, eel putin tn perioada recentii. Din aceasta cauza, pe s upralata eu iarba se vedea 0 usoara umtlatura, de eca. 0,20 m, la centrul tumuluIui, care corespundea zonei de bolovani, asa cum s-a observat ~i in profilul sectlunil noastre. Mantaua era alcatuita din bolovani de marime mica ~i miljoeie, bine alaturati, dlspusi, in partea central a, pe doua straturi, Grosimea solului modern era de cltiva centimetrl la centruI movilei ; grosimea mantalei de bolovani, de circa 0,40 m; solul antic era de asemenea foarte subtire, pietrisul aluvionar lnceplnd Ia - 0,55 m. TumuIuI pare a nu fi avut declt un singur mormlnt de luptator, cu inventarul pe sol de tip 1 aa' In partea de SE a movilei s-au gasit fragrnente din trei vase (1-3) adunate Ia un loc. Alaturi se aflau oase calcinate. 1 - strachina evazatii I D, cu decor 2 pe margine, executat in tehnicii 0(. Spre fund, caneluri Iargl concentrice (decor 5b). Bruna in exterior. Neagra in interior. 20 %, din toate partlle vasului. Nu s-a restaurat. 2 - strachlnii I As. Corodata, A.s. partial. 40 %. Diam. presupus: 0,225 m. 3 - cescuii: II Ba· Bruna. 30 %. Pasta fina. Lipseste toarta. Un fragment de toarta gaalt izolat ar putea apartine acestui vas. Inal], : 0,04 m. 4 - cea§ca II Ba, cu striuri orizontale neregulate pe corp. A.s. 60 %. Lipseste toarta. Un fragment de toarta ~i un buton discoidal 0(4 ii apartin probabil. 5 - cana, cu decor spiralic (4 a1) pe umar, cu douii torti de tip 0( (pI. X/ll). Pasta fina. Slip brun lucios. 50 %, mai ales fragmente mici din toate zonele vasului. 6 - cana IV A, eu decor spiralic (4a1) pe umar, cu toarta de tip 0(. Slip bruno 20 %, fragmente disparate. Dimensiuni mijlocii (inal]. presupusa : 0,20 m), a - tilr] de sageala de fier. Slab atacat de rugina. Urme de ardere. In afarii de vasele de mai sus s-au mai gasit cioburi disparate IV A. Un fragment de margine; - cana. Un fragment de margine. (sub 10 %) din urmatoarcle : - can a

04 PI. XXIX

TUMULUL 4. Mantaua era construita din bolovani de miirime mijlocie §i mare, bine alaturati, dispusi, in general, pe doua straturi. Zona movilei nu fusese de mult timp aratii ~i era, in momentul sapaturilor, acoperlta de larba, In locul unde se afla centrul mantalei de piatra, se distingea, la suprafata solului, 0 usoara umflatura de cca. 0,14 m, Din profilul sectiunli noastre E- V, a rezultat ca : stratul de pamlnt vegetal era gros de maximum 0,10 m, stratul de bolovani, de 0,22 m ~i solul antic avea 0 grosime de 0,15 m. In parte a de SV s-a observat, lucru confirmat §i de proprietarul locuIui, un deranjament recent. Tum. 4 se invecina la SE cu tum. 5 ~i la N cu tum. 6. Din observatiile de pe teren rezulta elar ca tum. 5 a fost construit ulterior tum. 4. Acest lueru este demonstrat In primuI rind de faptul ca, in zona de tangenta, marginea mantalei de bolovani a tum. 5 este bine conturata, nederanjata, in timp ce pietrele din marginea tum. 4 stnt miscate din loc, eonturul movilei fiind neregulat. Acest deranjament, eauzat de constructia ulterloara a tum. 5, a afectat §i inventarul tum. 4 din zona respectiva ; astfel cioburi din vaseIe 3, 4, 7 din tum. 4 s-au gasit riispindite in zona de tangenta. Raportul cronologic cu tum. 6 nu a putut fi deter minat stratigrafic, deoareee un mormint

P5 Pl.
XXX

109

108

Ferigile
seeundar mantalci jamcnl dare (:\'1 II din t.um. de bolovani in conturul probabile vase s-au mantalci 6), ulterior ca data ambitor tumuli, a Io st sapat grupe tocmai in zona de tangent (i\I VIII considerat le corcspundea totusi

Caialogul

descoperirilor

a,

provoclnd In jurul secun-

-0,50 vegetal. sau canil

m. Fragmentele Uncle fragment.e gasit antrenale

canil

se aflau in cca mai marc parte aliituri de marginea gasit ~i printre agrieolc. pietrele mantalci, gasit oase unde Nu s-au calcinate

manta lei de bolovani, probabil, carbune. sau Prinlrc

in parnintul tasarli, e,1 avem la baza Diam. gurii : gasit gasit Nu loc Iragmentele

un deranjament

in mantalcle

de bolovnni, turn .. 1. Dcsi fiind evident

TUIll. it avea nu s-au depuse

doua!VI

sccundare ealcinate, In [umatatea

sigure le-arn

~i !VI IX). M

s-au

au ajuns,

din pricina

giisit insa rcsturile

a mai multo dupa

de vase carora tumulului.

~i un dcran-

au fost 13 s-au

de lucrurile fragmenle

gas it oase la3•

de rugina de tip 232,

proveulnd : 14 -

de la un obicct

necunoscut

de fier. Presupunern e. Briu cu proemlnente a fost partial Bruna. vaselor restauratu,

(*!VI II - VII), (~i anume: de cca.

constructia

de-a face cu un M secundar gitului gurii: aproape printre s-au de la opusa tum. gasit 0,22 m; (pt. XIII/2). 0,16 m; lnalt. cioburile exclusiv : circa canil

l\l I, de lupt ator, de trei zona nate Bruna mai larga, ~i carbune.

eu inventarul 1 ~i 5 alaturi, 1m diam.,

pe sol, era de tip in jurul acestui

de E a movilei

s-a gasit un grup calcinate. Pe

0

*NI IV const a din fragmenlele Brun-galbui. lnalt , presupusa In marginea

catui mare strachintt drept movilei.

IV C, eu doua superioara, canii Fapt ul prin IAI. cu decor

tortt
care

cescuta 8 in strachina

5), armele a, b, d, e ~i oase

40 %, mai ales din partea : 0,25 m. 15 probabil poate capac

grup se aflau fragmente

din alte 7 vase (1-10),

1 - ceasca mare II AI' eu decor 5a (caneluri largi spiralice), cu buton discoidal pe toarta, in exterior, neagra in interior. 40 %, din toate zonele vasului, mai ales din margine. Nu a putut fi
Diam. gurii: 0,285 m. 2 cruclse cea§ca mare II AI' executate cu decor 5a (caneluri Diam. din largi gurii: spiralice), largi cu buton (5b) gurii: cu ceasca 1. 40 %. Nu a putut (2) pe margine, negru fund cu eaneluri In interior. a vasului fi restaurata, In tehnica ales 0,175 m. 3 - strachina concentrice Diam. ~i plntece.

or.

oase ealci-

Ib pe umar. uncle lor fragmente

60 %. Diam. 1-1 ~i 15 s-au 14 s-au

0,11 m. Servea 13 din * M III sau carbuni. 16 can

14. Fragmentele

de NE a mantalei

ca

din cana lucrtirilor

restaurata,

fi explicat

antrenarea parte Foarte eu de

In cursul

agrlcole. din

discoidal cx2' asemanatoare eoazata I Db2, cu caneluri spre fund. largi Brun-rosietlc 0,325 m. 4 reconstituit Fragmentele pe umar fragmente eaneluri (lc). oblice

oase ealcinate movilei.

Ave m probabil unci cani de tip

de-a face cu un M secundar In mare mijlocii. sau carbunl. tipologice provenind superioara. gurii: 0,20 printre

de tip 2a2• bolovanii misca ti sernicirculara este in partea 11 din asadar VB de sau cana presupus

ex ~i caneluri margine

*:YI V consta marginea tortll. Bruna.

din Iragmentele

(16), gasite

la exterior, dinspre Bruna se ana

40 %, mai

IV A, cu toarta Dimensiuni elt ~i analogiilor de fragmcnte 30 %. Diam.

de tip [3, cu proemlnentu asemanatorc M I I din la: 17 to arta Faptul C'lracterul

strachina eoazoia I Db.,

Partea

(5) spre fund. vaselor

cu exactitate. Sub umar (lc)

la exterior, doua tortite

crucise (2) pe margine, executate in tehnica ex ~i caneluri lipseste aproape in intregime, Inert decorul nu a putut fi neagra in interior. 30 %, mal ales din margine. Diam. gurii : 0,35 m.
pe intreaga zona a movilel. Vasul gurii: pe
0

30 %. Nu s-a restaurat. Nu s-au gasit bolovanilor, grup 30%, lb. izolat Bruna.

ca tip cu cana tum. 6. Bariuim

6, M II (pI. X/I).

oase ealcinate

de M. secundar

datorit a atit

deranjamentului dintr-un

3 ~i 4 s-au gasit rasptndite

5 - strachinii era lntreg. 0,35 m.6 zona -

I AI'

cu caneluri multe I

un M. de tip 2a2• * M VI consta eu

0

(pI. 1/13). sint perforate.

Brun-rosletic. intregit. Diam. Brun-roscat. 30 %, rasplndite In rest lntreaga mari pe

La demontare sirachirui stnt

s-au sfartmat,

tncit nu a putut
Proemlnentele

fi declt partial

As,

cana sau vas pinlecos

Ynalt. presupusa cu sectiunea ea aceste ~an!uita,

cu

toarta

de tip y. Bruna. I A2, eu decor Izolata,

mai ales din partea

Nu s-a restaurat. m. de MIX.

: 0,16 m.

pe umar.

50 %. Citeva (pI. VI/5). multe

fragmente mal mare. tnaI!.: fragmente : cca. circa cuiil

eorodate gurii : diam. 10IniU!. de fier, Inttialii :

~i a.s, Diam. 0,30 m. 8 partile vasului

gurii : 0,275 m. 7 cescuia

strachitui I A2. Bruna.

Toarta rupta. Nu e sigur

18 ce§cuta gasit

strachitia
piniecaasii.

Diam.

Acest grup s-a gasit in zona deranjata ca proveneau gaslte eu

0

vase (17, 18) s-au

II BI • Brun-inchis. cea§ca piniecoasa. cu brlu 0,20-0,25 alveolar. de la vlrf Nu s-a putut

0,059 m; 0,20 m). 0,18 Lung. m. de Iupta

la un loc ar Ii 0 indicatie * M VII

de la un M secundar izolat toarta presupusa In afara rupta.

gurii : 0,097 m. 9 vas borean (presupusa) tndoit circa Poarta Lung. VI DI, : circa

daca ave a decor. Dimensiuni rasphidite vasului.

S-au gasit (tnal].

0

mici din toate

de tip 2a2. Nu s-au gasit oasc calcinate movilei, provenind de la: 19 -

carbune.

sl din toarta,

restaura.

presupusa a-

40 %, din to ate partlle se gaseau (pl. XVIIj16). Atacat

Diam.

(presupus):

consta din fragmentele

oblice) pe plntece, mijlocii *l\l VI. vase Dimensiuni in eazul consta Bruna.

bolovanilor Bruna. Pasta

m. Fragmentele

zona larga, Poarta

cu decor motive

Ib (eaneluri presupuse

Iina, 40 %. Urme de ;VI secundar Presupuriem printre bolovanii 20 caneluri face circa superioara, cu de-a de capac canii

de a.s. spre fund. reiese din aceleasi de tip 2a2• din locs , miscati

de trei

ori Inceplnd

de rugina.

urme de ardere.

Nu s-a restaurat. !VI VIII in [umatatea ginea InM\. rastrtnta.

(lnalt. (20,21) Supratata gurii:

: 0,20 m). gasite 20

Curacterul sub sau

0,32 m. b urme

spatiul dintre

teaca de fier, decorata la cele doua capete cu linii transversale gravate. In partea de jos, doua linii este umplut cu benzi oblice crucise asemenea decorului de pe ceramica (pI. XIXj7).
Atacata de rugina. Servea drept teaca Slab Decorat la eutitul (a) ling a care Poarta se afla in pamlnt, S-a de de ;

Nu s-au gasit oase calcinate fragmentare, ceramice 21 este lucioasa. 0,15 m. dar fragmentele

sau carbuni.

un mormint

din doua Pasta

de ardere.

de V a tum.

4. Printre fina.

s-au gasit oase ealcinate.

cana IV A cu marNu s-a rcstaurat obliee cu un l\I 0,70 m. pc umar 20. Pozf tia lnitiala secundar diam., ce

0,105 m. c -

top or bipen
E de grupul

de fier (pI. XXVII/8). a, b , d, e. Lung. urme

atacat

de rugina,

urme

de ardere. Tot in partea

giisit la 0,80 m spre fier. Atacat de ruginii. unele

0,12 m. d - lub de lnmanusare

de la un vlrf de lance,

(presupusa)

de rugina, poarta Urme de ardere,

slabe de ardere.
la fixarea Lung.

la baza cu douii linii gravate. de sage/i.

(lc). Bruna. a vaselor

jos se observa doua gauri ee serveau Virful rupt.

In tija de lemn.

e - cuiiias de fier (pI. XVlllj14).

Stare de eonservare

Slab atacat medioera

in lV VIII

4r

%,

mai ales din partea

: eca 0,30 m. Diam.

sirachinii
evident intr-o ea groapa

I .As' drept avcrn

/o.

Diam.

: 0,25 Ill; lnalt.

: circa reeonstitui,

0,11 m. Servea eventual lui l\l IX. asezate la -0,55

nu s-a mai putut dintr-un grup I B4, eu Diam.

: 0,119 m. f - 5 virfuri

de tip 2a2• sigur perfora adlnc

posterior

lui M I ~i anterior de vase a tum.

0

s-au rupt. Poarta urrne de ardere. S-au gasit, to ate la un loc, la 1 m SV de grupul a, b, d, e. In atara de acest inventar, s-au mai gasit, in zona 1\1 I, fragmente ceramice disparate de la : - bulan
CXs

!VI IX consta s-au gasit : 22 s'lpiiturilor noastre din aeea moderna g'llbui. : rest.ul

(22-24) 4 (pina

o vala

mantaua

de bolovani

rn, de la supratata din ~i erau pozitia stractiitui foarte In groapa

actuala inittala, cazanel friabile. s-au gasit

a solului). probahil Este doua

In groapa

discoidal

izolat; izolat.

cea§ca II din

Ai cu decor a doua provenind II B, gasit unui

5a, clteva strachini de la: printre mormint

fragrnente (11,12), 11 -

din corpul vasului fie alaturi

;-

catui

IV B, fragment fie printre bolo-

strachirui zona.

proerninenta verticala, se aflau gurii:

trasa din buza (pI. 1117). Brun-galbui, evident deranjata gropii pe

0

Intreaga. In mornentul
de rascollrea Brunca ce de presupus fragmente partial de-a I C2 (pI. II/12).

de margine, vanii dcranjatl

se afla in pozitie Fragmentele Diam. in groapa margica

* :M II consta Brun-roscat. 0,25 m. nate logic,

fragmentcle movilei, strachirui de ce§cuta situatia

gasite,

de bolovani,

gurii : 0,285 m; tnalt,

: 0,105 m. 23 canita.

din vestul 30 %. 12 -

strachitui euazaia I Daa, eu caneluri

Dimcnsiuni straehinilor 2b.

oblice pe umar, (presupus) lor tipoApucatori intre 0,40-

20 %, din margine. vasului pierdute. h-

in fundul

I A3. Brun-roscat. cioburilor,

20 %. Nu s-a restaurat. eioburile de tip

mario Diam.

nu s-a conservat.

0,26 m. 24 de groapa,

un fragment Atit

11 ~i 12. Nu s-au gas it oase calcicu M I, elt ~i aspectul de tip y (pI. XIIIj3). rnal!. presupusa:

<IU fost ulterior rupta.

1111

~i aliituri

zona mai mare, Printre m. (fig.

care euprinde

~i zonele face cu

sau earbune.

care nu par sa aiba vreo legatura cani mari IV As, cu doua torti B.estaurat partial.

ne fac sa ne gindim Brun-ro~ielic.

la resturile

• \[ VI ~i *M VII, s-au gasit Bine lustruita. de tip \l. secundar

oase ealcinate a fost

de la aeest mormint. Diam. deranjat

oase s-au mai gasit : g 22). Avem din evident moderne SV movilei.

cule de grcsie,

* M III consta din fragmentele

unei : 13 -

de stic1a albastra. partial

: 0,01

110

sub pintece.

60 %, din toate

zone Ie vasului.

3 care

de s,lpaturilc

111

Ferigile P5 PI.
TUMULUL pe doua Grosimea neaza tinea partea obllce, straturl. solului 5. antic l\lantaua de 0,15 de tip era
Ill.

Catalogul
consl ruit a din bolovani era foarte 4. Tum. subtire movilei Suprafata mijlocii ~i mari bine alaturatl, mantalei ulterioare. solul antic, dispusi in general era de 0,25 m. La N se tnvcci5 eonuniform fund, strlnse in mod rcst aurat , 10 d('schb. asadar (atacat dar printrc de
1'<lS

descoperirilor
Bruu10,

mare pinteco« Y Ill. :\[arginea

vusului. al
I' _.

drcupt ii, buza de bronz

lat:l.

Brill
Ill.

crcst at , lu haza Avca doua de

gllului.

Pamlnt ul vegetal de bolovanl

(eel mult

0,10 m). Grosimca deranjamente rasplndite §i clteva pe

50 ~~, mai ales din mijlocul piet re, s·a ruai g,isit: la
0

Tn,·tlt. prcsupusn

: 0, J5-0,')0

In zona Iragmcnt clor vasului resorturi. conscrvure St.arca dup[\ b-

XXX

nu a suferit erau

an; de [ibulu,

(pI. XXIII/13). fi reconstituit. arut uri lor, (pI. III pentru Argas. urme

Pro ve nca proast a

eu mantaua un singur centrala, de NE. Bruna deeorul

a tum.

5 este mai nou deeit tum. ceramice CUeva oase ealcinate

4 (cf. mai sus. p. 109). Tum. bucati de carbune marginei se eu

Iibuln

Gl as inuc, gasit,

ciirui tip nu a mai putut in pri mavara

II -

morrnlnt
nordica 1-

1a4. Fragmcntele a movilei.

In zona

~i vestica

s-au gas it 'u (spre aflau eaneluri

de patina maligna). In zona dist rusa s-au Procopie urme Iliescu, de ardere. oblice.

1957, cu bipen inv.

t ubului

pri lejul de la fier :\INA:

demontarea Putin vir] incise, atacat de spatiul

bolo vani lor de lance rugina. de ales fier elc in

siracliina eoazoia I Da., eu ineizii cruclse

era exeeutat neagra N a de in eaneluri in interior. 2movilei. 25 fine; 50 motivul

(2) exeeutate ales DI din (pI.

pe interiorul fi reeonstituit).

de catre Puternice

urm.it ourelc : l.ung.:

lopor
Ill.

XIX/U). 1671.

in interior,

tnsa nn a putut XII/23). 3-

Pe umar,

0,178

Nr. doua

in exterior, funduI. Ib).

%,

mai pe
0

margine.

Fragmentele Brlu alveolar

(pI. XX;15). fiind umplut zuna frunzei. (pl. XXI(-I). explicatia Sintcm i mplica Dcscoperitorul

Sect iunca ner vuri i rotunda. cu hasuri Urme De-a lungul la pag. 67).
d

La baza tubului

se vad trei linii transversale tnmanusare. regional Poarta loate

dinlre

la un loe in partea 50 %. Lipseste pe umar (decor 40 cu butoni lucloasa. toarta

vas borcan VI
Diam.

proernlnente.

La baza

pcrforat iuni s-a observat

Huginit a mai Ioarte

Fragmentele Brun-roslatic. gltului.

se aflau dispersate

zona lntlnsa. presupus lata.

%,

disparate. Nu a fost

slrachintl I A2, eu eaneluri oblicc : 0,20 m. 4 - vas mare plnlecos V B (?),

Ardere oxidanta integrala. 0,35 Suprafata m. Fragmen: 0,30 -

evident e de arden'. psallilor, Stare

S,' aflii in muzeul curattrti, foarte buna.

Lung. : 0,282 m. c de ar dere. diferil ]\[XA

zabole de fier (vezi III 1769.

cu prilejul (a-c)

un sir de puncte

fin adincit.e nr. iny.:

cillndrlcl

la baza

Marginea

dreapta

; buza

de conservare

%,

din toate III

zonele pe toata B. Un

vasului. supratata singur

restaurat.

Inal], presupusa

afiruui 'diverse

cele lrei piese credit Trebuie

au fost gasite in vcdcre

Ia un loc, indiclndu-ne se datorcaza

~i locul de gaslre. ~i gradului de ardcre

tele se aflau

rasptndlte

movilei, fragment

unele gaslndu-se izolat.

~i in afar a margine!

de V a bolovanilor.

inclinati locuri

a acorela

aces lei uf'irmat ii, desl gradul ins a avut

de conservare ca difcrentele

al color lrei piose ar putea

de cescutt:

de gastre.

P5 PI.

TUMVLUL 4,5 m. In momentul in mijloeul elin bolovani eea a stratului de vechime situate de patru a grupului partea Inspre tntre

6. Forma

initiala

a mantalei
0

de bolovani Iusesera groapa

a fost probabil deja demontati tot

ovala, tot

eu un diam. recent,

mare

de circa iar de

suf'erlta la locul de inciuerurc. In zona dist.ruva II B, to art.a ; - cea.5c({ II A, toart.a cu cancluri restul movilei mai rr-marcam, fragmente; tot izolatc :gine (3), doua

a movllei s-au mai gasit tragrnente izolate de Ia : lo ngit.udinale ; - structiitui eoazata I D, tara decor. I. A; strncliina slip hrun-deschis. de
tangenta,

ce§cll,ld
Iar in

sapat.urtlor de pietre goluri

noastre,

bolovanii bolovanilor

in partea

de N ~i E a movilei, ptna Ia adincimea Este modern moelerne.

slrachirui

eva::ala I D, cu decor in relief pe mar10

XXX

platformei mijlocii,

se distingea dispusi

circular a, efectuata

cawl IV A:I' cu caneiur! crucisc (2) pe pintece,

tum,

%,

din margine evident mai m, 1

1\\2

0,80 m. Cele eiteva

in supratata

se datoresc

deranjamentclor Grosimea solului

construita

bine alaturati,

uneori

pe doua straturi.

este de 0,10 m;

~i pintece. Inalt , presupusa : 0,25 m. :\1 II secundar este siluat intre uc u dectt in acelasi ambii timp
111

6 ~i tum, ovala

4, chiar

in zona

Esle

deci

de bolovani:

0,22 m; a solului antic de 0,14 m. La S, tum. 6 se tnvecineaza nu a putut au produs fi precizat evielente pc directia moderna (cf. mai sus p. 109). Tum. perturbari SV -NE, in mantaua
0 dira

cu tum. 4. Raportul

tumuli.

Corist ii dintr-o Gruapa tum.

groapa

de 0,45 m diarn., estc mai

sapal a pina la adincirnea de holovani pe

0

de -0,50 aproape ca fiind s-au gasit

eei doi tumuli de S ~i care

4 are doua M. secundare, movilei se ana un grup de SE De 4.

unde incepe plet risul aluvionar. si bolovanii bolcvani saparii

0

a perforat

marginea

de X a mantalei mare, din invcntarul

a tum. 4, dcranjlnd de din arnb ii t.urnuli. arunIn oase ~i deci :\[ II.

in marginea vase (1-4) ele vase cealalta

de bolovani. in eentrul de la rug. In partea mormintului. din vasul Iucrarllor zona desigur Diam.

6. Zona

deranjamentului a,
0

suprnf'ata

M I, de Iuptator,

cu inventarul circulara gaslt

pe sol, este ele tip la3• Aproximativ pomenlta un fragment

c onstat lndu-se La 0,50 groapa caUi cu prilejul sau carbune, pnzi tla vaselor nu pot 11 -

rasplndi ti far<l ordine ~i cioburi provenind s-a giisit, rasturnat grGpii cana
l\[

mormintelor fi interpretata In cana apartine

Itnga care se intindea, era groapa s-au grup

de carbune

E cle groapa

cescut.a cu

(13) intreaga, Xu este

0

care poate daca capac (12).

mai sus, care a perturb at restul de bratara zona demontata recent eu prilejul cu atentle

II, odat{\ eu bolovanii. acoperita sub sernn de intrebare of rand a la vreunul ~. In par tea nr. inv. Fragmentele La gurii III

sigur

invent.arului nu complex.

a gropii loeului declt

oase calcinate, la un loc, grupul 1stracliirui

(d), pre cum ~i cioburi

:\I II se afla

(11) tntrcaga,

strachina calitatca

NE de aeest

Iunerar, a gasit,

Ia eea. 0,40 m, lncepe

agrlcole. respeetivii, in afara gurii :

ceca ce ar pul ca pune in nici un caz

0 0

de morrnint

a acest.ui

Dar, alit de lip 2a2·

Aici proprietarul nu am mai gastt marginilor Ia exterior. 0,35 m. 2 mantalei 50

de arme (a-c).

Desl am eereetat decor. Brun-inchis

11 ~i 12, ell ~i situut la sl.rat igrafica, toart a de tip Inlreaga. Inlreaga. acesteia.

dovedesc opusa

ca aceste

vase au fost lnt.roduse

0

ulterior

eioburi

provenind

mai ales de la un vas mare

(9) care se afla, initial, Nu s-a restaurat.

reprezcnta

din tumulii

cl sau 6 ci numai 0,17

111;

un :\1 sccundar plata, maxim: jurul

de bolovani.

%,

evazaltl I Dbl, fara

s-au

in interior,

mai deschis

cana IV AI' cu Brun-inchis. I Az, strachillii inalt. .oarnele (pI. V/27).

tort ii se afla datorita

proeminentu diam. in tasarii, s-au

sernicircularu 0,18
Ill.

din to ate zonele vasului.

MuItc fragmente

descompus.

(pI. X/1). stracizina 5i fundnl ;),195 m; stilizat. parte parle

La l\ll'\A

1748. Iniilt.: se aflau, cUeva

12 11 gurii: fiecarc deci

slrachintl evazaltl I Dbl, identicii eu prima. Dimensiuni mai mici. 50 %. Diam. gurii (presupus): 0,30 m. 3 - ce§cuttl II B2• Brun-tnehis. fntreaga (pI. VI/6). Se afIa a~ezata pe un fragment de fund al strachinii 1. 4 - ctlni/tl IV AI' deeorata ell triunghiuri ha~urate eruci~, realizate prin caneluri fine. Pe fund se
afIa
0

brun-inchis. in intcriorul slnt tocite. : 0,097 m. Bruna.

gitului Dialll. pe fiind .,

canii

dcmontare ~i oehilor

fraglllente

deseompus. adlncitllri capac

protomd
In dreptul

=oomorf<l de pe toarta unei ce~ti de Lip II A. Heprezinta

se veele un grup fragmcntele de cite ~ase strachinii :\1 II printre 13 -

un cap de eornutiI 12. Face

spiral a, reaHzata A fost moderne

tot prin

eaneluri Inalt.

(pl. IX/l).

Brun-ro~eat. in mormint,

40

%,
fiind

din

toate

zonele

vasului. saparii

Toarta gropii : fragment

lipse~te. circulare 5-

elesigur intreaga (cf. mai sus).

in lllomentul presupusa mcdiocrii.

elepunerii

distrusa

eu prilejul in stare

A fost g~lsit,l in groapa ea a aparut izolal,i pc care fmcsc

: 0,14 m. Tot in aceasta suprafetei Diam. movilei executate

zona s-a mai gas it ~i : d s-au mai gasit, in tehnica

IX.

din :\1 II. Faptul dc pc toarta

dOYede~tc ca a fost folosita modelaH\ initial. 6. Printre calcinate ca groapa

ca juc'lrie

sau amuleta

de mult Inlreaga. din frag-

de bra/artl. negru-Iucios A.s. 20 pe corp. tare. 8din partea

Stare a ele eonservare in interior. Corodata. 20

In restul

fragmentara in exterior, orizontale la demon-

rupta

vasulni

ce§cll/d II Bl (pI. VI/2). Brun-ro~cat.

rasfirati (fundul
111

slrachind

evazala I D, cu caneluri

cruci~e (2) pe margine, 0,175 m. 7 era aproape (pI. XII/15),

111.

Brun-desehis eu caneluri in intregime 60

%,

mai ales din margine. sapaturilor particular circa 0,20 fuscsera

presupus

: 0,30 m. 6 -

slrachintl

%.

I A2• Brun-ro~eat.

Inii.lt. : 0,045 m; (liam. : 0,072 m. :\1 III cste situat in pm'lea de SE alum. mentcle unlli vas mare (14), rasturnat, fragmentc de circa 11 s·an designr prin s-au gasit In{\I\imea mai lnalt
." e, 41ti

bolovanii V -E ~i un ell' -0,30

s-a gasit de fier (f).

mare parle Groapa

Diam.

(presupus):

ce§cu/tl eu toarta
intreaga. cu
0

suprainaltata, aproape

niyl'iare,

in direepa

la Y; fragmentele Tinind

de margine Illormintului seama 70 c:1 0,15 III

Bruna.

In momcntul tnalt.:

S-a descompus unui

la E). Prinlre yasului decil

gas it oase

cutita~

vas borcan de aspect

superioara. afirmatiilc Dupa

singura

proeminenta

apucatoare. distrus resturi, deeit

%,

mai s-au

ales mai

nu a mai putut

fi obseryaUi, 14 a fost solul actual.

nu a fost mai adlnca 0,45 HI, rl'zulta pintecos

ele la solul actual. la baza gitului.

9 - fragmentele multc fragmentc.

vas mare pinlecos,

de proprietarul ce nu

a fost sapata crestat

de la un nivel cu cel putin Brun-cenu~iu.

112

locului.

accstuia,

Noi nu am gasit

vas mare

V BI. Brill

%,

113

Ferigile
din toale VlrIul mentcle zonele unui vasului, [nalt.; circa 0,45 m; diam. al veolar din gurii : 0,225 m. m.

C atalogul d escaper irilor rcll!ila$ eoazale de fier mal (pl. gasit, XVIII/23). izolat, tragruginit ~i rupt. vas borcan Poart a urme de ardere. Lung. ; 0,082 In zona M II Is-au S-au gasit Ioartc multo eel putin 0,50 Ill. "II III. mare -Ic, Arderc Aici s-au oxidanta. partea const.atiudu-se de tip f'ragmcnl c mici, gtlsit, printre 60 de accca rest aurare a nu s-a putu t face declt partial. deranjati un vasului. sl in marginca de tip movilei, 2a2, dcclt I. Nu zonele multe partial. s-au inal\. presupusa dintr-un circa 0,35 vas
111.

tie tip V I D, Cll brlu era construita

0

~i ale unci slriichini mari ~i mijlocii

I D, Cll decor 3 pe margine. asezatl In m. s-a gasit 1-5 un se aflau In de din actuala in general de E a movilei

bolovanii Presupuncm zoncie

fragmcnte Inal\.; oase. 1nal\.

PI. XXIX

P5

TUMULUL pe doua era: grup tasate NE-ul bratara fina. caneluri crucise la 2lnsa coasd gurii: gasite minentc evazatd Interior discoidal vaselor circa straturi. locului proprietarul stratul de vase grup,

7. Mantaua In zona tum. a sapat Intre

bolovani de mult, m,

bine alaturati, umflat. la -0,45 Stratigrafia

pint ccos (16) ~i oase calcinale.

mormint multe

16 -

vas plnlecos

V Al cu decor (20), in zona Presupunem presupusa rasptnditt mormint acestui DimenPutine cu ell :

7 nu se mai arase groapa, -0,18 carora cu care prilej m ~i -0,34 se aflau (a),

Solul ierbos aluvionar calcinate strachini

era putin incepea

partea

'Yo,

din toate

NlI a fost restaurat fragmente mantalei din "II toate

a scos bolovani Piet.risul la,. oase unci cu buton era umplute MNA; a
fi fost

~i cioburi.

• l\l IV. in

de N a mo vilei s-au gasit ~i un deranjament vas mare pinlecos,

dintr-un

vas mare plntecos gaslt vasului.

de bolovani (1-6)

rcspcctiva un mormlnt 0,30 Ill.

al bolovanilor Brun. zona

M I, de luptator, la un loc, in timp movilei Bruna largi (decor s-au

eu inventarul ce slrachina doua 1-

pe sol, este de tip rasptndite fragmentele 6 se afla cu Iundul

In [umat.atea

de E a tumulului ~i carbuni, evazate Vasele

2a~. 20 -

40 %,

lmprejurul

in sus la cca, 0,40 m spre SV. La circa 1 m spre NV (7) ~i oase un calcinate. fragment realizat distrusa mai provine in

• "II V. In part ea de XY a mo vilei , pe Iragment e de la mai mul te vase (17 -19) dislrus siuni de tip mijlocii. ? trei la. 18 Zona a fost deraujatu 7 rarnine eoazata vas mare pl'CSUpUS *}I Y fala fragmente. carui piciorul prilejul 19 cea§cd de tum. ~i
0

de mai bine de 1 m", s-au gasi t citiva bolovani Glasinac 17 crucise (d). Sint epoca probabil mult resturile Purine pierdut. unui mai reccnta.

de acest

s-a gas it un cutit mai gasit pierdut.a.

de Iupta virfuri in

fibula

de saget! (b), iar din zona Vasul ornamentat

at it dc "II III clt ~i intr-o deci nepreeizat. discoidal. ptntecos, Butonul

Raportul fragmente. tipic. Citeva

(c) ulterior (decor

cea§cd II Ai' eu toarta interior. bolovanilor ~i a.s. presupus: Toarta s-au Pare largi erau alternativ Nr. inv. la

discoidal ell caneluri in doua, 1728.

de tip (f.r (pI. IV /2). Pasta cu decor

0

foarte

strachina I A~. Bruna.

(2) exccut ate in tehmca
(f.

la exterior.

Negru-lucios

splrala
(f.)

struchirui -

I D ell eaneluri

«. Aspect de tip

5a). Canelurile de

fine (tehnica parte 0,067

dispuse

in benzi gasindu-se 0,186 m.

II A ClI buton

de tip

a fosl

ulterior

fragmcnte.

2). Intreaga. departure Ar. Foarte I

Prin tasarea corodata Diam.

vasul a fost rupt III

din fragmente m ; diam.: parte

fragmenle.

do ua fragmente.

d-

[ibulii

de bronz

Glasinac, s-a distrus

0,80 m

celelalte.

rnal!.:

strachirui

Intreaga.

Cea mai mare

a fragmentelor corodata mare 60 m; sl a.s. plnie-

in fornui de scut beotic (pl. XXIII/5). Aeul indoi t , Partca de jos a placli seoaterii din pumlnt , Intrcaga picsa era at acat.a de patina maligna. TCl'lULUL 8, Mant auu era consl ruitri din bolovani mari ~i mijlocii

pieiorului

s-au startrnat ei (70 III

la demontare.

0,225 m. cu gasit

a-

straehina mica I AI' Foarte

0,05 m. 4 Bruna Jnalt. 50%. presupusa transversale. distrusa,

Fragmentele

'Yo)

se aflau vert. (la)

in strachina pe ptntece. fragmente gurii:

2. Diam.

gurti : 0,10 m ; inal!.: caneluri ~i in zona

ceasca : 0,18

bine alat ura tl, dispusi pe un singur care nu se lnscriu

0

Cll caneluri

cu slip lucios.

'Yo,

mai

st rat , In part.ca
IIU l'1I

de NV a movilcl, nleri 2. date

s-an g,isit mai multe eu tum. stratigrafic

grupe

de bolovani

in conturul

oval

ales din partea circa ~i in zona di'ntre I Db,

(f.,

lnferioara, distrusa,

Uncle Diam. crucise

diam. au fost

al man l alei , La Y, t u m. 8 se tnvccineaza ne-a putul ceu a t um,

2. Zona de tangent a, pe dintre

lungime

de mai bine de 1,5 m, tum. 8 este acceasi

PI. XXIX

04

0,20 m. 5 -

vas borcan

VI Dr' cu trei apucatori 0,18 m ; inal!.: Intreaga.

late (pI. XII/13).

Multe fragmente 0,06 m 7 -

privit oare la raportul

cei doi tumuli.

Stratigrafia

circa 0,18 m. 6 Diam. in tehnica zone Ie vasului. lmpreuna ruginit. ca Ruginite. putin
(f..

straehina mica I Ai' cu trei proestrachina vert. in zona Pe umar Diam. patru prceminente de toart.a, sigure

care una vert. cu caneluri exterior

(pI. 1/2). Bruna. (2) pe margine, brun-deschis, este decorat III 1729. b gasite

gurii ; 0,125 m. ; inalt.:

executate

1'1 I, eu Inventarul pc sol, de tip la2• se afla in partea de V a movilei. Nu s-au gasit oase ealcinate. Aic! s-au gasit , printre si sub bolovani, pe o suprufata de circa 1 m", fragmentele urmatoarolor vase; 1_ struchinii more eoozota I Da., zonele cu caueluri vasului. obliee crucise (2) pe margine, Diam. e xccutate in tehnica m; 80 %.
Ill.
(f.

negru-lucios, 1-6. a-

40 %, din toate Cll incizii.

gurii : circa 0,375 rn. - bulan urme urme acestui cu caneluri III de ardere, Lung.: de ardere. 8(lb) pe oriz. (la) mormint: oblice cu caneluri vert.

(pl. III/2). 0,135

111.

Aspect m;

tipic. inill~.;

(pI. V /29). Discul

Gasit izolat, Foarte de sdge/i. 9-

cu un fragment Poarta Nu poarta apartintnd

70 %, din toate

Rest.aurat pc urnar

a partial. (Lc) (pl. 1/3). Inalt. :-

gurii : 0,366

inalt.; Diam.

2 - strachina

cutit de Iupta, de fier (pI. XVII/14). doua virfuri distrusa, mijlocii. in zona

I A2, eu caneluri m. :3 cand 30

Brun-cenusiu.

gurit : 0,225 III B eu caneluri ;;strachina strachitui printre mijlocii. cruei~e mare

0,250 m. La l\INA, nr. inv. Urrnatoarele plntece. vase fragrnentare, Bruna.

(J,on

(probabil

IV AI) cu decor spiralic

vta. pe pintece.
: 0,30 Inalt.

Proerninente 4cea$cd presupusa

pe pragul

de la haza gitului. vert icale s-au I At. I D, fragFara de tip . slramare eoazati; bolovani tipic. aceasta

Ie consideram Dimensiuni mari. Bruna. vert. diam. mari. 11 -

Brun-deschis. pe pintece. mai gasit cu eaneluri aspect tipic cu decor "IIarginca 7c(lml

'Yo,

mai ales din pin Ieee. izolate (lb); din urrnatoarele stractiina cea$cll mare

presupusa

cana, are doua terti.

Bruna. pe git ~i vert. pe pintece pe

20 %. Dimensiuni Bruna. de

ceasca ptntecoasa III

10 cand sau 30 %, 0,18 m.

Brun-tnchis. fragmente obliee

40 %, mai ales din partea

iuferioara.

: 0,12 m. In zona bruna

30 %, mai ales din parte a interloara. plntece (la). intrerupt presupusa; semicirculare (pI. XIII/4). proemlnente 0,45-0,50 m; ; 0,20 m. 14 cu buton dupa

cea§cd mica mijlocii. din 13 -

slruch itus mica

I A2 (trei -

fragmente)

20 %. Dimensiuni

cea§cd cu caneluri to ate vas zonele borcan

I B5 cu proemlnents cu eaneluri subtire In zona "IIarginea

pe buzi'i (pl. Il/5), pe pintece; ~i drcapta. mijlocii. movilei Brun. slrachind cle cand superioara. s-au gasit

~i proerninente

20 %. Dimensiuni Brun-deschis. gurii: MIs-au circa

12 - vas mare pinlecos vasului. VI DI.

(un fragment); 5Doua vas mare

toart a de cea$cd (izolat a) ; s-au gasit evazald Cll caneluri 8cea$cd Dimensiuni

catui mare

V BI. Brlu crestat, Nu s-a restaurat. Inalt. Pu~ine fragmente Putine cea$cd fragmente II

6b pe pinteee evazala. mare

(un fragment). pinlecos.

deranjat a din Nv-ul

men Ie de la; ciccoI' vizibil. ~II B. Toarta

20 %. 6 - idem. (2) pe pintece.

(20 %). inal!. presupusa (20 %). inalt. 5a in interior,

vas borcan (f.r; -

presupusa;

0,20 m. In zona discoidal

VI DI, cu apucatori late. N-are briu alveolar. mai gasit fragmente izolate de la ; doua fragmente. prin tasare. de bolovani, Dircctia SE. nu s-a ~i buza, de la NV spre unei cani mari sparte

Bl'un-deschis. fragmente. de tip

Sub 20 %. Dimensiuni Dimensiuni ~. Bruna.

lias mare

I D. Aspect

mario -

un fragment

A cu decor a vasului gasit s-au

idem,

eu toarta in banda

20 %, din partea fragmente pin/ecos. Fragmente manlalt'l

0

pinlecoasd Brun.

• l\I II. In marginea de eadere Nu s-au observat de fund oase calcinatc gasit la -0,30

de SV a Illovilei sau carbune. in conturul

s-all gasit fraglllentele locul fragmentelor fiind din urma. Tinind

lata. Nu s-au paslrat

eu decor. Bruna.

20 %, mai ales din parte a superioara ~i in afara gasit pietrclor.

a fost determinata,

de fund,

pintece

Fragmentele acesteia

exclusiv

in afara

platformei vasului,

IniH\. presupusa; cca.O,25 111. 9 chinil marc I A2 (doua fragmcnle). * l\I II secundaI' punem avea Servea un mormint decor poate pe pintece. ca urna. esle 40 siluat de tip II -

nici un deranjament de pamint cu decor

Presupunem 0,20 m mai de tip

un mormint inalta

de tip 2a2• Fragmentele trebuie sa presupunem 15 ealld zonele.

m de la solul actual. pe umar,

seama de inaltimca

mai ales in afal'a cand de tip

de pietre. toarta tipic. ~i inferioara.

Nu s-au Jniil\.

oase calcinate. Nu e sigur 0,20-0,25 0,25

1l1;

Presudaca m. inalt.:

ca mantaua

a tum.

7 era in ace I loc cu cel putin cu doua torti

decit solul actual.

2az. 10 -

lY A? eu superioara

de tip 60%.

~. Brun-deschis. pl'esllpusa; gurii; Diam.

114

mare

IV Bl'

4c (in relief)

y. Brun-cenu~iu.

60 %, din toate

'Yo,

mai ales din partea sll'llchi/lll

I B3. (pI. XIIl/5).

Aspect

115

Ferigile
0,0(j2 m. Scrvvu fragll!t'nte deranjat probahil ,lrepl capac. 1
'\2

Caialogul %.
c.n. do ua procminente 40 %, mat gurii : 0,25 mai sant de control const ata
:)0

descop eririlor
Bruni •. crau soan (11) pc T'n

12 _. slruchina mar!',
('1I

mil':' o hlic«

.\2'

Hrun-Inchis. Ill' unuir. (lin see.

40 In III

Dium.

gurii : 0,115 de SE, Lung.

Ill.

vert. din partea sirachitui

perforaLe. suporioara. mare din: un s-au

Din

huzu
Diaru.

sc dezvnll a de aserucuca gurii: vert. circa Bruna. pict rclor, 0,18

:)0

douii

proemiucn somiperforntc. 0,17:; lor, m,

le (pI. VIII/7). [ Bruna. In acccasl mici.

_ doua bolovanil 0,025

de slrudriJl(l i, s-a g:hiL: izoln tu.

caneluri

(I b) rumana

muruinca

printre :

ales m.

m. 10 Proemlnente

dOU{1 stractiini gurii:

"'2 (fragmcnlele

a -" [ibui«

ck- Iicr

provinciahi

(pl. XX\,I/32).

amest ecal e ). -

eu cam-luri
ce.~cll!d

ohlicc ptntecousa,

pe uiii'ft1" (Ie). 2 Iragmente dar

-10 %. Diam. zonii

m, Descoperire 1TMCLCL

strachirui izolalc s-all

eu proeminente ales

%. Diam.
corollate

g::isit cio buri

si a.s. strachina

Dhnensiuni cioburi

05

9. Descope rit print r-un intreaga zona respect iva, pe

0

inca

in primul

an al sapaturilor. mai a fost fost stare jos.

L'lterior, Distrus.

in 1\')(;0, Bolovanil unui secundar, ell iva M

::-.r
~i oase umar fragment. (lb).

II I. Aiei Bruna. In aceast

gasit , mai

in af'ara 0,22.,) m.

~i deasupra , 110

d intr-o C,rodat;l

st.r.ichlna oblicc si a.s.

cind sint forma care

s-a sapat dlspersati din mantalei prin oase vase.

s-a

putut de circa

sit uat ia

descrisii dlst rugerii data ne-a

calclnate.

Presupuncm 30 %. Diam. a z ona

:\I secund.ir

de tip nedet erminat 12 -- cani!« cu

I A2• cu cancluri

in t oat e direct irle ultima ~i inventarul lui a scapat sccundar, s-au calcinate,

zona

m". Mot ivul In sit uatla la circa morrnint

at it instalarea

gurii: g;lsit

t oart a

scurt a ruptu, :M I.

sccuudar

faziI cit ~i lucr arile mormintului

agricole

moderne.

imposibil s-au era gropii,

evawll1

sa reconslituim printre 4. dcsigur Bruna, II B2· Ill; Se :

5i Irag mc nt e <lin vrse le 'i ~i 8 din

principal.

De fapt nu am gasit in buna unui

decit mormintul gasit, secundar) de tip pro veneau I Db2·

adincimea

de distrugere. probabiI 3. Intr-o de tip gasit

De aseme nea, resturile groapa care,

2 m N de acesta, (:\1 II) (tot a carei 1gurii: urme in jurul slrrtchitui lungime

TUMCLUL Din pricina lucrarllor In jurul recente le-arn

11.

Mantaua agricole, ~i solul

era s-au antic.

const ruit..i din creat Lipsa muite de s-au goluri

bolovani din

mari KE-ul din

~i mljlocii, t umulului mai multo

initial se vase

dispus} pc dOlla straturi. In general datorcste iliad deranjamcntele unei sapaturi pe care se gascau

bolovani, mal multe

rcprezcntind

~i zone cu bolo vani

rdsfirati.

:\1 I, probabil de la mantaua Intreaga. drept Bruna. inal\. 0,187 (Vestul puternice urna, : O,O:W

rcct angulara, se
0

de 1,10 m, se af'lau

nu all afeetat conslder.u

holovani

In groap.i morrnintului

~i bolovani, al tum. multo rupta

la fel cu cei gasiti afIau: Diam. se observa brun-roscat.,

clandestine.

man taloi

de bolovani sccundar.: rasptndit

gi"isit Iragrucnte

plntccoas«, dc bolovani

XXX

lI5 PI.

principal ei sc aflau cazanel

9. In groapa la demontare. calcinat II (10). s-au e, Pe fund Luciu

ca nrirmintc ~i cioburi

ipotct.icc. Pe Iutreugu mull carbune suprutut a acopertt.a sc ana

0

0 parte lntreaga

din fragmente : toarta

s-au de scompus oase

0,30 Ill; inalt . : 0,175 (a). Diam. au gurii: 2de a.s. Diam.

m. Serve a s-au (1-3), erau doua

:\1 I, de lupt.ator, fragmcntc cu foarte ptntccoasa, rasplndi cescutc (1:;). vcrt. de curbune mult bine carbune gas it ~i Iragmcnt fixate se afla te pc

cu inven tar ul pc sol, cst c de tip la3. c. 0 zo n.i cu In cadrul gasit se afla e ceramicc. bolovani. mai zonei In centrul ceramice. Tot aici s-au ling,} acosta Dc
0

In interiorul m. :J -

ccscu t a (2) ~i un cut itus Tor tile

ce§cll!d

s-a giisit in marginea zona ~i un grup

de S V. Ai ci insa nil (punct atu pe plan) de t rei vase (b). Vasul intrcgi (1), ceasca 0,10 m) de
JlI. 0

lipscst c, fiind (60 %). :\1ulte

ritual.

gurii : 0,074 mediana. 0,36 m; fragmente de rugina.

~i in [urnat atea

de V a movilei z me se g,\sea unui alta vas

strachirui

I C2 (pI. fragmcnte 1. 1 -

nervura

sl Iragmcnte in sus; Int insa.

accstei Iundul
0

afIa in stare Dimensiuni

Iragrnentara mario Se ana

descompus

la demontare. I A). Brun-roscat.

inalt. (20 %). distrusa

lnl.re
0

o.ise calcinaLe ~i de alta se alla

0

si un vir! de sageata bore an

m , Situat a la V de straehina gropii), urme prezenta de ardere. CL acest ui tip La miner era

strachitui

I (prohabiI

Ctteva atacat

cu fundul zona

(t:l), ale (14), max.:

ciiru! fragmcnte (Ia circa acoperita III 0,15 pc

la V de strachina de vas.

:j. a-

cit eva fragmente cutita« un nit. Lung.: mari movilei

0

de cand sau cea§cd atest a, in zona Put in 0,14 m. bine pe alaturati,

0

parte grup,

a cestii online

p lnteco a se (1), se aflau ceasca plntecoasa 1m;

cea§cd

de fier (pl. XVIII/ll).

Poart a

(2,:1). La circa In reslul (la). Bruna. 0,052 in interior. Inaq.: maxim: Inal\.: 0,175

1 m S \' de acest nu s-a mai fragmentc 80 putut Uncle

Ill.

se p:'\streaza construit piese a din la". mdalice

s t rachina caneluri asezat i pc dona lunga s-au mai gurii:

ce§cll!d ce§Cll!1l

dist.inge a.s. 0,019

anumita. 0,22 splrallc

plntecoasu cu prccedenta.

A cu 2L'rme (pI. A.s. pe de

0

slnt

Intreag.i. I Db2, cu III III 9-

In;tl~.: decor

diam.

XXX

N :~ PI.

TCMCL straLuri. earbuni, dite, 1inait. III 0,07 0,20 ales dintre bonizat. past rat djum:itate. mantalci, Arge~. interior.
cawl

10. Mant aua I('sturile toarta

H2•
E

bolovani In centrul (a, e) ~i

1l1.

~i mijloeii, s-au gasit ro~ie.

II Ba. Bruna, 80 %. Inalt.: Neagnl 70 Lipse~Le toarta. Diam. -

par ti.il corodata. Bl'una 0,19 0,16 0,075 m. 10 Cnne

%.

Imilt.: eoazut«

m. ;I -- ce·1cll,l<1 I [ B2, identid cantl mar~ IV B1. Bruna. ca forma Fragmentclc I A~. Bruna.
slrachiIHI

M I, eu invent.arul oasc caicinate,

CU 0

pe sol, este de tip unor Bruna. 90 movilei. Brunt\. marc :\Iaterialul

zona datorita m.

de circa gasit, ales

1 m,

de a.s. XIII/10). 60

1 -- strncliitui m. (; m. 7 tor\i diam. m;

-1a2. in relief, obliee (la). erau

marginc

piatra

Oase calcinate 0,135 fina. m. La

rtlspintasarii. regional 0,15 m; in : : mai

in exterior.
ce§clltd

:)0 %. :; pinlecoasd

A.s., parnal ~i (imensiuni Siahe

~i in interior. cu precl'urme a.s.

~i pc restul IV At, 2: 0,07

suprafetei

ceramic : 0,1;3 toarta).

era, de asemenea, Dialll.

72, Ill;

dispersat, Pasta circa

%.

B eu eaneiuri B, identica 80 %.
slrachin<1

Brun-inchis. raspinllite

,0 %. lnal(

maxim.: subtiri.

:\1uzeul Foarte Inal\.

partial. denta. zona 11 -

%.

ce§cll/11 pinlec()asl1

ce~Cll!<1 II

(!ipse~te

Pen'tii 0,18

Diarn. 1-

50 %.8 foarte
slrachind

cea§cd

II A, cu doua

(pI. VI/7). gurii: 0,135

Brun-inchis. m. Siabc

nl. :1 -

cea§cu

II A2, cu toarta (lb). Bruna.

cu buton C'lrodata. 6cruci~e 0,30 Atacatii piesa 0,008 era

Nu

aYca un decor 0,12

vizibii. ~i fund. in tchnica

corodata presupusa (presupus)

intinsa. gurii:.

Bruna
btllon

la cxterior. oblice triunghiular

evazal£l

60 %. Diam.

gurii : circa Izolat.

inalt.:

pinieco(1s<1

30 %. Diam. pc umar VIIS borcan pc dar, (pI.

0

sl['achind

I A~. Brun-inchis. yasului.

u]'me

de a.s. 20 %. Diam. 40 %. Diam. gUr:i: Clllelurilc

111.

gurii : 0,20 m. obliec t:l0,275 nt.

B eu callt'luri m. :; nl. 7 din sprc

pe pintece

a1

30 %, mai ales din pintecl'

slr,/chiwl

I A2• Bruna. CJ.nelurile marc. vasuLli In afara de la rug: presllpus: executale Bruna; ;-

de u.s. 30 %. Diam. ~i pe buza 300/0' Diam. III 60%.

gurii : 0,15 m. 12 Brun-rv~cat. ohlice partial m; -

I A2, cu eaneluri se af'au 15 -

(pI. \'/22).

I A2. Brun-ro~iatic. executate nu a putut

de cenlllrd

20 %. Diam. Bruna.

(lb).

se prelungesc sub buza. a.s.

slrachina

I D eu caneluri : 0,275 m. 8 (eel ]lutin) superioara. nu cumva spiralei:

(2) pe margine, in rclief

It -

rx. Aspect 20

tipic.

VI C. Proeminen\e 11 fiind

gurii : 0,09 m ; iniilt. : o,l.i m. FEgm:nLele

("?) CJI. \,111/4).

fdsilin(it' I Bo

10 %. Diam. Pe margine care pe

gurii (prcsupus) fund. uncle

0

cando Decorul m.

fi reconstituit. de bronz, Era rupta s-a

%,

suprafa\a supl'afa\a Iljl). m.

c~(l.~cd pinlec()asll

C, eu caneluri Diam. max.: Sli;llli mai gasit

nu se disling
slrachind

Inalt. nu s-au

presupusa: partea daca m. Diam. conservat.

piesil

ajurata gasit b-

(pI. XXIV/3). fragmcntc, lemn : 0,014 earS-a m. mult

~i eorodat;t. Cenu~LI vase, -

0,18m; fragmcntc

in[ll\. izolate
it/em,

: 0,115 A.s. diam. -

crestUturi.

Lipsqte intrebarea de 0,05

de patina aplicata

maligna. pe
0

in mai multe

Brun-dcschis

la ext:rior. aecstor 0,20 m; in

cand callli slraclrind

la interior.

cJwdat.

la extcrbr. pr~supus: slraciriIHI mediana.

c(lnd,

50 %. Diam. macar
eua:lll<1

in parte a interioara

a fragmentului
ml1rgictl nUlrgicll

principal bucata de stichi situate

gurii : 0,35
it/em,

in zona :\1 Is-au I A2. diam. II A2.

cand
0

C,lre pl'Jvin,

in parte,
Ill;-

:\e puncm lung.

de lenm. albastra in partc

"saltaieone·'.

din of ran dele diam. luri pasta urme

"ilindric"

prcsupus 2 fragmente, IV Pare s-au

: 0,1:;

0,225 gasit

m. e -

de fier (pI. XXVI/19).

Diam.

eeu§ctl

dimensiuni tor\i fi avul a nil

mijlocii; cu ncrvura decor;

vas vas mure

cu canemuHr -- cUIul, decor

mdrgicl1

de calcar, din

de forma numeroasc printrc

Ull

ovoidaJ[\. fragmcnte

Diam.

: 0,09 m. e ~i oase trei

cu ochi. alaturi unui La

Sc pi'lstreaza de marginea dcranjament haza gitului,

f"··.jci~e (2), mici. fina. de a.s. ('?)

tehnica sau

rx; cea§cd,

A, eu d(lId de margitH'; X[I[!(j~,

S-au

Diam.

: 0,009 m. c('ramice iclentificat caieinate, Zona bolovani. (Ie tip S-au vase. nu prezinta fara urmele toarta.

fragmente

IV B, ell de pintece

tOJ.rla.

grosolan{l; V B1 eu eu deeorlr.

}1 II consta

Slip lucios Cit('va

un fragment ~i margine (pI.

pinleeos pinleeos

:le,

dar mai ales Presupunell1

fragment"

gas it in lII.ugim'a 16 mure

de

SV a zonei:\1

[; -- loarl,) Aspecl

116

evident.

morlllint

1a ('?).

'* -

de la ut! vas

de furma

neeunoscutCl

ce{[.~cll mare

pintecoasa,

117

Ferigile
grosolan. conservate saqeai« fost tipie. prlmavara Slabc urme de a.s. puternie A. 20 %. Dimensiuni de psalie cste mario Inal]. presupusa : 0,10 Din , L'rme zona
Ill. II -.

C atalogul descoperirilor
z<lbille 11, de fier au hine de IV B, eu doua 0,25-0,30 Briu mare zonele alaturi. pe pinlecas aproapc Inalt. ~i de crestat eu una vasului. presupusa 14 tort!

y. Brun-deschis,
canil mare gltului. torti

Urme

de a.s. 20 %, mai spirallc

ales

din

parka
E

supcrioura, (pl. XIII/7). Brun-deschis. Inal].

Inalt.

presupusa grosolan, canil m. 11 Brun. : vas

(pl. XXIj5). Atacat 1955:

0 [umatate

rupt a. Neat.acate dupa donat-o vasului citeva dcmontare. Muzeului Blne conscrvat

de rugina.

Urme tum.

de arrlere. copiii

b-

vir{

m. 10 la baza Inalt. vas

IV AI' cu decor

in relief, cu doua torti zonele vasului. Ia baza de corn, gitului.

Aspect

de rugina, Sacerdo teanu,

s-a distrus (pl. XIX/13). care a

seos in

Brun-roscat. : 0,45-0,50 hrlu

50 %, din loate in forma m. 12 VI alveolar. eoazota Virful

im!ll. : circa 0,42 -0,45 (V B ?). Marginsa 20%. : 0,17 -0,20 m. in afara liB; Lung.: cu (pl. XX/5). aripioare (aplica dreapta, m.

c - top or de fier bipen de prof. a fi de tip Nu s-au Urme

de arclerc.

Lung. : 0,168 m. Picsa a partial

san doua

3. Proe minente m. 13 VI D1, cu

30 %, din toate 20 %. 0,20borcan mai a.s, ; de ficr. Urrne

recuperata

National care ar

de Ant.ichitul i. fi putut 17 rczult a vas mare este

presupusa

vas mare plniecos C, cu hrlu 20 %. Inal]. presupusa -

• M II, presupus In zona urma identic. i nitlala. supunem lnchis, 19 20 V B, cu respectiva decor Iucrarilor 20 %. • 1\1 III. agricole.

2a~. Fragmentcle gasit oase ci numai

(17) s-au g{tsit part ial sub bolovani, bolovanilor, fragmente de carbune.

: 0,30-0,35 borcan. alveolar izolate

vas borcan

alveolar. presupusa : 0,15 cescuta

presupusa 15 -

s-a observat

un deranjament slabe

in ordinea

0,23 m.

4e. Brun. Situat

de a.s. Mai mare

ca dimensiuni care in aeest

0

de cit vasul (16), eu care loc slnt vizibil

~I

VI DI, cu hrlu gasit fragmente canii mare de 1 Slab ruginit. Urme de ardere. La circa sapaturilor urme ctzat,

aplicat de la : -

(pl. XIII/9). strachina buna, cu toart.a

20 %. Inalt.

aces tor vase s-au

I D fara decor; rupt in timpul

co.ni/d, corodata, 0,335 m. b =Ieucii (pI. XIX/16).

cu aspect ardere,
III

grosolan, Foarte NE s-au bine

de tip 3. a cinforme zona

vir{ de lance de fier dernnntarii. de fier, plat

Poar t.a urme de ardere.

in marginea eeramiee de tip III la.

de SE a bolovanilor, 18 -

dcrnnjat

i din po zi tia lor sau carbune. PreBrun ~~.

Stare a de conservare

Fragmentele un mormint Slabe urme

se afIau printre gurii: vert.

~i sub bolovani. toarta 0,14 gurii: m.

Nu s-au gasit cu buton loe s-a mat InaJt.

oase calcinate (pl. V/15). gasi t inca : 0,145 m;

co nservata, resturile

topor

ceascii II A~, cu

Xu ave a decor. un buton diam.

Stare de conservare spre clandestine

foarte buna, Lung. : 0,127 m. Armele (a-c) gasit ale unui in aceasta

s-au gasit toate la un loc sub un bolovan. de cent.ura ?). Cu prilejul Poart ii fi pre(pI. XIX/19). n-a mai putut

de a.s. 30 %. Diam. A. Canelurlle

In acelasi 0,275

de lip

obiect de tier m. Locul

ce§cuto. plntecoasa strachinii

(pl. VIII/l).

Brun-inchis. m. 21 -

max. : 0,12 m. 20 %. lnaltlmc Fragment grupul 23 ele

s-a gasit

un topor de fier eu un tai~ sl cu pinten de descoperire

I A~. Brun-roscat.

20 %. Diam.

vas piniecos.

Bruu-lnchis. clandestine. Dupa 0,50 m. grosolan,

presupusa : circa 0,30 m. - bulan de tip 0(3' Izolat. .1\1 IV. Situat in zona unde mantaua movilei ceramice presupunem netcda. eoazoia Diam. cuiii A.s. tata Brun. s-au gasit in afar-a bolovanilor. (spart Nu s-an un mormint de tip 2a2• 22 pe margine

de arderc. Starea de conservare foarte buna, Lung. : 0,29 dar apartenenta lui la tum. 12 este probablla. 1UMULUL 13. mare: 1~. Gramada unui de bolovani nuc. de forma slnt aproximativ

a fost gasit

atect at a de sapaturile calcinate sau Pere ti gro~i. Aspect presupusa din margine 10 %. 1nalt. mici.

oase

carbune. : 0,45 -

vaselor, peretilor slrachirui 20 %. cesBruna afecL'nele foarte

ovala, unui

Construita mormint 1vas plnlecos urme

din bolovani de lupt.ator,

0

marl,

mici ~i

1\1 5

vas mare pinlecos. desprinse

Suprafata Aspect mare I

mici.

Diam.

1,70 m. Bolovanii Nu s-au Inalt,

destul calcinate

de rasfiratl. resturiIe sau 0,25 carbuni.

Situatla

arheologica

a avut

de suferit

Urrne de a.s. in interior catui IV Bj, vert. m. 0,275

la rug ?). 30 %. Inal]. lc. Brun-lucios. 10 %. Dimensiuni

~i de pe urma pe sol, probabil Fara decor. (sau

radacinilor de tip

Sub bolovani gasi t oase presupusa clteva presupusa

se aflau : circa atipice

eu inventarul Brun-roslatic. 20 %, vas de la:

I D, cu coaste III

(3b) sl apucatori eu decor Bruna. numeroasele gasit vas mare

(pl. XIIIf8). prcsupusa stracliitui

tipie. A2•

carui cu

toart.a. izolate ade ardere.

gurii : 0,25 m. 24 p inlecousii

: cca. 0,25 m. 25 -

A.s. superficiala. superioara bcana) : tipica.

20 %. Inalt.

m. 2 -

V B. Brun-ro scat.

cu caneluri gurii: accasta

26 -

mai ales din partea piniecos fier, de forma

: circa 0,30 m. S-au mai gasit cu puternice de lnmannsarc cu diam. resturile 20%. mare unui inalt. ?). Poarta de circa mormint presupusa mici.

fragmente de a.s. urme

20 %. Diam. • ;\1 V. Prin de sapaturlle un xl au urme

0

vas borcan ; -

fragmente

vir{ de so.gealo. de

Intelegcm

fragmentc piniecos : 0,40-0,45

cerarnice VB

gasltc

in marginea Tipul 4e. Brun, II

de ~ a movllci, inegala. m. 29 -

piest: lubulara Grarnada ovala

de fier (tub de bolovani s-au gasit 1-

clandestine. de tip

Nu s-au 2al. 27 -

oase calcinate

sau carbuni. eu decor m. 28 Corodata. de a.s. L'rrne

vase lor ne permite cu arelere : circa 0,06 Inalt. B, Cll caneluri

sa prrsuTUMULUL mijlocii, tip : 2la4• destul Nu s-au Decor 13a. 1,20 m. Cnnstrui ta din bolovani pe sol, probabil 3vas pinlecos de (sau un

punem pe corp. mare, circa

secundar

1\1 5

fragmente eu

de a.s, 40 %. inaIt. cu cescuta de tip

presupusa longitudinalc.

ce§cuto.

orizontale caml presupusa

de rasfiratl. 4al' cu
0

Sub bolovani toarta de tip

cu invcntarul : 0,25 inferioara. ovala, m.

(Ascmanatoarc toarta

3 din :\1 I, tum.

65). Bruna. Bruna.

20 %. Inall.

gasH oase calcinate indistinct. strachina

sau carbuni.

strachina I AI' Corodat a. A.s. 20 %. Diam. gurii : 0,225 m. in afara de aces tea s-a mai gasit A.s. si corodata, cu diarn, mare de circa a fost deranjata se afla rasplndi de
t

cu nervuri

pe toart a, 20 %.

cana cu decor
izolat

3. Bruna.

0,25 m. TUMULUL 12. Mant.aua datorit.a principal, a fost unui initial stratigrafic deranjament de forma dintre ovala de ~i de di mcnsiuni
0

cana), fragment mari, asemanatoare tum. 11 12, 1,80

in relief de : -

Bruna. eoazata

20 %, mai ales fragmente I D, cu decor

in relief spre part.ea de forma

1I5
cu care

se invecineaza fi observata

la S. Raport.ul ~i [umatatca sccundare

cei doi tumuli, 12. Sapat urile

ca st, de alt Icl, situatia noastre au putut preciza

lnsas! a tum. locul

TUMULUL m. Bolovanii unui antic, radaclnile pe solul oblice (lb).

14. Gramada sint rasfiratt Nu s-au probabil, Uncle

de bolovani sau gasit grupati oase

mici ~i mijlocii, cite calcinate sint a.s. 3-4 sau

aproximativ evident

1\1 5

nu a putut de arrne reiese Diam. Diam. Bruna. VIIIj6).

provoeat

snpatur a clandest ina recenta,

care a afeetat grupului deternoastre dislrusa nl. 330 %. rupta. (lc) (pI. 89e([llil callli a 30 %.

Ia un loco Este carbune. altele

ca movila ceramic, culoarea doua tor\i. ca slrachind

mai ales zona min a eventualele tumulului slrachino. s-au

de tangent.a morminle gasit 0,275 0,25 foarle

!I!.

de S a tum. ~i grupul

copac. se retera,

Matertalul pastr eaza

care strocliina

din morrnintul

un de s-au gasit nase calcinate ceramic 1eu invcntarul ceramiee. gurii: 0,125

~i putln

carbune , dar nu au mai put.ut principal. Din oblire observatiiIe in zona (lb). gurii: Lucht Bruna 0,25 alit BruaiL pUlernie. de tip lae. Diall1. fine.

la un mormlnt III -

cu inventarul puternic, vert. 20 %. 4 -

pc sol, de tip la". 1 Avea probabil vas pinlecos, {ragmenle oblice (lb) ; -

I A2, CU caneluri 30 %. Diam. 20 %. 3 vas

al Illormintului pe sol, era slrachind (lb).

Brun-lnchis.

fragmente

ini\iala. Bruna. aspect a.s. destul

ca morminlul gurii: gurii:

principal, 2-

de luptii.tor,

probabiI

gurii: pinlecos

0,25 m. 2 fragmente

Ce$Cllto. pinlecaasa corodata de la: decor izolate

B '?, cu caneluri

ll1ulte fragmente slrachind slrachino. fara 0,055 m; 30 %. Diam. evazald inalt. luciu.

I A2 cu caneluri Bruna. 30%. oblice

V A. Suprafata marginei, 15.

~i a.s. puternic. slrachino.

identic atipice ~i ci\iva

cu :~. 20 %. S-au

I At cu caneluri

oblice

mai gasit

I AI' cu caneluri cileva

eva:alii. I D, Cll caneluri

I AI' Brun-desehis. m. 5 Suprafa\a gurii:

m. 1 - slracilind se vad caneluri cc§cll!ll pinleco(lsll 70 %. Diam. superioari\'

I A!. Brun't.

pc inleriorlll

indistinct

(2 fragmente);

putcrnic mari,

I D. Pe umar : 0,04 m. 7 rupte. Bruna.

in interior TUMULUL dispu~i p[unintul carui mantie Mantaua Tum. era construita prin arat, avind din bolovani acoperind
0

cit ~i in exterior. Avea

A.s. slab.

30 %. Diam.

gurii : 0,25 Ill. 6 gurii : 0,07 inalt.

ce$Clltd II B2. Toarla oblice

Ill. 111. Ill;

mici, rnijlocii

de rasfirali bronzului

~i m,

60 %. Diam. 2 torli,

II I B, cu eaneluri inall. presupusil: 0,25

pe un singllr de pamlnt vegetal

strat.

15 se afla in margine a de V a u1lui tUl11ul mare ~i movila de ('rca hallstattianil. 0,40 Ill. La gr,)sime

din epoca

(x), a

KG

care au fost ulterior

: 0,065

s-a impr't~tiat

Solul antic se afla la -0,60 demontare s-au

118

IV B cu 0 toarta

y. Brun-ro~cat.

20 %, mai

ales din partea

de dcasupra

bolovanilor

gas it multe

XXX

PI.

119

Ferigile
cioburi in zona care de :\"E a movilci, se atlau
0 Cl'~CU\{1

C aialogul
uncle prcsupunem (2) ~i trugrnenu-Ie refer! , c,1 a fost unei monnintul. "\iri s-an gasit ca accst rcst urilc grup unci ciini sc mari, toart.a calcinate la Muzoul nica 0,13 in foarte
Ill.

d csea peril' ilor

sl

c':a~ca (3). Intreg.

I-

V(lS

mare plnlecos slrachitui

V Bl (pl.XI!15). IDa."

Lucrat

neingrijit. crucis.' intrcag,1. prost

Deformal

in timpul Inal\. : 0,72

Iuliricatlcl.
1l1.

(1), linga gasitc

E

st r.ichini

(:1). Prcsupunem

de vase
0

Brun-Inchis.

:\[ulte

tragmcntc

(lin zona pintccclul eoazuta

s-an descompus eu cuneluri lipic. Iiind reIatlv

la demonlare.

Se aWl in tehlniil t , :

rcfr-re a la un mormint in preajma X/3). Pasta (Iundul) (pl.

de tip 2b. Xu s-an gasit s-ar putca 2Diam. cu decor cescut« gurii; Brun-roscat

oasc calclnat din toate

e sau carbuni. zo ncle vasului,

:\[ai mult e fragmente dist rusc. I Dlrcct la mid. din; e izolate pas de cader« l'ierciuliL sirachitui (sau

de vase

r,'gional mulle

Arg,,~. :.! cancluri

(2) pe margine, arse. Diam.

e xccutatc

movilei, grosolana. 60 -

~o%,

la of'rande Bruna.

sau la :\[ secundare Int reaga. -

cana IV B1, cu
:J -

x. P,. um.ir :1 O,tS

obli cc ~i procrulncut.c III A, cu caneluri lougitudinalc.

vert . Aspect oblice

La dcm-m t are ins,\ s-a dcscom pus gurii : 0,35 m; (pl. V[I/3). Brun-ncgricios,

a ciinii a fost strachi nii I A2• diam,

fragmcnt.e

mici care s-an dist rus in parte,

NE I A2.

-+ SV (buza).

Brun-roscnt. 10

%.

II B1• 0,225

Dimensiuni

ceasc« plnlecoas.: cu canelurt

Ill.

(2b). Ganeluri

oriz. sub buza -

m. S-au mai g,\sil trngmcnt Inall. m; sub prcsupusa

PClS

Introaga. maxim: o bisuui t tum.

Tourtu,

era rupt ii, dar fragmcntele ~i all' unci atingen

ei se aflau alat uri. Inal~. : 0, lt 7 Ill; diam. s t rachiui slruchi na I B2. Diam. gurii : 0,255 m. e vazatc ce par a constilui grupul dizlocat in zona 4nolovanl :\1 II din manlaua cu cel put in V B2, enuzul« zona s-an SocoLind ca accast ii u rnii ave a cel vas mare plniecos m. ;; Ill.

gurii : 0,25 m; Brun-deschis. deschis. 0,20

Ill; -

canll,

in relief,

indistinct;

con« mare [V AI' cu decor : 0,25 m; borcan, past a grosolan.i,

lc, cu dOU{1tort i, probabil pi nteco« cana), ars.i. Inall.

y.

In zona tUIIl. tll s-au mai g{lsil cit eva fragmcnte din Iraguuntele vedca unui vas mare pintccos lnst.alarii de p.unlnt Fundul urru-i abia de Lip 2a2. C'I prilejul pc plan. in prczent.

de la:

%,

din toat e zonele presupusa

vasului,

brun-

:\1 II consui

10 %. IniU\. vas borcan

: 0,25-0,30

prost

presu pusa :

din niormintcle

ucest ui mormint , s-au solul antic. a tUI11. 19 avea, Inal~. prcsupus initial,

V[ D1, cu procrninente informa

buza. incadra lntr-un oval

CII

19, cum se poate

put in inalt lmea diam. 1mare de 3,40 m Solul antic ). era

XII

de 0,:30 m, rezulUl ci"l mantaua Brun, 40 %, din to ate

K7
evident

TCMULVL ~i dlam, mic inclinat.

16. Gramadn 2,~0

1l1.

de bolo vani, ce se poalc esUca Printre

0,15-0,20 cu decor

m mui m ult d-cit -lc.

Xu s-an g,i.sit oase calcinalc zmcl : vasulu. fr.igru-utc

sau carbuni.

de circa

Si tuat a in panta I A2, clteva

a tumulului Diarn.

(x) din epoca put.inc

brcnzului. de la:

i : 0,30-0,3;"i

stracliini;

Bolo v anii sint rasfirut}, marl. 2 - stractiina

bolo vani s-au g'lsit fragmenle fragmente.

uas borcuti Y[

I D, Cll decor indistinct VI D1. 30 mai gasit

(xp irale in rellef ?). Gileva superi oara. Diam. douii din altc

mici. Diam.

gurii prvsupus

: 0,:~0 m. {. Tot in accasta

uas boreal!

D1, de dimensiuni

gurii : 0,225 m. 3 -

cana (1 f'rugment

%,

mai ales din partea

gu-li : 0,15 m ; Inal t , : 0,18-0,20

s-au gtlsit o ase calclnat.e sau c.irbuni.

cit eva frngmcnte

vase pinleccase.

I5 Fi!j. 10/3

TCl\IULCL :\Iovila tasusera, dcasupra alta con tinea unii ale carei Iragmente marginilor

17. s-au

Const rui l din de tip g.islt fiind, gropii, pintecos Diam.

bolovani

mijlocii

dispusl

pe un singur Iusese urna. gura urna

slrat

in jurul

gropil ulul

morrnint.ulul, bolovanii se

TU:\IUL UL 20. :\Iantaua pe solul ant ic, in meld concentric modificat.a rioarii afla cu prilejul lnt ro ducerh se ana a bolo v.uulor M I estc
0

era construl color

ta din bolovani

de toate

rruiri mi lc, dispusi sc ana

pe un slngur la 0,22
Ill.

strat, Partca

direct supe-

un mormint

2a1. Groapa

mcrmintulul

aco pcri t a cu a lespede In zona urnei

de gresi« alhicioasu,

in jurul gropii :\1 I (fig. 11 /3). Dup.i cum se vede in plan, ordinca do ua morrnint.e m. din centrul
0

lor in it iala a fost

in jurul in groapa.

si in interiorul in moruentul avariat.a. XI!4).

1Il.

grop ii, lingiI sapaturilor. se ana

mormint

sccundare,

Solul antic

I5 Fig. 11/3

dint re ei cazrnd gropii, pas de marginca (4). I :.! s/rachiJl(1

sc Inal t a cu cit iva centimetri capac sl carbuni inlreg;

la -O,tO ei se afla plate.

de altfel,

In groapa

(1) acopcrit a de a strachina IniH!.: 0,-14

lll.

ell' lip 2a1• In groapa (1). In gura ase zatrgasit loart'l pietre

t umululul

a fast instalat in sus, cu CUll'luri

111. 0

a mal Intii

a piatra

plata ei, de
0

pe care se strachiua ~i perct ii interiorul cu decor s-a in la pu\in

(2) . Sprijinlt.a cescut a Arge~. regional 4in

se atla a ce~cu!8 (:l). In intcriorul Y B2 (pl. gurii : 0,30 Brun-roscat la exterior. rupla.

urnei se aflau oase calcinale, , Intreg. Brun in interior. Ini\ial

cana urrui se aflau (1) s-au

Cll 0

st.rachina era
0

(2) cu gura acoperita mica, inlregit. : 0,10 (pI. 0,075

acoperl ta, lespede de fier. de

Ia rinclul gresie 1CClIHI

Sc af'hi in Xluzcul a parte Se afl'l in rest intreaga.

evazat.a gropii, urnci

(3) Cll gura in jos. pu\ine

Pe u miirul ciinli (1) se afla a ce scu ta (4). In jurul Groapa ~i oase ea!einate pullnd pina
Ill;

canii (1), intre

aceasta In [V AI'

I B2 (pI. 1/25). Brun-ro~caL :.1 Toarta

alba.

s-a descompus
ce§CllI<l

la demontare.

ce5w{11 II B2. Brun-deschis.

Tom·ta rupla.

bucaUl

inform,\,

II B2• Identic[( raional

cu ce~cllta 3. Brun-deschis.

Dialll. gurii : 0,112 m; in{tl\.: 0,071m.

in relief 6b, desc9mpus

~ cu cancluri

lransversale gurii. : 0,20 m; la funrlul ce§wt<l

(pI. IX/ll). inalt.

ariz. pe gil. Brlln-ro~iatic. s/rachinll [ A2. Brun-ro~iatic. eva:ald I Db3, Intreaga. aproape acestuia. vas,',

Yasul era lnlreg, Intreaga, cu· coaste in inlrcgimc Citiva groapa

l\Iuzcul

Rlmnicu- Vilcea. 1~. Gramada bine recenl<\. gasit ceramicc Solul cUeva oval'l alatnra\i, antic de bolovani, displl~i la: -0,:30 Cll tliall1. mare: stral. intre: s-au m; :bolovanii ~u 2,90 ~i (liam. mic: era deranjatii ~i -0,30 corodata,
lil.

il1s,1 s-a descompus 2,10 nl. G'lllstruiti\ in parlea Prinlre diam. La delllontarc, bolovani gurii : circa din in sc 0,15 relief, prelungite la dennatan'. dennatare. Intllt.

la <iem'lIltal'l',

fi doar par\ial vasului

:! - slrachinll
;I -

la r!el11elnlar". DiaIll. de la margine Diam. : circa pentru

S-J.U

I5

TCMULCL bolovani a groapa jumatatca aflau m; tum. marl circulara

III

II!14).
111.

Aspect rupta.

tipic.

S-a descompus

~i mijlocii,

pe un singur

:\Iovila -0,20 giisit

de E de

gurii : O,:l2;) m.4 0,05 (liam.

II B2. Toarla :\I I, in

S-a dcscompus gropii

0

gurii : circa

de S, s-au

fragmente

tie ctlrbunc.

ousc calcillatc.

:\1 I£, de tip 2J.2, estc situal au fost Inlatura!i In strdcliina pentrll (5) instalarea

in nnrginca

de SE a Date a r'lzbit

nurginea de

boloyani in sus. sapata au Inlreaga. Brun-

trei fragmente

de la trei vase diferite verI. ; constructiei de fost 19 cn prikjnl erau a tum. al

s/rachin<1 I A, foartl' mantalei mijlocie Cll 2a1.

St'

a face loc unci sLrachini a fost adineii, bolovani. gurii: 212, ;; Diam. 0,15 G,'oapa
S('

(5) (urna) plna

acoperiLa la solul [!~), cu

all.a strachina Dupa depunerea

(6) cu funclul

cea,~cd pintecoas<i

HI A, cu cam'luri

vus mare sall can,1, Este tie paminl. ~i

lllan',

poc;ibil ca cioburile

sa nu apar\ina

gasit cUeva oase nl~inJ.te.

llU

fiind dim2nsilllliL

mici ale eel or dom\ li'"i pro~minen\c.

18 ci s,\ fi fost antrenatc TUl\UjLl'L tll.

lor pu\in era

abia

antic.

\"<lseior, acestca deformat.

f'lsL aCClperite cu citiv.l

s/raeili/l(1 m. sapaU
0

I A3 (pI.

Brun-ro~iatic. Gelnturul de -

I5 Fi~J. 10/7

Bolovanii (;roapa principal

mi"trime acoperila era

juruI "in

gropii situ".

morlllintlllui.

dOU'1 lespezi In gcneral

1l1.

dispu~i IH' de gt'esie situa(ia Grosin:ea spre era

un

singul' era

slrat p,lstrate

in

S-a descompus ro~ialic. :\1 actual. pl'l"il de

0

la delll'Jntare. Diaill. dc tip

gurii : 0,15 m. r; in l1laat~ua In groapa

slrucliif!(1 I A3 (pI. 1/5). lUIWllului avea adincime

alhicioase,

Intreaga. 1[[ Gnapa

:\Iormintul

de lip

mormintulni lIlantaid

intacta, era Fapl ttl tas'lrii. acoperill\ IIl'l1ei. In "as,:

0,ti5 m

de la s!Jlul acopat·tea (7).

fiincl una din cell' mai bune de la Ferigile.

Sa luI antic margil1l'a pe solul

afla la -0,25 sint In

de bolovani tie gresie.

a perforat In jurul a fost

l11allaua gropii parlea

d; b llova:li. aHa lcspedl'

a fost a~ezJ.t un vas Intre pcretii bolovani.

Hure plntecJs proeesului a

(7) (urn,\), de lasare,

ca
120

de circa 0,20 nl. Este ('yidcnt in profilnl

0

ca 1010vanii bolovanii din ohseryat plale. bill('

au fost clept:~i clupa aeoperirea grapii anlic. Fundul llrnei inclinati gro<lp'i
0

grorii

eu les[lezile aceasta dCP:S(1 canlitall'

0

strachina a urnei a

(~) peste carl'

de gresie alba. ingramadi\.i

urnei ~i ai gropii Datorila cazind zona

se arlau multi bolo\"asului

din a

fig.

10:7 fi -

se datore~te urnii (1)

vani mici, pla\i. snpcrioara prl'sn[lune Est£' ,'vili('nt

au fast de asen13nea buca\i sllperioar(l relali\"

C'lnlurliI ell jnrul

gropii
Sf'

rlltllt clteva

dl'teriorala,

din capac <I,' cd

~i din Icspedea pulin 0,20-0,30

de gresie mantalei
III

in interiorul respectiv,l.

strachina nrllPi

('vazd:'i a[]au

capac pietre

(2) care a fost tasal"I. In inl,'riorul

sldehinii s-a grlsil

capac marc

I-am g,'lsit in inlniornl

ca, initial. mantie

a :\[ 1[[ (lep'15ea nivellll

de bolovani in

tUlll. 20. ('('ea ce ill interiorul

de C'Ir1111lli, Itlllltl'

(Ie p,\milll

groas<l.

121

Ferigile
urnei (7) s-au gasit oase ealcinate, plntecos 8Y Bl (pI. XI/l0). cilindric straclii tui capac. carbuni ~i 0 cescuta Pasta declt clteva (9). Printre Lipsesc oase s-a gasit inventarul citeva Iragrnente ametalic. 7-

C aialogul
vas mare
m. cit oascle calcinaumovilei, puncm s-au descompus.
0

d cscopcrir ilor
mant auu Presu-

* i\l If. Groapa de -O,GO

a bolovanilor. de tip 4b. mica de forma ovala (diam. la margine, dispusi, m: solul antic, sau vreun

III

~i 0,50 m diam.

Si\paU) ulterior nu s-a gasit

prin

Brun-roscat.

grosolana. fragrnente Bruna. b-

din margine. in interiorul

Inalt, : 0,38

uncle se constut a de asemene a un TUMULUI.

rcgruparc

Ca ~i in cazul M I, in groapa

nimic.

Nu s-au pastrat

de fund, care se aflau Intreaga.

urnei. 9 -

ce§cu!a
Lipit,

mormint

II B~, cu buton datorlta

(~1) pe toart.a (pI. VI/9). (c) ~i de oase calcinate.

ulr] de sageaUJ. de Iier, Tiplc.

de sageata de Iler, tipice. Huginlte. e - fibula din strrna de bronz de 0 forma orlginala cxtrem de simpla (pl. XXIII/14). d - cercel de bronz, cu un capat Iattt in forma de disc (pI. XXVI/3). Atins de patina mallgna. e - capat de ac de bronz, cu vlrful de fier (pI. XXVI/
arderil , de fibula 10). Corpul virful ruginit destlnatie acului, acului rupt cste lucrat ulterior. fdin bronz ~i a fost turnat in jurul unui miez de f'ier, a carui prelungire atlrnat. de fier, gde la obiecte Printre constituia a carol'

doua virfuri

25. i\Ianlaua

mare:

1,25 m ; diarn. mic : 0,95 m) era alciituita pe un singur aluvionar, strat. la: m; pietrisul - 0,37
Ill.

din

I5

bolovani mont are

mici la cr-nt ru ~i mijlocii se afla la: s-au gaslt Consideram

IlU

in mod

concentric, In profilul

Part ea superloara La de0

a bolovanilor de groapii.

-0,15-0,20 oase calcinate cii tum.

la : -0,30

alt inventar.

sect iun ii nu s-a observat

nici

urrna

(pI. XIX/17). nu a putut 1\1 IV. fragmentele tum. presupus

cute de gresie paralellpipedica, cu 0 gaura pentru Nu poarta urme de arderc. h - fragmente mici, informe,
fi preclzata, de E a tum. secundar sirachitui mantalei 20 sc observa 23 •. Este 20
0

celt de fieI', foarte

25 cont inca un morrntnt

de lip 5 (ccnot.af). mici sl mijlocii, tasat, dispusi pe dona, in uncle era la: patrunderea gramada lncuri -0,18 pe m. de

TUMULUL perturbare in ordinea bolovanilor. respective presupusa 50 bolovani S-ar din m; un cutit Diam. trei straturi Tum. cioburi Iorma (11). Nu s-au gasit lnsa posibil din fund oblice ~i buza. (lb). oase calcinate sau carbuni. sa provina : 0,15 gurii: m. 0,225

26. Mant aua era const ruit.a din bolovani Solul antic marl, se afla 1£1deranjamentc ovala dar a fost foartc mantaua

*
s-au gaslt putea maxim tnalt.: mantaua

In marginea un mormint 20. 10 -

~i bine alaturati. bolovani.

0,30 m. Part ea superioarfi ceea ce a avut de bolovani, ceramic

0

a bolovanilor ca rezultat
0

unei cani (10) ~i ale unei strachlni de tip

26 nu a suferit printrc aproximativ

multor

Pl. XXXI

I il

prcsupune

ca fragmentele inalt. Bruna.

In SV-ul tumulului.Ttnga (0,80 m diam.), dectt

se afla

midi

de pictre,

cana mica.

Brun-galbui.

'Yo,

pe care am considerat-e

ca reprczcntlnd

un M sccundar .. masculin, 1£1 centrul (4£1) A.s. mijlocii; de lupIragmenputcrnlca presucu Pu tine

: 0,14 m. 11 in afara

I A~, cu caneluri de bolovani. bolovanilor.

'Yo.

Diam.

M I este de tip

circa 0,09 m. * 1\1 V. Situat

1 a3, cu invcntai ul pe sol. Llnga grupul un cut it.as. Presupunem printrc cioburi, pe s-nu gasit rasplndite,

s-a gasit un cut it de f'ier , mai mic declt tumulului.

Const.a

din numeroase

fragmcnte spiralic

de cana

(12) gasite probarI:

de lupt a dar mai mare Oase calcinate ceramic

dcci cii M I este un mormint zona de circa 1,5 m diam., in relief pc margine

In pamtntul IXj7). partea Brun,

negru (-0,20 cu reflexe

m) de la marginea secundar de tip brun-galbui.

Nu s-au gasit oase calcinate in parttle inferioare

sau carbunl. 4a1, cu doua 60

Avem tortl

t ator.

bil de-a face cu un mormint superioara, Inalt.: ~i

0

2a~. 12 - cana IV AI' cu decor corodat maxim: ~i 0,12 m. (13) ~i ale unei eescute
0

Materiulul

era fragmental',

cu exceptia Diam.

pahar ului (4) care s-a giisit prinlre cu decor spiralic partea 0,05 m; procminente marc:

piet re. Majori tatea

(pI.

Slip bine lustruit, diam. unui vas borcan bolovanilor ; nu s-au gasit Brlu aplicat circa ceseuui 0,12 m;

ale vasului.

'Yo,

mai ales din Tot 2 a2• :

t elor purtau
~i inc gala. 50 probabil

urme de a.s. 1 -

strachlrui

circa 0,127 m; in ordinca "in situ"

'Yo,

etmzata I Daa,

din toatc

zoncle vasului. a.s, 30

0,225 m ; lnalt , : circa 0,09 m. 2 superioara. diam. Dimensiuni (una (Ia), cu : circa (lb).

cotui IV B1, cu decor, inal\. Brun. pohar globular

*
Vasele 13 -

-la, cu toart a. Puternic (pI. Vr;19). Decorat

1\1 VI consta

din fragrnentele turburare

(14) gaslte

printre

bolovani. de tip

pusa : 0,25 m. :1 picior urmc 60 de a.s. Diam.

cescnta II B%. A.s. cu caneluri inalt.

aici se ohserva

rctngramadire vert. circa

a lor in jurul Presupunem 30

presupusului un mormint Brun-cenusiu. superioara.

mormint. Inalt, Slip putin

'Yo, mai ales din 40 'Yo. Inalt.: circa

oblice. Are doua
strachina

0,05 m. 4 -

perforate oblice

est e rupta).
0

13 ~i 14 nu se aflau diam.

nici oase ealcinate. Proeminente aparte gurii: diam. de un tip

vas borcan VI Dl (pI. XII/12).

gurll : circa toarta. Mantaua aluvionar, 22 ea 30

simplu.

%,

Int reg, rnal\. gurii : 0,15 m;

: 0,09 m. 5 -

I A~, cu cancluri Tintnd gurii: seama

Slab ~i inegal toart.a

£1.5.la exterior.

din partea m.

circa 0,20 m; lustruit.

0,18 m. 14 Inalt.: de pietre la : -

(pI. XIII/11). 0,10

'Yo.

: 0,07 m. H supcrioara. : 0,20 m;

catui IV AI' cu decor splralic 0,172 m. 7 -

o: (pI. XIII/12).
Proe-

'Yo,

Bruu-desch vas decit

inclusiv 22.

ls. ,10 'Yo, mai ales din partea can a 2. Inalt, presupusa intre brill ~i huza. 30 : 0,35 m. 9 -

de toart a, fragmentcle lias borcan 40 : circa 0,14 m. 8 {{lrll slip. Inal\. diam. din:

se refer a sigur la un alt calld IV B2, cu decor din loatc zonele vasulu l. diam. guril : 0,07 m , : 0,08-0,09 m. diam. In afara aces-

diam.

I5
tar.

mincn te vert. TUMULUL vani de marirne la : -0,30 m; Consideram TU1\IULUL cie, erau resturi plntcce -0,25 rasfirat], niei diam. de carbune se poate Inscrie intr-un cere cu diam. de 0,95 m.f:ra a bolovanilor 5 (eenotaf). cu tum. 22. Bolovanii, pe solul antic de tip (Ia de marime 0,30 m), mica sl mijloctteva de era la: oase calcinate alcatuita din boloantic, alt invenspiralie Inan. 10 agurii: mijloeie, pietrisul tum. dispusi pe un singur strat, reprezentind un Parte a superioara morrntnt de tip

'Yo.

YI D1. Briu alveolar.

Diam.

gurii : circa 0,14 m ; Inalt. Supraf'a ta nct eda, 40 %, inclusiv Inal\. : circa

4a, cu una sau doua presupusa cescuia pint ecoasa

tort i y. Brun-lnchis. ce$clltd II Bz. Bruna. ic. 40 Poartii ~i printre

'Yo,

1-0,15 m; solul
sau vreun

toarta. 0,08 m;

: 0,055 m; Lung. -

0,38 m. La demontarc

nu s-au gasit

III A. Brun-rosial

'Yo.

gur ii presupus : 0,165 m.

cutit

de fier (pI. XVIII!iG). pe solul antic gurii:

urme de arden'. pietre s-au

Pu l.in atacat

de rugina. izolate

tor fragmentc,

mai gasi t cioburi

strachi tui I At mica,

I5

23. Gramada Iiind dispusi ~i citeva

0

mica de bolovani, pe un singur dintr-o 23 continea strat.

asemanatoare Sub bolovani, un morrntnt

0,225 Ill; - strachina

s-au sectiunll

gastt din

obliee (le), diam. mare pintecos

I Az mare, puternic a.s., diam. gurii : circa 0,225 m; - strachirui I A2 mlca, caneluri circa 0,15 m; - 10arl11 de can a de tip rI:, izolat a : =cana mare, cu brtu sub gura ; -vas lias mare pinlecos un deranjament probabiI V B, marginea clar in suprafata dreapt a ; pietrelor,

I5 PI. XXXI

fragrnente Tum. circa

can a (1). Nu s-au gasit oase calcinate. deci 4£1. 1 in relief. Bruna, eu slabe urme

in profilul trei Inalt.

movilei nu zona : 0,22-

V B, margine a rusfrtnt a ; a.s. ; -

vas mare pintecos

V B,

s-a observat m;

groapa.

Iragmcnte

margine a tngro sata, ulterioaru I'espectiv. palru vase ingropata pc pinleec ol'izonlal gasit-o "in

vas borcan YI B, cu briu alveolar.

care sa indicc posihililatea Drept gilului urna introducerea a fost, Esle Insa Ioarle care, datorili\ datorit:i efl, dupa introducerea nelflsindu-ne
0

~i git ale unei coni cu decor indistinct, maxim: 0,18 m.

de a.s.

presupusa

M II cslc de lip lb. Nu s-a observat a accs l ui 1\1 sccundar. llmplut (11-14) (2), cu situ",
0

1\1 fT, golul din manta

ca de obieei,

cu holovani nu amreu~it, evident, care,

las{lrii, s-au nivelal,

de a ghici locul scrvea

0

I5
marime -

TUMULUL

24. Gramada sectiunii sapata

ovala de bolovani, movilei s-au

eu diam. mare de 1,95 strat, in mod concentric, in jumatatea in interiorul

III

~i celIllic

de i,GO m. Bolovanii,
0

de (M I nici

De ascmenea,

edor spuse lIlai sus, srI trasam pc loe din cauza (pI. X)l3). ei am gas it oase ealcinate. longitudinale

seetiune

prin 1\1If. De 1\1 II apar\in can a (11) cruei~e am de un ~ir pe care 80

mica ~i mijlocie, Din dispozitia

erau dispu~i pe un singur bolovanilor mantalei

pe solul antic,

care s-a constat at la groapa M I. Groap[l de -0,75 nici un inventar,

au fost sf;irimate Pe fundul ~ eu caneIuri Parlea

tasarii. 11 l3aza

0,30 m. in profilul

constatat, este evident solului

de V ~i in cea de E, cite ei nu s-a gasit de tip 4b.

eirea 0,12 min dp illlpulls{llul'i.

solul antic. Brun:i.

cand IV A1, cu eaneluri este sublilliata vert. de jos a vasului,

~i M II).

ea M If a fos-L s{lpat ulterior.

loart{l (Ic' tip

m ~i 0,60 m diamctru,

de la nivelul

antic.

superioarii

era sf{ll'imala iar jumalatea I AI' cu trei

122

oase calcinate

sau carbune.

Este probabil

sa avem de-a faec eu un mormillt

In acest caz, presupunem

s-a dislrus

la delllonlare.

12 - slracilind

proeminente

Brun-inchis.

'Yo.

123

Ferigilc CataZogul
Diam, gurii : 0,125
Ill;

descoperirilor
7 ~- cl'.~-

InMt.: III

0,072

Ill.

1;1 vert.

cescut« Bruna. partial

I I B, A.s.

de dimcnsiuni

mici.

S-a sf{lrimat maxim: bolo vaui, fragmcntclc crucis«

la demonlare. 0,11 m; in afara

IlIiil(. :

1'. - cescutri ptntecoasa 0,065 m. ',\1 III. mantalei, in pamlnt

A cu cunr-luri ccrarnicc Xu tipie. s-au

S-a past rat partial

40 %. Diam. a la l uri tie S-au giisil

0,107 cui«

III.

ce(('Jed

[1.\2'

ell bulon

at4 Jle
C<llla

Iourt a (pI. \'Ik). gurii : 0,0 I

Ill:

Brun-ro (ib,

scat. cu
0

20°:,.
Ill.

Diam. ill afara

gurii: acest.or

0,22

Ill.

II B~. Bruna. Diam. maxim: putin

·10 o~. Tuart.a circa

rupt ii. Diam.

in.il]. : O,(n.) m;9-

vase,

s-au

mal pe vas fara

Fragllll'niele ul vegetal. presupune at. Aspect

0

sc a Ilau, giisit

prin tro,

limi lei

g,'!sit fragmente 20 git.

izolate

de la : II -

IV Al ('I), eu presupusa Citeva mijlocii; fragmente. longitudinale

decor 10 Diam.

toartu.

Cmeillri

oriz. alveolar

pc gil.

Bruna.

oase

calcinal.e gurii : 0,275

sau ciirbuni.
Ill.

urruatoarelor (2) pc margine, 50 zona

%.

0,17 m, Inalt. vert. scmnului

: 0,25-0,:30

[las borcan. VI Ap cu briu inal l , : circa 0,20 m;

alveolar 11 -

vase care ar putea gurii : 0,175 18 circa

un Xl secundar Brun-r.iscat.

de tip 1 b : 15 50 %. Toarla Hj %. inal\.

strachi nii T Db2• cu canelurl 16 slrachirut : 0,16-0,18 ;lipscst e. Diam. pre supusa

Marginca

tngrosata.

10 %. Dimensiuni

vas borcan V[ Dp cu brlu gurii : 0,18 m; ;Clt.cva Iragmcu

sub margine.

e xecut ate in Lehnica m. 17 Cll c(l[ulmi61

50 %. Diam.

I A2. Brun-Inchis. m. In aceeasi

%.

Diam.

Int re brill ~i margine, III A, cu caneluri decor. IA;II prin Svau gasit cescuta avert.

proemincnte (la).

cescuh: II B2·
to rrta

gurli : circa 0,08 m; strucltitui

tnalt , : 0,08 m. s-au mai gurli :

borcan V [ D1, eu incizii in forma ruai multo

X pe e xtcrlorul mlci ; -

buzei Ingrosau-. (2 fr agmcnte) ):-

t c ; - ceaJctl pintecoasa
;canu mare cu din 4 slriichi ui cani sau vase : 0,11 m. este (pI. Lung.

de lip y. Brun-inchts. strucliitui

To art a cu caneluri fragmente ); -

caml cu doua Ior ti ~. Bruna, Iragmcnte) ;fragmcnte de ruglna. Tubul Dec-n-ul

zobnle

giisit fragmcnle

izolat o de la : -

1 A2. a.s., diaru.

gurii : circa 0,15m

1 A3, a.s., diam.

cantl (1 frngrn-nt Iragmente Poart.a urrne Iragmcnte

idem (cileva -

0,11 Ill; - cescui« II B2. un singur fragment; - [las plniecos, cu proe minenf e vert. pe briul de la baza gtt ului ~i cu decor spiralic pe ptntece (2-3 f'ragmcntc) : - vas plnlecos, nu is-all put.u l reconstitui dimensiunilc sau forma (2-3 fragmenle); - vas plniecos (idem C:1 nni sus). *:M parnlnt carbuni. IV este const it uit din fragmentelc in margine a mantalei 50 m un .\I secund ar tie tip unui 2a2. vas mare partial in'II\. caneluri (19) ~i all' unci st.rachini ~i printre pie tre. Nu s-au V B1. Proernine slrachitui . Aspect (5a) (capac) gasit (20), situate calcinale in sau ul vegetal, Presupune de bolovani, 19 case

do ua tor ti il. Ctteva pintecoase. perforat XXVII/15). : urme culit

fragmente.

Dimcnsi uni mari ; (pI. : 0,356 Ataeat XVII/9). urrne m. e -

din 4 cani diferite de fund; de ardere. de fier Ataeat

II B2 (un Iragm-nt

vas mure piniecos, Poart.a

{ragmen Ie din doua

de [up Ill, de fier XX/17). Lung. urme

vir{ de lance, de fier (pl. in partea Plesa inferioara. masiva,

f-

dc urdorc. Lung. a -e). (pl.

Slab atacat

de rugina. (pI.

de tnmanusare Iier, ingrnsat. hipen

vir{ de lance,

XX/lll).

est e e xecuta t de Iier, consPoart a cite dou.i

vas m,[re pintecos largi spiralice

nte verticale eua::atd I Da3, tipie.

pe hr lul de cu coastc gurii situate solului

inclzie.

Poar ta Urine

de arden'. Poart.a

de rugina. (pI. XX[/5 de hronz

: 0,362 m. II de rugtna. Psaliile Lung.:

lopor de lup t a, lk 0,196 m. e lipuri.

<

la baza gilului. in relief grupate circa 0,26 m. la circa antic. uu Xl 22 0,25 secuudar

Brun.

%,

din toate

zo nele vasului. spre Iund,

: circa 0,40 m. 20 -

de ardere.

Slab alacat

cite 3 pe ui.u-glne

(3b);

50 %. Diam. (22),

t ind din do ua psalii

si un fragment 4 butoni dintr-o

tie mustiuc f, g. aproximat

au u n caput d-g), de douil

I,rpt ~i unul

de ardere.

de tiarnasament,

XXT/6

Din Itecare

* M V est e constituiL
III

din fragmcnleie V pare ulterior

unui vas mare pintecos in zona

(21) ~i ale uuei strachlni IV, In pamlntul Decorul a. Inalt. 0,11

Ill.

(capac) carbuno. putut

piese : pI. XXI/6 *.\I II consta de ~E a mantalei. un mormint

d, e si pl. XXI/6 gramada Pozlt ia analog.i " (cenotaf). 28. Din manta a nu se distruge 29. Cornplct printre ceramiee oblice eu prilejul din: (Ie).

X de marglnca de tip 2a2· 21 -

m anl.ale i rurvlloi, grupului vas mare pinlecos de a.s. 50

J\I

vl'.t;etal nu a

~i la nivelul

iv triunghiulara

de bnlovani,

sit.uat a la circa

0,40 m de marginca Se poate presupune

Grupul

do vase·.\1 Brun, .\Iiea

* ,\1 IV. Nu s-an g{lsit oase calcina~~~au V B2• cu decor spiralic. inalt.: (diarn. mai ail'S din par tea supcrioar gurrl : 0,25 m; apro ximativ ovala Presupunem

Presupunem fi recoust.it.uit : 0,100,50 m.

eu :\1 VI din tum.

26. La dcmontare

nu s-a g{lsit nimic.

de tip

in ansamblu. ',\1 VI. margincu

eu s labe urme gramada

%,

presupusa

strachina I A2 cu decor

1 b. Bruna. de bolovani

50 %. Diarn. de Iorma

TU.\1ULUL
Ill) si t uul a la 0,20

se zareau pomul.

cit.lva bolovani Diam. mare

rasfirat

l printre pare

radacinile a fi de circa solului, reprezent in grab.l (ld).

unui nue. :~
!II.

Xu all put ut fi

T3

: 0,80

m de

de montatl

pentru

al mantalei

de V a ruo vilei. La demontare 27. Aproape superioara In marginea Spre deoscbire ell' fiind de altul un indiciu ~i rnanlaua identic

nu s-a g,lsit nimic. ea aspect se afla la si Iorrna -0,18nl.

0

un mormint

de lip

(cenotaf). TUMCLUL dist rus. In pamintul fragmente I A3, anlturllor slracizintl de arat urn, la suprafutu ~i oase caicinate, 19GO. Fuctnrl oriz. pe umar Diam. A.s.; s-au gasit cttiva ind
0

PI. XXXI

I5

holo vani de sl ale am se

Tl':\luLliL strat url. uniform un.\1 (unele Aceasta tant''! Parlea tasat.a, secundar. dintre unul

cu turn. Solul mica

26 alat urut. antic la -0,35

Bolo vanii m. (:\1 II), s-au

crau

asezuti

pe

douii era

I5

marime cules observa

mijlocic, fragmente caneluri

care so aflau

eeramice
Cli

resturile sapatura -

mantalei de salvare,

a pictrclor de ~E de tum. ca tum.

Supraf'ata

bolovanilor gramezi

mormintului.

Distrus

din prl ma vara anului caneiuri A.s. 30 pe toarta.

a tum.

27 se afla

mo vila de bolovani au fosl determinate 27 nu partial. turn.

reprezentind matcriale la circa

de sigur de cioburi ceramice. 0,50 m dis-

In dreplul 0,30 m;

proerninentelor

26, in marginea 27 eslc anlerior pe sol. Tipul suprafa\a

earuia lum.

mai rnuite gasit

oblice (pI. XIII/14). G:melmi

Ro~u-eariillliziu. longitudinale

interprelale

ea ,\1 sccundare), lor de pamint

in rnarginile

%.

gurii : circa margine

ce§cH!d pinlec()as<l

II[ A, cu cam'luri

de cea$c(l pinlecoasd.

ar fi eventual ~I I, de luplator,

26. G'j doi tUlllll1i se aflau desigur, dispozitia nu a putut fi precizat,

se suprapunea, mormintului Dup,\ a movilei.

ave a invcntarul pc intreaga SCIavcm Armele «I--f). eeramica

ell

deoarece putine, doua bipen,

ccramica celci in mai de zabale de Y. 1_

TU.MULCL au patruns demontate lip la2, mente de vase. Cll coaste intregirea fost spart exceutate cu trei siracizifl(1 radacinile

30. Partea unui nuc

superioan\ care

a bolovanilor un lopor

se afla la bolovani. de lupta s-au

0,15 Ill. Sol III anlie In parlea

la -

0,:)0

111.

Piin

manta au fost zona era de fragI D, a

era foarle

tasata

~i r,lspindita ale movilci.

inventarului doua grupe

metalic, (fig. 8):

analogCI

au dislocat

mai multi

de SY a Illovilei (a-~b).

pietrele

dill tUlll. 69, eslc probabil lIlulte ]Juncte lance ~i piesele slrachinil gurii: gurii: 1Il.1 ~i un cutit

a face cu un mortnint se giiseau Fragmenlek in centrul in primul ceramiec mormintului nu a pulul

CIl

de tip lb. Oase ealcinate consliluind al doilea principal

s-au gasil foartc din topond lllorminte din

de proprietarullocului, mulle cioburi, pc sol. (1-16). din (3b) vasele eu invenlarul

care a g'lsit In partea In partea centrala

~i un virf cle lance secundar caicinate s-au g{lsit oase ceramie, lipic.

Tol in aceastii spre ~Y,

Til PI. XXX

movilei, grup;

v;rfuri

s-au g,'\.sit foarte din

care ar pu tea proveni de Y, la 1,5

~i de la un eventual.\1
III

. .\[ [, de lupbltor, ~i, ai{lluri, armele 1-

de lupl~'! (a - c) se aflau apar\inind

grup era constituit prelutimleni, sau dadl A'i[)l'et oblice Brlln-inchis. ill tehnica au existat lipie.

a Illovilei gasit a.s.

de harna~anll'nl (lislinge evu:alll realizal circa lot 1 Db2,

5-au gasit

dar mai ales in .iumatatea seculll\arc. partea ales mai gurii: gurii: din ales circa. 40°". O,21m: ~. Decorul 30

16 vase

de grupul

gasit

~i alte fragmente e[Jawill Siilt a.s. Hemarcam ca vasul oblin', m. 4 siraciziml

"Iu am pulul a v<lsului, Diam. Diam. -0.30 gurii:

Fragmente pc margine a doua la rug. in tchnica proeminente,

12 ~i 14 (e~lni), s-au concentrice unuI 0,25 20 una (Ib). 30 puternic m. 2 Diam. 30 Bruna.

pc toaU'\. suprafata Aspect Ill'alins ~i altul

movilei.

slrachind

caneluri canl'luri

cru:i~e

prin

r:l,

(2) pc nl.lrgine,

executate

inferioar'l margine. margine. 0,28~ Dialll. iaid!.:

~i caneluri de fund,

spre fund (5b). slraciziJl(l 50

Cnele fragmente

fi r,'cJl1slilllit. oblice
(pI.

:30 'Yo. mai

fragmcnte

de foe, ceea ee dernonstreaza cruci~e m. 3 Ill;

0,22 - 0,2:; I
'\1'

m. 2 eu patru

slrachin<1 I A2, cu caneluri caneluri arcuil'-I (lbl. prol'lllinent,· \'(·rlicah·.

(I b). Brun[l. luslruit

%,

40 %. Diam. at. Aspecl dinlre care obliee

gurii: lipic.

e[Ja:ai<1 I D, cu caneluri siracizincl m; Diam. 6gurii : 0,175 inal!.

(2) pe margine, 0,09 5-

0,25 m. :1- siracizillli - slruchin<i slrachintl

I A2,

30 %. Diam. 1i0~;). Diam.

'Yo.

gurii : circa 0,27-0,28

nrun-ro~iatie, Aspecl

hine la ('xtprior.

vert. Bruna.

%.

T Az, ell cam'luri : circa 0,09

Ill.

inalt.

0.28 Ill.;j

I B. cu Illarginea

[/26).

lipie.

I A2• eu caneluri

%.

Diam.

gurii : 0,175

: circa

I A2. Proeminenle

alveolate.Bruna.

%.

Diam.

gurii : 0,26m.

cea.~ca II A eu butonat3.

Bruna.

20 %. Dimen-

125

Ferigile
siuni izolat. mijlocii. 97-

C aialogul
ceasca II A
()(3

d escoperirilor

Cll

buton

~I'

Foarte

put ine Iragtucnt III 13, cu c.uu-luri

Ill.

e slgure. ohlicc

Dl nu-nsiuni

mijlocii.

II - butori ~2 in inteneNu
I'

citevu tarul

buca\i

de carbune,

Nu s-au gasit oase calcinate. scctiunil

Presupunem nici
0

ca tum. groapa.

33 continea

un mormint

cu in ven-

b uion

izolut , III maxim

cell§cli piniecoosli

(11)). Bru n-Inc his. -10%, mai ales din tort i s. Bruna, lnchis. Suprafat eu supralata a lucloasa,

pe sol, deourece TUMULUL

in profilul

nu s-a obscrvat

part ea inferiuar.i. rior, bruna tcda. sigur 30 %. inal\. tort!

E.

Diam.

: circa O,U; Itt; iniil\. : circa 0,15 mijlocf i. 12 Ill.

II = ccscu]« II B. Pastil Iina. :\eagra sau doua

in exterior.

40 %. Dimensiuni : 0,20-0,25 oblice pe ptntece. Supratata 60%. cescut«

callli eu una
0

3-1. l\Iantaua Bolovanii al movilei,

era construit er au dispusi

a din bolovani

mijlocii

~i mario Acest ia din milia In zona de NV, unde In profilul

se an au mal ales in

presupusa Bruna.

1:1 -

calla cu

toart a il. Brun : 0,30 m. presupusa

catre aceasta mid

centrul

movilei.

partial

pe doua straturi. Presupunem provin

crau indicii sa fi fost sect iu nii cfectuate la: -0,40 Partea clailor

daca aveu cancluri Briu

:30 %. Inal\.

presupus.i gurii:

cu doua

ru-lust.ruit a. 30 %. inal\. Inalt. : 0,12 m ; diam. II B. Bruna.

(pl. XII/25). gurii; 20 circa

alveolar.

V' - catui mare IV 132 sau IV C, Ill. 15 - vas borcan VI D1 0,108 m. 16 - vas borcati VI A1. Brlu alveolar
: 0,40-0,45 oblice (Lc). Bruna. inalt. 30

inventarul superioara de fin.

metalic zona.nu

se observa nici
0

un gol mare in supralata de groapa, Ill; solul antic, la : -0,28

dc bolovani. ea movila

N5 PI. XXXI

s-a obscrvat observate lupt.ator,

urma

a fost

jefuit a in antichitate. cladirea

a bolovanilor

se afla la : -0,12 in [umatateu cu inventarul

m; pie tri sul aluvionar,

m. Gropile

pe gil. -10%. rnal\. Proeminente strachirui

: 0,19 rn ; diam. gurii : 0,21 m. 17 alterncaza

slrachina

I A2, cu caneluri mici, 19 -

%.

Diam.

circulare M I, de

de V a movilei

de la pari,

lnfip ll de sut.eni pentru metalic se gasea (a), oasele calcinate in [umat.atea degraba decit 1-

0,20 m. 111cilindrice

20 %. Dimensiuni perforate. 30 %. Diam.

vas borcati VI D1 (pI. XII/28).

; circa 0,18 m, 20 %. a21 pentru strachitui ciocanire. I A•. Bruna.

cu procrnine nte vert. oblice (Ib). Bruna. dintre taisuri

Diam. ,gurii : 0,16 m;

pc sol, era de tip de zabala

I Az cu caneluri (pI. XIX/IG). de rugina.

gurii : 0,17m. apt

mica (1) se aflau in [umat atea de V, in Limp ee grupul metalic nu s-a gasH declt un fragment (7, 8) din marginea cioburile oblice (Lh), Bruna (decor motiv a doua vase cu caneluri caneluri grupe nului de N a tum. in exterior, 5a), eu 34 trebuie parte ncugra prin tot

1aa. Grupul ceramic (2-6) legate

~i 0 st rachinii Fragmentelc M
CII

de E. Din grupul de lin presupus 2-

Diam. gurii : 0,22 m. 22 -- vas plnlecos. de fier, bipen ardere. Slab atacat rele vase: L'nul Slab atacat de rugina. 5 striichini Lung.

Brun. 20 %. Dimensiuni : 0,139 m. b in zona tum.

mijlocii (0,30-0,35

m inalt. presupusa). Poart a urme provenind Nu nu au putut

lopor

(a). Acesta

se afla in zona de unde Iipsesc pietrele. tot de M I, mai 20 %. Diam. canelurilor (pl IV/l).
E

a fost tesit , Iiind Iacut oir] de lance, de diverse

Poart a UrITIe de de ardere. din urrnatoafi aprecia te ) ; ne dam searna

de fier (pI. XX/2). izolale, care dimcnsiuni (pI.

secund ar, deoarece largi

se aflau in mare buton

sub bolovani, in interior. caneluri prin

pe solul antic al M I. gurii: spiralice, Pasta fina.

strach init I Az mica,

Lung. : 0,27 m. III A, decor

30 s-au mai gasit fragmente perforata

0,14 m. pe supratata

cea§ccl II A2,

I A. (douu cu cancluri indistinct;

oblice (lb),

spiralice un negru.

(32' in interiorul
fine. caneluri

se gasesc, In exterior Pe corpul Aspect

din loc in loc, a buto; supebrun-Inchis caneLuri strucliitui Ilna,

- cescui« pintecoasa de rostul ei.

toarta apucatoore,

XIII/15).

de cite trei se observa luciu Inal\. Toarta

Iinii transversale spiralic La exterior longitudinale. spiralice mici

realizate realizat se vad, Pasta

De asemenea,

discoidala

T3 PI XXX

in interior TUMULUL unul intr-altul. a movilei 31. Mantaua superioaru era construit.a a bolovanilor cauzat din bolovani de introducerea ci doar citeva movilei, Bruna mijlocii unui cioburile in interior dispusl
l\I

in cite va locuri, fina. Bruna. superioara. in tehnica vert. Inal].

IX

slabe urme de a.s. 40 %, mai ales din partca (pI. VI/12). vasului inalt.: 0,135 m ; diam.: 0,165 m. 4 -

pe un singur (M II).

st rat,

bine

lmbucat inventarul destul marc. ()(v izolat.

rioara. oriz.

; 0,09 m; diam. are caneluri largi

gurii : 0,18 m. :J (5a) in interior din partea partea

cea$ca II C, cu buton
40%. (pI. 1/23). Proeminente Diam. Diam. Toarta gurii : circa cu eaneluri

Partea

se ana la : - 0,20 m;

solul antic, secundar fiind

la : - 0,30 m. Grupul pc
0

in partea ceramic, supratata

de S

s-a constatat

un deranjament aproximativ, 30 %. Diam,

l\I I, cu

I 131,cu eaneluri 40 %, mai Brun-lnchls. caneluri m. zona nator zona riorul tum. de 30

late in exterior. 0,30

Ill.

tipic. Pasta

pe sol, era de tip 1a4• Nu s-au gasit de fragmentar, 12struchirui strachirui se situe aza, eoa:ata I A2. Bruna. I D, cu coaste

oase calcinate, in centrul (3b) pe margine.

fragmente

de carbune. rasptndite 30

ales fragmente

gurii : 0,30 m. 5 Aspect tipic.

strachinii

%,

mai ales din

superioara.

6-

I 131 (pl. XIII/13). siruchitui eoazota I Db!, cu gurii : circa Gasita 0,30 Caneluri oriz. pe gitul vasuin aceeast vert. vase, in proemlnentc

~i exterior.

%,

mai ales din margine. vasului largi era decorat. spiralice (5a). puterul oase BrunI As.

crucise

pe margine

(2), executate

(pl. III/6).

40 %. Diam.

guril : 0,24 m. :J -

vas borcan (pier dut ). 4 - buton discoidal

ceosca mare plntecoasa cu vasele cu vasul estica marginei. 36, ajuns 4 ~i 5. 7 -

III A cu caneluri superioara.

longitudinale. alternativ putin

- ceasca II A2> cu toarta cu buton (32' Toarta cu caneluri longlt udinale. Probabil interiorul 20 %. Giisita in acceasi zona cu vasele 2 ~i 3. Dimcnsiuni mijlocii. - ceasca II Aa, cu caneluri
Toart.a are caneluri longitudinale ~i urrnii de buton. 20 %. GasHa izolate in acecasi uni mijlocii. in afara acest or vase s-an mai g{lsit fragmente nic a.s.; - buton ()(3 izolaL M II este de tip produs ealcinate. caramlziu, Brun-rosiat de urna 5202' Fragmcnt esle morrnlntului vizibiI prin dislocarea V At' eu briu alveolar din; sirachirui

lui. Bruna. perforate

20 %, mai ales din partea sl doua apucatori. a tum. Pare Un inal\.

: circa 0,15 m; m;

diam. max. : circa 0,26 m. de doua 0,18 m. 8 mai mario

vas borcati VI D1. Briu crest at, lntrerupt

: circa 0,18-0,20 ~i apucatorrle spiralic. diam. gurii ; circa Dimensiuni din; 1 fragment. Ca aspect, a (cf. acestui rnai fragmente. Iina. sus stracliina ar perforate. izolate pietrelor. tum. 38 Citeva Bruna. Aspect tipic:

zona eu vasele

2 sl 3. Dimensi-

vas borcati VI D1, asernaIn afar a acestor in relief stroctiina strachina s-a intregit ;din A. pe int eeoazuia 8 din cu mica mijI A2, decor

I A:I' clteva fragmentc de -0,35 mantalci. despicate

7. Proemlnentele

34 s-au mal gasit fragmente a fi un decor fragment din gasH ceasca I A2. dcasupra 1 din

eunznlii I D, cu decor mijlocii proveni II putea 37). A.s.

ele s-au gasit in solu! arubil, ptna bolovanilor lntrerupt din Iundul

la adincimea

m. Deranjamcnt Nu s-au gastt (pI. XI/1). strachitui

Dimensiuni

din marginea de proerninentc vasului. inalt.

I D, fara decor. margine,

vas mare piniecos

aici cu prilejul provenind 38; -

de montarll

in vechime

tumul; p. Diam.

cea§ca
gurii:

C.Ueva fragmente strachitui Dimcnsiuni IX

cu supr af'ata poroasa, 70 %, Iipsesc fragmentc lc. 30 %. Diam. gurii : circa 0,20-0,25 m.

: 0,42 m. 6 -

Fragmentul Un fragment. gurii : 0,24 m;

0

eel din tum. I A'2 Bruna. locii; -

strachina

Brun-Inchis. (lb).

0,23 m ; -

Un fragment. oblice (lb).

Diam.

gurii : 0,10 m; oblice

strachina I A2. Bruna.

Pasta Diam. gurii: 0,25 m ; E.

Nit

TUMUL UL 32. Gomplet distrus. printre care s-au gasit cit\va decor in relief. ' fragmcnte

In pamintul

vegetal

s-au gas it citiva de la

0

bolovani
0

de marime

mica ~i mijlocie,

slrachina
indistinct. -

I A2, cu caneluri Bruna.

0

10 %. Diam.

slrachina

cera mice provcnind

slrac/Zillu I A2,

Calla ~i un vas pillleeos cu

cu caneluri spiralic, izolata;

A.s. Doua fragmente. Dimensiuni ;cana mica;

A.s. CUeva fragmente. fragment

mijlocii ; cu proeminen\e

calla cu Calla, un fragment;

Bruna. despicate

tom·ta ()(. Pe pintece -

loarta

de la alta cana, fragmenle doua

loarid y de la
superioara;

calld mare, bllioll

IX4•

cu toarta a-

Grosolanii.

CUeva cioburi);

N It
mijlocii, circa

din partca TUMULUL pietri~ul aluvionar, 33. :Mantaua, la : -0,40 de marginea de forma Partea rotunda, superioara centrul s-au giisit aproape circulara era (diam. la: : 1,'10 m), era alcatuita 0,18 m ; solul antic, in antichitate. probabil, S-au gasit foarte probabil din bolovani la: -0,26 m; De altfel,la din dcmontarea de asel11enca dispu~i pe un singur strat. a bolovanilor ci\iva bolovani atacata

de vas pilliecos,

pe gil (doua
!

CC$Slab

cule II 13 (cite un fragment

de rugina. 'l\l II. un mormint

din fiecare)

Izolat.

psalie de la zabaJ_a-de fier (pI. XXII;2).

de vas mare pintecos in manlaua

m. intreg mantalei,

mantalei

a fost demontat,

126

0,40 m ~V

care provin,

in margine a de NE a tum.

34 s-au giisit cUeva fragmente s-a obscrvat

(9). Presupunem Nu s-au

mai sus pomenita.

Pc solul antic s-au gasit trei cioburi

groase de la doua vase pilliecoase.

secundar

de Up 2a2. In locul respectiv

un deranjament

de bolovani.

127

Ferigile
gasit o ase calcmute. Hoas mute pinlecus Y "I. Prot-minent IS m. Bolovanii crau mici ~i mijlocii, secundar aso zat l, c ci lindri ce Ill' brrul ill" la huza gilului. llnlll-el'lllldeschis, margine decor a bolo vanilor se afla la : -0,15 m ; solul antic, (*:,\1 IT). de SE. FragUn singur ~i exterior. sub pintece In afara I lucios. Pasta Ilna, 20

C atalogul descoperirilor
%.
Inii.lt. prcsupus.i fund, 7gurii: Cll buton slrucltitui Diam. : 0,25 m. 6 ()(s. Brun-deschis. I As, eu caneluri slracliitui grosolan, a tum. gurii: Slip m; m; ceascii II As. In interior Pasta eoazaia S-au fina. Pe partea (ld). (pI. oriz. pe umar I Db1 vas mare gasit cancluri dlscoldala Brun-deschis, II/18). fragmente Bruna (circa crucise (2) sub a.s. de %).

siu. Suprula tu luctousu.

10 "«- in~lt.

pn·sllpUS'-t : 11,10-0,

~i concentrice fragment 60 %, din aces tor vase, m; -

(5b) spre mare. toate s-au Diam.

a butonului, Putin in interior 40-50

cu caneluri

(pI. V/20).

20%. zonele mai

N4

TCMULUL sprc centrul la: -0,32

;35. Slralul

de plc l.re se ingroasa la : -0,J3

0

spre mijloculmovilei. superioara e 1\ a t um. 35

0,20 m. 8 -

PI. XXXI

ruovilei , pe doua sau trei strat uri. Partea m; pie t risul aluvionar,

vasului,

0,28 m. 9 -

plnlecos

V As. Apucatorile

m. in partea

se atla un M (1) s-au

r:J..

slnt perforate

(pl. XIf7). gasit,

Brun-Inchis.

muIte

}\{ I, cu invcn l.arul pc sol, era ell' lip la3• Oase calcinatr,'s-au mcntele ceramice se af'lau raspindi te pe :.\Iaterialul I D,
Cll

g,'\sit mai ales in [umutatea se aflau prinlre : 0,22 -0,25 Pasta 20 fina. Toarta pietre
1l1.

in zona distrusa In exterior,

suprafata

marc. Gioln;ri din slrachina Gioburilc

g,Isit in toat a jumututeu ~i dedesubtul 2stracliitui lor. 1 I A, cu Caneluri oblice in exterior, : 0,20 m. :1 mai ales tragzona Dimensiuni unui de tip zonele vas 2a2· vasu-

A2. Brun-lnchis. Diam. Giteva

A.s. Diam. cescula gurii : 0,075 fragmente.

gurii : 0,22-0,23 II B. Bruna m; lnal]. cana Dimensiuni : 0,045

36, urrnatoarele fragmente izolate: - strachitui stracliina I As. Brun-Inchis, grosolan. Slab a.s. Diam. neagra In interior. spiralic obliee Pasta (lb) Iina. Un singur Bruna. ~antuita, Forma fragment

de S a movilei. _ strachitui pe umar, caneluri mente Aspect obliee

ceramic caneluri

era foarle crucise

fragmentar.

gurii : 0,15 -0,16 mai mare. fara luciu. ;urme din: fragmente. mijlocii ceasca Purta izolate

eoazatu (lb).

(2) pc margine, (20 %). Diam.

execut ate in tr-hnica gurii presupus (20 %). Diam.

can vert.

cu decor

pe ptntece,
E. Bruna,

cu toarta fara

y.

Bruna, Giteva de la tipica.

tipic.

Foarte Bruna.

Iragmcntara Un fragmcnt

mijlocii; cu caneluri

cana cu caneluri pe pinteee. ~i : a -

pe pinteee.

este a.s. Put.ine fragmcnte Bruna.

Ill.

guru presupus Sub 20 Aspect

Dimensiuni

mijlocii; III A. Tot Pierdut

Toart.a
decor; ulr] -

Iuciu. Dimensiuni

_ cana IY A2 eu doua tortt. Xu se st ie daca avca decor. de margine. g(lsit: inal!. presupus.i : circa 0,25 1. s-a mai mijlocil. un fragment de strnchitui de X a movilct (6) (capac). m. 6 eoazata

Lucioasa.

%,

cana asemanatoare de ardere.

cu cea precedenta, in zona distrusa In afara gurii I D, cu Diarn. ulterior.

Pare a nu fi avut s-a gasit bolovanilor, crucise

toarta cu sectiunea
de fier. a tum. Puternic

cescut«

II 13. Bruna.

%.

rupt a. In aceea~i tipie.

mare pintecoasa

de siigeata,

I D, cu coasle printre

(3b) pe margine. mlscati Brun. gurii:

in zona nordica (2) pe margine. fragment.

36, s-au gasit a.s. Multe -

fragmente fragmente vas mare in paminde bine

* :,\1 II. In marginea

mare (5) ~i ale unci strachini ;:;_ pas mare plnlecos lui. Inalt. presupusa proveni

s-au gasit,

bolovanii

din loc, fragmentele un l\1 secundar 50

Xu s-an gasit oase calcinatc. pe briul de la baza 20

Presupunem gitului. Di arn,

mici (40 'Yo). Nu s-a putut pinlecos, grosolan. arabil, multe

10 - stracliitui

eoazoia intregi.

caneluri

presupus:

0,20 m 0

de cana (margine); m2, s-au gaslt, dealtfel

V B. Proemine : 0,45 -0,50

n le cilindrice

%,

din t out.e

*.YI II este situ at in zona de tangenta tul gasit fragmente dintr-un

0

cu tum. 37. Pe plnteeos probabil

zona tntinsa, rezultatul de tip

de mai multi

strachina I AI. Bruna.

in p arnlnt.ul a tum. vegetal,

%.

circa 0,20 m. I

In acce asi zona uncle, vas.

vas mare

(11).

In ace I loc, in eonturul deranjament 2a2. 11 -

destul

s-au mai gasi t , in afara mant.alei ar putea 8, tum. 8din demontarea fragmente 9toaria

de bolovani, in vecllime

cioburi eu vasul

din urmatoarele (lin tum.

vase, di nt.re carl', probabil acelasi

pastrat cillndrice m. -fund

--; al tum. carbune

36, se observa

discontinuitate, Brun-rosiatic. Diam.

ului prod us de *M II. Nu s-a vas pinlecos Inalt, Inalt. Diam. V B1• Proeminente : 0,30 m. 12: 0,30-0,35 a.s. 20 %. Diam. presupusa Putin

36 de alut uri. lipie.

7 -- slrachi nu evuzalii 3G. Este Siabe urme de a.s, 20 reconslitui

Db (cf. strachina nu s-a giisit loarta. 11 vas borcan

sau oase ealcinate. asernanator : 0,26-0,28

Presupunem

un M secundar

36). Citeva mijlocii. 10 -

a.s. 20 %. Acelea~i spiralice de lip

r:J.

dimensluni

pe briul de fa baza gitului. eu vasul m. izolat de la un vas mare.

40 %, din toate in intregime

zone Ie vasului. partea

ceasca II A2• cu caneluri oblice.

(;'ia). Pas l.a Ii nii. Aspect de la

0

%;

pas plnlecos,

11. Se pastreaza

inferioara. izolat, mantaua se gaseau

presupusa

Dimensiuni caneluri

carui a carei forma nu s-a putut de fund. 10.

~i care avea, pc pinteee, mijlocii.

: 0,14 m. 13-slrachina I A2• Brun-inchls.

I B5• Brun-inchis.

pas borcati VI G. 30 %, mai ales fragmente mai mici deciL vasul era de forma

Dimcnsiuni

gurii presupus

strachina

Un fragment In rest Bolovanii mantalei Aceasta ceramic de tip ceratnice.

gurii : circa 0,20 m. din bolovani m; solul antic, mai ales in vreme apro-

VI D1. 20 %. De dime nsiuni

TUMULUL ovala, aproape rotunda pielrele (diam. mare: 5,80 m ; diam, alaturi la intlmplare. niic : 5,20 la circa Faptul mantalei. Din interior au fost scoase ~i zvirlile aruncati la: zona plata -0,32 centrala jefuirii

37. La mijloc stratul dispusi, aluvicnar, chiar spre la: tum.

de bolovani centru, -0,42

era mai gros.

era cc nstrulta la : -0,15 citeva desigur, golurl, tntr-o

X4

TUl\ICLUL m), :3,5

III XV.

3G. Mant aua

mici sl, mai ales, mijlocii, m sl pietrisul ~i sudica, tum.

pe doua straturi. m. Pe supratata

0

Nu so mai past rcaza decit conturul

se vedeau

XXXI

N4 Pl.

In acel loc s-au g,lsit, in pamint u! vegetal, In interiorul se ct iunii la :

pc solul antic, multi bolovani a afectat niei

acolo unde sint indicii sa fi fost 34 ~i 36, cu jefuire. dcranjamentelor,

grupul

de arme

al M I. Este

deci foarte probabil

c(t ace st ia se aflau pe solul ant.ic, care corespunrlea tarca s-a fiicut in antichitate. mct allc. Dupa fost bogat bolovani afla la: dimensiunile in marimile, in arme. de loate -0,15-0,18 mari ale rnovilei, profilul dispu~i, probabil,

ca adinci me cu eel al tumulilor invenl arului pc dona un singur ceramic,

0

din jur, do vedest e efl de monell' bolo vani si inve ntarul tum. ;36 era 36 lrebuie construil de ~E, a bolovanilor sa fi din se morrnintul
TUIll.

sa avem

de-a face, ca ~i in cazul de luptator, un virf

s-a produs, este foarte

tum. 3G, demontarea dup.i boga\ia spre centra A avul dectnale

doar mantaua groapa. Pdrtea

34 ~i 36. Datorita

materiaIuI

dispersat. pietrele, [atului slrachina late semizonele Prope ea obieetul 1-

Mormintul au fost armele circulare Diam. vasului. pintece

cu Inventarul de sageata

pe sol, este probabil (a) ~i multe fragrnente sectiunii tum. executate slrachina suprafata in tehhiea~.

1aa. In zona in care lipseau Este de presupus nici

0

nu s-a observat

s-au gastt oase calcinate, mormintului evazala I D, cu caneluri (pI. III/9). gurii: Fragmentele (lb).

straturi.

superioara

principal.

In profilul

37, nu am observat cruci~e. A.s. puternie. 37. Diam.

groapa.

m; solul antic,

-o,:~Om.

~I seclll1l1ar sigur, in parlca

in zona
S-[l

cruci~e (2) pe margine, : 0,105 m, 2 pe toata Bruna. Bruna. late.

Din buza se desprind eu a.s. puterniea. can

exerescente 70

de tangcn\i"l eu tum. 3"7. :,\1 I, de Iuptalor, eu invenlarul pupn earbune ~i un virf de sagcal't fragmcntele Esle I D, eu caneluri :1 Xu s-au g{lsit oase calcinale. bolovanilor,
eva:al!l

Spre fund decorul era realizat erau rasp indite

prin caneluri tum.

30 %, mai ales din margine.

pe sol, era probabil (a). GUeva fragmcnte ceramic slrachini und ('vazale

de Lip 1 a2. In jnmatalea de carbune s-au gasit mai ales in jumillatea

de X a tumulului, ~i in par·tea de S. Tot

g{tsit,

0,285 -m·; inalt. sint semiperforate. Brun-deschis. Toarta mici. 7 suprainaltata.

I AI· Bruna,

%,.

din toate I A2•

de SE a movilei. aiei se aflau, tum. tum. 3!l. 30

gurii : 0,20 m. 3 -

:'\laterialul

era rttspindit

emirtentele pinteeoasa.

A.s. 30 %. Diam.

gurii : 0,18 m. 4 Inalt. 6Diseul mijlocii. diam.

slrachina

IV B1, eu caneluri 0,25 m. 5 Izolat. ~antuita. 8-

oblice

in marginca 1 _ slracilina gurii:

(8), ale carei cioburi fraglllentelor executate cruci~e, in tehnici't exeeutate

s-au gasit ~i in marginile delllonlarii ~. Aspect

'"1.

A.s. 30 %, mai ales din zona de pintece. 20:-- 30 %. Dimensiuni cu extremitate Inalt. Partea 50%. neteda. : 0,23 m; superioara din: bllion de toarta (pI. XIlJ7). discoidala.

presupusa: este distrus.

cea§ca mare Bruna. vas borcan gurii:

35 ~i 34 (d. mai sus). 0,26-0,28

deci de prcsupus
Plla:ald

ci:t disloearea I D, ell caneluri

s-a facut cn prilejul Aspect in lehnica

ce§cuta II B. Toarta

cruci~e (2) pc margine,

tipic. 30 %. Dialll. tipie.

40 %. Dimensiuni subliniat

m. 2 - sirachillli
lll.

%.

VI D1• Briu alveolar. 0,18 m. 10-vas In afara acestor

Proeminente

gurii : 0,20 m. 9 40 %. Inalt.: : 0,15-0,18

vas borcan VI B. Gitul 0,22 m; diam. m; diam. gurii : 0,15 m. eruci~e (2) pe mar-

Diam. gurii : 0,26 eu caneluri

s/rachill<1 I Az. Proeminente perforall'. Brun't. A.s. JO %. Diam. gurii : 0,26 Ill. .-.- cand eruci~e \;2) IW plntcef', eu doua tor! i rllpte. 13run-inchis, lucios. 20 %, mai ales din zona plntecelui. 0,20-0,22 m. ,,callrl

de un ~ir de crestil.turi

este netezita. late. 40 %. Inalt. slrachina evazata

borcan VI D1. Suprafata

Proeminente izolate

128

In{tlt. presupus't:

lY A, en caneluri

oblice

(lb)

pc pintece.

Pe git caneluri

oriz.

Brull-

vase, s-au mai gasit fragmente

I D, eu eaneluri

129

9-

c. 416

Ferigile
gine, executate Dimensiuni in tehnica
C(.

C aialogul descoperirilor
Dimensiuni Dimensiuni eu suprafata lIijloeii ;sirachinii evazota
0

I D, eu incizii crucise -

(2) pe margine. tertii

A.s.

marginca Iragmente urna. citeva

unui

vas

lncaleca

pe a celuilaIt.

1-

slrachina

1 A3.
0

Intreaga

(la

demontare

s-au

rupt

eiteva

mari ; -

sirachina

I B4, far",· canelurl neteda,

pe huza.

Putin

a.s. Un slngur fragment; mamelonare tipica.

can a eu decor spi: 0,065 m; Clteva Slab gitului. de ardere.

de buza care s-au descompus). gurii: 0,30 m. 2 multe Diam. gurii: oase. gaud verticale

Brun-roscat,

Pe fund

gaur a de 0,01 m diam. (Seelenloch). Intreaga. evazald Aplecata Tortfle diam. Lipseste Pe fundul

Servea drept ei s-au gasit Intreaga, evazata 3. Jinga oase, con-

ralie (4a1). Slip brun-deschis. _ vas plnlecos. Brun-desehis, fragmente atacat ;vas borcan. de rugina. TUMULUL

mijlocii ; -

toart a e: de la

cand foarte mare. Latimea pe pragul de Ia baza Poarta urme Intreg.

Diam.

strachitui cauinel I C3 (pI. II/9). Brun-roscat.

0,24 m; Diam. Inal]. : 0,125 m. 3 - stracbitui gurii: Intreaga. Brun-roscat, 0,12 m;

Proeminente

oase calcinate. Continea de doua VIII/ll).

I Da3 (pI. II/19). cescuta cu margine a cu gura spre sint perforate strachinel parte din maxim:
0

a-

uir] de sageala,

de fier, de forma

Brun-roscat. strapunsa In interiorul

0,246 m; lnal]. : 0,12 m. 4 -

(pI. VIII/14). rupta.

strachina vert.

ei se aflau doua oase de format Una din tortl Bruna. de sticla, Intreaga. 4 marqele

mai mare. Ii - cana. Intreaga. InaI1.: (pI.

N4

38. Mantaua

era construita

din bolovani mici ~i mijlocii, dlspusi, spre centru, pe doua M I din tum.

straturi la :

buza

(pl.

Brun-r oscat.

0,127 m . .J!...- can a 1, printre ac. Bine

PI. XXXI

(fig. 5/1). Parte a superioara

a bolovanilor

se ana Ia : - 0,08 m ; solul antic, la : - 0,30 m ~i pletrisul aluvionar, din ceasca 1 s-a gasit in cuprinsul

(pI. VIII/10). servata, b-

Inalt, : 0,105 m; diam. maxim: galbene, cu ochi albastri

0,122 m. In interiorul XXIII/3).

_ 0,42 m. Tintnd seama ca un fragment

34 (cf. mai sus p. 37)

s-au gasit : a - [ibula

de bronz, cu piciorul triunghiular

presupunem ca tum. 38 este anterior tum. 34. M I, cu inventarul pe sol, este de tip la1. Oase calcinate ~i carbuni s-au gasit In eentrul movilei pe 0 zona cu un diam. de 0,80 m. Materialul ceramic, In intregime fragmentar, s-a gaslt rasptndit, mai ales spre margini, exclusiv in [umatatea de N a movilei. 1 ceasca II A2• Toarta 2 din tum. cu buton lipseste. Pe fund tipic. Pasta foarte fina. 3sirachinii un usor umbo 4:) %. Inrut.: canelurile (pI. V /2). Deeorul este realizat in acelasl natoare pliseurilor, 0,11 m ; diam. gurii : 0,26 m. 2 slnt redate Bruna. in tehnlca fina. Aspect Suprafata mod ca la ceases 1 : caneluri crucise (2) foarte fine, asema-

(fig. 22/6 - 9). In medie

cu diam.

de 0,01 m. dispusi pe un singur la : -0,40 m.

TUMULUL Numeroasele epoca ramlne

41. Mantaua a pietrelor

era construitii platformei

din bolovani

mljlocii ~i mari, bine alaturati,

m ; pietrisul a se evita

strat. Parte a superlcara

se afla la : -0,15

m; solul antic, la: -0,25 nu a fost sapat

aluvionar,

zone de pe suprafata ncprecizabila.

0

din care lipsesc pietrele provin de la diverse pentru

deranjamente distrugerea

a caror unui porn

Pl. XXXII

N4

sub buza ~i cercuri concentrice

spre fund (5b). Aspect

Coltul de NE al movilei

ceasca II Al, cu eaneluri crucise (2) ptna spre fund (pI. XIII/20).
tipic. 20 %, mal ales din zona de margine. ce§cula II B2• Bruna. 40 %, multe fragmente mici. 50%. Toarta Iipseste, Dimensiuni

I AI' cu decor 1 b. mlcl, Ii - vas pin· I AI' Bruna. Diam. in interior. mici; Iongitude mar-

fructifer. M I, de luptator, metalic au fost dispuse pe mult cutitul nakes-ul printre crucise gurii: 3coasa foarte Inccput 9carbune, Este mentata ~i dispersata,

cu invcntarul pe sol, este de tip la3• Oasele calcinate, grupul ceramic ~i inventarul zona relativ Intinsa, Ia centrul movilei. Tot aici s-a observat 0 zona in care se ana ca inventarul M I a suferit era mult de pe urma pe
0

30%. Diam. gurii : 0,15 m. 4 neteda.

evident

tasarti, mare,

ceramica

fiind foarte

trag(c, d), de Aki-

lecos V B1 (?). Brun, Diam.

Inal]. presupusa
din urrnatoarele in tehnica fragment, cu urrna

: 0,35 m. In afara aeestor :C(.

Inventarul

metalic

rasptndit

supratata

~i anume : zabalele (a) sl celelalte ieseau I D, de V a movilei' cu

vase, s-au mai gasit, in aceeasi zona, cite un mie numar gurii : 0,22 m ; - strachina m ; - strachina - strachitui mijlocii; I A2• Bruna. eoazatii gurii : 0,20-0,22 Dimensiuni ceosca

de tragmente

slrachind A.s. puternie

de fier (b) ~i un vlrf de sageata

(e), in [umatatea

de E, in timp ce akinakes-ul in centrul ~i In [umatatea mlnerul strachina maclulia,

vlrturi

Diam. gurii : 0,20 - 0,22 m; - slrachina decor sigur. Izolata ; Un singur

I AI' A.s. puternie. a.s. Dimensiuni Caneluri mijlocii;

sageti (e), s-au gasit, imprcuna pietre. Ltnga akinakes (2) pe margine, circa 0,30 m. 2 slrachitui III

cu ceramica

~i oase calcinate, vaselor

euazaui I D, eu caneluri crucise (2) executate I D. Fara III. Urme de a.s.; plntecoasa - toarta de cea§ca II A,

(a) era Infipt 0,40 m, In pozitie verticala, executate strachitui in tehnica

C(.

in solul antic; Spre fund,

~i garda eoazoia

la su prafata caneluri

se gaseau fragmentele I As, cu caneluri oblice, A.s. puternic. Canelurl eeasca Pe latura Bruna orizontale

2, 6 ~i 7. 1 cercuri

II A. Decor indistinct.

de buton.

concentrice

(5b). Aspect tipic. 30 30 %. Diam. gurii:

C(4'

%.

Diam. m. mica circa (5b) ~i un

dinale ; - toarta gine; -

de eeasca mare

cana, a.s. Dimensiuni

vas plniecos

cana, urme de

oblice (lb).

A.s. puternic.

0,26-0,28 sirachitui

decor in relief pe plntece ; vas pintecos. reprezenUnd un motiv

cana, urme de eaneluri grosolana, Dimensiuni

pe plntece ; -

V B. CUeva fragmente

I AI' cu canelurl vert.

Sub 20 %. Diam. pe glt. Toarta crucise

gurii : circa 0,25 m. 4 Izolat. 6A.s. puternic. un fragment se observa

Peretl grosi. Pasta in zig-zag.

Pe umar ~i la baza gltului, un decor in relief (pI. XIII/18,19),

I A2• Proeminente

vert. A.s. puternic.

30 %. Diam. gurii : 0,16 -0,18 cesculii II Bl. Bruna. II Al, cu cancluri in interior

m. Ii - bulon Iipseste.

cesculii plnteDimensiuni

mario relativ mario Era eomplet sapa tntreaga Fragmentele zona, evazatd datose I D, crucise ceramice

A, cu caneluri Ina]1.:

30 %. Inalt.: de toarta. concentrice linii incise

0,10 m; diam. max. : circa 0,15 m. 7 -

50 %, inclusiv

M5

TUMULUL distrusa. rita unei plantatii refera la : cu caneluri

39. Initial, recente

mantaua

pare a fi fost de forma ovala ~i de dimensiuni Nu s-au gas it oase calcinate I Aa. Bruna.
c(.

mici.

0,04 m. 8 cu buton
C(a'

(2) sub margine Siabe urme

sl cercuri clteva

In zona respectiva

s-au gasit doar pietre izolate ~i cioburi multe. Nu s-a putut de porni fructiferi. ;strachitui in tehnica sau carbunl. 0,24-0,25 Brun-roscat, eoazaia Diam. gurii:

spre fund. Toarta

dins pre vas a t.orj.ii, llnga buton, ~i exterior. (y). In interiorul mari. 10 toarta.
0

de decor canelat in forma toarta.

(pl. V/12).

de a.s. 30 %. Dimensiuni doar

mijlocii.

vas mare plniecos mic) ; -

m; - slrachind Diam.

cea§ca II Al, cu toarta

eu buton

zoomorf

cestii, un decor cu caneluri Se pastreaza

(pI. V/30). Butonul un singur fragment,

cruclse (2), executate

Dimensiuni

mijlocii ; - strachitui pe buza,

I D, eu caneluri gurii : 0,29 m.

este modelat cuprinzind mare,

de cap de berbec. Bruna in interior dimensiuni Lipseste

~i exterior. cana 20

(2) (un singur fragment

strachina I B" fara caneluri

Ceasca a avut alternativ

Dunga in relief pe git. Slip fin, brun-deschis. cu decor realizat vas. vase, Inall. din Acest atipice, siguranta. la acest plntece. acestor

%.
C(,

IV B1, eu decor spiralic 4a1 pe pintece. Inalt, presupusa : 0,20-0,22 m. 11 - catui nu poate 20 fi reconstituit proveni cu de de cu urme de a.s., care ar putea

din caneluri largi ~i caneluri vas mare

fine crucise. Decorul Brun. :Grosolan,

Fig. 11/1

06

TUMULUL bolovani fapt mijlocii, lor, la: -(,30 ar putea

40. Mantaua dispusl

a avut Initial straturi.

forma asemanatoare superioara bolovanii Initial totusi

cu tum. 42, de alaturl. se afla la: mormlntul

A fost construita ramtntnd intact.

Slip bruno 30 %. In aceeasi zona s-a gasi], ~i presupusa mario : 0,30 m. 12 Vas pinlecos Dimensiuni (pI. XI/12).

toarta

pe doua

Partea

a bolovanilor au fost rascoliti, al tumulului sa credem

- 0,10 - 0,15 m. Baza

pinlecos.

%,

mai ales din zona

m, Chiar in zona gropil mormlntului, acredita ipotcza dupa

Brun. 60 %. InaI!.: ceasca plnlecoasd

0,19 m; diam. max.: 0,18 m. In afara I As, cu proerninerrte vert. perfo~i III A, cu caneluri vert. pe plntece

care mormintul rascolitl.

ar fi fost de alt tip, iar cel pe care doar acele ctteva ea tum. fragmente 40 a fost, analog tum. 107,

s-au mai gasit fragmente mici ; slrachirui doua placi

izolate de Ia urmatoarele ; - can can a ; -

slrachitui

l-am gasit noi ar fi 10st un M secundar. pe care le-arn gasit printre destin at unui gropii : -0,45 mormint bolovanii de tip

Din l\1 principal Inclinarn

s-ar fi pastrat

rate. Dimensiuni

I A2, mica. A.s. ; tor] i e de la de ardere. paralele. cordiforme

0

oriz. pe gtt, ceva mai mica decit vasul 6 asernanator toare ca aspect cu vasul 10; nukes bucata, de fier (pI. XV/2). l\Iaciulia ~i cele doua Urme vizibile

IV B. Caneluri oriz. pe gil. Pasta cani, dintre care una cu urme sl lama Maciulla pe garda de rugina. Mlnerul ulterior.

Iina, Asemanade a.s. a - aki0

3. Mormlntul, actual.

de tip 3, contine s-au gastt

6 vase "in situ" bolovani cazutt

cu gura in sus, neacoperite, prin tasare. Ordinea in care cum

trei

depuse lntr-o groapa dreptunghiulara, m de la nivelul

al caret contur se poate ghici in golul de bolovani (fig. 11/1 ~i 12/1). Adlncimea In groapa cltlva pare a fi fost urmatoarea : 1, 3, 2, 4. Aeest lucru poate fi dedus dupa

Slab atacat

formeaza

slngura ner-

ale garzi! au fost sudate Virful este rupt.

este realizat a din ~i de-a lungul

130

au fost depuse

vasele in morrntnt

bara dreapta.

Mlnerul prezinta

doua santuri

Pe maciulle,

131

F erigile
vurii mcdiane a Iamci sc ohscrvii un decor rcalizat. pc zonelc respective paslrala doar : 0,5R4 m. Lungimca Foarte
0 0

Caialogul
<lin sirurl de punctc (fig. 20/t). sa fl fost Cstc posihil ca accst decor culii -0,70 -0,25 buza rloara, nervurl m. 3 m. 4 tnalt.: mediane stractiina vas borean circa 0,20 I A2• Proerninente VI B. 30%. (pI. X/8). Decorul late alveolate. mijloeii. mare A.s. Brun-rosiatic. ;) cana A.s. Bruna. X/16). 50 %. Diam. gurii: circa

descoperirilor
0,21sub supedona

sil provlna

de la placarca,

all' spudcl, a unor Ioite din alt metal ini tial{. a spadei trebuie putin atacat de rugina,

(aur),

carl' s-a topil de circa

la anlere:1 de fier rille dill PleseIe

Dimensiuni realizat
ccln<l

IV C, decorat a cu caneluri Tor-tile (de tip S)

crucise au

pe rue. Lung. totalu de fie; (pI. XYII/6). (pI. XXI/2). dzdbalii cirligul

O,(iO Ill. b zabalil

~i oblice pe plntece

In canelurl,

;{O %, mal ales din partea

Poart.ii urme de arderc,

Se pastreazn era foartc XXII/5).

Lung. : 0,149 m, e de ardere. era lipit de ardcre

0,21 m, 6 Brun-desehis.

IV A2 (pI. strachina

Se pastreaza luiturile.

psalie ~i clrligul de prins haturile. psalie tare atacata e-

Urme puterniee Slabe urme Forme tiplce.

Neatacata pe

de r~lgin.a.

longitudinale.

50 %. tnalt.: vase:

circa 0,50 m; diam. tipic.

gurii : 0,24 m. in afar a aces lor

de ficr (pl. XXII/6). Psalia (pl. slut torsionate

~i IllU~tiUCIlI. De psalie de rugina.

~i lin fragment must iuc.

fragmente, 0,20 m; locii; de margine

s-au gasit cioburi izolate toartii de de ceascii ceasca

de la urmatoarcle caneluri eu
0

de prins

strachina eoazaia I D, cu coaste

(II A 1), cu II A; canii,

In relief (:~b). Aspect crucisc toarta pe latul

I A2. Un fragment. Diam, gurii : circa en singur fragment. Dimcnsiuni mijzona s-a gasit lUiirgicii sl un fragment m; can<l {nalt. presupusa m. a : 0,25 -0,27

mustiucului

,1 olriuri de sage/i.

ei. in acecasi

e. Brun-rosiatic.

mare. Apucatori

sub pintece.

CUeva Iragmente,

Jniilt. presupusa

: 0,40 -0,50

de st iclii albastrii.

06 Fig. 11jl

TUMULUL mantaua era lnaltata

42. Bolovanil la mijloc. putin tasare

0

erau asezati pe solul antic, pe doua sau l re] straturi Partea supcrioara a holovanilor era la: -0,10 dintr-un vasului Pe Iundul cani la : -0,45 m. M I, de tip 2b, consla In [urul perct.ilor a fost dist rusa. s-au gasit, alte in sus. 1 Intreaga, a urnei

spre eentrul

movilei, asa incit solul antic, care

0

Diam. : 0,005 m, TUMULUL Partea pentru movilei. superioarn 44. Mantaua a bolovanilor era construita era din bolovani -0,25 mijlocii ~i marl, dispusi, spre centru, la: -0,38
Ill;

m (la centrul se tngramadeau urnei

movilei), bolovanii

la : -O,:~O m, pie~ri~ul aluvlonar, (cana 1) cu fundul taua Urna chini gaslt, tare. movilei. Prin tngropat strachina strachina

grup de vase, printre se gaseau fragmentcle toarta

urna

pe doua straturi. aluvionar, la: fi sapata, suprarata ~i maciulla de bronz V de acest ceramic perforate discoidal
Ct1•

in solul antic. capac.

din .manstra42 s-a Brun-

se afla la : -0,20
t raver

m; solul antic, In marginea

pletrlsul probabil

parte a superloara (5), ale unci Suprafata

oase calcmate. a dona

04 PI. XXXII
a

0,48 m. Mar ginea M I, de luptator, in centru

de S a movilei eu inventarul infipt Llnga circa

sat a dc gardul

ci mit ir ul ui modern de NE se ana era raspindil

0

~i nu a putut pe lntreaga din miner de bra tara

III

era acoperit a eu in solul vegetal, Proeminente Inalt.

La SE de urna canite cu fundul

pe solul antic,
canii

a nu se deteriora

stllpii de sustlncre

ai gardului.

un l\I secundar.

(3, 4), ale unei cescute

0

(6) ~i ale unei

(7). In marginea I C, cu
0

de N a tum.

(8) Intreaga ncteda,

e: (pl. X/.').
s-au

pe sol, este de tip la1. Inventarul un akinakes se aflau doua vlrfuri prcsarata cu oase

s-a gasit,

in solul antic, akinakes (e). Tot

III

indoi t (a). Doar lntreaga calcinate de lance 1-

parte

deschis.

vert.

dar nelustrult.a.

Multe fragmente 50 %; restul

s-au sf'artmat

la demondescompus

: 0,33 m. 2 -

strachitui I A3 (pI. XIlI/16).

erau vizibile grup se ana

pe solul antic.
0

de sage ti (d), Iragmcnte ~i carbuni, (c). Rostul

Brun-roscat.

fragmentelor

la demontare. Diam. gurii : 0,18m; inalt . circa 010 Ill. 4 - sirachitui 0,20"~; 0055 siuni inan.': 0,09 m. " m. 6 _ cani/a mijlocii. 8eu dona tort! slrachitui

lnult. : 0,115m. 3 - sirachina I A3• Brun-roscat. 30 %. Diam. guri~ : 0,16 ~; I A2, CII caneluri obliec (lb) putin vizibile. Brun-roscat. 30 %. Diarn. gum: II B1. Brun-deschis. (pl. VIII/13). Para 50 %. iniilt. (inclusiv toarta) : 0,065 m., Diam. 80 %. Inalt· gurii: ~i plntece. gurii : Dimen0,14 m; intr-~ rupte Neteda, fara luciu. Brun-deschis. : 0,102 m.

(f, g) ~i Iragrnente

de "saltaleone" de

aici s-a gasit ~i 0 cescuta de tub de lnmiinusare de V ~i N ale movilei. Iniilt.: 0,04 m; 3. 3 de la ceasca

(1) in situ. La 0,50

zona,

0,80

dlarn.,

in margine a de SV a materlalului buloti

movilei s-au mai gastt zabale (b) ~i un fragment se afIa rasplndit, vert. Izolat (pl. VI/24). fragrnentar, Bruna, eu butoni catre marginlle Intreaga, pare a nu pro veni ~,. Nu e sigur dad deci presupune 30 %. Inalt. grosolana.

cesculii

ce5cu,ld cu doua proernlnente

7' _ canii. Brun-galbui. iruilt. : 0,09 m. . M II, situat cutie construita M II -0,20 si
0

diam. ceascii

gurii : 0,063 m. 2 -

Aspect asernanator

cu can a 1. S-au gas it mai ales fragmente proernlnente de bolovani, putin Iundul pe umar. estc de tip a cutiei

de fund

I A2. Brun-roscat.

Intreaga. Diam.
2a2• Urna aluvionar de piatra urnei tasarii. urnei

(pI. V/14). Butonul

cu (doua j) torti tip ~i dimensiuni. Brun-roscat cu caneluri ceasca 3.

ave a doua tortl. ca unul din butoni presupusa

II A2, eu caneluri largi spiralice (5a), in orice caz, s-au gasit doi butoni identici ca provlne toarta de Ia un vas identic, spart la rug. cu buton) : 0,25 m. 4 ceascii II A2, cii ~i aceas ta cu gurii : pinte-

S-ar putea

la 1,60 Il\ E de marginea de' pamint eu

0

mantalei

(9) era asezata se afla, in

in interior largl spiralice

1} -

~i exterior.

(inclusiv
~2

din bolovani \'llati mantaua toarta rupta era acoperita din interior.

(fig. 11/1 ~i 12/3), a tum. strachina (10)

CII

tngropati superioara in sus. putin

in pietrlsul In interiorul

(Ia - 0,54 m) .. Deci med~e, la a aparat se aflau oase ealcl~ate de piatrii vas borcati VI D2 Inii~~.: 0,235 m : gurn: 0,26. m, : 0,038 m; dlam.

(5a). Si aici s-au gasit dol butoni (pl. V/16). Brun-roscat vert. (2) pe margine, 30%. 30 %. inalt. Pe pintece,

identici, 30%.

ceca cc ne face sa presupuneru 20 %. Dimensiuni gurii : circa

Ct.

perfora m, Urna
CII

42. Partea

ceasca avea doua tor] i cu buton

in interior Bruna. executate gurii: 0,09 m;

~i exterior. Diam. in tehnica diam. 0,16-0,li Bruna.

asernanatoare

cescutti

rit.ual (11). 1\1 II a sufcrit relativ Doar Iundul strachinil evazalii rupta late sub buza, Brun-inchis.

din pricina

Cutia

~l'llpul de'vase (pI. XII/21). diam. inalt. gurii:

capac era cazut in interiorul Suprafata I Da3. ritual. Brun-ro~cat.

(9). 9 i~treg. Dlam. tnalt.

eoazata I Db2, cu caneluri

0,28-0,30 Supratata coasa III lucioasa. m, 7neteda, 30-40%, Toarta

slrachirui I A2, eu proerninente

crucise lipseste. oblice (lb). de Ia : l\laciulia sirachirui I Aa. Bruna.

0,15 m. 6 III

sirachitui
B. Bruna. Suprafata s-au mai sint

Aspect cesculii

t.lpic. 20 %. Diam. pintecoasa Cefl5cii mare

Diam. : circa

0,16 m. 8 gurii:

Proeminente

ne teda, dar n~lustru~tii. Intreaga. cu re[]exe galbui.

0,095 m. 9 -

0,172 m. 10 - slraclIina ce§cuta II B1, cu toarta

B, eu eaneluri izolale bneata.

proeminentc

rcalizate oblice.

din 4 coaste

in relief. Bruna. aces tor vase, mijIocii; Minerul prin doua poarta slnt -

: 0,14 m. 11 -

Brun-inchis,

din toate

zonele vasului. slraclIina ~i placile Dimensiuni

Ynalt. presupusa: mijlocii. a-

m. In afara Dimen'iiuni sudale dintre de fier (pI. XV/4).

gurii : 0,079 m.

giisit fragmente 43. Mantaua se ana 43 nn a putut eu inventarul movilei. era construitii la: -0,15 m; fi sapata, din bolovani solul antic, datoritii. mijlocii la: ~i mari, m; dispu~i pietri~ul ~i ciirbuni de bolovam, a pe doua aluvionar, straturi. la: Partea m. <lintr-o singura ('ste din bara linii paralele sint, alternativ, pliici dintr-un <lc fier

I A2 cu caneluri cordiforme indoita de

0

vas pin/eeos ~i lama ~laciulia eu incizii : transversale urmele de unei ardere

:tl/J({/e

sau cana. Citeva fragmente

de umar.

akinakes a doua

PI. XXXII

07

TUMULUL superioarii Partea de E a tum. Mormintul, aproximativ fragmental' suprafata nici gurii:
0

all' garzii In forma

au fost ulterior antene. tehnica spadci Spatiile

batere. linii urme

a bolovanilor

-0,30

-0,45

cu sectiunea transversale, all metal

dreptunghiulara, strabatute,

Minerul reprezintii, a). Piesa

cste decorat probabil, 0,4t8

radacinilor s-au gasit

unui pom fructifer. ~i in ~arginea de

la mijloc,

linie longitudinala.

pe sol, era de tip 1a4' Putine Citeva oase calcinatc de V vegetal in spre marginea

oase calcinate

in centrul mare. Margica

v_.

s-au gas it, ingramadite, C~.ramic~, i,n ~n~regime fnnd raspllldl~a .0,0;)5 pe
,0

lib ere sau umplute Minerul ~i lama

cu impunsaturi sinl estc atacalc prins eIll,

(fig. 20/2). Aceasla

(aur) care s-a lopit i\Iu~tiueui

Ia rug (v('zi lum. de psalii printr-un

41, akinakes nit. liric'l.

a, se gasea excIusiv cu acesta.l

~i N a mantalel

mai ales pe garda. urmc de arden'. de dimcnsiuni

dOli,.

slab de ruginCI. Lung.

neindoile: probabil,

m. b -

(a), gasitii in piimintul - ce§cu{a

din zona nesiipatii

~um. 43, n~ ar.e, c~

Slg~r~nta, m, cham. pozitie 0,60-

(pI. XXII/l0). Atacate

C3.petele psaliilor e _- "salta/cllllc".

ilL

ingro~ate.

l'oarla din cite va

Icgaturll

0,045 m. 2 -

II B2. A. s. Aspect grosolan. Toarta rupta. 90%, Inalt· calla mare. Pe umar se distingc un decor in relief, reprezentind motivul fi reconstituita. Brun-ro~iaLic. A.
S.

slab de rugina.

tub de inmcinll$are,

de fier. Provine,

de la un virf de lance DOll't fragmcnte piese se paslreaz't

4c intr-o

mai mici. d -_ dowl vir{uri Cna cu tUam. : 0,009

de .wlgcti, de fier_ Form,.

132

deosebita,

ce nu a pulut

superficial.

30 %.

tnalt.

presupus{l:

piesI' dif~rilc.

ccalaIl{1 cu (liam. : 0,0105

Din ambelc

133

Ferigile
Iragrnente ce totalizcaza, respectiv, 0,015 m ~i 0,01 m lung. e - margiea de stlcla albastrii; turtita prin calcinare. Dimensiuni mlcl. f - doua fragrnente dintr-o veriga (sau arc de fibula) de fier. Nu poartii urme de ardere. Ruginitii (pI. XXV/19). g - trei fragmente de bratara de bronz cu sectiunea piitratii (pI. XXV/25). h - slrma torsionatii de bronz (pI. XXVI/22). Un slngur fragment lung de 0,043 m. i - bratar« de bronz cu sectiunea planconvexii. Desfiicutii ~i indoitii (pI. XXV/23). *M II este situ at in extremitatea de NE a tum. 44. S-au giisit multe fragmente de vas mare (10) printrc bolovani ~i in pamtntul arabi I. Nu s-au giisit oase calcinate. Presupunem un M secundar de tip 2a3• 10 - vas mare plniecos V Bl (pI. XIII/17). Pe git, brtu !ntrerupt de proeminente mici, Prag la baza gitului. Suprafata este neteda in partea superloara, poroasa in spre fund. Brun-deschis, cu pete rosiatlce. 50 %, din toate zonele vasului. Inal]. presupusa : 0,45-0,50 m. 11 - margine de vas plnlecos sau de slrachitui capac. Brun-roscat, Exclusiv fragmente de margine.

C atalogul descoperirilor
piese de cenLurii de bronz (a), "saltaleone" (b), fibule (c=-rl), bratari de bronz (e), 0 verigii de fier (f) ~i un cutitas de fier (g). Aceste piese erau tngramadite pc solul antic. 1 - slrachirui I A2• cu caneluri oblice (Lh). Bruna. Slabe urme de a.s. 20 %. Diam. gurii: circa 0,20 m. 2 - sirachina I Aa. Bruna. A.s. 20 %. Dimensiuni mai mici decit preeedenta. 3 - strachirui I B:; (pI. 11/3). Brun-roscat, Ardere uniform a In interior ~i exterior. Pasta grosolana. 40 %. Diam. gurii: 0,34 m. 4 - cescuii: II Ba. Toarta rupta. Brun-r oscat. A.s. 50 %. Inalt.: 0,06 m; diam. gurii: 0,05 m. 5 - ceasco. II A2• Brun-roscat In interior ~i la exterior. Fiirii decor. Toarta Iipseste. 30%. Dimensiuni rnici. I) - ce§cuta plnlecoasii III A, cu caneluri oblice (1b). Proerninente eorniforme in partea opusa tortli. Bruna. 20 %. Diam. max. presupus : 0,14 m. 7 - cana cu 0 toarta. Ganeluri crucise pe pintece, Slip brun-rosiatic. 20 %. Dimensiuni mario 8 - eano. cu douii tortl. Aspect grosolan. Br un-rosiatlc. 20 %. Dimensiuni mijlocii. 9 - vas mare pinlecos V B1. Brlu alveolar la baza gltului. Apuciitorile de sub plntece stnt perforate. Brun-roscat, 40 %. Inal], presupusa : 0,50 m. Fragmentele au fost gasite partial sub pietrele tum. 46, partial in solul arabi! din preajma marginei movilei. In afara acestor vase s-au mai giisit in mod izolat fragmente din: - straehina eoazaia I D, brun-deschis, un fragment; - cescuia III A, cu caneluri oblice (lc), un fragment; -2 torti de cesti mari, cu caneluri transversale pe latul lor; - cani! eu 0 t oart a. In par te a opusa tortit se giisea 0 proeminenta semlclrculara (tip tum. 6, M II, cana 11). Bruna, Glteva fragmente. a - Fragmente din 4 piese de ceniurii ajurate (pI. XXIV/7 a-d). Toate de bronz. Ornamentate cu cerculete coneentriee incise. Toate piesele poarta urme evidente de ardere, atestate prin lndoirl si deforrnarl datoritii ciildurii. b - "saitaleone". Fragments din doua Ianturi diferite. Din primul s-au gasit 4 fragmente (lung.: 0,047 m, diam. : 0,006 m ; din al doilea s-au gaslt doua fragmente (lung. : 0,028 m, diam. : 0,008 m). c - [ibulii de bronz, cu plaea piciorului In forma de scut beotic (pI. XXIII/8). Gele doua resorturi slnt torsionate. Pe arc, Ilnga resorturi, cite 0 umtlatura. Pe placa piciorului decorul este realizat prin linii gravate, prin Impunsaturi ~i prin mici umflaturi executate "en repousse", Inconjurate de lmpunsaturi. d - [ibula de fier, cu placa piciorului dreptunghiulara, cu un resort (pI. XXIII/7). Sectlunea arcului este clrculara, Nu poarta urme de ardere. e - 2 bratari de bronz, eu sectiunea circulara §ieu capetele subtiate §i putin tncruclsate (pI. XXV/l,8). Pe unul din exemplare (pI. XXV/i) se observa, llnga capete, cite 0 excrescenta, f - veriga de fier. Puternic ruginita ~i rupta, g - eutiias de fier (pl. XVIII/7). Siabe urme de ardere. Ruginit. Vlrful este rupt. In afara aeestor piese s-au mai gasit, in acelasi loc : - trei fragmente de sfrmo. de fier informe. Ruginite ; - 5 fragmente de strma torsionata de bronz; - 1 fragment de sirmii de bronz cu sectiunea rotunda. TUMULUL 47. Cornplet distrus de lucrarlle agricole din prrrnavara anului 1960. In aratura, la suprafata, s-au gaslt, multi bolovani dlspersati, printre care se aflau citeva Iragrnente atipice hallstattiene. Nu am giisit oase calcinate. TUMULUL 48. Gomplet distrus. Din mantaua de piatra s-au mai gaslt doar cltiva bolovani rasplndl tl. Nu s-au giisit oase calcinate. In piimintul vegetal s-au giisit fragmentele mai multor vase: - cana IV B2• cu caneluri verticale pe plntece. Avea douii torti de tip a (tip analog canii 6 din M III din tum. 72). Bruna. Lipseste partea superioara : - cea$co. ptniecoasa cu caneluri vert. §i proeminente ; - vas mare piniecos cu decor spiraJic in relief ( ?) pe urnar. Glteva fragmente izolate. TUMULUL 49. Gornplet distrus. Pc 0 zona Intinsii s-au ga~it cltiva bolovani ~i Iragmente de la un vas marc pintecos cu decor spiralic (4c) pe umar, Nu s-au gasit oase calcinate. TUMULUL 50. Mantaua era construita din bolovani mijlocii si mari, lngramaditl in mici grupe printre care se observa goluri, Pietrele stnt dispuse pe un singur strat. Parte a superioara a lor se afla la: -0,10 m; solul antic, la: -0,20 m; pietrisul aluvionar, la: -0,35 m. Este probabil ca golurile dintre bolovani se datoreaza Iucrarllor agrlcole. Aproximativ la mijlocul movilei se gaseau o.ise calcinate ~i carbuni. Materialul ceramic era rasplndit pe intreg solul antic al movllei, sub bolovani sau in golurile dinlrc ci. La una din extre rultatl

XXXII

03 PI.

TUMULUL 45. Mantaua era construita din bolovani mijlocii dispusi, spre centrul movilei, pe doua straturi. Similara ca aspect cu tum. 44 de alaturl. Parte a superioara a bolovanilor se afla la: -0,28 m; solul antic, la : -0,38 -0,40 m ; pietrisul aluvionar, la : -0,48 m. Marginea de S a tum. 45 nu a putut fi sapata, deoarecc In acea zona se afla gardul cimitirului modern. Mormintul, de luptator, eu inventarul pe sol, estc de tip la~. Aproximativ in centrul movilei, pe 0 zona cu un diam. de circa 1,20 m, se aflau rasptndite fragmente de ciirbune ~i citeva fragmente ceramice, printre care un buton cu extremitatea discoidala. Spre N, alaturl de aceastii zona, intr-o mica groapa sapata in solul antic (-0,15 m de la solul antic), se aflau 10 virfuri de sageti (a) §i unele obiecte de podoaba (c-i). In margine a de NE, printre pietre, s-a gasit 0 catarama de fier (k) §i un cutlt de lupta (j), care presupunem ca apartineau acelulasi mormlnt. Nu s-au gasit deloc oase calcinate. 1 - strachina evazatii I Dba' cu caneluri crucise (2) pe margine, executate in tehnicii ex.Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii : 0,25-0,28 m; iniilt·: circa 0,11 m. 2 - conii IV B1' cu caneluri vert. pe plntece, cu toarta ~. Brun-inchis, lucioasii. 20 %. Inalt. presupusa : 0,16 m; diam. maxim: 0,13-0,15 m. 3 - canii IV B1( ?), cu caneluri oblice (lb) pe pintece, cu proeminente semicirculare. Toarta Iipseste (pI. XIII/22). Bruna, lucioasa. 20 %, mai ales din zona plntecelui. Dimensiuni mijlocii. 4 - strachitiii I As. Bruna. 20 %. Diam. gurii: circa 0,14 m. 4a - In aceeasi zona cu strachina 4 s-a gastt ~i un buioti izolat, cu extremitatea discoidalii, care s-a pierdut ulterior. 5 - vas mare pinteeos V B2• Bfl'l{. Pereti grosl. Suprafata neteda, putin l~cio~sa. ~o %, din t~at~ .z~nele v~sului.. D~m~nsi~ni mari (lnalt. presup xsa : 0,45-0,50 m). a-10 vlrfuri de sage!l, de Iier, de forma t.ipica, de dimensiunl dlferite, Poarta urme de ardere. b - 1 vlrf de saqeat« de fier, izolat, de forma tlpica. c - "salta/eone". Mai multe fragmente din doua piese diferite : una cu diam. : 0,0099 m; cealaltji cu diam : 0,0073 m. d - marqici: tubularii de bronz, e - mo.rgico. de sticla albastra. Diam. : 0,005 m. f - 19 miirge/e de fier, de acelasi tip, dar de dimensiuni diferite. Majoritatea poarta urme de patina de la alte obiecte de bronz, ceea ce demonstreazii ca au stat Impreunii, gramada, In groapii. Si In momentul incineriirii au fost alaturi de Ianturile "saltaleone" ~ide virfurile de sageti. g - arc de fibula de bronz. h - doua aplice circulare din tabla de bronz, decorate pe margini cu doua slruri de puncte executate "en repousse" (pI. XXIII/l). Par a fi servit ca fibula, cum indica limba de bronz pr ins ii cu un nit pe dosul uneia dintre piese. i - agrafa de bronz. Atacata de patina maligna. j - culii de luptii, de fier (pl. XVII/19). Virful rupt. Poart.a urme de ardere. Lung. : 0,173 m. k - piesi: de cenlura, de fier (pl. XXVI/28). Foarte ruginita. Din resturile pastrate se poate vedea ca este lucrata din trei pliici de ficr prinse Intre ele cu nituri. Poartii urme de ardere.

P7

P7

XXXII
134

PI.

TUMULUL 46. Mantaua era construita din bolovani mijlocii, dlspusi, spre centrul movilei, pe doua straluri. Partea superioara a bolovanilor se afla la : -0,25 m; solul antic, la: -0,36 m; pietrisul aluvionar, la: -0,45 m, Marginea de S §i SVa movilei nu a putut fi sapata datorita radacinilor unui porn fructifer. Mormintul, cu inventarul pe sol, este de tip 1:l,t.Materialul ceramic ~i oasele calcinate sint rasplndite pe toata suprafata movilei. Spre margine a de N a tum. 46 s-au gasit, la un loc, fragmente din maimulto

XXXII

V4 PI.

1:35

i
Ferigile
(E) s-a gasit tarul Ganelurile Aspect ternic.
0(3.

Caialogul
0

descoperirilor

vcrtga

de fier (a); un decor 2Geva II strachitui mai B2.

la cealalta bine definit, decit

extremitate, ci a lterneaza

margica intre

(b). Pres upunem pe margine,

un mormlnt tipic. oblice

cu inven0(.

TUMULUL bine alaturati, la: -0,12

52. Manta

construitii in mici (1-4), pe

0

din bolovani Intre

mici ~i mijlocii, dlspusi pe un singur strat. Parte a supcrioarii m. :\Iormintul, (4) s-au movilei calcinate gasit Ia : -0,35

Bolovanii nu erau se gaseu cu inventarul ingramadlte oase calcinate, lustrulta, Diam. cu butonul. suprafata. strachitui
1X2

pe sol de tip 0,32

1a4• 1 m.

strachina eoazala I Db2, cu caneluri

evazata I D, cu caneJuri strachina 1. 3 I Aa. Bruna.

crucise

exccut.ate in tehnica
cxecutate in tehnlca (lb).

ci lngramnditt

grupe

care se aflau goluri. aluvionar,

a bolovanilor se aflau citeva

nu urmeaza 20%.

oblic si vertical.

Aspect

30 %. Diam.
0(.

m ; solul antic, la : -0,1>;5 m; pietrisul verigilc de Sa movilei. plnlecoasii Ceasca (1) ~i canita III B, cu caneluri

de luptator,

V3 PI. XXXIII

gurii : circa tipic.

cruclse strachitui A.s. slab.

(2) pc margine, 30 %. Diam. IV A

2

pe sol, estc de tip 1a3. Cerarnica in [umatatea (a). 1restul oaselor, ins a, era rasplndit ceasca inclusiv toarta. 0,065 m; rupta Bruna. doua

de fier ~i bronz (:I) s-au intregit. oblice

(b, c) ~i oasele In ciinita in centrul

mica Bruna. IVA2,

I A2• cu caneluri
CU 0

A.s. pubulan 7. 9 : 0,50 m. strain ceseuta Verigd

30 %. Diam. 6-

gurii : 0,26 cani/a

m. 4 - strachino cu
0

gurii : 0,22 m. 5toarta cu canlta

zona mai larga, Aproximativ

s-a gasit

un vlrf de siigeata 80 %, gurii : Pasta Toarla I A2• (pI. V/9). mare cu : toarta.

Izolat.

ce§cu!a

50 %. Iniilt.: lipsesc. presupusa

0,06 m. 7 Aspect

cani/a

~ (pI. XIII/21).

(1b) (pI. VII/8). largi spiralice

Brun-Inchis. (5a). Lipseste vert. Inalt.:

1X2•

Supratata toarta

Brun-roscat, 10 china II Bt. relief; de fier. informatll

40 %. 8 -

toart.a y. Bruna.

20 %. Dimensiuni grosolan. Bruna.

ase mami toare 40 %. Iniilt.

Iniilt. : 0,13 m ; diam. gurii : 0,155 m. 2 ceascii II A?, cu caneluri mici. 4 gurii: cllni/a 0,20 m; Suprafata neteda

cescutii II Bt. Bruna.

50 %. Lipseste pe lntreaga

canii [oarie mare IV Bl' cu doua tor ti, Torttle vas borcati I ~. A.s.; VI B . Fara toarta decor. Inalt. Puternic vas plniecos, Poarta asupra a.s. Dimensiuni de cea§ca caneluri mijlocii ; cu caneluri Slab atacata

presupusa izolate mijlocii;

lnal]. : 0,045 m. 3 Brun-roscat,

: 0,25 m. S-au mai gasit fragmente A. s. Dimensiuni vas plniecos, Un singur

de la : -

Iina. Aspect tipic. 30 %. Dimensiuni (pI. IX/4). A.s. superficial. tortl. Brlu oriz. III, 40 %. Diam. doar clteva la baza acestor fier, cu caneluri de

de corat a cu caneluri

slrachinii I A2. Brun-roscat, transversale pe latul ci; vas plniecos de rugina.

dar nelustruita,

Intreaga,
buioti din:

0,11 m. 5 II A, cu buton bulon

IX.

Irag ment fragment.

cu decor a-

Inal]. : 0,115 m. 6 - ceascti mijloci1. 7 Aspect izolate grosolan. Bruna. -

grosolane

sub buzii;

sau cana.

Din vas se pastreaza 0,50-0,60

fragmente. gitului. vase, vert.

Dimensiuni lipsesc.

8-

9-

can

urme de ardere. materialului 51. Mantaua -0,18 Intre

Diam. : 0,05 m. b -

marqic«. Pierdut a. Nu posednm

Tortfle

20-30 cesculii

%. Inalt.

presupusa

din care era lucrata, era construita m ; solul antic, din bolovani la: -0,25 spatii libere, mijlocii, dispusl pe un singur strat. m ; plet.risul aluvionar, in centrul la: -0,36 movilei
0

m. In afara mijlocii;

s-au mai gasit fragmente (La), supratata asemanatoare Urme de ca aspect b-

II B, un fragment;

ceasca plnlecoasii

bine lustruita, veriqa

dimensiuni de fier.

mijlocii ; -

canii. Un fragment zona cu aceasta. doua frag(pI. XXV/21).

V3 PI.
XXXIlIerau

TUMULUL a bolovanilor bine alaturati, bolovani, cu fundul

Partea ceramice.

superloara nu

a.s. Dimensiuni aulr] mente

eana mare,
ttpica.

cu cana

9. Gasita

in aceeasi

se afla la:

m. Bolovanii se gasea, strachina NE

de sdgeata

ardere.

Neatlnsa

de foc. c -

ei erau numeroase cu inventarul (a). La 0,70 m spre zona respectiva

prinLre care se zareau se ana, lot prinlre celorlaite vas borcan (3). 1 gurii:

fragmente bolovani,

de la dona bra/ari

de bronz (pI. XXV/20,

21). Una pare a ave a sectiune a plan-convexa

M I, de luptator,

pe sol, era de tip 1a3• Aproximativ SV de acesta s-au gasit fragrnentele In marginea cioburile unui unei strachinl de patru Diam.

prinlre intreaga
0

un cutit de Iupta

in sus (2). In toata

vase, iar mai spre pietre, (12) izolat. eoazata

bucaa

TUMULUL 50, 51, 52. Partea turile, trala arme bolovanii (a-c). regasite Pozitla carbune,

53. Mantaua superioara

era construita

din bolovani -0,12 a platformei

mijlocii, -0,15 de pietre, loculul, cantitate respective

dispusl

in mod asemanator

celor din tum. sapacende parte grupul

tica de carbune.

Nu s-au giisit deloc

oase calcinate.

de N se aflau, printre strachinii

fragmentele

a bolovanilor

se afla la:

m. In momentul de cit conturul care a descoperit, in locul de cioburi, eu precizic. unde Par

cind s-au efectuat cu acest prile],

doua cani (10, 11) iar spre margine a de V se gaseau la 0,20 m de la marginea in relief. Motivul centrice (5b). Aspect de NE, se aflau fragrnentcle este un S culcat 30 %, din toate fara este cu guril : rupt. decor 0,19 A.s. decorului tipic. Suprafata 70 %. Diam. pe toarta II A,

In afar a pietrelor,

nu se mai conser va din stare a inltiala au fost scosl cu ani in urma, Descoperitorul inttlala Tum. buioti afirma de noi, In zona distrusa a vaselor (2-6)

ei. Din tntreaga le-a gasit

V3 PI. XXXIII

care se repeta Diam.

I Db2, cu decor ori, (pI. 111/10). Spre fund,eaneluri con0,295 m. 2 -

de proprietarul piesele
0

ca a aruncat se afla

~l un de au fost, de V a lor in pozlt.ia

zonele .vasului. m. 4spre

strachina I A2 (pI. 1/4).

ulterior, movilei. vasele nate sau

mare

mai ales in jumiitatea a fi ramas Nu s-au gasit 90%. Diam. rupta.

Brun-cararniziu.
Brun-roscat. Butonul 20 %. 6 Giteva 8cescuta de

luciu. Intreaga. 20 %.

gurii : 0,189 m. 3 - strochinii I A2, cu caneluri oblice (1c). cea§ca II At, cu cancluri largl spiralicc in interior (5a). mari. cu de pe 5buton ceased II A. este de In tipic. tip ·interior A.s.
0(4

nu mal putea

fi indlcata pe
0

1 ~i 7, ale caror

fragrnente

s-au gas it Ingramadite 1-

zona rcstrtnsa,

deloc oase calci1a. S-au 0,19 m; 30 gurii: la baza lipseste.

Dimensiuni fund (5b), Butonul

caneluri superficial. V /10).

53 pare a fi continut vase:

0(1.

un singur M de luptator,
IX:.

cu inventarul Intreglta

pe sol, de tip

crucise sub buza ceascii fragmente.

(2) ~i cercuri

concentrice

O(t. Aspect toart a

gasit Iragrnente Dimensiuni Toarta Iata neteda vas mare

din urrnatoarele

indistinct.

(pl.

lnal]. : 0,10 m. 2 mici. 4 lipseste.

discoidal

2a - buion. discoidal

slrachitui I A2. Brun-negrlcios. 3-

ce§cu!a II B1• Toarta

Bruna.

%.

Dimensiuni mijlocii. 7 - cescutt: II B2. A.s. 50 %, inclusiv Loarla. Dimcnsiuni miniaturale. II B2. Brun-lnchls. 40 %. Diam. gurii : 0,04 m ; inalt. : 0,042 m. 9 - catui, G,le doua tortr.Itpsesc. Brlu orizontal pe git. Aspect grosolan. 20 %. Dimensiuni marl. 10 - catui. Brun r.iscat , Peretii grosi cu suprafata mata. orizontala putut la: XII/17). 20 %. Dimensiuni sub buza, Inalt. Inalt. mijlocii. 11 : 0,30 cana cu caneluri
Ill.

cana IV B2, cu caneluri oblice (1b) pe pintecc. Proemlnente Luciu brun-negricios. 30%. Inalt. presupusa : 0,28-0,30 m. 5 Brun-deschis. gitului, m). a din pamtnt curbata Poartu se observa 20 %. Dimensiuni lntrerupt mijlocii. 6vert. de proerninente puternic. ritual. putin

mamelonare

gitului. Supra7mari cu pria fost

canii. Toarta

dar nelustruita. : 0,40-0,50 Poarta

vas borcan, Brun-roscat.

Un fragment

izolat.

oblice (1b) pe pintece. multe fragrnente

Avea do ua t or tl, rupte. brrizdatc

Dunga (pI. de

piniecos. Brlu la baza

putlne

30 %. Dimensiuni s-a deterlorat de ruginire

la Imbucatura presupusa

de sus a tortilor. 12 -vas

Ill.

S-au gasit In afara

(40 - 50 %) care insa nu au de crest.aturl izolate fragmente

(lniilt. presupusa lejul descopcririi. mai intensa de fier, tocite doua

Topor bipeti de fier (pI. XXVII/10). Ruginit a piesei de catre proprietarul lndoita Rclativ urmele urme a patru nituri. locului.

Unul din taisurt ca actlunea

fi potrivile.

borcati VI Dt. ~ir de alveole acestor vase,

urme de ardere.

Avem impresia Maciulla atacata cutitului

: circa 0,13 m; diam, gurii: -

0,11

s-au mai gasit

dupa scoaterea Pe miner

Lung. : 0,138 m. b are doua mici antene nct.aloasa urmcle 0,30

Ill.

spadcl scurta care au fost sc viid nelndoit a :

- strachinii I Az, un fragment a.s.; Diam. gurii : 0,25 m; - ceascii pinlecoasa Dimensiuni consta mijlocii; calla XVII/15). Nu se observa

strachirui Aspect

III, un fragment mare.

I A2, cu caneluri oblice (1b) ~i pruemlnente perforate. a.s. ; - cana. Luciu brun-roscat, Pereti grosl, Aspect Un fragment. arabi!
0

cu un tai~, putin gravate.

(pI. XVII/11).

de rugina.
Ill.

Paralele

cu marginea

a lamei

grosolan.

grosolan, buna.

a-

culit

de luplii,

de fier (pl. lUllI. torti

linii alaturate, c-

de ardcre.

de ruglna. se observii neindoit:

Lungimea

urille sigure de ardere. unei cani din urma.

G')nservare (13) -gasite un-M 50

Lung. : 0,278 m. (pintt la -0,25 a bolovanilor cana m) intrc ~i din rascolire din marginea

*_M II

din fragmentclc de acesta

in pamintul

eca. 0,49

Cll/it de lllpill de fier, indoit ritual

Putin aLacal dc rugina.

(pI. XVII /10). Pc miner Lungimca

a dourt nituri.

50 ~i 51, mai aproape movilei.

E:.

In aceea~i zona sc observa secundar mai ales

1'o')rta mme

de ardere.

Virful rupt.

Nu s-au giisit oase calcinate. Suprafat~l ncted:1 dar 0,60 111:

Presupunem nelustruita.

136

Brun-ro~cat.

%,

de tip 2a2. 13 parten

IV B, eu doua

~
TUMULUL lUente ceramice 5-1. C'llllplet distrus. In ariitura s-au giisit citiva boloyani ~i de la mai multe riispindit-i, printre Nu s-au gasit care se aflau fragoase sau carbuni. provenlnc] de la un vas mare pinlecos calli.

supcrioarii.

1n:1It. pr,'sllpus~l:

V:J

0,50 -

137

Ferigile

C aialogul
TUMULUL 55. Gomplet distrus. In aratura ~i printt e radacinile unui nuc s-au gasit multi bolovani de marime mijlocie. Nu toata suprafata movilei a putut fi degajata, pentru a nu se deteriora nucul. In zona cercetatii nu s-au gastt oase calcinate ~i nici Iragmente ceramlce, TUMULUL 56. Mantaua de bolovani se afla sub gardul dinspre ulita al unei curtl (fig. 4/1). Parte din manta a fost distrusa de santul din marginea soselei. Noi nu am putut degaja Intreaga movila pentru a nu strica gardul ~i gradina de flori din Iata casei. In mica zona pe care am cercetat-o, am gaslt fragmentele unei strachini I As ~i ale unei cesti II A, cu urme de buton pe toarta, Nu am gasit oase calcinate. TUMULUL 57. Mantaua a avut, initial, 0 forma ovala (diam. mare: 3,80 m) ~i era construlta din bolovani mijlocii, asezati pe doua straturi. Tum. 57 era situ at sub un gard, in marginea ulitel principale. Jumatatea de V a movilei a fost dlstrusa de santul din margine a ulitel. Din aceasta pricina nu am putut efectua decit sapaturi de salvare, demontlnd bolovanii care se mai pastrau, Tum. 57 continea un mormtnt cu Inventarul pe sol, de tip las sau la1. Aproximativ in centrul movilei s-au giisit oase calcinate, fragmente de briitara (a) ~i "saltaleone" (b). 1 - sirachinii eoazalii I Db,. cu caneluri oblice, executate in tehnica ~, pe interiorul marginei ~i un motiv spiralic, executat in relief, in interlorul vasului. Brun-roslatic in exterior ~i interior. Slab a.s, 40 %. Diam. gurii : 0,29 m. 2 - slrachluii I B2, mica. Bruna. Slabe urme de a.s. in zona marglnei, 80 %. Diam. gurii : 0,107 m; tnal], : 0,062 m. 3 - cana de tip IV B1, cu doua terti rupte ~i care nu au fost gaslte. Bruna. Suprafata neteda dar nelustruita. 20 -30 %. Inal], presupusa : 0,20 m. 4 - cana (VI Ba 1). Proeminente mamelonare la baza gttului; apucatori sub plntece. Avea eel putin 0 toarta, Brun-roscat, Suprafata nelustruita. 20 %, mai ales din partea Inferloara. Inal]. presupusa : 0,30 m. 5 - vas borean (IV B ?). Glteva Iragmente. Dimensiuni mijlocii. 6 - vas mare plnlecos (citeva fragrnente). a - bratara de bronz ~i b - salta/eone, fragmente mici cu diam. : 0,0065 m. Nu s-au gasit cu prllejul prelucriirii materialului. TUMULUL 58. Mantaua are mai de graba aspectul unei lngramadlrl, api oxirnativ dreptunghiulare (lung. : 1,80 m ; latimea : 1 m), de bolovani rasfiratt, dispusi pe un singur strat. Partea supertoara a bolovanilor se afla la: -0,15 m; solul antic, la: -0,25 m ; pletrisul aluvionar, la: -0,35 m. Printre bolovani s-au gaslt fragmente cera mice. Nu s-au gasit oase calcinate sau ciirbuni. Presupunem exlstenta unui singur mormlnt cu inventarul pe sol. 1 - straehitui euazalii I Db., cu caneluri crueise executate in tehnlca IX pe interiorul rnarglnel. In interiorul vasului decorul era realizat tot cu caneluri IX. (Motiv similar cu tum. 105, M I, strachina 1). Aspect tipic. In exterior brun-roscat. 20 - 30 %, mai ales din margine ~i fund. Diam. gurii: 0,28 - 0,30 m. 2 - strachina eoazaia I D, cu decor spiralic in relief 4a. (pI. XIII/23). Aspect tipic. Se pastreaza citeva fragmente. Dimensiuni mijlocii. 3 - cana. Bruna. Urme de a.s. 20 %, mai ales din zona plntecelui. TUMULUL 59. Mantaua, de forma ovala (diam. mare: 3,60 m ; diam. mic: 2,50 m), era construita din bolovani mijlocii, bine alaturati, dlspusi pe un singur strat. Parte a superloara a bolovanilor se afla la : -0,20 m; solul antic, la : -0,30 m; pietrisul aluvionar, la : -0,40 m. Tum. 59 continea un singur mormlnt de Iuptator, cu inventarul pe sol, probabil de tip lal. Oase calcinate ~i carbuni s-au gasit aproximativ in centruJ movilei. In partea de E ~i NE s-au giialt multe fragmente ceramice ~i 0 teaca de fier (a). 1 - strachina euazalii I D, decorata cu caneluri pe interiorul marginei. Decorul este foarte deteriorat prin conditille de conservare. 20%. Dimensiuni mijlocii. 2 - strachinii I As. Un fragment. Diam. gurii : 0,21 m. 3 - ce§cuta II B, Bruna. 30 %. Dimensiuni mici. 4 - eeasca II A, cu toarta cu huton. Butonul Iipseste. In interior era decorata cu caneluri crucise (2). 20 %. Dimensiuni mari (lattmea tortlt 0,06 m). 6 - vas mare ptniecos V Ba. Marginea putin rasfrtnta ~i latita. Decor spiralic executat In relief pe umar, Decorul nu a putut fi reconstituit (probabil era de tip 4c). Brun. 30 %, mai ales din partea superioara, Inal], presupusa : 0,45 m. 7 - tias borcan. Glteva fragmente. Dimensiuni mijlocii. a - teaci: de fier. Nu s-a gasit eu prilejuJ prelucrarli materialulul,

dcscoperirilor

Z3

Z3

TUMULUL 60. Mantaua era construita din bolovani de marime mica ~i mijlocie, bine alaturati, dispusi I4 pe un singur strat. Partca superioara a bolovaniIor era la: - 0,17 m; solul antic, la : -0,30 m : pietrlsul aluPI. vionar, la: -0,40 m. Pe supratata mantalei, mai ales in [umatatea de V, se observau mai multe zone din XXXIII care lipseau pietrele. Avlnd in vedere cii inventarul moviIei era integral, presupunem cii deranjamentele se datoresc unor interventli dintr-o epocii recent a, In parntntul de deasupra bolovanilor s-au gasit cite va fragmente ceramice caracterislice culturii G'ltofeni (pI. XIVj34) ~i 0 cescuta, Intregiblla, apartlnlnd fazei IV a culturii Salcuta (pI. XIVj37). Ambele piese slnt corodate ~i a.s. Prezenta lor se explica prin faptul cii piimintul ce alcatuia tumulul propriu-zls a fost adus dintr-o asezare contlnlnd resturi ale acestor culturi (cf. mai sus p. 18). M I, de luptator, eu inventarul pe sol, este de tip laz. Oasele calcinate, toporul de Iupta (a), 6 virfuri de sagcti (c) ~i 0 cute de gresles-au gasit aproximativ in centrul movilei. Un grup compus din fragmentcle a cinci vase (1':_5), trei virfuri de sageti (c) ~i doua cutitase (b) se afla rasptndit, la circa 0,50 m spre E de primul grup, Spre marginea de SV s-au gasit fragmentele unui vas borcan (6) ~i ale unei strachini evazate (7), iar in extremitatea de SE, in parte sub bolovanii movilei, in parte alaturi, erau rasp Indite, pe solul antic, fragmente dintr-un vas mare plntecos (8). Toate fragmentele ceramice gasite in cadrul M I erau a.s. 1 - strachinii evazaliJ I Dba cu coaste pe margine (3b) ~i caneluri spiralice spre fund (5a). Puternic a.s. 40 %, din toate zonele vasului. Dlam. gurii : 0,35 m; lnalt. : 0,16 m. 2 - strachitui I Ba. A.s. 20 %. Diarn, gurii: 0,28 m. 3 - strachina I As. Puternic a.s. 40 %. Diam. gurii : 0,23 m. 4 - cescut« ptntecoasa III, eu caneluri vert. (1a). Toarta cu nervurii mediana. Bruna. A.s. 20 %. Diam. maxim presupus: 0,18-0,20 m. 5 - can a cu 0 toarta. Pc pintece decor canelat tocit. A.s. puternic. 30 %. Dimensiuni mijlocii. 6 - vas borcan VI B. Brlu alveolar, lntrerupt de proemlnente despicate. 20 %. Diam. gurii: 0,15 m; lnal]. : circa 0,18 m. 7 - slrachitui evazala I D, cu decor realizat in caneluri ~. Motivul complet al decorului nu a putut fi reconstituit. A.s. Glteva fragmente. Diam. gurii : circa 0,24-0,25 m. 8 - vas mare plntecos. Brun. A.s. 20-30 %. Dimcnsiuni mari. a - topor bipen de fier (pI. XXVII/8). Nu prezinta urme sigure de ardere. Bine conservat. Lung. : 0,147 m. b - doua eniitase de fier (pI. XVIII/2, 24). Poarta evidente urme de ardere. e - noua uirfuri de sage!i de fier, de forma tiplca. Toate poar ta urme de ar dere, d - cule de gresie (pI. XXVIj15). Are 0 gaura pentru a fi attrnata. Este puternic tocita prin Intrebuintare. Unul din capete este rupt. Lung. : 0,097 m. *M II se compune din fragmentele unui vas pintecos (9) ~i ale unei strachini (10) (capac ?), gasitc printre bolovanii din extremitatea de NE si, mai ales, in pamintul vegetal, ptna la adincimea de -0,20 m. Nu s-au gas it oase calcinate. Presupunern un M secundar de tip 2aa. 9 - vas mare pinlecos (V Bl ?). Aspect grosolan. Brun. Slabe urme de a.s. 30 -40 %. Inalt. presupusa : 0,30 m. 10 - strachina I B. Aspect tipic. CUeva fragmente. Dimensiuni mijlocii. In parnlntul vegetal arabil de deasupra mantalei de bolovani s-au gasit fragrnente provenind dc la : - pahar (cultura G'ltofeni) (pI. XIV/34). Decorul cste realizat prln siruri de tmpunsaturl ~i incizii ~ - ce§cu/ii. (cult.ura Salcuta IV) (pI. XIVj37). Pasta cu pietricele. A.s. Intregtta. Inalt. : 0,06 m; diam. gurii : 0,087 m; - vas borcan (Hallstatt, epoca necropolei) ; - vas plnlecos, un fragment; - cana, un fragment; - toarta de ceased, cu caneluri Iongitudlnale. TUMULUL 61. Mantaua era construita din bolovani de mari me mijlocic ~i mare, bine alaturati, dispusi, I5 spre centrul movilei, pc dona strat.uri. Partca superiuara a bolovanilor se atla la: -0,30 Ill; solul antic, la: PI. -0,42 m; pletrisul aluvionar, la : -0,56 m. Pe supratatu mantalei de piatra, in zona cent.rala a movilci, sc XXXIII observau mai multe goluri, ce provin, desigur, de la gropi moderne. Tum. 61 continea un mormlnt cu inventarul pe sol, de tip lal sau lb. Nu s-au gasl; oase calcinate, lnsa similitudinea grupului ceramic central (1 - 2) eu eel din tum. 69 ne-a Iacut sa presupunem ritualul de tip lb. In eentrul movllel s-au gasit numeroase fragmente din doua strachinl (1-2); la 1,20 m SV de acest grup, s-a gasit 0 zona presarata cu carbuni. De asemenea, fragmentele strachinll 1 s-au gasit rasplndite pe 0 supralata mai larga. La circa 2 m E de grupul central, s-au gaslt fragmente din vasele 3 -6. In extremitatea de SE a movilei, s-au gasit, pe solul antic, Iragmente dintr-o strachina evazat~ (7) ~i 0 ceasca (8). In aceeasi zona, in afara mantalci de bolovani, in pa139

Z4

Z4

Z5

138

Fer£gile
mlntul vine unei nente (lb).
1) -

C aialogul descoperirilor
vegetal, s-au gasit. clteva fragmente de ceasca In zona II A ~i un buton cu cxlremilalea indica, gasit,
t riunghiulara

(10). ca prodintre care una servca ceca drept capac.

(j -

Nu este sigur daca acest vas apar tine de rnorrnlntul din mantaua canl mari, a.s. de pamlnt 1a lumulului. evazalil strachitui

movilci.

Pozit ia lui stratlgrutica s-au

mai degraba,

canli IV ill' cu de margine s-a produs gurii:

toart a z (pl. X/2). din cauza 0,19 m. 8 Lasarii. slrachitui

Bruna. Inalt.:

Suprafata 0,198
Ill;

netcda diam,

dar

nc-

de NV a movilci

pe solul antic,

Iragmentcle

lustruita. mantalei,

Lipse ste marginea ce doverlcste sirachirui

gurii. Fragmcnte ca deteriorarea

au fost gasite in pamintul

vegetal

de de asupra

pietrelor maxim: gurii : (11),

fund (5a). Aspect Proeminerrte

tipic. 30 %. din toatc Hosu-cfiramiziu. Brun-roscat. Dimensiuni despicate.

I Db2, eu eoaste (3b) pe margine ~i canelurl largi, spiralice, spre zonele vasului. Diam. gurii : 0,32 -0,34 m. 2 - strachitui I A.,. Proemigurii : circa 0,30 m. 3 0,24-0,25 A.s. 30 %. Diam. gurii: (pI. XIII(24). I A , cu canclurt oblice 2 m. 4 - strachitui cu marginea Indoita Inal], : 0,029 m. strachitui

late perforate. (I A4).

40 %. Diam.

0,205 m. 7 0,11 m. rasplndlt de -0,25 Inalt. Diam. mantalei Dimensiuni

I AI' Bruna. din

30 %. Diam.

I A2. Bruna.

40 %. Diam,

*l\I III constti e printrc

Iragmcnt ele unui ~i In afara

vas plntecos

(\l), ale unci strachinl Fragmcntele de vase 9-11

(10) ~i ale unei cescute s-au gasit ptna ne permite din toate slabe vegetal splralice -

spre interior Bruna.

miniaturale

Brun-roscat.

Diam. gurii : 0,06 m;

bolovani

marginel

de SV a acestora. tipica din grupul Aspect tlplc. V A. Brun.

la adlnclrnea vasulul. neagra. tipic.

cescuii: II B2. Toarta lipseste. Bruna. Pasta grosolana, 50 %. Diam. gurii : 0,117m; lnal], : 0,078 m. 6 - cando Supralat a netedn, dar nclustrutt a. 20 %, mai ales din partca mijlocie ~i inferioan'i. Inalt, presupusa : m. 7 20%.8 sirachina I Db2. Asemanatoare ca tip ~i decor cu strachina 1, dar de dlmensiunl - ceascii ptnieeoasa III A, cu can e lur l verticalc, cu d ouu t or ti. Proernlncnte mame Ionar e 30 %, mai ales din zona ccntrala cu
0

m. Nu s-au gaslt oase calcinate, de tip 2a2• 9 : 0,40 m. 10 circa Iipscste. mici; slrachirui cescutii

dar asociatla

sa presupunem zonele

un ~I secundar presupusa gurii:

vas mare pintecos

grosolan,
netcda

30

%,

0,20 -0,22 mai reduse. pe pinteee. 9-

evazota

I BJ• Aspect II B1• Bruna. izolate proveni din:

Unele Iragmente

poarta

urrne de a.s. 30 %.
In interior (5a). Aspect I Aa. straturi. arabi! de deasupra

0,30 m. 11 -

Supratata -

dar nelustruita.

Brun-cenusie. superioara,
~1

~i superioara. m. 10 -

Diam. maxim:

0,14 m; tnalt.

: 0,105 m.

80 %. Toarta

Diarn, gurii : 0,072 m ; lnal], : 0,0!2 m. La curatirea s-au gasit fragmente bulon
()(4

pamlntulul vas borcan; asezatl

cana mare IV B2, eu decor 4c pe plntece, Inalt, presupusa eu buton (pl. V/17). Brun-roslatic evazatii Aspect

toarta

din [umatatea cu toarta buton izolate stituit, fragment I

: 0,35 -0,40 in exterior executat

«, Pere tl grosl, Aspect grosolan. A.s. 40 %, mai ales cea§cd II A2, eu caneluri largl spiralice (5a),
~i interior. Se pastreaza Mo tivul : un fragment de toarta
fi

de bolovani,

ceascii II As, cu caneluri

-

care ar putea

de la acelasi vas;

slrachirui

cu TUMULUL Marginea mantalei principal. 1-6). vasului oblice era se se carbuni a bolovanilor 63. Mantaua -0,25 era construita fi dezvelitu solul antic, goluri lb. m; din bolovani la: -0,38 micl ~i mijlocii, m ; nisipul pc douii sau trei fructiferi. la: -0,50 unde Partea se ana de SVa mantalei se gasea la: de bolovani nu a putut din cauza radaclnilor neregulate, Grupul deoarecc ulterior in zona Servea oasele drept calcinate a trei pomi aluvionar, superioara mormlntul (vasele ale

~i doua mid fragmentc din: slrachirui sters. fiind foarte de plntece

din vas. In afara acestor I D, en decor tipic. Diam.

vase, s-au mai gasit, In caneluri.

III ; -

pe solul antic decorului

al movilei, nu a putut

fragmente rcconcu un

I5
PI.

gurii : circa 0,30

toart a is de cani), Gasita marginii

tmpreuna

m. Pe suprafataXXXIII

de cana ; 62. Mantaua

vas borcati YI AI' Decor era construlta din bolovani

incis

In X pe exteriorul mijlocie, aluvionar,

tngrosate,
Parlea superioara mantalei moderna

se observau

citeva

mai ales in zona se ana

centralu,

PI. XXXIII

TUMULUL a bolovanilor (pari pentru erau bine tasate,

de marime

bine alaturati. la : -0,40 erau

1VlJ, en inventarul Vasele 7 -9 apartin 7 au fost perturbate

pe sol, era de tip acelulasl de groapa Foarte mormint,

ceramic pentru

aproximativ solului 1II. arata

in centrul antic, sirachitui sl urrne

movilei

se afla la : -0,15 formind

m ; solul antic, la : -0,28 orizontal.

m ; pletrisul

m, Pietrele de origina

se aflau tot de margine,

pe nivelul

iar Iragmente de a.s. resturi

un plan perfect cu inventarul

Golurile de pe supratata de tip 1b. Oasele

pietrelor in marginea calcinate

practicata corodata

mormlntul cum

I A2, cu caneluri Strachina de oase ~i gurii:

fin). Tum. 62 are un }I secundar

sigur (M II) ~i unul presupus,

de SV (*1\1 III). impreuna eu inventarul carora in acceasi ceramic spiralice IDa" In jurul

(1 b) (pI. 1/6). Bruna. pe loc sub pe Iundul gasite

un de se observa s-au rasptndlt

M I, de luptator, metalic, gaseau aflau 13 virfuri rasplndlte, dispersate, pe

0

pe sol, este probabil fragrnentele cescute evazata

sparta

prcsiunea ei. Prin

mantalei. spargere,

urna, dupa ~i carbunii

numeroase

de sageti (a) ~i un cuti t de fier (b), se aflau dispuse zona mai larga, unci pe
0

in douii mici gramez], strachini unel cant evazate

imprejur.

Dlarn,

intrcgibilc Intinsa,

a doua

(1, 2). Tot de NE caneluri siracliina Puternic maxim: materialul largi

0,255 m; inal], : 0,132 m. 2 - strachina china I A2, brun-lnchis. vase. Diam. : 0,245 m; lnalt. 80 %. Dlam. lucioasa. 6sirachitui

zona s-au

mai gasit

~i resturile

(3) ~i ale unei canl tc (4). In extremitatea fragmentele (5). Intreg I Da2, cu coaste (3a) pe margine; marginii slnt putin vert. spre fund

a movllei,

I A2. Bruna. Sparta pe loc. Diam. : 0,25 m; inalt. : 0,11 m. 3- slra80 %. Reconstituita din fragmentele ce se gaseau lmprastiate pe toata zona grupului de : 0,108 m. 4 sirachina

pe solul antic, era a.s. 1 strachinti

zona foarte 90 %. Diam.

din M I (1-5) (5a). Puternic cu decor similar unor caneluri Diam. 4Pasta aDoua prevazut

slrachitui 1. Coastele

: 0,205 m ; inal]. : 0,10 m. 5 eoazaia de pintece, Brtu crestat r asptn di te pe pe umar, Proerninente partial

cea§cd plntecoasii
0

I A2. Bruna. Puternic a.s. Unele fragmente stnt corodate, II I A, cu cane!uri vert. 40 %. Bruna. Supratata spre fund caneluri largi spiralice Bruna (5a). 50 %, Negru pe marDlam, pe marpe depuse cruci~e pinlecos. a a pre0

a.s., plna la coroztune. paralele, bont,

gurll : 0,275 m; inal]. : 0,11 m. 2 pronuntate Canelurile toarta. pe umarul vasului. Diam.

enazaiii a.s. sint circa

I Da1, cu coaste

(3a) pe margine, in jurul

de pe interiorul

si dese lnclt de pe ptntece

dau impresia 70-80%. efectuate 0,12 m.

mai ales Iragmente lucius in interior. ginea ingrosata.

zona larga

grupului din partea 70

de vase.

in exterior. in zig-zag Brun-roscat. Crcs tatnrl din plntece rasptndite ca flind

dispuse transversal. dlnd impresia orizontale.

Cuneluri oblice in exterior, III A, cu caneluri de la baza Inal]. gitului

Diarn, : circa 0,275 m ; lnal], : 0,12 m. 7 : 0,35 m. 8 -

vas borcati VI A!, cu crcstaturi superioara.

gurii : circa 0,26 m. 3 -

ce§cll/a pintecoasa Pragul

40 %, mai ales Iragmente vas borcati VI Al (pI. XII/3). paralele pe margine 9~i printre bolovani. canu. din: ;-

cu un instrument

de incizie lata.

A.s. 30 %; lipseste presupusti

0,20 m ; trial]. (presupusa) gine. Brlu alveolar zona mai Iarga fund rasplndlte pe solul antic (2) pe margine, Fragmente strabiilnt zenta

%.

Brun-caramiziu. fragmente mai 1-6; evazatll

canit«. Pe gil eaneluri

este lntrerupt : 0,20 m. 5 a vasului. cu de

0

de proerninent« catui cu decor Inalt. presupusa de gaurele Unul, alaturi. foarlc

semicirculare. 4c pe ptntcce. : 0,40 -0,45 pentru mare, atacate mme m. este de de legat.

pe umar,

~i briu.

Fragrnentele

se aflau gasit, -

fina. A.s. 20 %, mai ales din zona centrala, 13 vir{uri sint de de s£lge/i de fier, de forma marime mai mare de gaurele penlru tipid. legal.

pe solul antic, odata

Mai multe slraclzina

~i de la

Pere ti grosi. Aspect grosolan.

A.s. 20 - 30 %, mai ales din zona centrala 10 sint de tip obi~nuit, cu Toate R\lpt 0,11 doua poarta in
Ill.

pe solul antic, in margine a de E a moviJei. In afara cu construc\ia in tehnica idem. ;m()vilei, fragmente
(x.

aces tor vase s-au grupului

pereehe ~i sint gasitc

izolate

I D, cu caneluri vas mare III.

~i prevazute

perechi urme

gaurele.

cel mai putin POllrta

cxecutate

Un singur

fragment

giisit in zona toarta depunerea in partea

cu trei perechi

de ardere

de pintece m:l.Iltaua

Fragmente de tip mantalei,

de fund ~i pintece 2a2, era situat antic. marginile

III

de ce§cll(£1 pinlecoasa urnei, zona

rugina (fig. 21). b - cll(ila~ de ficr (pI. XVIII/I). ardere. Slab alacat de ruginit. Lung. (inlregiUt):

dou{t fragmcnlc

1\1 II secundar, fost refacut{l. are conturu! Volumul a~ezati

de luptator, cura!irii

de SE a movilei. printre bolovani

Groapa demontata Groapa

mormintului din manta mormintului aClual). plati,

de pictre, secundar,

patrunzind

~i in solul

Dupa

1\1II este de tip 232, Groapa, cu un diam. de 0,28 Ill, perfora manlaua movilei Iinga margine a de~. Groapa a fost sapata pina la adincimea de -0,34 Ill, perforind deci ~i solul antic al tum. 62. In groapa se afla 0 can a

In momentul aproximativ imprejurnl

urnei se vedeau

(fig. 9/1), indicind de la solul cu bolovani s-a gasit

mormintului

care a fost apoi sectionat : circa 0,40 declt era acopcrila mai mare ri. Urna

pe un ax sllplimentar ~i 0,70 m adincime aceasta strachin{t din urma capac,

(fig. 9(2). masurata fund a fost "fixata"

140

(0) plina lasarii,

en oase ealcinatc. pat'lea superioartl

Dup:'i introducerea a canii a fosl

urad,

gro:tpa Din

a fost astupat:1 s-au

la loc cu bolovani. distrus ~i douit

Din pricina

oval (diam.

la gura cu
0

deleriorali\.

:\Ceea~i cauztt

slriu;hini

(7, 8),

gropii fiind sensibil de jur

cel al urnei,

al carei

in interiorul

141

Ferigile
urnci. Tot acolo s-au gas it oase calcinat e, carbune ~i inventar ceramic ~i metaIic : 10 - cana IV B2 cu decor 6b, cu 0 toa rta de tip ce(pI. IX/l0). Intrcaga (ctteva fragmente de margine au fost rupte de presiunea bolovanilor). Bruna cu pete deschise. Suprafata Iucioasu. Inatt. : 0,294 m; diam. maxim: 0,222m. Il-slrachind 1. A2cu caneluri oblice lc. Intregita (actualmente vasul estc pierdut). Bruna. Diam. : 0,25 m; Inalt. : 0,125 m. 12 - cesculi: globulara (pI. VI/23), cu doua procmlnente crestate vert. Intreaga, Bruna. Diam. ; 0,165 m; Inalt. : 0,052 m. a-3 vtrfuri de sdge/i, de fier. b - cuiiias de fier (pI. XVIII/19). Putlne urme de ardere. *M III secundar este situat in marginea de N a movilei, pe care a intrerupt-o. Aici s-au gasit printre pietre ~i, partial, in afara conturului movilel fragrnentele unei canl ~i ale unei strachinl, Desi nu s-au gasit oase calcinate, presupunem un mormint secundar de tip 2a2• 13 - can a IV As cu caneluri oblice (1b) ~i toarta de tip E. 70 %. Brun-cenusiu. Urme de coroziune pe suprafata vasului. Servea probabil drept urna. 14 - strachitui I B6• Un singur fragment mare. Bruna. Diam. presupus: 0,275 m; inalt.: 0,13 m. Servea eventual drept capac.

C aialogul descoperirilor
solui antic, la : -0,25 m; pietrisul aluvionar, la : -0,40 m. Atit materialul ceramic cit ~i eel metalic erau evident miscate din pozitia tnttiala. De aceea nu am putut stabili daca tum. 65 a avut M secundare. Mormintul, de luptator, eu inventarul pe sol, era de tip lb. Oasele calcinate se gaseau pc fundul unci strachinl evazate (1). In zona respectiva bolovanii Iusesera scosi. Tot aici s-a gaslt lntreg matcrialul metaIic care era rascolit in vremuri moderne ~i se gasea in solul vegetal. A~a se explica de ce piesele de fier erau puternic ruginite. Restul materialului ceramic provine mai ales din zona de NV a moviIei. In [umatatca de E a movilei s-au gastt, izolat, Iragmentele unui vas borcan. 1- strachitui evazata I Db., cu coaste (3b) pe margine ~i caneluri spiralice (5a) spre fund. Aspect tipic. 60 %. Diam. gurii: circa 0,30 m. 2 - can iN IV BI. Bruna. Prag la baza gitului. Llpseste toarta. 20 %. Diam. maxim: 0,10 m; trial]. : 0,115 m. ceseuti; II Bs, cu caneluri oriz. paralele pe corp. Toarta, cu buton ~I' este torsionata In parte a inferloara (pI. VI/8). Bruna. 60 %. Inalt.: 0,055 m; diam. gurli : 0,076 m.~cescult: ptniecoasa III A, cu canelurl vert. Pe git, dunga orizontala in relief. Bruncenusiu. Putin lustruita. Toarta lipseste. 60 %. Inal], : 0,105 m; diam. gurii: 0,12 m. 5 - eescui« plniecoasii III A, cu caneluri vert. Bruna In exterior, negricioasa In interior. 60 %. Inalt; : circa 0,09 m; diam. gurii : 0,09-0,10 m. 6 - slrachina I Aa, cu eaneluri oblice (lc). Bruna. 40 %. Diam. gurii: 0,33 m. 7 - vas borcan VI Al (pI XII/4). 50%• Inalt.: circa 0,23 m; diam. gurii: 0,224 m. In afara acestor vase, s-au mai gasit fragmente izolate de la: - slrachitui I As. Diam. gurii : 0,21 m; - strachitui I As. Dimensiuni mici; - ceasei: plniecoasii III; - toarta de cescula ptntecoasa ; - toarta a de cana; - vas borcan; - vas borean. a- Topor bipeti de fier (pI. XXVII/12). Nu se mai observa urme sigure de ardere. Lung. : 0,175 m. b - cullt de lier, de lupta (pI. XVII/12). Muchia este profilatii (a se vedea mai jos p. 176, piesa slmilara, bine conservata, din tum. 122, M I, b). Lung. (portiunea pastrata) : 0,22 m. e - 2 oirfuri de sageti, de fier. Forma tipica. d - fibula de fier cu arcul torsionat (pI. XXIII/6). Se pastreaza doar resortul din spate ~i putin din arc. e - piesa informa de fier. Consta din mai multe placi ce nu s-au putut intregi. Dimensiunile celui mai mare fragment stnt : lung. : 0,06 m ; Iattrne : 0,03 m; grosimea : 0,015 m. Din aceeasl piesii provin probabil doua mici verigl, cu 1,5 m diam., lipite prin rugina, Presupunem ca toate aceste Iragrnente proveneau de la 0 piesa de centura, f - trei verigi de fier. Doua Intregi, dintre care una neatacata de rugina (diam. : 0,041 m) ~i una fragmentara, ruginita (diam. : 0,044 m). 9 - veriga de bronz, cu sectiunea rotunda ~i capetele putin desfacutc.

';iI-

15 Pl. XXXIV

TUMULUL 64. In antichitate, mantaua de pamint acoperea ~i cele doua movilite de bolovani secundare (M II ~i M III), deci avea un diam. mare de eel putin 7 m. Mantaua era construita din bolovani de marime mijlocie ~i mare, dlspusi pe un singur strat. Partea superioara a bolovanilor se afla Ia: -0,15 m; solul antic, la : -0,25 m; pletrisul aluvionar, la -0,52 m. Pe suprafata mantalei se distingeau numeroase goluri, reprezentind locuri de un de au fost scoase pietrele. M I, cu inventarul pe sol, era probabil de tip lb. In jurul unei mici gramezi de oase calcinate s-au gastt Iragmentele unei strachini evazate (1) ~i ale altor doua striichini (2, 3). Probabil una dintre ele servea drept urna. In [umatatea de E a movilei s-au gaslt multo Iragmente provenind de la 0 strachina, doua cani ~i un vas borcan (4-7).1 - strachitui eoazaui I Dba' cu coaste pe margine (3a); spre fund caneluri largi spiralice (5a). In exterior, pe umar, caneluri oblice. Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii : 0,27 -0,28 m. 2 - stractiina I Bs. Proerninente late sub margine (pI. IfI7). Aspect tipic. Urme de pleava pe suprafata vasului, 20 %. Diam. gurii: 0,28 m; Inal], : 0,11 m. 3 - siracliitui I Ba (pI. 1/18). Bruna. Lustruita, 40 %. Diarn. gurii: 0,309 m; lnal], : 0,118 m. 4 - strachinii I Aa. Proeminente perforate. Brun-caramiziu, Probabil a.s. 20 %. Dlam, gurii: 0,25 m; Inal], : circa 0,09 m. 5 - cani/a cu caneluri oblice pe plntece, Brun-lnchis. 20 %. Dimensiuni mici. 6 - carui, cu caneluri oblice pe pintece, cu 0 toarta ce.La baza gitului proemlnente verticale. 20 %. Inalt, presupusa : 0,25 m. 7 - vas borcan VI DI. Sub margine, slr de alveole tntrerupt de proeminente vert. 30 %. Diam. gurii : 0,15 m; lnal], : circa 0,20 m. In afara acestor vase, s-au mai gasit Iragmente din: - stractiina I As. A.s. Diam. gurii : 0,11 m. M II consta dintr-o movllita de bolovani de marlme mijlocie, dispusi pe un slngur strat. Diam. : circa 1,20 m. Movllita se afla Ia 1 m VSV de margine a tum. 64. Nivelul solului pe care erau depusi bolovanii corespunde celui al tum. 64. La demontare nu s-au gasit oase calcinate, nici aIt fel de inventar. Consideram M II ca fiind de tip 5 (cenotaf). MIll, situat ltnga M II la 0,20 m spre E, consta dintr-o movilita de bolovani, fara un contur definit, care se inscrie tntr-un cere cu diam. de 0,70 m. Construita din bolovani de marime mijlocie, dispusi pe un singur strat. Solul antic al M III este Ia -0,29 m, deci ceva mai jos decit al M II sau M I. Acest decalaj Insa nu poate fi luat ca sigur, deoarece masuratorlle noastre au fost facute de la nivelul solului arabil, nivel inconstant. Nu am reusit sa facem 0 sectiune care sa cuprinda, In profil, raportul celor doua M secundare fata de M 1. Sub bolovanii M III s-au gasit fragments ceramice, provenind de la 0 cescuta (8), 0 cana (10) ~i 0 strachina (9). Nu s-au gaslt oase calcinate. 8 - cescuit: II B2• Toarta, rupta, llpseste. Brun-caramlziu. A.s. Aspect grosolan. 60 %. Inal]. : 0,041 m; diam. gurii : 0,058 m. 9 - sirachitui I As. Bruna. Ctteva Iragmente, Diam. gurii: 0,20-0,22 m. 10 - cana. CUeva fragmente. Dimensiuni mijJocii. TUMULUL 65. Initial mantaua de bolovani a avut 0 forma ovala cu diam. mare: circa 6 m ~i diam. mic : circa 5 m. In momentul sapaturilor noastre era puternic deranjata de radacinile unui nuc ~i ale altor pomi fructiferi. De asemenea, multi bolovani fusesera scosl in vremuri moderne. Era construita din bolovani de mar ime mica ~i mijlocie, dispusi, pc alocuri, pe doua straturi. Partea superioara a bolovanilor se ana la: -0,10 m;

TUMULUL 66. Mantaua de bolovani a avut, initial, 0 forma ovala (diam. mare: circa 5,5 m; diam. mlc : circa 4 m), Construita din bolovani de marime mijlocie ~i mare, dispusi pe un singur strat. Partea superioara a bolovanilor razbea In solul modern. Intreaga [umatate de SE a fost demontata de proprietarul locului. De asemenea, in rest sint multe zone din care au fost scosi bolovanii. Din aceasta prlcina, nu putem stl daca avea sau nu M secundare. Nu s-au gastt deloc oase calcinate. Materialul ceramic a fost evident dislocat din pozitia lui initlala, 1 - strachitui I As. Bruna. 30 %. Diam. gurii : 0,13 m. 2-slrachina I A2• Bruna. Un fragment. Mai mica decit strachina 1. 3 - strachitui I BI. Brun-rosiatic in interior ~i .exterior. Pasta grosolana. 20 %. Diam. gurii: circa 0,24 m. 4 - cescula piniecoasii III B, cu caneluri vert. Bruna. Sub 10 %. Dimensiuni rnijlocii. 5 - can a IV Bs, cu 0 toarta ce, cu caneluri oblice pe pintece. Pe git, caneluri orizontale. Brun-roscat , 20-30 %. Inal]. presupusa : 0,24-0,25 m. 6 - vas mare plnlecos. Aspect grosolan. Un fragment izolat. 7 - vas borcan VI DI. Brlu alveolar, Intrerupt de doua apucatori late. Intre acestea, sub buza, se gasesc proeminente vert. 20 %. Diam. gurii: 0,14 m; lnal], presupusa : 0,14 m. TUMULUL 67. Mantaua, de forma ovala lunguiata (diam. mare: 3,50 m; diam. mic : 1,80), era construlta din bolovani de marime mijlocie ~i mica, dlspusi, destul de rasfiratl, pe un singur strat. Partea superioara a bolovanilor se afla la: -0,20 m; solul antic, la: -0,31 m; pietrisul aluvionar, la: -0,45 m. Gramada de bolovani de ling a margine a de V a tum. 67 trebuie considerata ca un M secundar (M II). ?I I, cu inventarul pe sol, este de tip la. Pe solul antic f-au gasit clteva fragmente dintr-o strachlna (1) ~i un vas borcan (2). Nu s-au gasit oase calcinate sau carbuni, In pamtntul de deasupra bolovanilor s-au gaslt ctteva Iragmente de vas mare plniecos si 0 toarta E de cana, care provin din mantaua de pamtnt a tumulului. 1 - strachitui I A., cu caneluri oblice (lc). Bruna cenusie. 20%. Diam. gurii : 0,123 m. 2 - vas borcan VI DI. Sub margine, alveole executate cu degetul, Apucatorl plate. 20 %. Inalt.: circa 0,17 m; diam. gurii: circa 0,16 m.

H4

H5

H4 142

113

Ferigile
M II consta La demontare (cenotaf). dintr-o movili lu de bolovani case calcinate depusl la nivclul ;\[ I, la 0,25 alt invent ar.
III

Catalogul descoperirilor
V de marglnenmantalei un l\l sccundar M I. 5 In relief (3a) pc margine 0,26 m; inalt.: bine nervura 0,474 m. b (pI. XXVII/9). 68. Mantaua se afIa la : se aflau era construitii 0,16 m; la4• din bolovani 1a:
III

~i eaneluri

spiralicc

(5a) de ficr

spre (pI.

fund XX!7).

(pI.

II/13). urme

Aspect Identic 0,189

tipic.

70 Nu

%.

Diam.

gurii:

0,09 m. a medlana. cutii Urmele eomponente. Nu poarta

nn s-an giisit

sau vreun

Presupuncru

de tip

tiir] de lance,

Slabe

de arderc. m. e-

se mai dins tinge bipen de fier foarte

Lung. : 0,486 m. de ardere Nu nu stnt

»tr] de lance, de ficr (pI. XX/8).

urme clare de ardere. eLung.: sigure. Lung. : 0,151 m. d de ardere. urme h[ibula de ardere. Diam.:

cu piesa de mal sus. Lung. : topor Se pastreazs

de fier. Nu sc ohserva se vad

zabale de fier (pI. XXI/3). 0,023 m. 9 urme patru

H5

TUMULUL Partea centrul superioarii movilei

de marl me mijlocie, m; pietrlsul

dispusi pe un singur la: 0,55

strat. m. In ras-

toate

piesele I-

urme

cute de gresie (pI. XXVI/14).

de ardere. a acestei

Suprafata

PI. XXXIII

solul antic,

-0,32

aluvionar,

lustruita. de forma i - [ibulii sale

oeriq« mica de Iier, Xu poarta

urme de ardere. Sectiunea (pI. XXIII/2). Nu poarta lum. urme

uir[uri de sage/I,
Nu s-a conservat. striuri transverfibule vezi p. 69).
0

doua mici zone, de circa 0,30 Nu s-au gasit

diam. fiecare, din care lipseau bolovanii. dar s-au gasit fragmcnte mare parte pietrclor s-a giisit in cea mai puternic

Mormintul, a.s., de se afla toartii cii a fost

tipica.
0

de fier. Nu poarta La capetele Diam.:

cu lnventarul rasplndlt.a zoornorfa, folosit

pe sol, era de tip in jumiitatea culturii de defunct.

oase caleinate, Ceramica, In marginea

de ciirbune,

de bronz

arculul octogonalii. kveriga

de ltnga resorturi, 0,035 rn. demonttndu-se (8),0 a alta stachina fost acoperit

plndi te in centrul exclusiv apartintnd

~i in margine a de NE a movilei. de SE a movilei. 1Verbicioara

incise ~i

zona mai Ingrosata.

Se pastreaza de ardere.

doar arcul (asupra formei intregite de fier. Morrnlntul

0

un fragment presupune

j - cuiilas de fier. 1,5 m2 din mantaua vase borean (10). Dupa reastuplndu-se putut putut de douii straturi pus cu prilejul exteriorul 5GInalt. riorul vas borcan vas borcan (4-7) astfel

V (8). Fragmentul

ziicea pe solul antic.

Se poate

M II, cu inventarul

pe sol, era de tip lb. 69. Pe solul antic

a fost introdus evazatii mormlntul dernontata strat tum.

zona de circa din patru bolovani, in loc (9) ~i 0 cescuta eu ;\1 II, nu au

ca amuletii

in spre fund. A.s. Ioarte puternic, -0,15 m. 2 _ sirachitui eoazati: I Da3, cu decor cu coaste mamelonare. ment Briu IV B mare globulara. cu caneluri de toarta lnchis.
I ,

stractiina eoazota I Da3, cu coaste (3b) pe margine ~i caneluri spiralice plna la coroziune. 40 %. Diam. gurii: circa 0,34 m; inalt·: circa 0,14(3b) pe margine. de cupd diam. 20-30 Pe umar se observa proernlnente de cllpd I A2, slrachinii I A2· A.s. Un smgur fragLustruit; 50,12 m. G circa 0,20 - pieior slrochinii m. 7 vas borcan VI DI•

al movilel a fost depus apoi inventarul urna (4), strachina tntregi, erau

M II, consttnd

din care unul servca drept vaselor, gaura riguros. din manta. bine Limitele

depunerea

care in acel moment

Puternic (20

a.s. 20 %. Diam. gurii : 0,28 m ; mal]. : 0,12 m. 3 gurii: circa 0,21 m. 4 30 Pasta picior Cele doua Iragmente 0,12 m; in interior. Suprafuta Verbicioara. in tehnica

zonei din manta, mantalei

pentru

introducerca

%).

Diam

qlobulurii. Brun. gurii : circa 30 %. Iniilt·:

fi determinate

In zona M II se eonstatii alaturuti, ca in restul 4a suferit mult

doar un singur

de bolovani,

mai rasfiratl,

Puternic

a.s., plna la coroziune. de apucatori. Bruna in exterior,

au fost gasite alaturi. %. Diam. gurii: de pe toarta Izolate

de bolovani lucrarilor

69. Pozi tia vaselor Briu

in M II nu a mai s-au descornIncizii pe gurii: 0,21 m. 50-60%. pc I Db •. Intemici, ce s-au vert. maxim: Bruna. circa Iragalveolar.

alveolar, eu
0

intrerupt toartii

%.

Inalt.:

fi reconst.ituit a. G -ramica noastre marginii.

de pe urrna tasiirii

~i coroziunii. Inalt.: 50 %. inalt.

Multe fragmente 0,20 m; diarn.

oblice (lb).

neagra finii. prin

conit«

de dernontare. Briu alveolar. Briu alveolar. m;

vas borcari VI Al (pI. XII/2). la demontare. pe exteriorul gurii: Corodata partial.

e. Brun-galbui. Decorul

Iustruita.

circa 0,12 m. 8 esl.e model at

fragment in forma Brun-

A fost lntreg,

dar s-a descornpus

de ce$C11ta, apartlnlnd

fazei V a culturli

Pragul fragmente

VI Al (pI. XII/6). VI Al (pI. XII/l). diarn. rnalt.:

Incizii pe margine. Incizii diam. (lb). decit vas borcan corodat.

: 0,22 m ; diarn. gurii : 0,184 m. Brun-galbui. alveolar. eoazata Brlu Crestaturi

de cap de animal. In afara a.s. Diam.

este realizat

incizii,

impunsiiturilor

succcsive de la: -

(pI. XIV/33).

buzei Ingrosate.

aces tor vase s-au rnai giisit, pe solul antic,

strachina I A2, slab

: circa 0,26 m; marglnii. ornamentat

gurii : 0,21 m. 7 circa 0,19-0,20 ~ (pI. III/l). gurii: Putln oblice

VI Al (pI. XIIlj27). Aspect tipic. Intregit. III

gurii : 0,19 m; -

coria. Un fragment.
de bolovani

Puternic

a.s. Di mensiuni

mijloeii. de marirne mica ~i mijlocie, bine

exteriorul

circa 0,15 m. 8 - stracliina ~i sf'artmata cescuti: 40 %. Inalt.: Diam.

1'1.,

cu caneluri

Diam. gurii : 0,32 m; lnalt. : fragrnente diam. A, cu caneluri m;

PI. XXXIV

I4

TUMULUL alaturati, dispusi

69. i\lantaua in general

a fost construita Partea superioarii

din bolovani

0,122 rn. 9 descornpus Multe mente II -

slrachi tui

I A2, cu caneluri Diam,

in multe 0,075

pe doua straturi.

a bolovanilor

se afIa la foarte

mica adincim.~

la demontare. izolate,

0,22 m; lnalt. zona cu

: 0,095 m. 10 -

in solul arabil (circa 0,05 -0,10 m); solul antic, la : - 0,25 m; pietrlsul aluvionar, la: ~ 0,4? ~. Bolova~l~ din zona de S a movilei all fost domontati de proprietarullocului. Sectorul de V nu a putut Il sapat datorita radacinilor locuri unui nuc. Din cauza plugului. "in situ" Acest micii adlnciml, deranjament bolovanii de pe supratata declt lb. in mica Aproximativ In strachina carbuni, mantalei masura in centrul evazata au fost dislocati in eiteva de fierul alaturl
0

fragrnente izolate

care nu s-au intregit 69 (inclusiv vase: III; ;un fragment

0,10 m. In zona B. Brunii. toarta Corollate; Pereti S-ar

de E a tum.

M II), s-au gasit, in cea mai mare parte gurii : circa II toar ta de ce!jclltd

pe solul antic, 0,165 m; de de sir Pasta fragmente la

de la urmiitoarelc Se pastreaza piniecoasa - toarta

strachitui I Aa. Brun-roscat,

toartii; c; doua tortl alveolar

cescuia
aceeasi alveole;

nu a afectat (1, 2), neacoperile.

inventarul movllei, (1) se aflau

mormlntelor. pe solul antic, putine

0

B, cu buton ambcle, buza, de la acclasi

~a (pI. VI/17); vas; vas mare finii negriale unui Nu

de cescutii

can a cu toarlii Probabil vas borcan

provenind, git. Sub

;\l I, de lupt ator,

eu inventarul

pe sol, era de tip

cana. -

y de cana.

ca 0 margine VI A2• Brru deeit preciza.

de canis provine pe Brlu fin crestat. cea a necropolei.

se aflau cinate,

douii st rachlni urna,

oase calverigii de de arme

pintecos. fragment cioasa. vas

grosi. Brun-Inchis sa provina

fibula

de fier (11), 0 fibula de bronz de strachina

III

(i), do ua vlrfuri

de sage]! (g), un cutRa~ de fier (j) ~i Alte doua virfuri sus merrtlonate, de sagsata era grupul

de la un vas a carui forma nu am putut-o putca dintr-o se aflau, ~i l[ltitii. epocii mai veche parte un::\I pr intre era situat in extrernitatea Presupunern

Brun-roscat, multe V
AI'

fier (k), Alat.uri compus din:

pe sol, se aflau cltlva (a) sl un cutit de fier (f),

(g) se gaseau, (c), ziibalelc

pe sol, la circa 0,20 m spre V. La 0,15 do ua virf'uri de lance ~i

0

E de cele doua st.rachini de lupt.a formau 0 alta

*i\I III pintecos

de E a mantalei bolovani 50 secundar

tum. sau

69. Aici s-au gasit chiar sub ei, parte vas pintecos 0,35 m. dupa pastrat

(b), depusc alat.uri ; toporul gramada,

de luptii

(11). Gioburile riisfrinta

in pamlntul

vegetal.

(d), 0 cute de gresie (e)

verigii

asezat a mai

la E. Dlspoz ltl a

,- au giisit oase calcinate. u mar. Marginea TUMULUL contur ginea s-au conservatii. gasit

acestor obiecte este similara celei din tum. 27 (vezi mai sus p. 124 ~i fig. 8). La 0,60 III E de grupul de anne, se gasea 0 strachina evazatii (3), putin riisturnata de un deranjament local, in a~a fel ineit jumiitate introducerea ecramicc izolate Diam. gasite gurii: din vas se afla printre ~I II, care se afla situat fi atribuite evazaIU bolovanii la 1,20
111

Brun-cenu~iu.

%.

de tip 2<12, 11 rnalt. presupusa:

Briu pe git ~i pe

mantalei. mormintului corodata.

Este

posibil principal

ca deranjamentul Este probabil cii

0

sii fie in legiitura

cu

70. Mantaua Era

de bolovani

a fost, initial, se datore~te

de forma mare). lucriirilor

ovala, S-au

cum ne indica doar bolovanii

jumatatea

de

E de grupul

M I. Nu s-au mai giisit alte fragmente parte din fragmentele prin introdu(pI. II/20). cruci~e !VI I, deranjat

de dimensiuni Deteriorarea fragmcnte vasului. fragnwlllc

mici (circa tUlllulului provenind Aspect

2 m diam. de la : 1 tipic.

de pe marpietrele,

J7

care sii poata

cu sigurantii I Da4. Foarte

principal. Pe margine

in zona I\I II (cL mai jos, dupa 1 _ strachini1 0,285 Ill; iniilt. : 0,125 m. 2 s-a descompus aproapc

M II) sa provinii

din inventarul

de S a mantalei. lIlai multe in interiorul celor patru

agricole.

In zona din care lipseau de aceea nu a putut 2cana

cerea M II.

grupe de caneluri

ceramice pastrate.

slrachina

evazala mijlocii.

I D, cu decor spiralic executat fi reconstituit IV Bl' eu decor pro-

144

straclzina

La demontare

in intregillle.

I A2. Aceea~i stare de conservare ca in cazul vasului 1. Diam. gurii : 0,27 m. 3 - strachinci evazatd I Db2, cu coasle

in relief,

MotivlII reprczentat

nu este din celc obi~nuite, Dimensiuni

Cll ajutofLll

145

10

c. -1113

Ferigile
babil spiralic, in relief, pe plnt ece. Ayea 0 toartii de tip ~. Caneluri orizontale pe glt. Slip brun-lnchis, 20 %. Inalt. presupusa : 0,25 m. S-au mai gastt cit eva fragmentc izolate de la : - vas mare piniecos ; - vas de tip neidentifieat. Nu s-au gastt oase calcinate sau eiirbuni. Nu am putut det.ermina tipul mormlntului.

C atalogul descoperirilor
(pl. XI/9). Brun. 80 %; lipsesc fragmente din ZOna de margine. tnalt. pastrata : 0,32 m (Inal], presupusa : circa 0,38 m). 2 - strachitui eoozatt: I DbI' cu decor spiralic (4a2) pe interiorul marginei. Spre fundul vasului, caneluri late concentrice (5b) (pl. III/12). Bruna. Suprafata lucioasa. Pasta finii. 60 %. Diam. gurll : 0,365 m. 3 - ceascii plniecoasii III A, cu caneluri oblice (lc), cu doua tortl supralnaltate rupte. Brun-galbuie, cu supraIata neteda. Pasta Iina. 90 % (lipsesc tortile), Inalt. : 0,095 m; diam. gurii : 0,11 m. 4 - cescutii II B1. Bruna. Pasta prost arsa, La demontare, multe fragmente s-au descompus. Initial tntreaga (doar toarta era rupta) ; s-a recuperat 70 %. Inalt. : 0,044 m; diam, gurii : 0,079 m. a - culitas de fier (pI. XVIII/6). Sc vad urme de ardere. Lung. : 0,119 m. b - cutii de fier (pI. XVIII/12). Urme de ardere. R.uginit ~i rupt in mai multe fragmente. De lama slnt prinse resturile unui alt obiect de fier (probabil un oir] de siigeaUi). Lung. : 0,17 m. e _ [ibulii de bronz, cu piciorul in forma de scut beotie. Pe placa piciorului se observa 4 striuri paralele. Alte 3 striuri se Intrezaresc llnga resortul pastrat (pI. XXIII/16). d - fragment de sirma de bronz, pastrata pe o lung. de circa 0,03 m. !VI II, situat in marginea de SE a tumulului, consta din fragmente provenind dintr-un vas plntecos (urna) (5) ~i 0 strachina-capac (6), gasite la -0,20 -0,22 m. Printre fragmente s-au gasit cite va oase ealeinate. In momentul mstalaril M II a fost putin atinsa ~i mantaua de pietre, cum 0 dovedesc cei cltiva bolovani dislocati (fig. 10/6). Presupunem un !VIsecundar de tip 2a2. 5 - vas piniecos. S-au gaslt doar citeva Iragmente de fund ~i mijloc. Dimensiuni mijlocii. 6 - strachitui eoazato I D, cu eoaste (3a) pe interiorul marginii. CUeva fragmente. Dimensiuni eeva mai mici declt cea din !VI I. - fragment dintr-un vas plniecos de dimensiuni mici, cu margine a rasfrlnta (pI. XIII/25). 1\I III, situat in marginea de N V a tum. 72, la circa 0,25 m departare de mant.aua de bolovani, era de tip 2a2• Groapa mormintului era adlnca de 0,52 m ~i latii de 0,43 m. Nu s-a putut observa nivelul de la care a fost sapata, deoarece acesta se afla cu siguranta deasupra solului actual, in mantaua de parntnt a tum. 72. In groapa se afla, cu fundul asezat pe 0 piatra plata, 0 cana cu doua torti (6) in care erau citeva oase calcinate si un cutitas de fier (e). In interiorul urnei se mai afla 0 canita (8), iar in gura urnei era lnfipt, in pozitle vert icala, un pahar tronconic (9). Intregul grup era acoperit de 0 strachina capac cu gura in jos (7). Pe umerii ur nei, sub margine a strachinii capac, se afla 0 cescuta lntreaga (10). 6 - canii cu caneluri vert. (1a), eu doua torn I) (pl. IX/5). Clteva caneluri orizontale sub buzii. Brun-deschis. Suprafata netedii ~i putin Iucioasa. Intreaga. rnal!.: 0,26 m; diam. maxim: 0,225 m. 7 - strachina eoazata I Daa, cu coaste in relief (3a) pe margine ~i caneluri largi spiralice (5a) spre fund. Aspect tipic. La demontare multe fragmente s-au descompus. S-a restaurat circa 60 %. Diam. gurii: 0,37 m. 8 - canit« IV C. Toarta cu sectiune rotunda (pI. X/6). Brun-deschis. Supratata neteda, dar nelustruitii. Intreaga. Inalt.: 0,10 m; diam. maxim: 0,11 m, 9 - pahar ironconic cu 0 tortita (pI. XIIj20). Brun-deschls. Supratata neteda, dar nelustruita, Intreg, Inal!.: 0,15 m. 10 - cescuta II B1· Toarta cu sectiunea ~an!uita (pI. VI/3). Brun-roscat, Intreaga, Inal!.: 0,046 ill; diam. guril : 0,078 m. e - cuiitas de fier. Poart.a urme de ardere. Lung. : 0,073 m. M IV era situat la circa 0,50 m E de M III, in margine a de N a tum. 72. Era de tip 2a2. Groapa avea o adincime de 0,55 m ~i un diam. de 0,40 m. Aceeasl situatie stratigrafica ca ~i la M III. Este sigur ca gropile celor douii morminte secundare au deranjat un alt!VI secundar mai vechi (vezi mai [os, *M V). Drept urna servea un vas borcan (11), care se sprijinea pe un postament de parnlnt depus pe fundul gropii. In urna se gaseau putine oase calcinate. Urna era acoperitii de 0 strachina cu Iundul in sus (12). Acest grup era "invelit" cu fragmente dintr-un vas mare pintecos (13), a.s., culese probabil de la rug. Fragmentele erau asezate de jur imprejurul urnei, Intre aceasta din urma ~i pere t ii gropli, 11 - vas borcan, cu mrginea crestata. o proeminenta vertical a pe umar (pI. XII/29). Brun-galbui, cu supratata neteda, Intreg. rnal!.: 0,115 m; diam. gurii: 0,19 m. Se afla la Muzeul raional Maldaresti. 12 - strachitui I B1, cu striuri oblice pe buza liititii (pI. 1/16). Brun-deschis in exterior, brun-inehis in interior. lntreaga, Diam. gurii: 0,31 m; inalt.: 0,11 m. 13 - vas mare plnlecos V Aa (pl. XI/11). Prag intrerupt de proeminente la baza gitului. Brun-galbui, Grosolan. Slip nelustruit. 40 %, din toate zonele vasului. Inalt.: circa 0,40 m. *l\il V. Sub aceast a denumire Intele gern numeroasele resturi ceramice descoperite in zona de N a tum. 72, provenind de la eel putin un M secllndar, dcranjat de gropile 1\1 III ~i M IV. Fragmentele se aflau in pamintul

J5

Pl.

XXXIV

TUMULUL 7l. Mantaua era alcatuit.a din bolovani de marlmi diferite, dispusi pe un singur strat. Pe suprafata mantalei, mai ales in partea de NV si in centrul movilei, se observau zone din care lipseau bolovanii. Materialul ceramic s-a gasit din abundenta pe toata supratata tumulului, sub bolovani si, uneori, printre ei. Morrnlntul, de Iuptator, cu inventarul pe sol, era de tip la2. Aproximativ in centrul tumulului s-au gasit, infipte in solul antic, un topor de lupta (a), un cutlt de lupta (b) ~i 0 teaca de fier (c). La circa 0,50 ill spre SE s-a gasit, tot infipt in soluI antic, un virf de sulita (d), iar in extremitatea sudica a movilei s-a descoperit un virf de sageata (e). Oase calcinate s-au giisit ltnga grupul de arme (a-c). In margine a de V a mantalei s-a gasit un fragment de "sa/la/eone" (f). 1 - sirachina evazatii I Dba' cu caneluri crucise (2) pe margine, executate in tehnicii (3. Aspect tipic. 20 %. Diam. gurli presupus: 0,23 m. 2 - strachitui I. Bruna. 20 %. Diam. gurii : circa 0,20 m. 3 - slrachirui I A2, eu caneluri oblice (lc). Brun-roscat, 30 %. Diam. gurii: circa 0,16 m; Inalt. : circa 0,07 m. 4 - cescuia II B1. Toarta lipseste. Bruna. 50 %. Inal!.: 0,041 ill; diam. gurii : 0,045 m. 5 - ceased II A2, cu buton 0(4 (pI. V/l1). Butonul a fost gasit izolat, dar presupunem ea se refera la acest vas. Bruna in interior ~i exterior. 20-30 %. Diarn. gurii presupus: 0,14 m. 6 - strachina I Ba. Aspect tipic. 60%. Diam. gurii: 0,39 m. 7 - canita IV B1. Toarta lipseste. Bruna. 20-30%. Suprafata net.eda, far a lueiu. Inalt. presupusa : 0,12 m. 8 - can a mare cu decor 6 b pe pintece. Slip brun roscat. 20%, mai ales din zona plntecelul. inal!. presupusa : 0,30-0,35 m. 9 - vas mare plniecos V B, cu decor 4c. Slip brun, grosolan. 20 %. Vasul are dimensiuni mario 10 -buion 0(4' In atara de aceste vase, s-au gaslt fragmente izolate din: - strachina I B4 far a caneluri pe buza, Bruna. Diam. gurli : circa 0,20 m; - vas mare plniecos V B. Inalt. presupusa : 0,30 m; - vas mare pinlecos; - vas borean cu proeminente cilindrice; -vas borcan ;-sirachina cu toarta supratnaltata : tip unic (pI. XIII/30). a - Topor de fier cu un tai~ ~i cu un brat in forma de pinten lung, cu capul lngrosat (pI. XIX/20). Urme de ardere pe toata supratata armei. Starea de conservare foarte buna, Lung. : 0,263 m. b - cutit de lupta, de fier (pI. XVII/I). Lung. : 0,307 m. e - ieucii de fier (pI. XIX/I). Poarta urme de ardere. d - vir{ de sulita, de fier (pI. XX/I). Slabe urme de ardere. Lung. pastrata : 0,271 m. e - nir] de sageaia, de fier. Slabe urme de ardere. f - "sa/la/eone" de bronz. Un singur fragment. Lung. : 0,012 m; diam. : 0,008 m. TUMULUL 72. Mantaua era alcatuita din bolovani de marlme mijlocie sl mica, dlspusi pe doua straturi, in mod concentric, in jurul gropii mormintului principal (lVI I). Partea superioara a bolovanilor era la: -0,15 m; solul antic, la : - 0,25 m; pietrisul aluvionar, la: -0,40 m. In spre E, tum. 72 se Invecineaza eu tum. 73; in zona unde mantalele de bolovani ale celor doi tumuli se apropiau la circa 0,20 m, s-a constatat un deranjament produs poate de un M secundar (tum. 72, *:\1 VI). M I, principal, probabil de luptator, era de tip 2a1. Groapa mormlntulul, adlnca de -0,46 m ~i lata de 0,40 m, a putut fi observata in profil fiind sapata de la nivelut antic aI tumulului. Urna (1) depusa in interiorul ei depasea, ca Inaltime, cu circa 0,10 m nivelul solului de la care a fost sapata groapa. Acest Iucru i~i gaseste explicatia in faptul ca, pe solul antic, in jurul gropii se aflau bolovanll mantalei care lnaltau cu eel putin 0,13 m marglnea gropii. Sprijinindu-se pe bohvanii mantalei se afla 0 lespede plata de gresie alba care acoperea groapa, Dupa nivelarea mantalei de pamlnt, orlnduirea initlala a mormintului a fost tulburata, Lespedea de gresie s-a startmat sl cea mal m ire parte din Iragmente au cazut in interiorul gropii ~i al urnei. De asemenea, unii bolovani de pe rnarginea gropii s-au prabusit in jurul urnei laslnd marglnea acesteia expusa fierului plugului, care a startmat-o. Urna (1) era acopcrlta cu 0 st.rachina evazata (2) cu gura in jos, ale carei Iragmente de margine s-au gasit in jurul plntecelui urnei, in timp ce Iundul se prabuslse in interioruI acesteia. Urna (1) era umpluta plna la mijloc cu oase calcinate. Printre oase s-au gaslt : 2 cutitase (a, b), 0 fibula de bronz (c) ~i un fragment de slrrna de bronz (d). Pe oase se afla 0 ceasca cu tortile rupte ritual (3). Pe umarul urnei, sub Iragmentele striichinei capac, se ana 0 cescuta (4), cu toarta rupta ritual. 1 - vas mare ptnieeos V All

J5

Fig. 10/5

146

147

Ferigile
vegetal, vaselc 14 ptnti la - 0,20 m. Nu s-au Bid chiar numarul 18, HI ar putt-a siruchirui line de tum. gasit oase calcinate. manta alveolar Deoarcce de p.uuint 15 sub buza.
IlU mai putem

C alalogul
prcciza nici ordinea zona. in uceasta ini tialfi Eventual zona. Dirnendintr-o actual. eu
0

de scoperirilor
0,072
1Il;

a mormintelor,

lor, dam

mai jos dour Iisl.a obiecl.elor fragment; vas pinlecos.

gasite

in acc[;stii desigur,

11 diam.

cescutu gurii: 1\1 III, groapa

II B2, cu toarta 0,081 m. 12 circulara gropii pe capac Urna Buza

0

rupt a ritual. strachina

Brun-dcschis.

Suprafata oblice (lb).

usor Iust ruiui. Brun-cenusiuv

Intreaga.

inal\.:

79, a c.iru!

so prelungea, 20 %; 17 -

I A2, eu canelurl Ia gurii;

f O %. Diam.

gurii : 0,135 m. G'lnsta

I Ba. Aspect

Lipie. Un singur

Buza rastrtnta,

Brun-roscat.

de tip 2a2, era situat (diarn.

intrc tum. 73 sl 79, mai aproape 0,17 m in jurul infcrioara, la -0,-10

de man tau a de bolovani

0

a primului.

siuni mijlocii ; 16 18 vas mare piniecos

vas borcati VI Dj , cu brlu V AI' Proemlnente Infcrloarii. exeeutatc Bruna. Multe

vas borcati VI AI' Incizli oblice 40 %. Inal]. : circa 0,18 m; bine lustrult, care nu Marginea m; Iina. Pasta euazaiii mare negru I Db2, cu caneluri plnlecos. : lucios. Brun-negricios,

0,37 m -

la fund) (fig. 10/1), ad Inca de 0,70 m de la solul cana (13) ce serve a drept urna, Fundul depus pentru fina. carbune. a permite in interiorul Suprafata Urna era acoperit a se atlau urnei. netcda, 13 dar cltiva cand nesufletului gropii ~i urna, urnei, Intre era

pc latul buzei. Brlu alveolar lntrerupt 40 %, mai ales din [umatatea crucise (2) pc margine, fi reconstituit. Brun-galbui. veriga a putut tngrosata, -ce~cuta 20-30 0,038 m. *1\1VI? mantalelor Ipotetic. in zona

de proemlnente comiforme Inalt.

mamelonare la baza gitului

pe glt (pI. XIII/32). (pI. XIII/26). strachitui m; Inalt, urme vas 19 0,30

Conturul strachina plati.

a fost observat piatra plata. (1-1) eu gura

m. In groapa se afla

canii era asezat bolovani

Pe fundul in jos. iar

gropii,

presupusii Dlam,

: 0,50 m; circa

In par-tea fundul
IX

peretii

in tehnica

[1. in interior se aWi un decor executat

gurii: putut Pare s-au tntre gi. la exterior, a avea

in aceeasi tehnica, presupusa de ardere.

era plina era elteva 4b, cu

eu oase calcinate. cioblta,

0

Plnt ecelc a fost gaurit striichlnii-capac Inalt. Brun-deschis. Diarn.

treeerea

Trei fragmente. fragmente

(Seelenloch). lustruita.

urnei

se prabusise Pasta

mici cc nu

0,10 -0,50

IV AI> cu decor 80 %; lipsesc

spiralic

toarta

(pI. IX/9).

II B. Brun-caramizlu. %; f -

A.s. =cescult: II B. Brun-rosiatic lncruclsate.

interior

90 %; lipsesc clteva

fragrnente din partea

de buza,

: 0,295 m. 14 -

slrachirui

I BI (pI. 1/14). Aspect tipic.

de Iier, cu cape tcle pu tin de tangenta

Rugtnita.

Diam.:

Iragmente

infcrioara.

gurii : 0,355 Ill; lnal]. : 0,16 m.

a tum. gasit

72 cu tum.

73 s-a observat ale unui

un deranjament vas plnlecos.

in bolo vanii AI' putea prostrat. -0,45 lipsesc

celor doi tumuli.

In aceeasi

zona s-au gasi], clteva

Iragmcnte

TU1\1ULUL Partea

74. Mantaua

era alcat.uit.ii

din bolovani m; se observau acestui (1),

de mari me mica solul antic, la: numeroase in centrul probabil goluri

~i mijlocic, -0,35 printre s-a

dispusi

pe un slngur aluvionar, mantalei. la :

J5
PI.

superloara

a bolovanilor ~i sudica privitoare strachina unui

se afla la : -0,25 a lumulului la data evazata vas borcan

m ; pletrlsul bolovanii gasit

veni de la un 1\1 secundar

de tip 2a2' Nu s-au era alcatulta la: noastre, -

oase calclnate, de marime antic, la: mica -0,38 unui ~i mijlocie, m; Iusese pom, dispusl pe un singur aluvionar, probabil in mai nu cu ani la: din urma, poate

m. In zona centrala observatii concludente dintr-o ::vI I, cu inventarul

NeXXXIV

K5

deranjament. movllei
0

TUMULUL strat. -0,50 Partea m. In

73. 1Imtaua

din b rlo vani 0,30 lntrcg mult m;

Fig. 10/1

superioara mornontul De asernenea, datorita verigi vasului. mijlocii.

a bolovanilor, sapaturilor tum.

solul

pietrlsul demontat, taiat

pe sol, era de tip la •. Aproximatlv

0

un grup

de vase

sectorul

de V al mantalei radaeinilor la. Configuratla provocate

Iragrnentare, ginea tot nate putut Diam. 4negru

constind

alta

st.rachina

(2) si

ceasca

ptnteboasa
vaselor

(-I). In mar-

antichitate. fi precizata gasit antic

73 a suferit

de pe urrna de tip

de V se aflau sau carbuni. fi reconstituit.

fragmentele grupul slrachitui se dis tinge Pe fund

(5). Este

ca fragmentele

7 - 9 sa apartlna marginei. nu a 20-30%,

1\1 I, principal,

eu inventarul deranjamentelor

pe sol, era probabil sus-rnentionate,

0

morrnlntulul in manta oase calcinate. rasplndite

de 1\1 I. Ltnga vasului

de vase din centrul un ornament

movilei, s-a gasH 0 fibula de bronz (a). Nu s-au gasit case caleicrucise prin (2) executate triunghiuri caneluri mijlocii. de 2in stil [1 pe interiorul hasurate, tip strachirui Motivul tipie. incis, reprezentlnd tot Dimensiuni Intreg

elt ~i perturbarllor mare, carbuni cilindrice

de M II. In [umaTot aici s-au pe tot solul %, mai ales fragrnente,

0

1-

eoazota I D, cu canelurl
decorul este realizat lntregl. vert. I A2, eu caneluri 50 %. Inalt.: mijlocii. nelustruita. strachina partial de la : -

t.atea de S a movilei s-au gaslt, rasp indite pe

sl doua al tum. de fier (a). Fragmente vas plnlecos Inalt. 3 - slrachitui Pasta grosolana, presupusa 73. 1 -

suprafata

sl citeva

In interiorul

ceramice,

mai ales din vasul m. 2 III slrachirui de tip

1, s-au gasit

[1. Aspect

V BI, cu proerninente : 0,40-0,45 cescuta I D. 4 -

pe umar. vert.

Brun-cenusiu. pe ptntece.

20 -30 Ctteva Bruna.

mai ales Iragmente ceased lucios plntecoasa

mici ce nu s-au putut st rachina III A, eu caneluri Past a fina. neteda,

din mijlocul Dimensiuni circa mlnenta Poarta nivelul groapa Urna alba erau mare

I A2. Hosu-caramiziu.

gurlt : 0,25 m. 3 in interior. sub buza, Brun. vaselor

obllce (lc). Brun-lnchis Pc pintece diam. maxim:

I A2. Bruna. A.s. 30 %. lucios. 20 %. Diarn. gurli : 0,24 m. vert. m. 5 pahar Bruna in exterior, VI D1. cu picior 0,165 vas borcati globular

A, cu caneluri la exterior;
111

0,08 m. 5 pertorata. cana urme slabe solului

catui IV B2, cu marginea IV C. CUeva de ardere. fragmente

ingro sata, eu toarta din parte a superloara.

a.

20 %. r~alt.: proe:

(pI. VII/-I). 0,105 m; 6-

proerninente 20 %. 7 stractiina

In partea

opusa tor tli se afla a2 verigi mai (11),

Slip brun-deschis Diam. : 0,046

negru
111.

in interior. mljlocii. pc
0 0

20 %. Inalt. presupusa

Proerninente (pI. VIJ25). Fragmentele Datorita

20 %. Dimensiuni

eescuta

II B. Bruna. : 0,078 m. 8 Urrne printre

0,30 m. 6 -

Dimensiuni movilel gropii,

de fier. mare.
Ill.

Suprata]a

80 %. Inalt.

Ruginite.

~i 0,0'!8

a.s. 30 %. Diam. acestei

gurii : 0,26 m. 9 7 - 9 se aflau Izolate situatii, fragmente

I A2. Brun-ro scat. partial ca faelnd parte din:vI

de a.s. bolovanii

I A2. Bruna. Urme de 20 %. Diam. gurii: 0,23 m. mantalei din marginea vase, executat de N.
IX;

M II era de tip 2a1• Groapa antic al tumulului, urna

0 0

morrntntului avea diarn.

a perforat se afiau, Pe

mantaua

suprafata cescuta doua erau

La In

pe solul antic,

de 0,37 m, Adlncime a de la solul modern In marg inea urnei umarul erau sprijinlte gropii

era de - 0,69 ce~cute lespedea de urna. interior tortii Diam. inchis. gurii:

au fost considerate

1. In afara

acestor

s-au mai gasit, in sUI 1 AI' cu

se afla depusa era acoperita doua cu rinduri

(7), alatur i de care plesa intorma capac

fragmentele (9, 10).

pe solul antic, caneluri cu· 0

strachina eoozaia, cu decal' canelat

in interior,

unci strachlni concentric,

mici (12) si

de fier.

- sirachina I A2. A.s. ; - sirachirui

oblice
E.

strachina

(8), probabil din mantaua

cu gura in jos. In jurul l\I 1. Peste Partea mult I B4• superioara carbune, partea Intreg;

dispus e, in mod de gresie ei, vas din ~i in 7elt

I A2. Diam. gurii : 0,20 m; - strachina I AI mica; - slrachitui (2b). A.s. Dimensiuni mici; - cea~ca II A2, cu decor incis in interior (pI. XIII/28,29); slabe de a.s.; cana cu caneluri pintecos. oblice pe pintece. Slip brun-inchis. Slip brun-inchis. afibllid de Dimensiuni bronz, printrc Prinlre cu de la un vas mare

catui

de bolo valli luati mormintului Inalt.: Gllleluri

ace~tia se ana, probabil, a umei depus alaturi atit in

toarta

Urme

mijlocii ; piciorul bolovanii cioburi fiind m mai gltului, Infl!!.:

Ill.

ale carei fragmentc deteriorate. pinieeos gasite Suprafa!a de cancluri

s-au gasit in groapa Brun-dcschis.

mormintului. Snprafa\a

(7), pre cum ~i capacul s-a reconstituit

proeminenta

corniforma (pI. XXIII/4).

In groapa In grJapa. netcda vert.

se ana

de asemenea neteda. slrachina

triunghiular marginii se aflau s,Ipata inaltata

V Bl (pI. XI/3).

superioara

1\1 II consta numeroase in mantaua deelt

Ill.

din fragmentele oase calcinate de pamlnt 11 -

unei cani (10) ~i ale unei strachini

101'.

capac

(11), rasp indite vegetal.

fragmJnlele exterior. eu doua un grup 0,17 m;

0,478 m. 8 oriz. intrerupte in exterior, Inal\. : 0,097

Brun-cenu~ill, vert.

de N a mantalei

~i deasupra a tum. cana

Uncle fragmcnte

s-au gasH ~i in pamlntul ca nnrmintul

dar nelustruita. Brun-dcschis ce~cu!a £ntreaga.

30 %. Diam.

gurii : circa 0,31 m; inalt. : 0,105 m. 9 pe plntece. Pasta La baza In interior.

~1

cea~ca III A, se ycdc maxim: Supra0,07 m.

~i un cu\ita~ mare

dc fier. Presupunclll

era de tip 2al, groapa

tor~i (pI. VIII/5).

de proeminen~e negricioasa
III

7-1, care in ace! lac trebuic SlIprafa[a tipic. luslruil'l. 40

sa fi fost eu cel putin

fina. intreaga. Brun-earamiziu dialll.

solul actual. cilin(lricc. 12 slrachilla

IV Bi' cu decor 4b, cu doua torti

inalt. : 0,115 m. 10 dar nelustruil<l.

II B2 cu toarta

cn buton (inclusiv

(pI. VI/11).

proeminen\e circa 0,15

Brllll-g{ilhlli.

%,

a.

0,25-0,30 de Ia baza superioan1. 0,11 m.

Pe briul

mai Ataeat

ales

din

jumatatl'a Lung.:

148

fata

ncteda,

toarta

snpraina1tata);

I Ba. Aspect

Slabe lIrlllC de a.s. la exlerior. url11e de ardcre.

20 %. Dialll. gurii : circa 0,27

IJ - cu/ila§

de fier (pI. XVIII/21).

Nu poarta

de rugina.

149

F erigile
*l\I III, situat alaturi de marginea de SV a mantalei, consta din numeroasele fragmcnte ale unui vas mare (12), ale unei strachini-capac (13) si a doua cescute (14, 15), rasplndlte in solul vegetal plna la adlncimea de 0,30 m. Nu s-au gaslt oase calcinate. Presupunem un M secundar de tip 23a. 12 - vas mare plntecos V A2 (pI. XIII/31). Doua caneluri late oriz. sub buza sl doua la baza gltului, Intrerupte de proeminente vert. Brundeschis. Supratata neteda, nelustruita. 50 %, mai ales din partea superioara. Inalt.: circa 0,45 m. 13 - strachina I Ba' Aspect tipic. 20-30 %. Diam. gurii: 0,27 m. 14 - ceseuta cu 2 torti supralnaltate, Tip aparte (pI. VIII/3). Pe corp proemlnente mamelonare. Brun-cenusiu. Nelustruita, 90 %; lipsesc tort ile (rupte ritual) ~i 0 parte din fund. Diam. gurii: 0,095 m; lnalt, : 0,07. m. 15 - eescuta II B, cu caneluri orizontale pe tot corpul. Bruna. Urme de a.s. 30 %. Dimensiuni mijlocii. In aceeasi zona, in pamlntul vegetal, antrenate de lucrarlle agricole, s-au mai gasit fragmente izolate din: - catui IV G cu 0 toarta e ; - cana cu slip bine lustruit si caneluri orizontale sub buza,

C atalogul

descop eririlor

Pe unul din exemplarc (b) se observa urrne de ardere. Amhele sinl at acat.e de rugina. *l\{ II (cf. mai sus pag, 150). Presupunem un M secundar de tip 2a2• Nu s-au ga L ctrb.mi sau oasc calcinate. 12 - canil mare IV Bl cu decor 6a, cu doua torti e: (pI. X/15). Slip brun grosolan, lustruit. Se observa urme de a.s. 60 -70 %, mai ales din partea superioara, Inal], : circa 0,50 m. 13 - strachitui I B3• Aspect tipic. 20 %. Servea probabil drept capac la cana 12. Diam. gurii : circa 0,30 m. 14 - strachina I A2. Bruna. Urrne de a.s. 30 %. Diam. gurii : 0,14 m; lnalt. : 0,045 m. TUMULUL 76. Mantaua era alcatuita din bolovani de marime mica ~i mijlocie, dispusi pe un singur K5 strat. Partea superioara a bolovanilor se afla la: -0,20 m ; solul antic, la: -0,32 m; pietri sul aluvionar, la : PI. -0,45 m. Pe suprafata b ilovanilor se observau mai multe zone mici din care lipseau pietrcle, fapt datorat XXXV desigur unor deranjamente int lmplatoare, recente. M I, de luptator, cu inventarul pe sol, era de tip la3• In [umat atea de V, aproximativ spre centrul movilei, se gasea 0 grarnada de oase calcinate, carbuni sl doua fragmente de zabale de fier (a). La circa 0,50 m spre V se afla 0 zona de 1,5 m diam., presarata cu fragmente ceramice, carbuni ~i un fragment de arc de fibula, de fier (b). Fragmente din strachina 4 s-au gasit pe 0 zona mai larga ~i la E de grupul de vase. De asemenea fragmentele vasului 10 erau rasptndite pe tot solul antic al movilei. La circa 2 m S de grupul de vase mai sus descris, se ana 0 alta mica gramada de oase arse. t - strachinii enazoit; I Db2, cu caneluri crucise (2) pe margine, executate In tehnica ~. Bruna In interior ~i exterior. Suprafata vasului este neteda, dar nelustruit a. 20 - 30 %. Diam. gurii: circa 0,25 m. 2 - strachitui I A2. Bruna. 20 %. Diarn. gurii : 0,20 m, 3 - slrachinil I Aa. Bruna. 20 %. Diam. gurii: circa 0,20 m. 4 - strachitui I A2• Bruna, cu urme puternice de a.s. 30 %. Diam. gurii: 0,24 m. 5 - cea§ca plniecoasa III A, cu caneluri vert. (pI. VII/6). Toarta cu nervura mediana. Bruna lucloasa. 40 %. Inalt.: circa 0,14 m; diam. maxim: 0,22 m. 6 - cescuta II B1. Toarta, rupta, lipseste, Bruna. Pasta grosolana, 50 %. Inalt.: 0,03 m; diam. gurii: 0,046 m. 7 - buton de toart.a izolat, de tip e: (pI. V/24). Un fragment de toarta, cu caneluri transversale crucise, cu urme de a.s., ar putea fi pus in legatura cu acest buton. 8 - cana. Pare a fi avut decor In relief pe pintece. Slip brun corodat, urme de a.s. 20 %. mai ales din partea Inferioara. Inalt. presupusa : 0,35 m. 9 - cand IV B1' cu decor 4b, cu 0 toarta 0(. Sub margine 0 dunga oriz. In relief. Bruna, cu supratata Iustruita, 30 %. lnalt.: circa 0,25 m. 10 - vas borcan VI G. Sir neregulat de alveole, lntrerupt de proernlnente vert. (pI. XII/18). 50%. Inalt.: 0,163 m. 10 bis vas borcan VI D1, cu hrlu alveolar sub margine. Nu a fost trecut pe plan. 40%. InaH.: 0,22 m. In afara acestor vase, s-au mai gasit, pe solul antic, Iragmente izolate din: - strachina I A2, cu caneluri oblice (lb). A.s. Dlam. guril : 0,20 m; - strachinii I A2, cu caneluri oblice (lb). A.s. Diam gurii : 0,22 m; - strachinii I A2• Bruna. Glteva fragmente. Diam. gurii: 0,21 m; - strachinii I A2• Un fragment iz ilat. Diam. gurii: circa 0,20 m; - strachina I A2• Un fragment. Diam. gurii : circa 0,120 m; - cescuta II B. Un fragment; eescutt: II B. Un fragment. Vasul avea dimensiuni mai marl; - cescuia II B. Un fragment cu urme de a.s. ; cesculii ptnlecoasii III, cu caneluri crucise pe plntece. Un Iragm-nt izol it, a.s.; - toarta lata de cea§cil marc. Brun-lnchis ; - cona (IV G?) cu un fragment de toarta ~. A.s. Dimensiuni mijlocii; - catui IV G. Bruna, cu supratata neteda, dar nelustruita. Tortile lipsesc. Se pastreaza cite va fragmente de git ~i margine. Dimensiuni mijlocii; - vas borcan VI D1, cu apucatori sub margine. Dimensiuni mici ; - vas borcati VI B, cu marginea usor rasfrlnta. Brun-cenusiu. Grosolan; - vas borcati VI D1' cu procmlnente late sub margine. a - fragment de zabala de fier cu mustiucul torsionat (pI. XXII/la). Poart.a urme slabe de arrlerc. h - fragmente de zabala de fier. S-au gasit : mustiucul, cele doua cirlige penLru prins haturlle ~i un ochete, tot pentru haturl (pI. XXII/1b -e). Nici un fragment nu poar ta urmc evidente de ardere. c - fragment de arc deJ:il'li:l'la fier, de rasucit, *M II era situat In marginea de S a turnulului. Aici s-au gasit, in pamtntul arabi! ~i printre bolovanii turburati ai mantalei, tragmente dintr-o cana (11), 0 strachina capac (13) ~i 0 ce~cuta intreaga (12).iCioburile se aflau plna la -0,30 m ~i crau raspinditc pc 0 zona intinsa. Nu s-all gasit oase cJ.lcinalc. Presupuncm un 11 secundar de tip 2a2. 11 - cand IV B1, cu decor spiralic nedefinibil pc pinlecc. Arc 0 tom·ta I). Slipbrunhlcios. 30 %. Inalt. prcsupusa: 0,30 Ill. 12 - ce.~cll(il II B~, cu tom·ta rupta ritual (pI. VI/4). Brun-inchis. 151

PI. XXXIV

K5

150

TUMULUL 75. Mantaua era alcatuita din bolovani de rnarime mare ~i mijlocie, dlspusi pe un singur strat. Parte a superioara a bolovanilor se afla la: - 0,20 m; solul antic, la: -0,32 m; pietrisul aluvionar, la : -0,45 m. Era puternic tasata. Pe supratata mantalei, mai ales In zona centrala, se obscrvau mai multe zone restrlnse din care lipseau bolovanii. M I, de luptator, cu inventarul pe sol, era de tip la2. In centrul movilei s-a gaslt 0 gramada de carbuni ~i un virf de sageata (b). Nu s-au gasit oase calcinate. Fragrnente ceramice s-au gasit mai ales in margine a de SE a tumulului (1-5), unde se afla ~i un cutitas de fier (a). Fragrnente de cana ~i ceasca (6-7) s-au gasit In extremitatea de V. Un al doilea vlrf de sageata (c) s-a gsait printre pietre, In spre marginea de NV. Este de remarcat faptul ca in jurul mantalei de piatra, la nivelul solului antic, s-au gasit, in parte chiar sub bolovanii tumulului, numeroase fragrnente din 4 cani (9-12). Acestea ar putea fi interpretate ~ica morrninte secundare. Pe llnga Iaptul ca nu s-au gasit nlcaleri oase calcinate, descoperirea fragmentelor la acelasi nivel cu inventarul de sub manta ne indcamna sa Ie consideram ca faclnd parte din M I, cu exceptia canll 12. Aceasta, impreuna cu strachlnile 13, 14, pare a alcatui un grup ce a deranjat pozitia fragmentelor canil 9, deci a fost depusa ulterior. De asemenea fragmente din cana 12 s-au gaslt sl la -0,40 m, deci sub solul antic al tum Iului. De aceea vom considera grupul 12-14 ca *l\I II. 1 - strachitui eoazaia I Da2, cu caneluri crucise (2) pe margine, executate in tehnica ~ ~i caneluri Iargi concentrice (5b) spre fund (pI. I II/4). Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii: 0,31 m; lnal]. : 0,12 m. 2 - strachitui I Aa, cu caneluri oblice (lb). Bruna. 20 %. Diam. gurii : 0,24 m. 3 - slrachitui I A2, cu caneluri oblice (lb). Bruna. Urme de a.s. 20 %. Diam. gurii : 0,26 m. 4 - sirachina I B3. Aspect tipic. Slabe urme de a.s. 20 %. Diam. gurii: 0,19 m. 5 - cescutu I[ B, cu urrne de a.s. G31eciteva fragmente au fost pierdute. 6 - cea§ca II AI' cu caneluri largi spiralice (5a) care nu se continua plna la fund. Toarta, cu caneluri transversale, avea un buton de tip 0(2' Fragmentul de toarta cu buton s-a gasit la 2 m spre E de celelalte fragrnente ale vasului. Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii : circa 0,19 m ; tnalt. : 0,09 m. 7 - canii IV B1, cu decor spiralic (4a) pe plntece. Avea 0 toarta al carei tip nu a putut Ii definit. Pe glt, caneluri largi oriz. Bruna. Suprafata neteda. 30 %. Inalt. presupusa : 0,28 m. 8 - cana IV C. Bruna, cu urme de a.s. Suprafata este neteda dar nelustruita. 20 %; tor tile lipsesc. inal!. presupusa : 0,25 m. 9canii IV B1, cu decor 4c pe pintece, cu una sau doua torti de tip 0(. Slip brun-inchls, lucios pc exteriorul peretllor, 30 %. Inalt.: circa 0,18 m. 10 - can a mare IV Bl' cu decor spiralic (4c?) pe pintece. Avea doua torti, probabil de tip y. Bruna. Supralata Iucioasa. Pasta grosolana. Aproape toate fragmentele au urme de a.s, 40 %. Inal], presupusa : 0,50 m. Gltcva fragmente s-au gasit ~i in turn. 100, *l\!IIII, vasul 8. t 1 - cana mare cu rr 4c pe plntcce. Slip grosolan brun-rosiatic. in partea de jos a vasului se observa slabe urme de a.s.. lO%, mai ales din partea interioara ; tortile lipsesc. Inalt. presupusa : 0,40-0,50 m. In afara acestor va -au mai gasit fragmente izolate din: (toate sub mantaua de bolovani) - stracliitui I A2. Dimensiuni IT ~i; .oarta de cescuti: lIB; - toarta de cescuta III; - doua tor tl de ceascii mare III; - can a (IV C?) asemanatoare cu cana 8; - cando Clteva fragmente de fund ~i pintece cu urme de a.s. ; - vas pinlec()s. Un singur fragment; - vas borcan cu briu alveolar. a - cutita§ dc fier (pI. XVIII/18). Atacat de rugina. Nu poarta urme evidente de ardere. Lung. : 0,086 m. b-c - 2 vir{llri de sdgeatii de fier, de forma tipica,

Ferigile
Intreaga. Iniilt.: 0,052 m; diam. gurii : 0,065 m. 13 Bruna Ia exterior. 30 %. Diam. gurii: 0,23 m. *.M III era situat fragmentele Fragrnentele Presupunem cmlnente cata se aflau in margine a de N a mantaIei, (14), ale unei -0,25 strachini dintre vas pinlecos Se observa plna la m, unele unui vas plntecos un M secundar III

Catalogul
slrachina I A2, cu caneluri oblice (lL). Neagra in interior.
au fost deranjat i. Aiel s-au gasit pintecoase oase (15). Nu s-au gasit calcinate. de procirca gasit 111 I, probabil rasplndlt (probabil capac) (16) ~i ale unci cescute arabil. In aceeasi crucise in tehnica oblice (11:). oblice (lb). Diam. 0,16 m. 6 0,135 m. 7 Brun-Inchis. brun-roscat, presupusa : cescuta tip 70 %. Inalt. cana (tip borean 77. Mantaua a Lolovanilor era alcatuita se afla la: in centrul 1, se afla (4), s-au cu grija din bolovani -0,21 tumulului.
0

descoperirilor
estc s-au (a).

de lupt ator, de carbune. multe marginei, largl

cu inventarul supralata In partea

pc sol, pare a fi de lip la~. Materialul a lumulului. s-a gasit

0

ceramic

fragmentar

din abundenta zona se aflau canelurilor Bruna.

pc intreaga

Nu s-au gasit oase calcinatc. vcriga vasului strachina etiazalii

In citeva locuri I Db3,

tntr-o zona unde bolovanii elc in pamln tul

miei Ir.igmente

de S a movilei de strachina in tehnica gurii:

de fier (b) ~i un cutitas se afla un alt motiv, strachirui 20

fragmente executate 50%.

evazat a (1). 1 -

cu caneluri realizat

(2) pe interiorul

[1. In interiorul
0,26 m;

de tip 2a2• 14 foarte corodata. vert.,

(V Bl ?). Brtul de la baza gitului multe urme de a.s. 50 vert. pe pintece. oblice (1b). Bruna. un fund

este intrerupt maxim:

(pI. III/ll). 50

Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii : 0,405 m. 2 Diam. lnalt. : 0,08 m. 3 slrachirui gurii: 0,15 m; tnalt. : 0,049 m. 4 semiperforate. ~i interior. (butonul

vert. Brun. Suprafata

%.

strachitui I A2• eu canclurl

I A2, cu cancluri A.s. 30 %. gurii : gurii: crucise.
ct.

Inalt.

: circa 0,35 m. 15 - ce§%. Dimensiuni. deasupra mijlocii.

A.s. la exterior.

ptniecoasa

A, cu caneluri in coltul fragmentele

cu proeminente cuprinde

Bruna.

20 %. Diam. (gasit probabil

Brun-deschls,

%.

Diam.

I A2• Bruna.

0,125 m; tnalt, mantalei, llnga de tip care

: circa 0,06 m. 16 - strachitui I A2, cu caneluri de SV al tumulului, unei bratari m) (17) ~i fragmentele cera mice s-au Atacata de NE 19 unei siriichini de bronz maligna. Ia circa oase eu pierdut capac

20-30

gurii : 0,24 m. 5 fragrnente Sub

strachitui I A2• cu proeminentc

toarta. 8Bruna canii de ceascti II A ~i de toarta mijlocii. Pereti

Brun-deschis. 50 %. Inalt.: lipsa). Pc latul

%.

Diam. diam.
0

M IV, situat la-O,20

S8

de vas mare

bolovanilor

cea§ca II AI. Lipsestc 20 %. Dimensiuni Pasta grosolana. diam. lIlA.

in exterior cu buton

0,052 m; cu

(18). In aceeasl zona s-au gasit ~i oase eatcinate, cu un l\I secundar cu sectiunea rasplnditl al carui presupusa focului. cbratara de bronz

torti! caneluri torn.

aflau

(c). A vern de-a face foarte transportului. ~i rupta gasit, Rasucita calcinate. neteda

IV BI, cu caneluri fragmente Brlu

crucise poarta alveolar

(2) pe ptntece, urme gasit de a.s.

toartil

2a2• Fragmentele *M V. In marginea

cu prilejul

Slip brun-Iuclos,

20 %. Inalt. m. 10 -

: circa foarte

0,20 m. 9 grosi. Unele

can a mare IV Bl' cu decor 4c. Are doua lntrerupt mediana rasfrlnta,

Slip vert. de :Ia: de vas

plan-convexa de plug,

(pI. XXV/16).

de patina a mantalei,

in doua din prieina printre cltlva 20 %. un M

30 -40

%. Inalt,

0,75 m, s-au dar

bolovani Inalt.

: 0,50-0,60 : 0,18 m; plnlecoasa E); -

vas borcan

VI A8 (pl. XII(5). toarta

de proemlnente izolate ;crestata toarta

fragmentcle

unei cani (19). Nu s-au gasit

Presupuncm nelustruita.

secundar

gurii : 0,175 m, In fara acestor cu caneluri Brun-roscat avert. ; ;vas plniecos cu

vase, s-au mai buza puternic

fragmente

nu mai poate 0,30 m.

fi definit.

catia. Bruna,

supratata

de cesculti cu nervura

vas pinlecos. veriga

trompetlforrna

VI D1, cu hrlu 0,123 m. b TUMULUL

sub margine;

cutit de fier cu virful rupt (pI. XVIII/15).

urme de ardere. de bolovani de bolovani,
0

Nu poart.a urme de ardere,

K5 Fig.
11/2

TUMULUL Parte a superioara -0,45 m. o strachina in pozitle in strachina era acoperit fragmente

de marime solul antic,

mica ~i mijlocie, Ia: -0,30 m;

dispusl pe doua straturi. pietrisul aluvionar, la:

Lung:

de fier. Nu poarta forma mantalei gramezl diam. pornind 5 m;

Diam.

: 0,046 m. sapaturilor multe marginea era la: (M noastre, cioburi. de toate turn. 79 Conturul marimile, solul

m;

79. Initial, fi reconstituit mare: pietrisul groapa

a fost ovala, In momcntul printre conservata, superioara ce alcatuia a bolovanilor

M I, de tip 2b, era situat (1) acopcrlta simllara cu strachina asezati

Aici se aflau, putin unui

lngropate vas

lnsolul
0

antic (Ia -0,40 canita acest s-au bombat grup gasit

m),

se prezenta mantalei siunile dispusi, antic, erau:

sub forma diam. m; parte

mai multor circa

~i sub care se gaseau

de fragmentele

unei alte strachlni gasit oase caleinate. a impiediea

(2) linga care era sprijinita Strachina spargerea 1 eraa.s. vaselor, Intrcg Llnga

(3). Alaturi, (5). Atit ceramic multe sigure de sirachirui toarta

a putut in zonele

de la

portiune Partea m. Tum.

de SV. Dimen0,20 m; ii

PI. XXXV

K5

can a (4) ~i fragmentcle

cu plntecele vase

mic: strat.

circa 3 m. Era

alcatult a din bolovani

(1), elt sl in cana cu bolovani de carbune

conservate,

pe un singur aluvionar, perfora desigur ceramic

pentru strachina

Ia -0,30

la -0,42 aflat

79 avea eel putin Mormlntului

do ua l\I secundare principal III)

(:\1 I ~i 1\1 II) apartine Se pune 100, 72,

~i un ciob dintr-o Intreaga.

0

I A3 puternic

a.s., luat din greseala strachitui puternic

E

de la rug. 1 se leaga Supratata

de tip 2a2, intrebarea

a caror

mantaua

tumulului.

I A3 (pI. I/12). A.s. puternic. de a.s. 80 %. Diam. margine a vasului, Inalt, : 0,085 m; dar nelustruita. apucatori -0,35 intr-o Inalt., vaselor manta B; se observa diam. Intreaga.

Diam.

gurii : 0,25 m. 2 Bruna. A.s.

I A2• Bruna. In locul unde in partea Bruna.

Nu arc urme supcrioara.

eea mai mare

a inventarului

pe solul antic. de pietre a tum.

El nu a mai putut vorbeste situatia doar tum. putin

fi reconstituit. intacta selectiv. a tum.

gurii : 0,225 m. 3 perforatie

canit« cu doua tortl

verticala. catui

(pI. VIII/12).

clnd a avut

loc demontarea

mantalei general),

79. Exlst.a mai multe lndicll ca ea sa fi avut a afectat patrunde 79, 103 ~i 104, asezati De asemenea, m, deterlorlnd de distrugere Lolovanii agricole. ale a

Intreaga, neteda,

loc in antichitate in linie.

(vezi mal sus discutia modern manta pornind

de la p. 37). Pentru de la lucrarlle

aceasta

gurii : 0,087 m. 4 Inalt, Brun. in

IV C, cu doua torti gurii : 0,126 m. 5 40 %. Inalt. de NE a mantalei ~i carbune. 6(lb). cana

(pl. X/9).

'73, 75, 76, 77, 106, 105 (vezi planul Un deranjament noastre a caror investtgatlile au aratat

din jur. Distrugerea agricole nu fierul plugului

: 0,195 m; diam. marginea

vas cu pintecele

bombat. gasit,

Proerninentecu baza la

ar fi fost mai

pe pintece

(pI. XII/11). situat moviIci, numeroase

A.s. partial.

: circa 0,18 m. de bolovani. Este probabil

0

ca, la Ferigile, de introducerea mantalci dezvelitc, cltlva

mai jos de -0,20 ca procesul

M II, de tip 2a2• era m. fragmente cltiva bolovani din mantaua

Aici s-au

doar

acei tumuli

se afla la un nivel superior. la constructia au fost dislocate, in marginea se zarea se afIa la

Este deci de presupus altor tumuli din jur. 79, intr-o a unei

ale unei cani (6) ~i ale unci strachini multe oase calcinate agricole. oblice bolovanilor, plntecos; cani, din bolovani m; pietri~ul
t.Ulll.

capac (7). Printre toarta Dlarn.

Iragmente
E.

s-au observat deranjat 50 %.

M III din tum. de cvcntuala

79 a fost lnceput folosire a bolovanilor de invcntar Printre

celor doua 1\1 secundare in vreruuri

(:\1 I sl 1\1 II), fiind apoi continuat In cele din urma, Iucrarllor recenLe, ell prilejul urne

ca 1\1 II sa fi fost

epoca mai recent a, cu prllejul 0,25 m. 7 mcntionate de parnlnt fragmente TUMULUL s-au mai gasit, a tumulului: de margine 78. Mantaua SOllll antic, -

Iucrarilor deasupra vas mare

IV BI, cu 50 fund izolate, -

Slip brun-luclos. in mare parte

izolat i ~i fragmentele M I, secundar, un fragment s trachinii In vechime urna capac

stracliina I A2• cu caneluri

Brun-inchis. fragmente

%.

gurii : 0,27 m. In afara din fosta

de tip 2a2, era situat

de V a tum. marginea -0,17

Ill,

zona un de se mai conserva (1) ~i fragmente sapata

Ill.

provenind

de manta. era deci mult Tot

bolovani, a urnei

sparta

vas borcan;

de strachina ; - fund de cesculii II

(2). Parte a superioara mai sus. cu oase calcinate. In groapa,

m. Nivelul fragmente

de la care Iusese de 0,36 alta ale st rachtnii-capac strachiua

groapa se ana 1vas

din mai multe era alcatuita multe -0,31 la:

Groapa, In [urul

ad incii de -0,54 gurli ei se aflau urnei, s-au neteda gasit

avea un diam, dintr-o Intreg.

In groapa (3).

K5

(1), plina Ilpseste,

dispuse

(2) al carel

de murime mica ~i mijlocie, bolovanii. la: -0,45

III

dispusi pe

llll

singur strat. se 78

fund

pe umarul

fragmente 80

PI. XXXV

Pc suprafata afla la: s-a gasit zenta -0,23

mantalei m;

se observau

zone din care lipseau aluvionar, 79 (sitllal

Partea sprc

superioara

a bolovanilor de Y a tum. ar putca

pintecos Diam.

V B! (pI. XI/5). slrachina

Ill;

Brun-galbui,
111.

Suprafata 3-

dar nelllstruila.

Inal!. : 0,355 m; diam. max. : doar Brtlllii. fragmente 30 de fund. gurii:

m. Inmarginea SV). Aceasta

0,335 m. 2 0,30 m.

I A2. Brun-ro~cat. hHII\. : 0,095

lTrme rIc a.s. spre fund.

slracilill(l

%;

Iipsesc

un fragluent

ce se rcfcrii la un vas din 78 esle ulterior tum.

la ,I

rcpre-

gnrii : 0,2G

I B3. ProPlIlincn\c

dcspicate.

%.

Diam.

un indiciu

ca tum.

7\).

153

Ferigile
TUMULCL M II, seeundar, adlnca, inventarul s-a observat 45buza urnei
0

C atalogul
80. Mantaua a bolovanilor mantalei era alcatuita se afIa la: se observau a tum. din bolovani -0,21 clteva m; de marime solul antic, mijlocie la: sl mare, 0,35 m; dispusi pietrisul

descoperirilor

pe doua straturi. aluvionar, la: manmoderne

M4 XXXV

era de tip

2aa. Groapa

mormlntului Partea putlne

perfora, superioara

desigur, a gropii Urna

man tau a tum. identificate era acoperlta Intrcaga, ca tip. multor Este

79.

Fiind (locuI

lnsa unde (5).

Par tea -0,44 de pari. talele tnaltat

superloara

PI.

funerar

a fost conservat careia

intact.

de noi

rn. Pe suprafata
La N, mantaua de pamint (-0,32

gropl micl, care '['inlnd seama

ar fi putut

provenl

de la gropi al tum.

(4», era Ia -0,34 toarta

E

m ; funduI se gaseau Bruna. Dlarn,

gropit, la : -0,50 Suprafata 0,29 m. pe sol, nu a putut 79 provin fie din (28 -30) ~i la toporul arabil. neteda,

m; diam. gropii : circa dar nelustrulta. fi precizat aIte 1\1 al

0,30 m. In groapa eu 0 strachina Inalt.: foarte 0;16 m. probabil de (b), de Inventarul de bronz fragmente urme Bruna. strachitui in NV de de a.s, Bruna. 30 %. I B4•

de bolovani dol tumuli eel al tum. ca tum.

80 era tangenta

cu cea a tum. de faptul tum.

82. Desigur, cii. solul antic

in antichitate

se afla 0 cana strachina M III, ca muIte pamlnt, metalic gastt presupusa carbuni. 20-30%. Diarn. crucise 12 Aeesta este

(4), in interioruI I Aa. Bruna. principal, eeramice

oase caIeinate.

cana IV C, cu

ale celor m) decit

se incalecau. 80 ~i de faptul

82 era mai era mai bine si un gasit

(pl. X/4).

ca marginea de cit tum. tum.

0

82, din zona de tangenta,

Intreaga, gasite

gurii: tum.

conturat.a, 1\1 seeundar, secundare, la arcul fie din altora. mantaua

presupunem pe care tum. ~i carbuni cutlt de bronz

80 este mai vechi sa-l descriem

82. Tot in zona de tangents 82. la2. In centrul

s-a constatat turnululul inventarul s-au

de luptator, fragmentelor ca apartinea movilei,

cu inventarul in zona

urrneaza

in cadrul

fragmente

Morrnlntul oase calcinate consttnd lului. vasul urrne din: ~i un cercel

80, de Iuptator, de la rug. (a), 5 virfuri

cu inventarul de sageti

pe sol, era de tip supratata

este cazul

prehallstattiene in Intregime pe solul antic, 6I

sl, desigur, Ne referim

In aceeasi zona, pe abundenta asemanatoare superioara, vas. 1-

mai mare, s-a descoperlt

metalic, de fier (e) zona. Din

de presupus

1\1 principal.

unei fibule clteva Usoare

de fier

(b), sula de fier (c), veriga 7, 8 ale caror fragrnente

de fier (d), bratara gastt in aceeasl Ambele

aproximativ margine Nu s-au Diam. gurii:

in centrul a movilei, gasit gurii:

de fier (a) descoperlt oblice (lb).

la circa 0,20 m

(f). Ceramlca, plntecoase doar [umatatea

dar fragmentara,

s-a gasit mai ales in [umatatea s-au

de NE a tumuvase poart a cu 0,19 m; caneluri, inalt·:

la -0,16

m In pamlntul strachitui A2,

In zona tum. oblice.

79 s-au gastt Bruna. Proeminente

Hernarcam de a.s., in atlt

vasele

oase calcinate. 0,25 m. 7 8slrachitui marglnel,

1X2

straohirui I Aa, cu canelurl

I A2, cu eaneluri cu decor gurii: urme Urme

7 se pastreaza

in timp ce din vasul 8 doar cea inferloara. ceea ce dovedeste enazatii Aspect perforate. ca fragmentele I D, tipic. Bruna. cu 20 %. Diam. 80%. trlunghiuri Diam.

semiperforate.

in exterior

cit ~i in interior, interiorul (lb).

au fost culese de la rug, fiind hasurate gurii: circa gurii: 0,25 m. 2 -

20 %. Dimensiuni Apucatorl (pI. III/8). toarta ce§cuta perforate Aspect

mijlocii.

sirachitui

ld (pI. XIII/36). 0,28 m. 11 -

Proerninente vertlcale.
gurii : 0,22 m. 10 strachina este evazatd realizat tot gurii: III oblice I Da4,

considerate executate sirachina

ca apartlnlnd tchnlca cea§ca I A2, cu caneluri

aceluiasl

strachitui

0,14 m. 9 -

I Aa. Bruna. executate 13 -

de a.s. 20 %. Diam.

{3, pe

marginii. Proeminente

(pI. 1/24). Bruna. tipic.

20 %. Diam. poarta

cu caneluri caneluri 0,15

oblice

(2) pe interiorul cu buloti

in tehnlca

{3. Spre fund

deeorul

{3
m.

0,07 m. 3 40 %, Iipseste
1X2

CUeva fragrnente (pl. Vj6). de toarta brun-Iucios.

de a.s. 30 %. Diam, 40 %. Inal]. 13. 15 cescuta

gurii : 0,315 m; ptnieeoasa 0,125 20 %.

inalt.:

II A2, cu decor ~i tehnica simiIare cestil 2 din tum. 1. Aspect tipic. Siabe urme de a.s. toarta cu buton. Inalt.: circa 0,105 m; diam. gurii : 0,17 m. - In acelasi loc s-a gasit un butoti izolat.

cescuiii. II B. Bruna. mai mici declt 16 -

: 0,06 m; diam. cescuiii

0,08 m. 14 A. Brun-Inchis. (1c) pe ptntece

de la alt vas; circa buion

II B. Bruna. Toarta
IX.

20 %. Dimensiuni Iipseste, Slip

exemplar. proernlnente maxim: :

a1 (pI.

De asemenea V/19). can

s-a mai

gaslt

un fragment prin

de toarta Izolat,

eu urrna 4-

de buloti de la un al treilea ceasca plntecoosa III pe A, cu plntece, circa : circa 0,11 m; diam, 50 %. Inalt.:

Decorul Corodata. IV Bl' lustruit.

executat
CU 0

Impunsaturl. Siabe urme llpseste. plate.

20 %, mai ales fragmente (pI. VIl/5). cu doua 19 Inal], torti

sl margine. Unele
E.

ceascii ptniecoasa III A, eu caneluri

0,075 m ; diam. poarta urme neteda, un numar gurii: de a.s.

verticale

pe pintece.

Brun-inchis. toart.a. Urme de a.s.,

de a.s, 30 %. Inalt, Proernlnente vasului.

Slip brun-Inchls.

80 %. Inalt.: fragmente Bruna,

m. 17 Inalt,

cana IV A,
presupusa mijlocii. vas plniecos Brun. neprecizate.

0,20 m. 5 Slip grosolan, vas borcan pintecos

Toarta mai

mamelonare

Brun-rosiatic. 0,26 m. 6 7vas mare superioara A.s., attt strachirui fragmente toarta toarta urme buza virfuri Diam.

putln

ales in interiorul 70 %. Inalt. Urme de a.s.

0,25 m. 18 -

cana IV C, cu doua torti

0

canii cu
presupusa

toarta

a. Bruna.

cu suprafata desigur e. Bruna. pentru

nelustruita,

30 %. Dimensiuni : 0,20 m. 21 -

VI D1. Brlu alveolar V B2• cu brtu alveolar presupusa

cu proernlnente pe git.

: 0,137 m ; diarn. gurii : 0,13 rn. 40 %, exclusiv alveolar inferioara. izolate A.s. din [umatatea la baza gitului. : de la : mijlocii; 0,24 strachinii m; ~i au ~i 5

La acest vas se refera can i/O. cu 0 toarta presupusa

mal mare din fragmentele forma vasului 40-50

Slip bruno

: 0,30 m, 20 -

30 %. Inalt, presupusa a reconst.itul ~i XIV/l). vas mare plniecos

a vasuIui. in interior

Inal].

: 0,60 m. 8 tot

vas mare plnlecos %, exclusiv executate pe solul antic,

V B1, cu briu

cu gltul scurt. Grosolan, hrlu ~i In tum. Marginea incizii alveolar

Fragrnentele lntrerupt

conservate Inalt,

nu au fost suficiente vert. perforate grosi, 30-40%. sub buza, (pI.

(pI. XIlI/33).

cit ~i in exterior. vase,

Slip bruno 30-40 (2) pe margine, 0,26

din [umatatea muIte fragmente in tehnica I A2•

IX.

Inalt. presupusa provenind

Slip putin lustruit.

: 0,25 m. 22 -

V B2, cu decor 4c ; la baza gltului, %. S-au gasit spiralic fragmente indistinct. V Bl' cu decor 24 -

0,60 m. In afar a acestor din 3 strachini oblice.

s-au mai gasit, crucise au urme

de proerninente Peretti buzei. brlu 27 foarte

XIII/35 Inalt,

eoazaia I D, cu caneluri

Dimensiuni gurii:

78 (ef. mai sus p. 152). Inalt. rasfrlnta. Brun.

: circa 0,50 m. 23 -

vas mare piniecos presupusa

I A2• Toate A.s. Diam. III canelat

de a.s. Toate m; -

au diarnetrul straehina pintecoase

gurii in jur de 0,20 m; A.s. III Diam. A. Fragrnente

: 0,60 m. 23 bis 0,21 m : diam. Pe ptntece 26. In

vas mare plniecos vas borcati VI B, cu 0,20 0,22 m. 25 m; diam. strimt vase,

I A2, cu caneluri de ceascii ;-

gurii : circa

V B1, cu decor splralic asernanator cu eel de pe vasul 23 ; ceva mai redus ca dimensiuni. cruclse pe exteriorul Sub buza, A.s. partial. oblice. ;Bruna. toarta Proeminente alveolar forma de la: la 30 %. Inalt.: vas borcan ~i gura VI Dl' tntrerupt de proeminente fi precizata apucatorl, cu nr.

II A, cu decor A.s. ;-2

indescifrabiI; III -

2 cescule

de pintece Toate rasfrinta m. b XXVI/12).

gurii: decor afara

cea§ca pinlecoasii longltudinale. fund fund

A, cu caneluri sau canita. cuiii de fier csul«

oblice pe plntece Izolat;

~i oriz. pe gil. Toarta

lata de 0,065 m, decorat a 3 caniie. mare, 0,128 (pI. urme caru: Lung: mai mare

30 %. Inalt.:

cu canelurl

cesti pinlecoase sau

A. Cite un fragment can a mare incirligat cu tub m. d vas borcan ; -

din fie care ; -

gurii : 0,20 m. 26 deschisa. s-au mai gasit ce~cuta III

vas a carui izolate

nu a putut slrachinii

(pI. XIII/34).

2. Gitul aces tor

de a.s. ; crestata. de sageti

de cescuta aurme

cu decor 4c. A.s. ; vas piniecos (pI. XVII/17). oeriqi: de fier.

Fragmente

dintr-un

vas asemanator

de cit precedenta;

de vas plntecos tipica.

cana : cu rninerul de fier,

cu marginea

fragmente

I A2, cu canelurl cu nervura cu decor mente a-

Dimensiuni

I A2, cu caneluri oblice (lb). Urme de a.s.; - strachinii mlci ; - toarta de ceascii II A, cu tulpina unui buton discoidal; asemanatoare) III borcati incis A, cu caneluri cu crestaturl :toarta sub duble. Pare de cescui« :28 ptnlecoasii straetiina 29 III A, Iongltudlnale margine. cuIturii Luciu Lung.: bruno canii IV B (fragmente eoazata 2 fragV.

A.s. puternic. de fier. Forma Poarta (pI. bratara

de lnmanusare

longitudinal Nu poarta ardere. I-

B (fragmentele mediana diferite);

se refera cana

4 exemplare vas

Sectiunca cu capetele gur strat. la: -0,45

rotunda.

de ardere.

Lung. : 0,li8

de arrlere.

de eeascii plnlecoasii IV Aa; (pl. XIV/32). Decor

: 0,046 m. e discoidale TUMULUL

de fier eu capetcle era alcatuita

Incruclsate.

Nu poart.a urme de mijlocie,

cercel de bro nz, pe un sinaluvionar, bolovani de 0,30 m intl'o-

din 3 exemplare de pintece bipen

XXVI/2). din bolovani la: de marime bine alaturati, la : -0,:~5 cu solul se gasea (cenotaf). 5 dispusi ci!iva a b)lovaniIor se ana 0,24 m; solul antic, in interiorul (*1\1 II) de Ill; pietri~ul antic,
0

excis pe interiorul Ferigile.

marglnei 30 -

A.s. puternic.

Nu apartine

Ferigile. Pasta culturii

81. Mantaua

M4
XXXV

de cea$ca (pI. XIV/36). de fier (pI. XXVII/3). A suferit

~i proeminente sub buza. pe toata

asemanatoare Verbicioara de linga arc de fibula picior

Parte a superioara m. La circa

PI.

celei a materialului lopor

vas borcan eu lmpunsaturi Urme de ardere

0 reparatie,

a apartine

0,30 m de la marginea Presllpllnem un M

de N se afiau, secllndar

la acela~i nivel careia tip

suprafata.

0,153 m. b -

a$ezati la rind, for mind un fel de ingraditura (!iflm., f~ra nici un inventar.

dreptunghiulara,

cavitate

HH

de bronz

(pXXII.II/15).

cum 0 dovedesc

cele doua nituri

din zona resortuIui

Cll prilejul

155

Ferigile
duccril acestui l\I secundar tragmente ccramice gasite, 1\1 I, cu inventarul carbune margica (2). spatiul secundar. seste Urme in marginea s-a lulburat probabil ordinea inventarului 1\1principal, la nivelul solului antic, in marginea de N a tum. 81. pe sol, era movilei se aflau, Inal]. de tip la,. Intr-o se ana zona
0

C atalogul descopcririlor
ceca cc cxplica S-au unei (4) slabe gasit cupe ~i a ctteva tumulului globulare unci cani numeroasele Iragmente s-a gnsit cu picior (5). In ::\1 de
0

Presupunem Briu la baza sau arderii

un 1\1 secundar gitului. oxidante Apucatori puternicc

de tip 2a2.

18 40

can a mare IV B2, cu doua tor].i de tip

Hosie caramizie. din loate Nu putCII1 preciza zonele vasului. In'U\.

a. Tor
dad

tile eu nervura : 0,15 m.

mcdluuii. u.s,

sub pintcce. din cuptor. era alcatulta

culourea

se datoreste

Nu s-au de unde st rachini

gasi t oase lipseau (3), a

caIcinate. bolovanii.

%,

presupusa dispusi

de E a movilei,

In centrul

de fier. Tot in centrul de N se aflau 81 ~i 80 tntreaga. dintre tum. in rest

ceasca (1) lntreaga ~i fragmentul

unci tipic. canite Urme fragmente dintr-un vas mare

TUMULUL tea superioara movilei, Marginea centrul

83. Mantaua

din bolovani m; solul degajata,

de marime antic, la: era

mijlocie,

pe un singur aluvionar, cimitirului la:

strat. -0,40 modern.

Parm. In

In marginea

fragmentele

unei
0(2

a bolovanilor se observa
0

se afla la: nu a putut zona ceca

-0,18 fi

-0,28 acoperlt

m ; pletrlsul a de gardul

pe solul antic, 0,10 m; diam.

plntecos

(6), of rand a sau Brun-galbui.

de E a mantalei in profilul

deoarece

PI. XXXVI

04

1 - ceasca II A2• cu toarta cu buton Se pastreaza doar

CU 0

(pI. V/3). Aspect gurii : 0,185 330 %;

de a.s. in zona

tortll. Lip-

fundul, de a.s.

m. 2 -

vas globular eu picior.

un fragment (probabil

de picior.

tial

cana IV Bl, cu doua torti probabil y sau corodat. Urme de a.s. 50 %. Inalt.:
ales din zona mijlocie a vasului. izolate al movilei, fragrnente din:

0,24 m. 4 - cani/a IV B2•

toarta

c), Bruna.

slrachina I A2. Brun-roscata. 30 %. Diam. gurii : toarta lipseste. Inalt, pres up usa : 0,16 m. 5 _
la baza gitului. acestor Slip brun-Iucios, de a.s. 20 parUrme

ovala (0,80 x 0,60 m) din care lipseau bolovanii. Nu s-a observat ins a nici 0 ce ne suger eaza ipoteza unei Incercar l de jefuire din antichitate. 1\[ I, de luptator, cu inventarul pe sol, era de tip laa. In [umatutea de SE a tumulului s-au gas it oase calcinate. In acelasi loc, Insa rasplndite pe 0 zona mai Inttnsa, s-au gasit fragmente din 2 striichini (1,2) ~i gr oapa s ecttunii,
dintr-o spiralie a.s. ceasca plntecoasa gurii: (3). Inventarul de bronz 0,15 m. 2 fragmente metalic, de pus constlnd dintr-un zona. virf 1de sageata stractiina Proeminente a vasului. (a) ~i un fragment I As. Bruna. 20%. vert. Inalt, Diam. : circa Urrne gurii: 0,12 m; de Iant slabe de 0,27 m. Bruna. diam. mici, mai rasptndite, ("saltaleone") Diam. (b), se afla in aceeasi

(pI. X/12). presupusa

Briu cu procminentc m. In afara mici;

0,225 m. 6 - vas mare plnlecos. Brun-roscat. : 0,50-0,55 - slrachitui puternic I A2. Dimensiuni

%,

mai

Inal],

vase s-au mai gasit,

pe solul

30%.

strachinii I Az. Brun-cenusiu.

obliee (Lc) pe plntece

A.s. la exterior.

antic

ment de pintece ; - cana. Giteva fragmente urme vizibile de ardere. Ruginlta.

a.s, ; - cana. Fragmente

cescuta ptniecoasa III. Un fraga.s. a - margica de fier. Nu poarta dispusi, pe alocuri, pe m; pietrlsul aluvionar,
80 (vasele 7,8), ceca ce celor doi adlncimilor

3 - ceasca plnlecoasa 40 %, consttnd maxim: in zona urme (liam.: la -0,25 circa

l\[

I II /I., cu caneluri

~i oriz. pe gil. inferioara

pc plntece.

din multe

mici, mal ales din [umatatea

0,20 m. 4 -

PI. XXXV

N4

ales din parte a lntertoara I , fragmente bm. de buton, Izolata ; de ardere, 0,0075

catui. Bruna. Supratata neteda. Slipul corodat. S-au gasit multe fragmente (30 - 40 %). Inalt, presupusa : 0,30 m. In afara aces tor vase, s-au mai gasit
din urrnatoarele :Giteva strachitui Lungimea Pe
0

TUMULUL 82. Mantaua era alcatuita din bolovani de man me mijlocie ~i mare, doua straturi. Partea superioara a bolovanilor se afla la : - 0,19 m; solul antic, la : -0,32 la: -0,45 m. Deasupra cil tum. bolovanilor 82 este s-au gasit fragrnente declt tum. Tum. 82 avea provenind un de la vase trasa din tum.
IV[

izolate

I A2. A.s. ; tuturor

toart a de ceasca puse

II A, cu radacina

canii mare. Brun-deschis. fragmente

fragmente corodate.

a - vlr{ de sageala de fier, tipic.

fragmentelor 0,90 cap la cap:

Poart a
0,13 m;

de "saltaleone" de bronz. de NE a tumulului.

dernonstreaza

mai nou

80, concluzie

~i din compararea (M II).

tumuli alaturati (vezi mai sus pag. 155). este evident ulterior ambilor tumuli.

M secundar

III din zona

de tangenta

1\1 II era situ at in marginea

zona de circa

m diam.,

printre

bolovani

(pina

M I, cu inventarul
buni cant de la rug. (12,13). In jurul a tum. spre oblice (pI.
0

pe sol, era de tip acestora 82 s-au Aspect Bruna. mai

laa. Aproximatlv in centrul movilei s-au gasit oase calcinate ~i cars-au gasit, rasplndlte pe 0 zona tntinsa, fragmentele a dona vase borcan (15,16).

In partea concentrice

de NE 9* (5b)

gasit Iragmcntc
cu caneluri 30 %. Slabe de tip

din dona crucise

strachint (10,11), un pahar

executate (diarn, guril : circa gurii : 0,25 0,21

globular (14) ~i doua

IX

slrachitui fund. (lb). 1/10).

eoazalii I Db, tipic.

(2) pe margine, mici

in tehnlca m). oblice

~i caneluri

Dimensiuni urme de

10 -

strachina
dese. Pro-

m), s-au gasit fragmente dintr-un vas pintecos (5) sl 0 strachina (6). Printre fragmente s-au gastt multe oase calcinate. Tot in aceasta zona s-au gasit cite va Iragrnente a.s. dintr-un alt vas pintecos asemanator (7), luate probabil din greseala de Ia rug. Presupunem un M secundar de tip 2a2, distrus 0 data cu nivelarea mantalei de pamlnt. 5 - vas plniecos cu decor 4c pe umar, Brun-Inchis. Supralata ne teda sl putin lustrulta, 30-40 %, mai ales din zona mijlocie. Inalt. presupusa : 0,35 m. 6 - sirachinii I Az. Brun-inchis. 30 %. Diam. : circa 0,29 m. 7 - vas plnlecos cu decor 4c pe ptntece. Brun la exterior. G'iramiziu cu urme de a.s. Ia interior. 30 %, mai ales
fragmente : de pintece. De dlmensiuni 84. Mantaua, deoarece la: -0,30 Tum. mai mad decit vasul gltuita 5. la mijloc dispusl la: (diam. mare: Partea 4,20 m ; latlrnea Marglnea era partial tumulului superioara maxima: 3 m), era Ia :

I Aa, cu caneluri

20 %. Diam.

gurii : 0,22 m. 11 - strachitui

eminents verticale
caneluri 0,2!
111.

Brun-inchis.

a.s. 40 %. Diam.
Pasta fina. 20 -30

I A2• cu caneluri m. 12 -

cana IV Ba. cu
presupusa TUMULUL era alcatuita nu a putut -0,18 cinile m; pomilor de forma mica ovala

oblice (lb). 13 -

Ganeluri

largi oriz. pe git. Slip brun lucios.

20 %, toarta

Iipseste, Jnalt.

catui cu

toarta, probabil

y. A.s. Coro data.

%. Inal]. presupusa

: 0,30 m. 14 - pa-

N4

har globular cu picior. Decorat cu caneluri oblice. Proernlnenta vert. pertorata ~i rupta. Suprafata neteda, nelustrulta, Brun. Urme de a.s. Intreg, Inal]. : 0,067 m. 15 - vas borean VI D (pl. XII/24). Cancluri grosolane, lntrerupte de proeminento cilindrlce. 50 %, mai ales din partea superioara, Inalt, : circa 0,15 m. 16 - vas borean VI B, cu 4 tortite vert. sub buza (pI. XII/12). 50-60 %. Inalt.: 0,20 m; dlarn. gurii : 0,15 m. In afara acestor vase, s-au mai gasi t, rasplndi te pe solul antic, fragmente izolate din: - strachirui I As, cu caneluri oblice. Bruna. Diarn. gurii: circa 0,29 m ; - strachirui I Az. Diam. gurii: circa 0,14 m; - cea§ca II A ;-bulon discoidal cq. Izolat ; - proeminentii corniforma de la un vas mare plniecos. M II consta dintr-o cescuta (9) cu toarta rupta ritual, in carese aflau oase calcinate, carbuni ~i resturile informe ale unei plese de bronz (a). G~~cuta era tngropata la -0,28 m, printre bolovanii mantalei ~i acoperita cu un bolovan plat. 17 - cesculri II Bz' Bruna. Partial corodata, mai ales pe fund. Intreagii (lipseste toarta). Diam. gurii nercgulat : 0,124m X 0,105 Ill; ill,tlt. : 0,06 Ill. II - p iesii Inforrnii de hronz. Topitfi de foeul rugulul. Provenca probabil
de la s-au
0

din bolovani fi degajata solul antic, din jur.

de marirne m;

~i mijlocie, aluvionar,

pe un singur

strat.

de E a tumulului a bolovanilor deranjat a de rada-

se afla sub radacinlle pletrisul 84 avea un M secundar unei strachinl vas mare tipic. (3). Urme evazate 120-30 s-au

unui porn fructifer. (M II).

0,40 m. Mantaua in cenlrul

M I, cu inventarul ~i carbuni, s-au I gasit printre fost depuse initial caneluri orizontala

pe sol, era de tip 1aa sau lb. Aproximativ 1 ~i deci mormintul

se aflau

oase calcinate ca oasele solului (3a) ; spre sa fi antic, fund

fragmentelc in strachina dintr-un

(1) ~i ale unci alte strachini

(2). Este po sibil de NV, la nivelul pe margine

sa fi fost de tip lb. In marginea

fragrnente

sirachina eoazata I D,

cu coaste

concentrice
Slabe in relief

(5b). Aspect sub margine.

de a.s. la exterior. 20 %, mal

A2. Bruna.

urme de a.s. la exterior. Brun-deschis. vase, de oase mijlocii. acestor

gurii : circa 0,27 m. 2 - strachinii %. Diam. gurii : 0,19 m. 3 - vas mare piniecos, cu 0 dunga
40 %. Diam. ales din par tllc superioare antic, situata fragmente printre ale vasului. izolate din: mantalei de tip 4. Inalt. presu-

hratara. situat in zona de t.angenta a tum. e. Fragmentele al vasclor se aflau 82 cu tum. la 80. consta
Ill,

pusa : 0,40 -0,50 M II consta Ill) in [umatatea

m, In afara dintr-o

mai gasit, pe soIuI ~i ciirbunl,

vas borean;
(Ia -0,26

MIll, gasit

din Iragmantclc deci la nl velul 80 pentru

unei cani (18) mantalel,

printre

care

- vas piniecos de dimensiuni

de NE

o ase calclnat

,,0,23 -,,0.28

printre confuzii

bolovanl, pe plan.

gramada

calcinate

bolovanii este dcci

156

* Numarul

de or dine

co.tt inuii pe eel din tum.

a nu produce

a tumulului.

Nu s-a gasit nici un alt inventar.

Mormintul

157

C aialogul descoperirilor
Ferigile
gttului. Uncle Iragmente slnt a.s. 20-30 Unele Pereti

%.

tniilt. sint

presupusa

: 0,20 m. 4 presupusa

cana cu : 0,35

toart a de tip
1) -

e. Aspect plntecos. In afar a cu

N4
vanilor atinge recent.

TUMULUL era alcatuita 85 nu a putut se ana la:

85. Mantaua, -0,20 m; 84 pe

de forma

ovala

alungit.a (diam. mare:

dispusl partial pletri sul aluvionar,

5,60 m ; diarn. mic : circa 2,20-2,40 Parte a superioara

111.

m),

grosolan.

Slip brun-inchis. Brun.

fragrnente
grosi, Multe (pI. XIV/2).

a.s. 20 %. Inalt.

m.
Cll

vas mare : 0,50 m.

din bolovani fi degajata

de marirnc mare ~i mijlocie, solul antic, din cauza

0

pc doua straturl. la: -O,H care La E mantaua

a bolo85 se mai

Brtu la baza gitului. caneluri

fragmente

sint a.s. 20-30 :-slrachina a.s. ; 5 vlr{uri de

%. Inalt. eoazaia fund

presupusa 10,

Ia : -O,:lO m;

Mnrgi nca de E a tum. a tum. este

aces lor vase s-au mai gaslt fragmente ~ pe interiorul Poart.a marginii ;un decor lncis indescifrabil (pI. XVIII/9). de un tub de inmanusare toarta

izolate de la urmatoarele de ce§cu{a II B. a Lung. : 0,103 m. b Se pare

triunghiuri

hasurate

rudacinllor

unui pom frucLifer.

de bolovani

Un singur fragment

de stractiina

eoazala, prezenti~d

cu cea a tum.

lung.

de 0,80 m. Nu s-a putut

ins a constata

din cei doi tumuli

de sage{i de fier tipice. b 0

cuiiias de Iier
printr-un nit urme de ardere .

urme de ardere.

cutita§ de fier a carui lama este prinsa reparatie. Lama poart.a

Morrulntul, cu inventarul
sl multe fragmente ~i pe 0 supratata nica
IX;

pe sol, era de tip 1aa. In partea de N s-au gaslt oase calcinate, carbuni, preeum cera mice. Tot aici s-a gasit ~i un cutitas de fier (a). Fragmente ceramice s-au gaslt rasptndite 1strachitui evazala I Db2, eu eaneluri tipie. Bruna. Fragrnentele Urme crucise (2) pe margine, corodate. exeeutate 30 %. Diam. in tehgurii : ce§cula cercuri concentrice (5b). Aspect obllce (lb). slnt foarte

(pI. XVIII/22).

ca este yorba

mai Intinsa.

Lung. pastrata : 0,067 m. e =-Ian] spiralic ("saltaleone") de bronz. Lung. pastrata : ?,0125 m; dia~. : 0,~075 Ill. II _ 3 marqele de fier tubulare, lucrate din tabla de fier strtnsa cu clestele. e - doua marqele de sticla. Una este decorata (pentru Partea Tumulul vata mare
0

spre fund, -

cu ochi ambele). TUMULUL supertoara ~i In profilul

albastru-Inchis

pe fond

alhastru-deschis.

Cealalta

este

de culoare

alhastra.

Dlam; : 0,011

III

0,28 m.2 4-

slrachinii I As, eu caneluri

de a.s. 20 %. Diam.

guril : 0,29 m. 3 -

II B2. Toarta rupta ritual. Pe fund 0 gaura circulara. Bruna. Intreaga, Inalt. : 0,049 m; diam. gurii : 0,075 m. ceasca mica II As. Aspect tipie. Pasta fina. Sub 20 %. Diam. : circa 0,17 m. - buioti discoidal (Xl' 5 - ce§cu caneluri obIiee InaIt.: (2b), intrerupte de proerninente 0,19 m; diam. crucise : 0,15-0,18 V Ba. Briu a.s. Diam. Inalt. vert. (pI. VIII/2). 0,30 Toarta m. In 87interior, cani/a fina. cilindrlce aeestor
(X ; -

88. Mantaua a bolovanilor Intr-o sectiunli

era alcatuita se afla la: usoara panta.

din bolovani -0,10 Incllnatia

de marime foarle slaba,

mare

~i mijlocie, m; pietrlsul

dlspusi

pe doua straturi. la : -0,40 a fost pe

0

M3 XXX\ I

culii plniecoasa,
Bruna. (2b). forma toarta Iustruita. s-au mai exemplarele; III A; Bruna, nu
E:.

m ; solul antic, la : -0,22 . de tipul l ag. Oase calclnate de SE.

aluvionar, E (sus),

m.

rupta, vas

lipseste, obliee a pe carui fund, eu

P!.

Urme de a.s. 30 corodata. a putut gasit fi

%.

88 era asezat

de la V (jos)

spre

obser-

0,075 m; (ce~euta 20-30%. mijlocii. din: -

diam. gurii : 0,12 m. 6 II 1), eu caneluri bruna, 10 lueioase. presupusa vas pintecos ~i mijlocie. I A2, una crucise vas 2 cescute

ceasca piniecoasa maxim: (2) in exterior. mijlocii. m. 9 cu

III A, cu eaneluri

Urme

de a.s. 30 %. Inalt.: de culoare

Morrntntul, cu inventarul
movilei ceramic

noastre, pe sol, se apropia era rasptndit de NE,

_. • •. s-au gastt rasplndite SE s-au gasit vas mare ce cel metalic plntecos

•. mtmdere de din aparI As, aUt

deflnita grosolan.

aUt In centrul movilei.

cit ~i In spre marginea s-au gasit

Ceva mai spre periferice, dintr-un crucise

mult.e Iragmerrte (8). Cioburi respectiv

IX

cane lur i, S-au Bruna. Bruna. gastt -

8 fragmente

Dimensiuni

IV Bi' pe

carbune. Inventarul in centrul tine acelasl vas s-au gasit de 1\1 principal. in partea (lb). Nedecorata cu caneluri canelurl In interior

mai ales in zonele

in timp

se gasea, rasfirat,

Aspect

lnalt.

catui, Pasta

Suprafata git. vase,

In marginea

fragmente

20 %. Dimensluni fragmente izolate

proeminente in jur

lnsti sl In extremitatea interloara. Corodata. Bruna

opusa a tumulului, ~i exterior. Brun gurii: deschis.

ceea ce dovedeste

ca exernplarul in tehnica

Brun-cenusiu.

30 %, mai ales din zona

superloara

presupusa margine,

: 0,40 m. In afara in tehnica a-

4 straehini II A; a.s. ; -

gurii:

de 0,20

m la toate

1 _ strachina eoataia I Da2, cu caneluri in interior perforate. Proerninente 40

(2), executate

(pi: I II/5).

slrachina eoazaia I 0, cu caneluri

pe margine; Un fragment Nu poarta cea§ca de margine,

(2) pe

exeeutate

stracbina
de fier

40 %. Diam.

gurii : circa 0,40 m. 2 gurii : 0,22 m.

oblice (lb).

%.

Diam.

eoazata I 0, cu coaste cana mare. Indoit (pI. XVIII/10).

pittlecoase Lung.

III A ; - toarta eu lmpunsaturi. : 0,105 m.

de ceasca plniecoasa cutitas

:r -

str~c~zna Brun-tnchis

sirachina I A, cu
III A, cu cane0,12 m. -ce§-

oblice

30 %. Diam. 40 %. lnrut.:

0,21 m. 4 Inalt,

ceasca II As. Toarta

: 0,079 m; diam.

llpseste.

borcan cu hrlu de rugina.

cit ~i In exterior.

0,075 m; diam. gurii : 0,16 m. 5 Brunil..40%.

ce§cu!t'1 ptniecoasii maxim. : circa

urme de ardere. Pe
0

Atacat

Iuri oblice. Pragul printre cltiva bolovani Este pe sol. In In zona Lung.:

de la baza gitului accentuat.

M5
Acest evident Acestui

TUMULUL rasplnditl, cioburi ca avem tumul arabil, inventar

86. Complet provenind se ana

distrus.

zona cu un diam. printre care

0

de circa

5 m s-au gaslt,

cu/a ptnlecoasa III B, cu caneluri oblice. !;>irde tmpunsaturl circa 008 m : diam. maxim: 0,12 m. 6 - canii. Slip brun, vert. ;e prag~1 de la baza gitului. 30

la baza gttului (pI. XIV/4). Bruna. 20%. l.nalt.: fin, lustruit. Dunga orlzontala pe git. Proerninente Inal], prssupusa ~0,25 m. 7 cana. Proemlnent e 30%. Inalt· presupusa: 0,30 m. 8:-vas m~re ~inleco~ un motiv me and ric ce nu a putut fl reconstltlll.t (v ez i Nu e sigur daca afost In afara acestor obliee. Un fragment; a.s. 30-40~, fund cu umbo
~l~

de la vase diferite, vegetal

0

stractiitui

I A2 ~i 0 cana, precum era de luptator, cu cltiva

~i un topor de lupta. sau carbuni, la supratata, cu inventarul se situeaza de ardere.

in parnlntul foarte probabil, efectuarii topor bipeti

%,

din toate zonele

vasului.

la circa -0,25 al carui de control, XXVII/4).

m. Nu s-au gaslt oase calcinate 1\1 principal ani in urrna

de-a face cu resturile cu prilejul a-

unui tumul pereche sant unui

corniforme goale in interior, la baza gitului. Brun-inchis. V AI. Pe plntece se observa un decor in relief, reprezentind tum. zonele mente (fig. 0008 Mal 38). Pe umar vasului. izolate lnalt. proeminente presupusa vert. :A.s.; perforate. m; : 0,35 -0,40 sirachinii diam. a-

ll apartin,

de zabale de fier, gasite

R.o~u-earamiziu.

toate

pamintul

~i al caror punct Urm : de ardere pentru

de descoperire Poarta

gurii : 0,31 m. 5 marqele

vase, s-au mal gastt frag: de cea§ca

mai sus mentionata. 0,144 m. b uibale

de fier(pl. Lipseste

mai ales pe una din lame. urme

din urrnatoarele de cea§ca III.

I A2 cu caneluri

de fier (pI. XXI/2). 87. Mantaua mijlocie lnainte Ia : -0,40

unul din clrligela aspectul

haturi,

II A; _ toarta

ce§cuta III.

de sticla : una mare (fig. 2:/5). Par a fl fost

M6

PI.

TUMULUL aluvlonar, putin

de b ilo vani avea ~i partea superloara m. Bolovanii

unei tngramadlr! 0,12 afectat In centrul In

neregulate m;

de pietre la: Deoarece

rasfirat.e. Bolo-0,24-0,25 aceasta m; operatic inventarul

22/4); una mica cu ochi albastrli m, a _ 4 marqele de bronz, Partial ales una poarta urme de ardere, Sectiunea plan-convexa

pe fond albastru-desch.is topite de focul rugului. (pI. XXV /14). din bolovani

albastra ; 3 mici albastre Diam. : 0,012 m; O,OO~ -:-0,006 .m ;

tubulare. brupta, 2 uenqt C'lpatul de Iier, pastrat

vanii erau de marimc a fost facuta tumulului. oase calcinate (1,2). R.estuI fragmente

a lor se afla la noastre, nu a

solul antic, in mica pe

0

Diam.

: 0,044 m ~i 0,037 m. e -

bratara de bronz

XXXVlpietri~ul

au fost demontatl

de proprietarullocului. declt

este rotunjit.

de lnceperca

sapaturilor

masura

TUMULUL de luptator, cu inventarul se situa pe sol, era de tip la2. la periferia 1movilei, zona lntinsa, a doua proasta s-au gasit straehini s-au gasit a tum. (3h), ~i inventarlll materialului observatii I Aa. Bruna. metalic. ceramic La 0,30 m N de gramada fi considerat slrachina
J1l.

89. Mantaua

era alcatuita

de marime

mijlocie

~i mare,

dispusi

pe doua

straturi.

N4 XXXVI

Mormlntul,

de oase s-au eventual evazatil

gas it fragmentele Starea 40

Suprafata la: -0,31 prin bazele

bolovanilor era usor bornbata la mijloc. Partea superloara a pietrelor se ana la : -0,~5.~; so~ul antic, m ; ptetrlsul aluvionar, la : -0,45 m. Tum. 89 se afla situat sub capel a de lemn a clmltlrulUl mOd.ern: nu a suferit de pe urma lucrarilor agricole recente. Zonele dreptunghiulare
w •

'pI.

manta lei.

marginea

de N a tumulului

urmare

de pe plan

reprezmta
•

dintr-un

vas mare (5), care ar putea in aceasta (5h). direetie. Puternic concentrice

~i ca M seeundar. I Daa, eu coaste cit ~i in exterior.

87 nu ne-a permis iar spre fund

in relief pe margine

stilpilor de sprijin ai capelei, care nu au putut fi disloeati. Mormintul, de luptiitor, cu inventarul pe sol, era de tip las in centrlll movilei s-a gasit 0 gramada de carbuni

sau lat·

Nu s-au gaslt ceramic

deloe oase calcmate. ~i metalie era ras-

eaneluri

a.s., atit

in interior 3-

158

%.

Diam.

gurii : 0,38 de la baza

Aproximaliv

de la rug.

:\lateriallil

159

m. 2 -

slrachina

20 %. Diam.

gurii : 0,15

cana. Proeminente

oriz. Illngi pe briul

Ferigile
pindit uncle eoaste 25670,Oi9 mai ales in marglnea chiar sub holovanii de E ~i de S a t umulului. mant alci, incit perforate. In [umril ut en de S s-a gihit ptnt.ecos (12) suu tipic. la un III sccundar. (5b). Aspect de a.s, 30 %. Diam. I A2. Bruna. Corodata,
0

C aialogul descoperirilor
cescutn slrucliuui 20 %. Diam. 60 %. Diam. (8) tntrcaga, euuzulii gurii: Ilng.i care se afla un cutitas lIl' fier (a). Fragment spre fund .. I" din vasul mare caneluri concentrlce Urme slrachitui g,"t;it la nivelul 1-sol ului antic, I D, eu 0,28 m, mijlocii; - proeminenia circulara eu un mamelon la mijloc (pl. XIV/ll). Provine de la un vas plntecos ; -- vas borean cu proeminen te late sub buza. a - lopor bipeti de fier (pl. XXVII/1). Nu sint urme evidente de ardere. Lung.: 0,141 m. b - vlr{ de lance de fier. La baza tubului de lnmanusare ~i in jurul gaurl! pentru nit se observa linii transversale incise (pl. XX/14). Slabe urme de ardere. Lung, : 0,339 m. b - vtr{ de lance de fier. siuni La lnceputul linii transversale lemn (pl. XX/13). Marginile forma vizibile ochetilor de ar.lere. tipica. nervurii mediane a frunzei se observa, Lung. pe ficcare : 0,362 m. parte,
C-

nu par a se referi Brun-roscat,

in relief (3b) pe margine; 30 %. Diam.

stracliina I A2. Proeminente

gurli : 0,22 m. 3 -

strachina

I A2. Brun-deschis.

guril : 0,28 m. 4 -

gurii : 0,115 m.

un decor

constind

din grupe

de

clte trei tijei de

sirachina I A3, cu proernlnente vert. (pI. XIVj6). Bruna. Siabe urme de a.s. 50%. Dlam, gurii: 0,18 m. cea$ca II Aa. Toarta Hpsaste. Brun-deschls la exterior ~i In interior. 50 %. Inal]. : 0,064 m; diam. gurii: 0,16 m.
ceasca II A2, cu caneluri largi spiralice m; diam. gurii : 0,051 m. 9 corodat. 30-40 Apucatori 11 (5a). Aspect tipic. III Toarta lipseste, 40 %. Inalt. vert. : 0,09 m; diam. 80 largi gurii : Inalt.: Slip cu toarta rupt a ritual. Toarta

incise ~i semnul Se observa slnt santuite

X. La baza tubului pe dinatara

de tnmanusare Urme de la

se gasesc doua gaurcle pentru mustiuc yizibile

0

prinderea

urme de ardere.

de zabala de fier. Piesa este torsionata. de ardere, d2 vlr(uri de sage/i, de ei. Nu poarta urme pe supratata

(pl. XXIIj3). Pare a proveni

circa 0,20 m. 8 - cesculii II Bv brun-lucios, cu doua tortl Pe umar partial

Iipseste. Aspect
; diam. dar

grosolan. Bruna.
Pe git canelnri 0,22 m. 10 Brun-deschis. grosolan

%.

Slabe urme

de ardere, la exterior,

e - piesa plata ncgrlcioasa

de fier cu urme

de nituri exacta mijlocie, m;

ceasca ptnlecoasii %. Inalt.: sub pintece.

A, cu caneluri toarta) neteda fi tntregit

oriz,

Ruglnlta

~i Iragmentara,

aplieii sau piesa de ceniura. f - lama de 10a picsei ne scapa (pl. XXVI/24). strat. Partea

0,13 m (fara Suprafata

maxim:

canis IV Ba,
Slabe urme vert. brun-deschis.

poras de lul (I ?). Bruna TUMULUL superloara turul mantalei

ln spartura, din bolovani

Semniflcatia de marlme la : -0,30

e (pI. X/7).

nclustrulta. ~. Brlu

de a.s. 50 %. Inalt.: ~i pintece Unele fragmente ales din partea sub buza, 20 %.

0,295 m. decor spiralic

can a mare IV B1, cu doua torti

Intrerupt 4c). Slip

de proeminente

91. l\Iantaua

era alcatuita

dlspusi pe un singur aluvionar, pomilor movilei la : frnctiferi.

al carul motiv nu a putut

(probabil

a boIovanilor

se ana la : datorita cu inventarul de sageata din partea crucise

0,18 m; soIul antic, deranjamentelor

pietrlsul de SE a

0,41 m. Con-

sint a.s. 40 %. Inalt, presupusa

inferioara, Inalt.:

: 0,45 m. 12 - vas mare plniecos. Brun-roscat. 20-30 %, mai Inal], presupusa : 0,40-0,50 m. 13 - vas borean VI Dl. Brlu alveolar foarte accentuat circa 0,22 m; diam. gurli : 0,20 m. 14 - vas globular cu picior. Se pastreaza
Inalt. presupusa : 0,075 m. In afara aces tor vase ;s-au mal gas it, tot pe solul antic,

era neregulat,

provocate de carbunl. eeramice

de radacinlle In aceeasi

PI. XXXV

N4

M I, de luptator,
de oase calcinate. de zabala s-a observat
0 zona

pe sol, era de tip la2• In partea

(b). Fragrnentele cioburi de SV a movilei, (2) pe margine. 20 -30 un motiv Presupuncm

s-a gas it 0 gramada doar un mustiuc de N ~i NE, unde s-a gasit 0 teaca izolat (6). 1 tehnica de

La 1 m spre N s-au gasit, Iragmente virf cu doosebit de multe

zona s-a observat in marginea careia discoidal ulterior,

doar trei fargmente

de picior.

(a) ~i un

se aflau adunate

izolate din: - cana. cu 0 toarta ~; - vas plniecos. borean VI Dl' cu proernlnente urmc de ardere. Lung. pastrata

fragrnente

canit«. Aspect grosolan ; - cana mare, Brun-galbui, Dimensiuni mijlocii; - vas plnlecos. A.s. Dimensiuni mari; - vas despicate sub huza (pI. XIV/3). A.s, a - culitas de fier (pl. XVIII/4). Slabe : 0,075 m. b - 2 vir(uri de sage/i tipicc, de fier.
era alcatuita goluri. superioarau din bolovani bolovanilor de marime se afla la: mijlocie, dlspusi pe un singur agricole solul antic, la: strat. -0,30 Pe de m;

Glteva Iragmente

a.s. Aspect grosolan

(punctata

pe plan),

in extremitatea

fier (c). In zona rului, 2-

deranjata

nu s-a gasit decit un buton fiind pierdute slracliitui

stradecocu

chitui eoazaia I D, cu caneluri

strachitui Brun-galbui caneluri crucis tipic. la exterior.

Fragmentele %. Diam. executat

nu stirn

I A2. Bruna. Neagra vasulul Pasta ~. Decorul

30 %. Diam. in interior. reprezinta Iipscste.

gurii : 0,24 m. 3 -

I B4, cu proeminente pe triunghiuri vaselor Pasta toarta

trase

din buza. alternativ feI. Aspect

gurii : circa 0,26 m. 4 netngrljit, bazat ea majoritatea

ceasca II As, decorata hasurate de acest

N4 PI. XXXVI

TUMULUL suprafata radaclnile pie trisul nate mantalei pomilor aluvionar,

90. Mant.aua erau numeroase fructiferi. la : de luptator,

in tehnica

Pietrele

au fost scoase

cu prilejul

Iucrarilor

sau dislocate

(pl. Vj1). Toarta

ca

ave a buton,

Partca 0,40 m.

- 0,20 m;

Lustruita in interior.
eventual In aceeasi apartine zona

Iina. 60 %. Inalt. : 0,155 m

diarn. gurii:

0,33 m. 5 este realista.

bulan de toarta zoomorf

Ilna. Brun-inchis. foarte Inalt
(Xl

(pl. V 126). Heprezinta pc sol, era de tip 1aa. In centrul movilei s-au gasH putine oase calclgrupul de arme (topor (a), 2 vlrfuri de lance (b), zabala (c) ), Cele era rasptndlta (d). 1lnalt, pe tntreaga supratata a movilel, mal ales in [umatatea Ar putea (pI. V/5). butonul

un cap de cerb. Virful coarnelor s-a gasit ~i un fragment

este rupt, l\Iodclarea mic de ceasca

Mormintul, §i carbunl. doua virfuri de NV, unde exterior. 20-30 -0,26

cu inventarul

de ceasca 4. Nu avern dovezi directe

in acest sens. 6 -

bulan discoidal

In aceeasi zona s-a gasit erau alaturate. Iundul,

II A, de la a carel

ar putea

proveni

de lance

Ceramica

s-au gasit ~i doua virfuri Diam. Aspect tipic.

de sagetl

60 %; lipseste

gurii : 0,22 m;

strachina euazatii I Dba (pl. II/16). Bruna in interior ~i : 0,09 m. 2 - slrachinii eoazaia I D , cu incizii crustrachina I Aa. Bruna, Bruna. cu peretl grosi. 0,25 oblice. 20 %. Diam. gurii : circa

else (2) pe margine. m. 5 -

20 %. Diam.

gurii : circa 0,25 m. 3 -

%. Diarn. gurii : circa 0,30 m. 4 -

strachitui I As, cu caneluri

slrachina I Bo' Aspect tipic. 40 %. Diam. gurii : circa 0,20 m. 6 - ee§cu/d II Bs. cu toarta cu buton 1;1. Bruna. 20 -30 %. Inalt. (fara toarta) : circa 0,06 m; diam. gurii : 0,07 m. 7 - cea~ea II A, cu toarta cu buton discoidal. Fragl1lentele s-au pierdut. 20 %. Dimensiuni mijlocii. 8 - bulon discoidal. S-a pierdut. 9 - cana cu caneluri cruci~e pe pintece. 0,25 m. 10 sus. 50 (probabil Proeminente vase, Brun-galbuie. Suprafata Inalt. neteda dar nelustruita. Tortile lipsesc. 30 %. Inalt. cu vasul presupusa: 9 de mai

6. 7 - cescuia II B2. Slip brun-negricios, lucios. 30 %. Inalt.: circa 0,045 m; diam.: 0,06 m. 8 - cand cu decor 4c, cu 0 toarta ~. Puternic a.s. Corodata, 30 %, mai ales fragmente mici care nu au putut fi intregitc. Dimensiuni mijlocii. In afara acestor vase, s-au mai gasit Iragmente izolate de la : - sirachina euazatii I D, cu grupe de coaste in relief pe interiorul marginei. Dimensiuni mari ; - strachitui eoazata I D, cu caneluri Iargi oblice pe Interiorul marginei; - toarta de ceascii II A, cu radacina de buton; - toarta de cea~ca mare. A.s. ; - calla cu doua torti mici e. Brun-roscat ; - toarta ~ de calla, cu doua nervuri mediane paralele, a - mustiuc de zdbala de fier. Linga ocheti cite 0 gaura circulara realizata ulterior. Una din aceste gauri a fost astupata cu un nit (pI. XXII/4). Puternice urme de ardere. b - vir( de sageala de fier, tipic e - trei fragmente mici de la 0 ieaed de fier. M II consta tumulului,la secundar deoscbit -0,26 dintr-o gramada de oase ~i carbuni, este mai ridicat gasita printre bolovanii antic mantalei, observa in marginea presupunem de NV a un M m. Deoarece nivelul declt cel al solului al movilei,

can a IV G, cu doua torti

superioara. 30 %, mai

e. Prag cu proeminente ales din partea

la baza gitului. Inalt. Iniilt.

Acela§i aspect

%,

mai ales din partea 4c). Brun-ro~cat. cilindrice.

: circa 0,22 m. 11 superioara. 20%. mijlocie

vas plnlecos V B1. Pe pintece

presupusa: Dimcnsiuni presupusa: mijlocii.

decor in relief

0,40 m. 12 -

20 %, mai

ales din partea din: -

~i inferioara.

vas barcan. 13 - vas borcan

acestor

de tip 4. Nu s-a gasit nici un alt inventar. in ordinea bolovanilor. 92. IIlantana era alcatuita la : -0,20
0

In zona respectiva

nu s-a putut

nici un deranjament

VI As. Proemincnte

mamelonare

sub buz{1. G~nu~iu-negricios. izolate

0,18 m. In afara

160

slrachinii evazalii I D. Bruna. Dimensiuni mici; - slraehina evazala I D, cu decor caneIat pe interiorul marginei. G'lneluri ~ (?) ; - slrachilld I As, cu caneluri oblice (lc). Dial1l. gurii : 0,16 m; - doua torti de ce$cll/d II B de la doml exemplare diferite. Una este a.s. ; - toarta e de can a ; - toarta ~ de cand; - vas pilliecos decorat Cll un ~ir de cercllIcte imprimate la baza gitului (fig. XIV/5). Dimen~
s-au mai gasH fragmente

TUMULUL strat. Partca jumiitatea s-au gasit

11 -

din bolovani intinsa de tip erau

de marime

mare

~i mijlocie, locului s-au

dispu~i

pe un

singur m. In Nu unde

superioara

a bolovanilor,

m; solul antic, la : -0,29 din care 1a3• In centrul

m; pietri~ul aluvionar, a scos gasit movilei

la : -0,45 bolovanii.

de N a mantalei oase calcinate.

se observa

zona

proprietarul

PI. XXXVI
161

N4

1\1 I, eu inventarul

pe sol, pare a fi fost Fragmcnte ccramice

cit iva carbuni.

mai cu seama

in zona deranjata

~i in V-ul tumulului

c. 416

Ferigile
s-au gasit eioburi spre fund. eaneluri ghiulara Bruna. 6can din doua vase pintecoase 2(7,8). 1 strachlnii eoazala I D. Aspect tipic. tipic. 20

Catalogul descoperirilor
%"
mai ales din decor eu Tum. TUMULUL tca superioara 94 a suferit Mormlntul, de bronz pe
0

94. Mantaua mult

era alcatuita

din bolovani

de marirne Ia:

mijlocie,

dispusi pe un singur aluvionar, la:

strat.

Par-

Dimensiuni

mijlocii.

ceasca II A2, cu toart a cu buton

"'s' Aspect

Pare a fi avut

a bolovanilor

sc afla la : -

0,18 m; solul antic,

- 0,30 m; pietrisul a movilci

- 0,43 m. 3 bratari deranjata, cit si 0,14 m; izocu ~i

crucise (2). 20 %, mai ales din part.ca interloarii. Duuensiuni mijlocii. 3 - bulan eu extremitatea trluny. In aceeasi zona ~i cite va fragmente de la 0 alta ceasca II A. 4 - cescuta II B2, cu toar ta cu buton ~1' 30 %. Inalt.: 0,036111; diam. gurii : 0,042 m. 5 - can a cu doua terti il sau e. Briu la baza gitului. ApucaAspect vasului. grosolan, Inalt. Slip brun-deschis. Proeminente presupusa 40

de pe urma

radacinilor. s-au gasit carbuni, (b -d). multe (3). 1 Nu s-au gasft oase calcinate. fragmente strachitui ceramice. strachinii eoazata I D. Fara In marginea dccor. Bruna de SV a turnulului, alit in interior gurii:

N5 PI. XXXVI

cu inventarul

pe sol, era de tip 1.12, In zona centrala se aflau

(a) ~i margele

de fier ~i bronz unui vas borcan gurii: circa

tori sub pintece.

%,

mai ales fragmente Pasta vas mare ~i mijlocic.

mici,

Inaltime cu decor

presupusa

: 0,40 m. Briu

zona de circa

0,70 m diam.,

In marginea

de N, in zona 50 %. Diam.

cu

toarta.

Toarta

Iipseste.

la baza gitului. 111.7 20 Brun.

flna, Brun lustruit. plntecos, Inalt. : 0,40 111.8 presupusa Printre a.s. tum. capac mantaua

Urme de a.s. 30 %, 4c pe umar. vas mare pinlecos 0,50 m. 9 s-a mal gropii urnei,

s-au gasit fragrnentele in exterior. Marginea late din: scctiunea Inal]. : 0,059 m. 3 rasfrtnta. - strachitui rornboidala.

din toate intrerupt -

zonele

: 0,25 -0,30

20 %. Diam.

0,25 m. 2 -

I A2 (pI. 117). Bruna. presupusa

de proernlnente cllindrice

la baza gttului.

%. Inalt,

presupusa mijlocii.

vas borcan.

Proeminente 20 %. Inal]. sint

vert. sub buza. 20 %. Inalt. presupusa I A2, cu caneluri (pI. XXV/9).

: 0,20 m. 4 -

vas plnlecos. de bronz rotunda

cu decor Gb. Brun-roscat. gas it, izolat, un fragment m;

30%, mai ales din partca sub buza, Aspect struchirui de : -

superioara

: 0,45-

Brun-roscat, Capetele e-

: 0,40 m. In afara aces tor vase, s-au mai gasit fragmcnte oblice (lb) ; abriilarii

vas borcan cu brlu crestat

tipic. 20 %. Dimensiuni lntr-o groapa

aceste fragmente 92. Fundul (11). In gura

I A2 mare. A.s. ; - strachitui (pl. XX V /10). a marqica fragment

canita. a - bratara
de bronz rotunda. cu sectiunea btubulara

I A2, cu eaneluri

obliee (1b). Puternic ce perfora cu

0

usor suprapuse de fier slmilara

M II era de tip 22S' Urna se ana la -0,48 sprljlnita s-a gasit Intrcaga Luciu de
0

(10) a fost depusa (12) cu toarta carbuni

cu capetele ascutite forma bitron-conica. TUMULUL Partea superioara

de bratari: de bronz cu sectiunea

2 ttuirqele de fier de de bronz.

diam. gropii era de : 0,27 m. Urna era acoperita se afla urnei can
0

strachina

cu cele doua de mai sus. d de marlme

nuirqicii

piatra, 10 -

cescuta

rupt.a ritual.

Gura

urnei era sparta. a fost astupata

Fundul

st.rachi nii capac luati din man95. Mantaua a boiovanilor era alcatuita se afIa la: din bolovani m; mijlocie sl mare, m; dispusi pe doua straturi. la : -0,44 Tum. m. 95 are -0,18 solul antic, la : -0,34 pietrisul'aluvtonar, unui pom fructifer.

In interiorul

printre

~i oase calcinate.

Groapa

eu bolovani

tau a tumulului.

; unele fragmente

IV B2, cu decor splralic 4a1, cu doua torti y (pI. IX/8). Bruna. Slip putin lustruit. s-au descompus la demontare. Inalt. : 0,29 m; diam. maxim: 0,225 rn , 11 - strachirui gurii : 0,255 m; lnal]. : 0,115 m. 12 Inalt, cap cescula II B2, cu toarta diam. gurii: (pI. V/28). rupta, 0,125 m. de rupt ura a tor-til. Intreaga, buton (!e t orr t a rcprcze nt tnd : 0,087 m; de cerb

1 Ba (pl. 1/20). Aspect tipic. 80 %. Diam. brun-lnchis. In zona Urme de a.s. in zona 92 s-a gas:t un tum.

Nu a suferit de cit un usor deranjament, un M sec un dar (~I II). M I, de luptator, tarul SV metalic eompus pe
0

in margine a de S, datorat pe sol, era apropiat de lupta gasit, tipului

radacinilor

N5 PI. XXXVI

cu inventarul

1(12' In zona centrala (b), 6 bra!ari cite

0

a movilei s-a gasit inven(c) ~i

0

din doua

grupe : cutitul

(a), teaca deosebite,

de bronz

fibula

(d). La marde s-au Aspect DecoruI tortii.

de acestea,

zona Intinsa,

erau rasplndite zona s-au spre marginile

un cereel de bronz

(e), 49 margele gramada grupul

de sticla

(g) ~i doua (a-d)

N5 XXXVI

gele de ficr (g). In aceasta TUMULUL Parte a superioara lor fructiferi. M I, de luptator, gastt carbuni, I A2. Bruna. obisnulte. 30

din urrna

de oase calcinate ~i podoabe

~i una

Pl.

93. Mantaua a bolovanilor

era alcatuita se observa

din bolovani

de marime

mijlocie si mare, dispusi pc un singur strat. Ill; piet.risul aluvionar, intre la : -0,42 m. probabiI, altele, de radaclnile de SE a tumulului cescuta (2), 10

carbunl. gasit tipic, III

Ceramica

se afla rasplndita strachlna

de SV ~i S. Ltnga strachitui evazala

de arme

se afla la : -0,20

Ill; solul anlic, la : -0,30

fragmente

dintr-o

evazat a (1). 1 4a2). Aspect

eoazata IV, cu incizii crucise IV, cu decor spiralic gurii: toarta. dar nelustruita.
0

(2) pe margine.

In zona de V ~i SV a tumulului

un ":'~"U1jament pricinuit, a fi fost de tip unei strachinl de NV, deranjata. ce§cutti. pintecoasa toarta. Dimensiuni

pornis-au ceased

20 %. Diam. B, cu caneluri %. Inalt.:

gurii : circa 0,30 m. 2 (probabiI pc ptntece diam. 30 %. Inalt. vert.

stracliitui

in relief pe margine. Urme de a.s. la Bruna. 30-40 baza

nu a putut eu inventarul de zabala pe sol, pare la3• In [umatatea psalie (a) ~i fragmentele (1). Fragmente Nu s-au gaslt mijlocii. 4III, cu caneluri dintr-o 40 -50 neteda

fi reconstituit 0,18 m;

tipic. Suprafata

20 %. Diam. neteda can a cu

circa 0,28 m. 3 Toarta lipseste.

cea§ca ptntecoasa Supraf~ta Dimensiuni de con-

(pI. VII/g). maxim. presupusa

: 0,31 m. 4 -

(3) ~i un vas plntecos

(4) s-au gasit in [urnatatea gurii : 0,29 m. 2 -

oase calcinate. vas mare plniecos, lntregi. izolate -

strachina

dar nelustruita. intregi. acestor

: 0,25 m. 5 izolate

vas plniecos. -

Brun-ccnusiu.
-

%; fragmentele

20 %. Diam.

vert. Bruna.

20 %. Dimensiuni Briu pe git,

nu s-au putut mario In afara servare spatiul yare ting : rupt; buna. dintre

Inalt, presupusa
Dimensiuni

: 0,35 m. cuiit

vas borcan. din:

30 %, mai ales din partea

inferioara.

ceascii II A. A.s. 20 %; Iipseste m. In afara crucise fara decor; accstor

vase, s-au mai gasit cioburi mario a -

sirachina I A2;
reprezinta

strachina I A2, cu caneluri

pe miner. piesei. Starea adlnc incise, ele se distransversale este (pI. XXV /2) ; este realitncrucisate de fier (pl. 49 m; slnt

sub buza, Brun. pus a : 0,40-0,50 el'azala I D. ProbabiI se terrnlna rczultate manson, cescute

Unele fragrnente slnt a.s. 40 %, mai ales f'ragmente (2) pe margine. Tehnica canelurilor decor. haturi

mici ce nu s-au putut fragmente mici; urmele poarta intre nu a putut Dimensiuni

vase, s-au mai gasit, pe solul antic,

de la : -

Inalt, presustrachina
etrazalii

oblice. Brun cenusiu.

de fier (pI. XVII/20). Decorul fine. Urme de ardere Linga umfhitura usor ingrosate

Urme de ardere pe toata supratata

Lung. : 0,157 m. b ele fiind umplut 0,15 m.

C-

teaca de fier (pI. XIX/8).

llnll transversale

I D, cu caneluri

fi deflnita ; -

stracliina

cu incizii foarte 6 bratari tngrosate. romboidala, -

Stare de conserIntre

sirachina euazata I D, fara

In [urul la cald, gaurilor Rezult.a pastrarea pentru directlei

strachina

I A2, a.s. ; manson, lntr-un

buna, Lung.: -

de bronz ~i doua verigi de fier prinse unele de altele. terminal a se observa ~i tncrucisate (pI. XXV/3). Unul

to ar ta de ceasca pintecoasa printr-o de pe urrna desigur tot

III. A.s. a -

psalie de zabal« de fier (pI. XXII/11). se observa Psalia arabil, ca unealta consta ce a servit de lovire. pentru

Unul din capete este latit ; celalalt eirculare ale unui fixata perforare se ana

bratari: de bronz

eu capetele

cite 3 striuri

umtlatura. pertorarll in marginea

(pI. XXV/6); bratara

briiiari: de bronz

cu capetele

din capete

bralara de bronz eu sectiunea de bronz cu capetele Unul ede fdin capete rugina (pI. bra!ara

cu capetele lncrucisate. braiari: de bronz

Unul din capete este rupt clrculara Acul Slabe mare.

de fier, care usura bolovanii

urme slabe de arden>. (5) ~i ale unci m. Nu s-an Aspect Nu de proe minen tc -0,20 sl -0,25

tngrosate

sl modelate celei dinainte 8). d Gapetele

in forma de cap de sarpe cu sectiunea De corpul de bronz. de sudura, albastra de sticla din capete (pI. XXVj7). arc de fibula, Pe unul locul

(pI. XXV /4). Decorul sl cu capetele ~i piciorul urme ei slnt prinse : se gasesc trei

* :\1 II, situat

gasit oasc calcinatc. grosolan. Brun

de NE a tumulului, rnantalei ~i alaturi, un ~I secundar

din fragmentclc
;) --

unui vas plntecos Brlu intrerupt

~1

zat prin incizii. (pI. XXV/5); puternic XXIII/12). (pI. XXVI/4). -1 margea atacate

estc rupt; XXVI/7,

(6), gasite printre

in pamtntul

asernanatoare de bronz.

2 verigi

Presupunem

de tip 2.12,

vas pinlecos.

stnt rupte 9-

l a baza gltului. Brun. 30 %. Inal]. presupusa In zona tum. 93 a fost gasit,

: 0,40 m. 6 -

cesculii II B2, cu toart.a agricolc,

cu buton

(pI. VI/16).

ueriqa-cercel oerlq«

tesite.

striuri

transversale 0,016 Unele

roscat, A.s. 60 %. Inalt. : 0,04 m; diam. gurii : circa 0,05 m.

cu prilejul 0,149 m). lucrririlor un /r'[lor bipen dc fier (pI. XXVII/7). (lung.:

de fier (pI. XXVI/6). de fier, din eare : intreagii. Diam. : circa

Se observa

de ardere.

marqele de sticla ~i 2 margele de sticla albastra; albastru deschis (fig. 22/2).

1 morqea de sticla 42 margele

Rupta, Diam.: (fig. 22/1,3).

Diam. : 0,01 m; 0,007 m; -

3 marge Ie de sticla

eu oehi albastru albastre

inchis pe fond

162

poartii

urme sigure de ardcrc

163

F erigile
Iragmentaro. 3 slnt calcinatc. Diam, mcdiu : 0,005 Ill; ~.2 marqcl« bitrouconlcc tic fier. Slahc urme de ardcrc. Ruginitc. Diam.: 0,011; Ill. }[ II era situat ill margine a de E a t umulului. Intr-o groap{t ce perfora mautaua de pamlnt sl, probabiI, numai tangential, mantaua de bolovani, se afla, cu baza la -0,48 Ill, partca inferioarii a unci urne (6), printre Iragmentele careia se .gaseau clteva oase calcinate. Groapa, care tala solul antic al turnululul, nu a putut fi observatii de la suprarata. Datorlt a procesului de tasare, holovanii mantalei au acoperit zona gropii }l II. Este probabil ca s-a folosit drept urna doar partea Interioara a vasului pintecos (6). Nu s-a gasit nici un fragment din [umatatea superioara. Remarcam de asemenea ca [umatatea pastrata a urnei era puternic a.s. Avem deci de-a face cu 0 variant a a tipului 2a2• 6 - vas mare pintecos. A.s. in tntregime. 40 %, lncluzlnd [umatatea inferloara, Inalt, presupusa : 0,50 - 0,60 m,

C aialogul

descoperirilor

TUMULUL 98. Ingramadire de bolovani, consttnd din 4 grupe de pietre de nuirime mica ~i mijlocie, la -0,18 m, reprezenttnd resturile mantalei unui tumul eomplet distrus. Aeesta pare a fi fost de forma ovala, eu diam. mare de circa 2,50 m. NlI s-au gaslt oase ealcinate sau carbuni, Printre bolovani se aflau clteva fragmente din: - vas pinteeos (cana ?). Dimensiuni mijlocii; - uas borcan. 3 Iragmente. Dimensiuni marl. TUMULUL 99. l\Iantaua era alcat.ull a din bolovani de marime mijlocie, rasfirati, dispusi pe un singur strat. Partea superioara a bolovanilor se afla la: -0,20 m; solul antic, la: -0,30 m; pietrlsul aluvionar, la: - 0,40 m. Intreaga zona a tumulului era Invaluit a de radacinile unui nuc batrln. Acest fapt a rasflrat bolovanii, dar nu a afectat inventarul mormintului, prezcr vlndu-l chiar impotriva deranjamentelor agricole reeente. l\I I, de luptator, cu inventarul pe sol, era de tip 1a2. Conditiile bune de conservare ne fae sa-l consideram ea cel mai reprezentativ pentru tipul respectiv de morminte. Invcntarul sc afla exclusiv in [umatatea de SE 3 movilei. Pe 0 zona ovala de circa 1 m diam. mare se afla grupul ceramic (fig. 7/2), constind din fragmentele a trei strachinl (1-3) ~i a doua cesti (4,5). La V de acest grup, in irnedlata apropierc, se aflau putine oase calcinate, carbuni sl grupul de arme constlnd din: un virf de lance (b) ~i un cutit de lupt a (c) infipte, pe toata lunglmea lor, in pamlnt. Tecile de fier ale celor doua arme se aflau pe sol alaturi de anna respectiva (d, c). Ceva mai spre NV zacea, pe sol, un top or de Iupta (a). 1 - slrachitui eoazolii I Da4, eu coaste (4b) pe margine (pI. II/17). Brun-inchls In interior ~i exterior. 70 %. Diam. gurii: 0,32 Ill; lnal]. : 0,175 m. 2 - sirachina 1 At. Brun-lnchis, 70 %. Diam. gurii : 0,22 m; inalt.: 0,09 m. 3 - siractiina I Aa. Brun-inchis. 70 %; Iipseste fundul. Diam. gurii : 0,19 m. 4 - ceasca II A1' cu toarta cu buton 0(2' Fragmentele de toarta nu au putut fi prinse de corpul vasului, llpsind cioburile de legatura. Aspect tipic. 60 %. Ynalt.: 0,06 m; diam. gurii : 0,15 m. :; - Ce'l§ea II AI' cu eaneluri largi spiralice (5a), cu toarta cu buton 0(1 (pI. VJ7). Aspect tipic. 30 %. Inal], : circa 0,18 m; diam. gurii : circa 0,25 m. In marginea de S a tumulului, deci la circa 1 m departure de grupul metalic, s-au gasit cite va fragmente izolate de la : - slrachinii evazat6. I DaI, cu caneluri crucise (2) executate in tchnica [3. Bruna in interior si exterior. Fara luciu. Sub 20 %. Diam. gurii : circa 0,26 m ; - canii cu 0 toarta Il. Corodata. Rosie-caramizie. Dimensiuni mijlocii. a - toper bipen de fier (pI. XIX/12). Se observa putine urme de ardere. Starea de conservare buna, Lung. : 0,145 m. b - virf de lance, de fier, cu sectiunea frunzei Ientlculara. La baza tubului de Inrnanusare se observa 3 linii transversale incise. Tubul este prevazut cu 2 gaurele pentru fixarea cozii de lemn (pl. XX/6). Urme de ardere pe toata suprafata. Starea de eonservare buna. Lung. : 0,289 m. e - euiit de fier (pI. XVII/18). Capatul mlnerului este indoit. NlI se observa urme de arderc, Starca de conseryare proasta. Lung. : 0,237 m. d - ieacii de fier, decorata partial cu grupe de cite trei linii transversale incise. Capatul Ingust are marginlle putin lngrosate (pI. XIX/2). Urme de ardere pe toata supratata. Atacata de rugina, Lung. : 0,099 rn. e - teaca de fier, decorata cu 0 banda de trei linii transversale incise. Capat ul larg are margine a zlmtat.a (pI. XIX/3). Poart a urme de ardere. Atacata de rugina. Lung. : 0,111 m.

N5

XXXVII

M6 PI.

N5

TUMULUL 96. lngramadlre de bolovani la -0,15 m, reprezent.ind resturile mantalei unui tumul complet distrus, Mantaua de pietrc pare a fi fost de forma ovala cu diarn. mare de circa 5 m. Printre bolovani s-au gasit fragmente de carbune. Nu s-au gasit oase calcinate. Presupunem un morrnlnt cu inventarul pe sol. - sirachina I A2. Bruna. Dimensiuni mijlocii; -ce§cuta II B2. Bruna. 50 %; toarta pare a fi fost rupta, lnalt. : 0,045 m; - cescuta plnlecoasii III. Un slngur fragment. Dimensiuni miniaturale; - catui, Bruna. Unele fragmente poarta urrne de a.s. Dimensiuni mici. TUMULUL 97. Mantaua era alcatuit.a din bolovani de rnarime mijlocie, dispusi pe doua straturi. Partea superioara a bolovanilor se afla la: -0,19 m; solul antic, la: -0,32 m; pietrisul aluvionar, la: -0,45 m, Marginea de S a mantalei nu a putut fi degajata din cauza radacinilor a doi pomi fructiferi. Marginea de N ~i NE a suferit de pe urma radacinilor ~i a lucrarilor agricole. 1\1 I, de luptator, cu inventarul pe sol, era de tip 1a2• In centrul movilei se aflau, depuse gramada, inventarul metalic (a-g), carbuni ~i oase calcinate (fig.7/1). Fragmente ceramice s-au gastt mai ales la N ~i NE de acest grup, In zona deranjata. La S de grupul metalie s-au gasit doar fragmente dintr-o cana (3). 1 - ceasca II A2, cu decor similar vasului 2 din tum. 1. Lipseste toarta. Aspect tipic. 20-30%. Ynalt.: circa 0,09 m; diam. gurii: circa 0,15 m. 2-strachina I A2• Bruna. 20%. Diam. gurii: 0,20 m. 3 - cana cu decor spiralic 4al, cu una sau doua tor ti. Tor-tile lipsesc. Dungi oriz. in relief pe gil. Luciu bruno Pasta fina. 20 %. Dimensiuni mijlocii. 4 - strachina I Al (pI. 1/1). Brun-roscat, 60 %. Diam. gurii : 0,16 m ; Inalt. : 0,082 m. 5 - stracliina I As· Bruna. 60 %. Diam. gurii : 0,15 m ; tnalt. : 0,08 m. 6-vas borcan VI B. Brun-cenusiu. Proernlnente plate sub buza, 40 %, mai ales din partea superloara. Inalt. : circa 0,22 m. - strachirui evazatd I D, cu coaste (3b) pe margine. Un singur fragment caracteristie. Dimensiuni m:ijlocii. - uas borcati (pI. XII/14). Proeminente mamelonare. 30 % din parte a superioara ; inalt.: 0,21 m. a - [i bula de bronz, eu piciorul in forma de scut beotie. La baza placil piciorului se observa un grup de 4 proeminente exeeutate "en repousse". Decorul este realizat prin incizii (pI. XXIII/6). b - piesd de ceniurii, de bronz, ajurata. Decor din cercuri concentrice incise (pI. XXIV/1). Pe revers s-au observat fibre de carbune prinse de placa de bronz. b - fragment din partea inferioara a unei piese similare (pI. XXIV/2). e - Ian] spiralie ("saltalcone"). Multe fragmente care puse cap la cap se lnsirule pe o. Iunglme de 0,90 rn. Este de presupus ca lnlttal Iung. lantului sa fl fost n.ai mare. Diam. : 0,009 m. d - veriga de fier. Puternic ruginita. Diam. : 0,045 m. e - briiiarii de bronz cu sectluneo plan-convexa, cu capetele lngrosate ~i Incrucisate (pI. XXV /17). f - 2 Iragrnente de bratart: de bronz cu sectiunea plan-convex a (pI. XXV /22). II - culil de fier. NlI s-a gasit la revizia materialului. Fotografiat "in situ" (fig. 7/1). Putln atacat de ruginii. Lung.: circa 0,25 m. * M II era situat In marginea de ESE a mantalei. La - 0,25 m s-au gasit, printre bolovani ~i alaturi, in parnlntul negru vegetal, Iragmente dintr-un vas mare (7) ~i 0 cescuta (8). Nu s-au gasit oase calcinate. Presupunem un ~I secundar de tip 2a2• 7 - vas mare pinteeos. Brun-ro~cat. 30 %, din to ate zonele vasuilli. Ynalt. presupllsa : 0,45 m. 8 - ee§cll/tl II Bt. Brun-deschis. 60 %. Ynalt. : 0,038 m; diarn. gurii : 0,06 m.

N6 PI.

XXXVII

164

* M II era situ at In afara mantalei de bolovani. Aiei s-au gasH, la - 0,28 m, Iragmente din mai rnulte vase, mai ales ale unui vas plntecos (6) ~i ale unei strachtnl cvazate (7). Nu s-au gasit oase calcinate sau carbuni. Presupunem un 1\1 secundar, distrus, de tip 2a2. 6 - vas mare plnlecos Y A2, eu eaneluri crucise (2) pe umiir, executate In tehnica [3 (pI. XI/14). Brun-Inchis. 30 -40 %, mai ales din zona mijlocie a vasului. Inal]. presupusa : 0,50 m. 7 - strachitui eoazalii I Db2• Pe interiorul marginii, triunghiuri hasurate executate cu caneluri [3 (pI. XIV!7). Bruna in interior si exterior. 30 %. Diam. gurii : circa 0,35 m; lniil], : 0,15 m. In aceeasi zona s-au mai gasit fragmcntc izolate de la : - slroch itui I A2, mica, cu proerninente oriz. perforate, alternind cu procmlnente vert. ; - cando Un fragment cu 0 proerninent a in forma de corn (pI. XIV/8); - vas plniecos (canii ?), cu caneluri oblice pc pintece. Corodat ; - butoti discoidal Il (pl. Y/21). Decorul de pe disc incis. Corodat ; - vas plnlecos, cu brtu alveolar la baza gitului ; - pas borcan plntecos, cu ,1("('01' realizat prin aglornerari de proe minente marnelonare (pI. XIV/9). Nu slnte rn siguri dacii apartine epocii tirzii hallst at t lene sau est e anterior r-i; -- CN1§Cll ;tpar\inind culturii Verhicioara V. Un fragment de haz't de loarlii, cu decor iucis.

165

Ferigile

C aialogul descoperirilor
TUMULUL antic, in jurul tumulului) a suferit una din si -0,19 mai putin provocat 100. Mantaua mormintului de pe urma era alcatuita principal. lucrarilor (d. din bolovani Partea agricole (*M III). la :-0,25 sau a de marime m; tasarii. pietrisul Situatla de mica ~i mijlocie, era la: ingramaditi -0,15 la: -0,43 a movilei se pe solul 100 est.e un de SV IJ cana IV Bl, eu buza la exterior, ;spiralice prag mult cararnizie ingrosata, eu doui'l tor] i y eu decor 3e (vezi margine vasul 10 din din: tum. sub 75). CeatiCa buza. m.

K4

Fig. 10/6

gropii

superioara

a bolovaniIor

m (Ia mijlocul m. Tum. tum. constata

Brun-roscata Grosolana La baza

in interior.

In acecasi

zona s-au mai gasit fragmcnte in interior; vas plntecos

izolate

m (Ia margine); de la FerigiIe

solul antic,

aluvionar, NE

II A2, cu caneluri gltului,

(5a). Aspect crucise de

tipic. Luciu putcrnic (2) pc plntece vert.

de ceasca sau cana. Bruna. (V Al ?). Briu Inal!. presupusa : 0,25

arheologica M secundar

a acestui

carui cu canelurl intrerupt

(pl. XIV/10); perforate.

cele mai bune

mai sus p. 153). In [umatatea

proernlnente

Brun-rosiatlc. mica,

deranjament

de un M secundar

Tum. 100 mai avea un

in marginea ca mantaua

(M II). Tinlnd seama de diY,fensiuniIe urnei din a tum. 100 era eu eel putin 0,60 m mai tnalta M I, situat adlncime: pietre bolovani In urna cu gura asezata mantaua circa 1incise. Intreg, eoazati: o parte vas -0,65 exact in centrul movilei, m) se afIa un vas mare marimi Datorita ~i forme, tasarii,

*M

III (tnalt. : 0,80 m), este de presupus dectt solul actual. sapat.a (1), ce serve a drept in spatiul dintre a umple peretii urna, Acesta

de pamtnt : 0,40 m ;

TUMULUL superioara locit (-0,30 In accasta

101. Mantaua se ana

era alcatuita la: -0,15

din bolovani

de marirne

dispusi

pe doua vegetal ca

straluri. urrna era

Parte a nemijs-a de

a bolovanilor m). Tum. zona. Intreaga

-0,20

m; solul antie, 101 a fost tum.

la : -0,30 dernontata.

m; pietrisul Solul Presupunem

aluvionar

era de tip 2al. In groapa pinteeos

de la nivelul antic (diam. era asezat

101 era situat [umatate folosindu-se

pc un grind construit de NE a tum. la constructia

din pletri s aluvionar. 100 ~i 72 din imediata

inexistent

pe mai multe golul respectiv. evazata (2),

demontarea a caror manta

XXXVII

.J 4 PI.

plate, depuse pe fundul de diverse se aflau in jos. putlne

gropii. De asemenea, anume fara fundul Groapa

vasului

~i cei ai gropii se aflau asezati cu 0 strachina

alesi pentru strachinti

in modul

eel mai potrivit

Iacut in antichitate, piatra a fost gasita 1\1 I, principal,

piatra intacta,

apropiere,

oase calcinate,

nici un alt inventar. urnei,

Urna era acoperita (3). In jurul

eu inventarul stractiina

pe sol, era de tip oase calcinate

la. Configuratia ~i carbuni. cu trei

mormintului fragmcnte crestdturl. oblice Sub

nu mai poate ceramice tipic. fin

fi reconstigasit slabe in de

a cazut in interiorul de 0 lespede Peste aceasta

urnei. Sub margine a strachinil-capac, gropii, pe solul antic, de pamint ~i apropiat neteda 0,14 m. 2 se afIa de de 0,60 m, lata

t.uita. In partea
partea a.s. circa 20 Decorul

de SE s-au gas it clteva gurii: 0,295 m, 2 circa din: Pasta

Putine

s-au Urme

pe 0 piatra de bolovani mare Prag

~i sprijinita a tumulului. Pe

de peretii pe bolovanii exteriorul

se ana 0 cescuta

de NV. 1 -

I B3 (pI. XIV/15). cea§cd Brun-roscat 0,20 - 0,22 m. disparate. eu un margine Supratata cand

Proeminente la exterior, 3decor vasului vas lnalt.

Aspect foarte

era acoperita din manta.

de gresie alba, Iunga se afIa mantaua relativ diam. strlmt

%.

Diam.

II All' In interior bruna piniecos

cancluri

redate Dunga al tum. urme

(pliseuri). Inalt. : oriz. in 101 s-au forma de a.s.; Partea

0,30 m, care se sprijinea plntecos, la baza gitului, a vasului diam. spiralic

a tumulului. de pintece strachitui

nu a putut diam.

fi reconstituit. gurii: izolate

in interior.

20 %; toarta lngrosata. antic dispuse

lipseste.

marginei neobisnuita diam.

tngrosate (pI. XI/6). maxim:

sc vede un decor realizat Fundul Brun-deschis. 0,36 m; Supratata fundului:

din linii oblice crucise dar nelustrulta.

0,12 m;

V B. Marginea din ineizii de a.s. late,

lntrerupt
0

de proeminente 0,20 m;

cilindrice.

relief pe git. Slip bruno 30 %, fragmente mai gasit - 2 torti superioara slnt

presupusa

: 0,30 m. Pe nivelul

da partu

inferioare Inal!.:

curbura gurii:

fragrnente

realizat

in banda

sub

0,42 m;

de ghirlande

(pl. XIV/14). dintr-o

Iina,

este brun Inchis. In interior situata

se observa

I Dbj, cu decor din fragmente M II, de tip pentru

s-au descornpus

la demontare.

in relief (4aa) (pI. 111/13). Aspect tipic. Intreaga; multe Iragrnente de margine Diam. gurii: 0,37 m; inalt.: 0,13 m. 3 - cescuta II Ba. Brun-Inchis. 70 %; la demontare. (4). Baza Toarta urnei astazi rupta ritual. Inalt. : 0,063 m; diam. gurii : 0,074 m. in mod dar In momentul 4cum bolovanii sapat.urilor, vas piniecos, strachina au m ~i este de presupus ca partea noi nu cu marI Ae. • (6) In marginea de SV a tum. 100. Se vedea nivelati'l.

e: de cana. Aspect a bolovanilor in notele reprezenta

grosolan; aglomerare

de cand cu urme

M II consta

inform a de bolovani, 0,20 m. Sub pietre Presupunern puternice. intorma Nu au fost gasite

la 0,20 m S de margine a mantalei. unei strachini sirachitui materialului. 0,105 m. de tip 4. 4 studiului Lung.: Iragmente urrne la circa

s-au descompus

se afIa la de sapatura. Urrnc

0

s-au gastt fragmentele insa cu prilejul de rugina. s-au gasit situat.a

(4) ~i un cutit.as I. Fragmentele aculitas

2aa• era situat

de fier (a). Nu s-au gasit semnalate :\1 III mantalei. gasit toarta de fier (pI. XVIII/17). Baza

oase calcinate. de ardere

un 1\1 secundar

fost Inlaturati superioari'l am gasit

a face loc unei urne In mantaua decit fragmente

se afIa la -0,16 complet

a ei se continua in zona respectiva desigur

de pamtnt cioburi

Slab atacat

din fundul,

plntecele 30-40

~i gitul urnei. Clteva fragmente oase ealcinate. %. lnalt.: . circa 0,35 m. 5 -

de st.rachina

aglomerare

de bolovani un 1\[

rasfirat],

0,40 m V de marginea dintr-o cana (5). Nu s-an

0

(5) se refera

la capacul

urnei. Printre

s-au gasit citeva

bolovanilor

se afIa la -0,25 Presupunem Iina. In{tlt.: alcatuit.a solul antic, circa

m. Sub bolovani secundar bine Supratata 0,30 m.

ginea lngrosata ~i apucatori sub pintece. Hosu-caramlziu. Brun-roscat, 20 %. Diam. gurii: circa 0.14 m. * M III situat in tumulului pentru consta dintr-un de NE nurnar mare de fragmente, la -0,15 margine a a tumulului,

oase calcinate ex (pI. IX/2). supcrioara

sau carbuni, a vasului. 102. Mantaua -0,15 demontate izolale m;

de tip 2a2• 5 Slabe

cana IV B!, cu decor 6a, cu

de a.s. 40 %, mai

Slip bruno Pasta

lustruita,

ales din

majoritatea

provenind ealcinate.

de la un vas mare pintecos Presupunem un 1\1

[umatatea

m. Se vedea cum au fost dislocati

bolovani ' din mantaua secundar vanilor tum. TUMULUL se afla la: 102 au fost respcctiva i nventarul din bolovani la: -0,25 Intreg cu tum. la : 1 de marime m. Tum. centrul mica ~i mijlocie. Partea superloara de pietrls. a boloIn zona a cu (3). 102 era situat ~i jumiitatea nu mai pe un grind poate

a face loc vaselor

respective.

Nu s-au ,!gasit oase

de tip 2aa. Tot in zona *M III s-au gastt numeroase Irugmente de la alte vase, printre care 0 struchina (7) care ar Ii putut reprezenta capacul vasului (6). Restul fragmentelor se refera la doua cani, la un vas plntecos si la mai multe Gum fragmentele tum. lucru 100 s-a luat vase mici. Rernarcam mai multe Iragmente ale unei cani (8) atcstate fragmente de piimint, 75, se gasea a tum. 100 100, ~i in tum. 75 (d. mai sus p. 150 tum. 75, 1\1 I, vasull0). din tum. pamint In tum. 100 s-au gas it doar clteva in zona fostei printre mantale tnvecinati, dc margine sl, poate,
III

solul vegetal

era aproape

inexistent.

de N a mantalei In marginea cu coaste tipie; 3vas -

de bolovani era de S a mantalei, pe margine

in mod similar care se refera slrachina catui cu Urme

101. Morrnlnt.ul

fi reconstituit;

XXXVII

J5 PI.

de fund.

pe sol, probabil mijlocii ; in interior vert; crucise

de tip la. Nu s-au gasit oase calcinate I A2, cu caneluri

0

sau carbuni, siracliina

100 se aflau din tumulii t.inind superioara arat.lnd seama

este de presupus in marginca de mantaua coroboreaza unci

ca la constructia spre E. Acest de bolovani momentul noastra recente. din

Ill,

s-au gi'lsit fragrnente A.s. Dimensiuni II A2• Decor III eu eaneluri nente

strachina evazald
oblice ; in bcnzi lustrult. mari. doar

1 D, probabil crucise. Aspect Pasta oas plnlecos ;

care ~i din t.urn. 75 aflat la circa 10 fiind acoperita eoneluzie

I _,\. A.s. pina la coroziune ; cesculii borcan fin{t. Urrne de a.s.; cana

ceascii mare

este lesne de lnteles, respectiv, vasului stratigrafica,

dt vasul LO din tum. a ciinii respective ca mantaua tum. de pamlnt 75. Aceasta

manlalei declt

realizat 2-

din pliseuri toarta

fine, dispuse Urme

piniecousii cu proemi-

a tumulului depunerii facuta tumulii 50-60%.

partea

de parntnt. Observatia periodizarea categorii ca gurii: mal

B, cu caneluri cllindrlce TUMULUL

ex. Slip brun

are deci valoare la capitolul tnvecinatt. Inalt.

100 este mal rccenta apart.ine trebuie

(2) pe pintece.

Slip grosolan. slabe

de a.s.;

10 din tum. respectiv Faptul presupusa

75, deei declt izolate

sub margine.

de a.s. Dimensiuni se past reaza alcatuita a boiovanilor

(cf. mai sus p. 37), dupa din zona

Ill.

care tum. a tum. 6-

De asemenea,

celelalte

fragmente

*:\1 III direct.

explicate

provenind circa 0,27

103. Din mantaua mare strat, de circa Partca

de bolovani 3,80 m. Era superioarii

cit.eva

gramozi, de marime

care

s-ar

putea

inscrie dispusi, -0,26 m;

K5 167

nu a fost ins a verificat : 0,80-0,90 7-

vas mare plntecos tipic.

V Ba, cu decor 4c. Brun-roscat, 20 %. Diam.

Intr-un probabil,

oval eu diam. pe un singur

din bolovani

mica ~i mijlocie,

strachitui

I B1. Aspect

se ana la : -0,18

m ; solul antic, la circa:

Ferigile
pietrisul aceleasi putem evident, fragment; fiecare; Inalt, Aspect aluvianar, ratluni spune la: -0,38 la tum. -0,40 79 (d. m. Nu se poate preciza pe cu siguranta s-au tipul gasit oase intreaga la : ~i spirala caneluri
0(3'

C aialogul
momentul calcinate a principal. I A2, I A2. (Sa), demontaril. sau movilei. Presupunem Ceramica, nu 0,14 m; 0,32 m; strachirui strachitui crucise vert., nelustrui I A2, cu caneluri oblice. Diam. gurii: 0,24 m; strachina I B3. Diam. gurii:

de seo per irilor

circa

expuse

mai -sus p. 153). Nu pe solul antic, sau despre

carbuni.

euacali1 I D, A,s,;
(2) pe margine; probabil ta : -

in intregime

fragrnentara,

era dispersata,

supratata sirachitui

Binelnteles

I D, eu incizii IV C. Supr.rlata

evazaid I D, eu coaste pe margine; - strachinii euazotii - cescuta pintecoosa III; - fund de cescuti: sau cdni/a ; - cea$cd plnieslrachitui canii eu caneluri vert. pe pintece; 4 eani IV B sau

nimlc despre
slrachinii diam.

nurnarul

mormintelor 20 %. Diam.

mormlntului
3 strachini

cu inventarul strachitui

pe sol. Fragmentele I A2. Bruna. Iundului eoazaia I Db1, cu coaste : 0,09 m ; circa

cera mice se refereau (3b) pe margine

Acosta din urrna era, cu caneluri oblice. Un

Cite un Aspect Canelurile fragment tipic. din 50 %. dese.

coasa cu canelurl

douii exernplare ; -

gurii : 0,24 m; -

(Sa) spre spiralice

fund.

: 0,09 m;

ceascti II A., cu
buloti discoidal

stnt

tipic.

Sub 20 %. Inal!.:

0,08 m; -

Nu este sigur daca

Iacea parte

din ceasca

laartcl <: a.s. ; -- cani1 cu aspect fin. Suprafata lustrulta. Decor ncidentificat pe plntece ; - catui, Aspect fin; - cc1ni/u cu 0 toarta : - catui mare IV B ; - catui mare; - vas mare pinlecos; - fragmente din alte doua vase tnari pintecoase sau cani. Aspect grosolan, Unele au urme de a.s. ; - 3 vase borean C:ifcrite. Svau gasit muIte fragmente mici din care nu s-a putut deduce tipul. - 13 - capc1cel Vcrbicioara V decor.it cu coame crestate (pI. XIV/31). Brun, fara luciu. 14 - cescuia Verbicioara V. Decor: brlu crest.at.
To rti tele slnt gasite este rupt. rilor acesta narc, perforate (pI. XIV /35). Acelasl destinate de ardere. urme una urme Lung, aspect apastrata de ardere. cu d'tpacdul : 0,32 de mal sus. Est e probabil fier (pl. XXj3). fragment de psalie ca piesele 13 ~i 14, de la un loc, sa fi fost Se observa Nu se observa alteia,

mai sus descrlsa ; 0,123 m; Dimensiuni vas; maginea

ee$eu!a plnlecoasii III A. Bruna. Pasta fina. 30 %, lni'il!,: circa 0,09 m; diam. gurii : eand cu decor spiralic (4a1), Dimensiuni mijlocii; - cana cu caneluri crucise (2) pe plntece, 2 fragrrrente ; - vas pinlecos cu marginea tngrosata, Dunga In relief pe git. Brun-lnchis. Nelnstruit. Sub 20 %.
mijlocii. Fragmentele se aseamana eu cele ale vasului 3 din tum. 101. Ar putea fi eventual acelasi

vir( de lance de
rn. b -

Tubul

tnmanusare
fier lucriiun de

de zc1balcl de eu prilejul de N, acolo

(pI. XXIIj7),

evidente

Tot in aceast a zona s-a descoperit, vas plntecos (15), gasite in zona

vas borcan VI C, eu brlu alveolar sub buza, Sub 20 %, lnal!.: circa 0,18 m; - vas borcan VI AI' cu tngrosata si crestata, Citeva fragmente ; - vas borcon VI AI' eu 2 proeminente sub buza si 2 pe gil. Sub 20 %. lnalt.: circa 0,15 m; - vas borean VI D1. Brlu alveolar pe umar, Un fragment; - vas borcan, Citeva Iragmente din partea Interioara : - vas de [ortrui necunoscuia cu un orificiu tubular, circular. Brun Inchls fara luciu, S-au gasit doua Iragmcnte ce nu se lipesc intre ele.

agrlcole,

0 teaea de fier (pI. XIX/4). M II consta din numeroasele fragmente

ale unui

se Invecina un M la baza

eu tum. seeundar

79. Fragmentele

se aflau plna la -0,30

m. Nu s-au gasit oase calcinate V B1. Brlu intrerupt Inal], circa: marlmlle, -0,35 in 0,48 m. tasatl, m;

sau carbunl. mamelo-

Presupunem

gttului,

Slip brun-rosiatic.

de tip 2aa. 15 - vas mare ptniecos 60 %, din toate zonele (fig. 5/2) era alcatuita se afla la: mai muIte

de proernlnente

vasului.

K5
alcatuita era la: clteva

TUMULUL -0,20 Iragmente m; parte

104. Mantaua, de toate a mantalei solul antic, de contur la:

initial marlmile, -0,35 fusese

de forma ovala dispusi, m; pietrisul probabil de

(diam,

mare:

4,80

m;

diam.

mic:

3,30

m),

era straturi. la: dat

TUMULUL Partea caret la

0

105. Mantaua superloara se aflau

din bolovani m;

de toate ,Ia:

dispusi

pe doua aluvionar,

K4
XXXVII

din bolovani

pe alocuri,

pe doua straturi. la : -0,44 dimensiunilor

Partea initiale

superioara s-a

a bolovanilor noastre, dupa vreme cele eu

a mantalei

-0,20

solul antic,

pletrisul bolovanii.

Pl.

aluvlonar,

m. In momentul

sapaturilor facut apartintnd M secundar, in aceeasl

-0,45 seama

m. In centru movlla

zone de forma de mari,

neregulata
cu un

din care Iipseau jefuit

Nu
Lipsa

ne-am
arrnaIi pus a Iilnd, tngraNu al antic

cea mai mare eel al tum.

demontata. Este

Reconstructla

epoci Ii corespunde de dimensiuni

acest deranjament. neoblsnult

Eventual aIte

a fost

antichitate. conturul mnlt

pastrate,

ea deranjamentul pamlnt. Tum.

sa fi fost provocat probabil la2• Din un

mentului pe seama

atit de bogat

inventar,

ar putea mantalei carbune, solului

79 ~i 103 (d. mai sus p. 153). In marginea din mantaua

de NE, s-au gasit cite va fragmente 104 avea de tip

culturii situat

unei jefuiri.

In orice caz, tum. 105 nu a suferit pe sol, era de tip Fragmente foarte ceramic,

deranjamente

majore,

Verbiciora. Ele provin, desigur, in marginea de N (*M II). M I, principal, susmentionat oase calcinate ~i foarle parte putina nu mai putern ceramica.

In general, bine deIinit. M I, principal, eu inventarul madit s-au in zona de unde lipsesc marginei fibule gas it oase calcinate. cu exceptla consta din doua Inventarul

la2•

In centrul

movilei

s-a gasit

de lupt.ator,

cu inventarul configuratla cu virful rasptndit infipt,

pe sol, era probabil precisa in jos, in solul antic. pe suprafata datorita executat.e gurii: lnchls

cauza

deranjamenlului carbune a face gurii: Iragcoree. strachitui

bolovanii.

de carbune bogat, din acelasi de piatra

s-au gasit

~i in marginea pe toata pe zone foarte

de E a movilei. lntinse. de piatra,

cunoaste

a inventarului. solului

In marginea movilei,
0(,

de V s-au gasit putine vase par : 1-

se ana rasplndit vas s-au gasit

suprafata

sl un virf de lance proprlu-zis crucise strachinii

In aceeasi zona s-a gasit putin urrnatoarele a Iragmentelor tipic. 30 strachirui Canelur!

tumulului, neceramic de centura Verbicioara). hallstat.tiana gasit eu caneluri cu caneluri Diam, Diam. 9

de V. Fragrnente (a, b), "saltaleone"

Materlalul de piesa la nivelul

Din materialul

(d), margele sa nu apartina Verbicioara. cuIturii in tehnica 30 %, Diam.

de st icla ~i calcar mormintului, In acelasi opusa In zona

(e, f), fragment

din inventarul

al mormlntului, (2) pe margine, la exterlor-cenusiu 0,21 m. 4 perforate. Urme Aspect

propor tiel mai mari in t.ehnica circa III la interior), A eu

de fier (c) sl din [umatutea Descoperirea a celorlalte crucise crucise 0,24

unei maciucl piesa cuIturii

(g) gas ita in afara mantalei

euazalii I Db2, cu caneluri

circa 0,33 m. 2 mente zlune. Intre Bruna. -0,30 forma sint tortl, neatinse 60 %, Diam. Suprafata m. 7 -

Aspect

%.

Diam. Unele la

solului antic. Este posibil ca aceasta obiecte eeramice

din urrna apartinlnd

ci unei epoci mai vechi (cultura mod eu prezenta a tumululul, 1slrochirui vasului decorul stracliitui urme Urme in necropola de altfel, eoazalii I s-au Dba' I D,

I A2, Bruna.

20 %. Diam.

0,22 m. 3 doua

I A..

ei in zona tum. (19) ce par

105 ar putea a apartine executate in tehnica III supratata.

fi explicat.a

de foe (brun gurii : circa vert. lipseste. nelustruita.

altele sint puternie tortl. 0,11 m. 5 30 %. diam. nelustruita. 1nalt. gurii: S-au

a.s., plna canii cu

0

ceased pintecoasa 20%,

vert. pe pintece. toarta : 0,25-

cite va fragmente

Verbicioara. ~. In restnl

2 proemincnte Toarta cescuta Avea

Brun-deschis. fin.

1nall. : circa Lustruita. 0,056 9m; netcda,

(2) pe interiorul (2) pe margine, 0,28 m. 3 m. 4cescutii

marginei, cxecutate plnlecoasii

este executat eoazaia reslaurat. de a.s.

de a.s. 50 %, Inal]. Pasta vas Iina. (vezi torti 12 acestor urme

presupusa

: 0,30 m, 6 -

catui IV A, eu decor spiralic presupusa 0,063 m, 8 gaslt in

tot cu caneluri

~ (pI. III/3),

A.s. pe toata strachinii

gurii : 0,32 m. 2 un fragment oblice.

(4a1) pe pintece. necunoscuta,

Slip brun-lnchls. 20 %. 1nall.: Supratata ~i tum. Aspect m. s-au Brun, neteda,

~, 40 %, mai ales fragmente Numai

mici care nu s-au poarta

II B1. Bruna. un git lung, rcferi una

vas de
total

gurii : circa gurii:

I A2, Brun-galbui.

de a.s. 30 %, slabe

tubular.

fragmente Decor tatea

care s-ar putea Iipseste. in rdief.

la acest

(4a1). Toarta spiralic

Brun-deschis. Avea Inal!.

Supratata sau doua presupusa: mijlocii.

a.

can a IV B, cu decor spiralic in relief fara luciu. 20 %. Dimcnsiuni mijloeii. 10 - can a mare.
103). grosolan. 11 mai Brun-ro~iatic. 40 %, mai ales din juma20%, mai

A, cu caneluri

Brun-roslatic.

20 %. lnalt.: 0,07 m; diam. maxim: 0,10 m. " - cescutii plnlecoasii III A, cu caneluri vert. Toarta are nervuru mediana. Bruna, A.», 20 %. Ceva mai mica decit vasul 4. 6 - ceFll!d pinlecoasd cu caneluri oblice. Toarta are doua ncrvuri longitudinale. 20 Bruna. gurii: 20 %. Ina1l.: 0,09 m. 7-

ce§cu,la II B2• Aspect

1. Aspect
0(1'

grosolan. fina.

20 %. Sllprafata
0(4'

Inalt.: exlepe-

inferioara

a vasului.

0,45-0,50 vase

vas pinlecos.
gasit foarte

Brun-inchis. multe fragmente

ales

0,063 m. 8 rioaril. corodala. dllncul 0,15

lll;

cea§ca II A2, cu decor similar

vasului

2 din tum.

tipie. 10 -

Pasta

din partea 20 %. Inal!.

inferioara. presupusa:

Dimensiuni dinll'c

vas borcan VI AI' cu buza ingro~ata

de a.s. Dimcnsillni lllijlocii;

~i crestatil.

(pI. XIVj13). izolate (Ie la :

%.

Diam. 0,24

circa 0,12 m. !I -

bulon discoidal

bulan discoidal

11 -

0,25 m, In afara ele poarla

de bulon discoidal. diam, gurii;

12Ill.

168

-,1 slri1chini

I A2. Doua

- slrachind

I A~ micii.. Dialll. ;

ceaJc(1 II A2• Slip brun-inehis, Pasta fini'\' 40 o~; toarta lipse~te. Inall.: 13 - piciol' de paIl((I' y/oblllar, Urlln-ro~ialic. A.s, in sparlllra, Dimcnsillni mario

169

Ferigite
14 sigur Inchis. buza, antic a.s. ; (lb). tehnica coaste teeoasa

Catalogul descoperirilor
cana (IV G 1) eu doua tortl
daca toate fragrnentele mijlocii. circa Iragmente 16 -

It Supratata
vas plniecos.

grosolana, vas. Briu la baza VI

Unele

fragmente mijlocii. intrerupt crestat

poarta 15 -

urme cana eu

de a.s.
0

40 %;

nu e Brunsub late,

provin

de la acelasi

Dimensiuni gitului,

toartii

y. Bruna.

zona luciu 0,061

s-au negru

mai

gasit : -

fragment

de vas plniecos.

Pare

a proveni

din

vasul Slabe

16 din urme

M I; -

2 fragmenle Lung. pastrata

eu :

20 %. Dimensiuni Urme 20 %. tnalt.: s-au gasit Urme

de proemlnente VI Dl' intrerupt :oblic,

eilindrice. alveolar de apucatori vase, caneluri tehnica eoazata I ;-

in interior

(ceasca ?). I -

euiitas

de fier (pI. XVIII/25). (circa 0,80 m diam.)

de ardere, de marime 4b.

puternice

de a.s. 30%. este

tnil.lt. presupusa vas borean (reparatie

: 0,35 m. 17 G, cu briu circa 0,25 (2) 1). tnalt.: gurii: crue lse decor

vas borcan 0,24 m.

cu brlu aces tor

0,15 m. 18 gaurlt izolate mari;

m. M IV consta oase calcinate TUMULUL

K5 Fig. 10/2

dintr-o

ingram ad ire inrorrna mantalei de carbune, era alcatuita era la: -

de bolovani la -0,32

mijlocie, se

sltuata gaseau

sub buza.

30 %. Un fragment

In afara

pe solul obliec in

la 0,45 m NE citeva

de marginea

M I. Solul antic Este

al M IV se ana de un

m. Sub bolovani de tip

sau in proportie slrachirui cu I tipic. a.s.; toarta din alte D, 4

de sub 20 %, din urrnatoarele m; strachitui cruclse a.s.; (lIB?) cu eaneluri III; ceusca I D, cu caneluri incis (2), III,

strachitui eu in

I A2, puternie exeeutate D,

~i fragmente 106. Mantaua

yorba

1\1 secundar

strachina I A2. Urrne de a.s. Dimensiuni ex; in relief III; -

puternice I D, eoazata Aspect III, III -

de a.s. Diam. eoazata i cu canelur

I A2,

(2) pe margine, slrachina mare. obliee, mare -

din bolovani 0,12 m; se ana

de marirne antic,

mica sl mijlocie, la: -0,25 m; folosit la constructia se aflau

0

dispusi

pe doua aluvionar,

strala : de la

strachina
-

eoazaia

st erse,

executate

~. A.s. cu pincescula

turi. -0,40 nivelul circa

Partea Mormintul solului

superioara

a bolovanilor

solul

pietrisul

Dimensiuni

mici;

stroctiina cescuta Bruna;

m. Parnlntul

dintre bolovani era amestecat 3. In centrul pin a Ia adlncimea 1, pe

0

cu mult pietris aluvionar,

0

mantalei plate.
0

de pamlnt, In groapa

(3a) pe margine. mlci ; orizontale.

0 toartii

fragmente; oblice. cescuia 3 cani ; Urme puternic;

ce§cuta

Grosolana a.s.; -

era de tip antic

movilei de -0,48 platra

groapa

rectangulara gropii

(0,60 m X 0,65 m) sapata citeva gramada pietre la NE, se afla de

II B. Dimensiuni de Impunsaturi

cescult: de

piniecoasa Pragul

ce§cu/a

m. Pe fundul se gasea, s-au

cescuii:

plniecoasa

A, cu eaneluri

de la baza Urme -

gitulul de a.s.; tortl

este subliniat plniecoasa

de un sir III;ori_ buza, incis;

era a~ezatalo strachina 0,20 m NE cutitase cazanel ~i doua sirachina a-

cazanel (1) plina cu oase ealcinate plata,

(fig 12/4). Alaturi gas it peste

de aceasta,

cani!a (2). La Groapa 1gurii: 0,099 m. vas

piniecoosa rasfrlnta, vas pintecos de a.s.; -

de strachina

de asemenea, cite va care Intrsaga. Inalt,

mica de oase calcinate carbune, de bolovani. diam.

cana, IV B, cu
IV G. Pasta zontal

y; - cana IV B; - cana eu buza

cu decor fragmente incis Gultura lattt.
=

cana IV G; - cani/d
apucatorl aplieate sub decor

de fier (a, b). La 0,60 m S de groapa nemijlocit de un strat Suprafata urrne I G1 (pI. 11/11). Bruna. supratnaltata Slabe putin

fragmente Ina]t.: cutitas

Iina ; -

cite un fragment vas pinlecos alveolar ctteva

cu doua fragmente slnt

morrnlntulul 0,31 m. 2 cutiias urme Slabe plniecos,

era acoperita caniti1 cu toarta de ardere. evident,

de pamlnt Bruna.

urma

man tau a

pe pinteee;

spiralic. A.s.

din alte 2 vase pinlecoase; Brlu stractiina alveolar 1 cu de plntece eompus un nit. de bronz.

lustrulta,

0,139 m;

vas borcati VI D1, cu brlu Dimensiuni 19 cu briu zona urme miniaturale; 2 tort! de cea§cd ~i proeminents arcul ~i una : 0,025 piatra pina

sub buza, (cultura b-

vas boreati VI D1. Toate fibula a.s, -

(pI. VIII/8).

Intreaga.

: 0,12 m; dlam. maxim: cite va Iragmente

din 3 vase borcan. Verbicioara) Verbicioara. arc de (de centura. 9a-

de fier (pI. XVIII/30). provine

de ardere, bolovanii de pamlnt,

Lung. : 0,079 m. b mantalei s-au gasit

de fier (pI. XVIII/29). dintr-un

cu decor vert. este

(pI. XIV/18); bronz spiralic

fragment

de cea§cd dlntr-o Lung. margica

Lung. : 0,105 m. Printre din mantaua era alcatulta bolovani

erestate. putin e de la

de bronz (pI.

(pI. XXIII/ll). XXVI/23), se distinge

In zona celui Nu poarta

care,

de-al doilea resort, latita de ardere,

fibula 1) de dlanl

torslonata. m; diam.:

doua
0

fragmenle

de placa

de fier. Pe unul albastra. cu patina a perforat capac Rupta.

TUMULUL strat, Partea la : -0,50 mantaua

107. Mantaua ~i printre

din bolovani 0,23 m;

de marime solul antic,

mica ~i mijlocie, la: de cana solul -0,35 m;

dispusi pletrisul

pe un singur aluvionar, din

Par a proveni

pies a

("saltaleone") Diam.

superioara

a boIovanilor

se afla la : -

K4

Iragmentulul Lucrata din

0,009 m. e de culoare 0,55

marqic« cenusie

de sticla maciuca in spartura,

: 0,01 m. f Se pastreaza

m. Deasupra de pamlnt

s-au gasit cUeva fragmente movilei se ana, sapata

~i de vas mare provenind antic,

0

Fig. 10/4

de calcar (creta).

Diam. : 0,011 m (pl. XXVI/17). bine ~Iefuita de: era de tip 2a2•
0

de piatra

(pl. XXVI/9). giilbuie. mantaua de

[umatate, a M I ~i a calcinate, inventarul (9). am

a tumulului. 3. In centrul

Morrnlntul

era de tip

M II, de luptator, fost sapata (20) asezat mai multe Dupa gitului. gurii: 0,10 m; spre fund. gurii : 0,22 bronz cu fundul s-au urnei, pe

Groapa eu

mormlntului
0

bolovani putine oasc

la adincirnea

m. Avea un diam. de 0,35-0,40 strachlna

0

m. In groapa

se ana un vas pintecos a deranjat bolovanilor vert., 20 %

rectangular a ~m X 1,02 m),.A_dln~lln~il_g_r_o~_~~~_~_e __ m de_!as_oIuI a~!_l!_l!I. n interior se aflau depuse I 6 vase (1-6) cu gura In sus (fig. 12/3). In centrul acestui grup era o-sfrachina cazanel (1) plina cu oase calcinate ~i un cutitas De
0

---:~-,~s.

de la

groapa

aproximativ

piatra (h -k), clteva

plata, doua

acoperit cescutc

(21). Urna continua mica (24). Groapa precum cu priljeul curatirii

de fier (a). In partea ~i de alta a strachinil In strachina s-a descoperit, ei s-au a fost

de NV, sub margine a evazata 1 se aflau gasit pe

0 0

a strachlnli de craniu

1, se afla

alta strachina carora cutitas

mica (4).

piese metalice gasit

(22,23) ~i atit

strachina lnclt

parte

alte

doua strachini (5) contintnd

0

mari (2, 3), pe Iundul ~i un al doilea de asemenea vaselor cu

s-au gasit cite va de fier (b). In In parte a in groapa. de de cit

M 1. In groapa depunerea observat

Iragrnente

din vasul V A2• Buza cu buton

8, din doua strachini, de bine, crestata.

~l

~i un buton

discoidal nu

oase caleinate. de NE Printre depunere marime a gropil

2 s-au

mai ales oase plate canita parte, cana Prin

mantaua 20 C'}rodat.

a fost refacuta vas piniecos 80 %. tnalt.: cescuiti trase fragment

margine a de NV a strachinii Iragrnentele in groapa groapa mijlocie

3 se gasea culcata bucatl gasit 5-3-1-4.

cite va oase s-a putut eelelalte s-au

calcinate. cazuti Dupa antic,

deranjamentui. Slip brun-galbui, 0,37 m. 22 diam. Toarta

Ill.

Briu, tntrerupt VI/13). Slip

de proerninente brun-cafeniu.

la bam Diam. tnalt.: puternic Diam, de.

(6), startmata pozitia aluvionar. tangente gropil,

de cltlva

bolovani vase. gastt

eca. 0,47 m. 21 (pI.

strachina I A2. Brun-deschis,

Slip brun-Inchis, a vasului. slabe inalt.: de 0,27 prin a.s. m.

de carbune. Vasele

preciza

ca ordinea boIovani

cescuui

II B2, eu toarta

Intreaga. eorodat 60 %.

2 ~i 6 nu erau ~i nisip Dupa astuparea

depunerea

gurit : 0,124 m. 23 rupta.

II B cu caneluri din buza, Slip

oriz. pe corp. inferioara brun-deschis.

inventarului, de bolovani sl in exterior. din margine 0,345 m; Inaltata ghiulara. pe lama. la demontare. supralnaltata

a fost astupata tot 1-

cu pamint prilej. dlam, slrachina diam. gurii: neteda (fara

In groapa Brun-lnchis.

~i cltlva atit

50 % ; Jipscse 0,098 m, -

fragmentele

din [umatatea

0,08 m. 2i -

alunecati

cu acest

s-a eonstruit,

pe solul

mant.aua
0

strachina I B4 (pI. 1I/2). Procminonte

Inalt.: cutii de cea§ca. h -

Urme

si cea de pamlnt.

cazane! I G1 (pI. II/8). gurii : 0,30 m, 2 gurii : 0,235 m. 3 0,101 m; diam.

Lustruita

in interior 80 % ; Diam.

de strachina I A, eu urrne de a.s. Diam. Poarta urme de arderc. rotunda. Lung.: j - 5 verigi de fier. De uncle sint Iipite, de fier, eu sectiunea mantalci (25) ~i
llll

gurli : 0,22 m. .._ fragment i - aplicd ardere, oase calcinate. : 0,026!l1. vegetal,
0

Intreaga. tnalt.:
Iipsea. tnalt.: tnalt.:

0,16 m; slrachirui diam.

strachina I A3. Brun-deschis,

I A2• Bruna. 0,07 m. 5 tnalt.; Toarta, maxim: de fier groasa, 0,178 Intreaga, cani/a are m. a Intreaga. Glteva fragmente 0,126 m. 6 -

parte gurii : supratriun-

de Iupt a, de fier (pl. XVIf/2). Striuri m. k fine orizontale. fragment 1

III

0,11 m;

stractiina fundului: intreaga. diam.

(pl. XXVI/I). M III

tnalt. : 0,195 m. 4 0,048 m; Bruna. tntregita. urme 01068 (pI. VIII/9). Brun-inchis. Slabe Lung.

I A2, mica. Brun-deschis, dar nelustruita. 0,164 m;

s-au descorupus cu toarta can

Diam. : 0,054 -0,056 la -0,25

Ill,

de bra/ara

Lung.

fragmentului

era situat fragmente Presupunem

la circa dinlr-un

SE de marginea (cana) de tip

tum. cutita~

105. Aici s-au gasit, in pamtntul spiralic nedistinet, eu

Suprafata Pe pintece, tnalt. de ardere.

eu toarta de fier de ardere

vas pintecos de a.s. 20

de fier (I). Nu s-au gasit oase caleinalc toarta

(pI. VIII/15).

trei proeminente toarta):

semieirculare. culila~

seetiunea w/ila§ {;rme

170

sau earbuni. sau

o.

un M secundar

Brun-deschis.

Urrne slabe

%'

2a2. 25 -

cana

cu decor vasului.

din Loate zonelc

inalt.

presllpusa:

0,35 m.

In

aceea~i

(pI. XVIII/27).

pastrata:

m.

Lung. : 0,086 m. b -

(pI. XVIII/26).

171

Ferigile

C aialogul descop eririlor

TUMULUL 108. Mantaua, de forma aproape circular a, cu diam. de: 1,10 m, era alcatuita din bolovani de marime mica ~i mijlocie, dispusl pe un singur strat. Parte a superioara a bolovanilor era la: -0,35 m; solul antic, la: -0,40 m. Printre bolovanii mantalei s-au gasit clteva Iragrnente de ceasca II A, cu toarta CLI buton (butonul lipseste), de strachina I A2 ~i de cana. Ele provin din mantaua de pamtnt ~i nu au nici 0 legatura cu morrnlntul tumulului. Sub mantaua de bolovani, s-au identificat contururile unci gropi rectangulare (0,45 m X 0,42 m), sapate de la soIuI antic. Adlncimea gropii era de -0,50 m de la soIuI actual. In groapa se afla 0 ce~cuta (1) cu margine a sfar lmata aproape In lntregime. In interiorul cescutei se aflau dteva oase late calcinate, probabil de craniu. In jurul ei, pe Iundul gropli se gaseau, rasplndlte, oase calcinate ~i un cutitas de fier (a). Avem deci de-a face tot cu 0 var l ant a a mormlnt ului de tip 3. 1 - cescuta II B2. Marginea fiind In cea mai mare parte sfiirlmata nu s-au vazut urme de toarta. Brun-lnchis. Suprafata netcda, putln lustrulta. 80 %. Inalt.: 0,085 m; diam. gurii : 0,145 m. a - culitas de fier (pI. XVIII/28). Urme de ardere pe tot corpul, Lung.: 0,089 m. TUMULUL 109. Mantaua, initial de forma ovala (circa 8 m diam. mare), era alcatulta din bolovani de marlme mica ~i mijlocie, dlspusi, pare-se, pe un singur strat, Solul antic, nlvelul la care s-a gasit materialul ceramic, era la: -0,28 -0,32 m. Bolovanii au fost aproape In Intreglme demontati de proprietarul locului, Noi nu am mal gastt declt pietre sporadlce sub care se aflau multe cioburi, iar in partea de N, un top or de lupta (a), un virf de lance infipt in pamint (b), 0 fibula de fier (e), 6 verigi (f) etc. (g-k). Nu s-au gasit nicaierl oase calcinate; doar putin carbune. Presupunem ca]\[ principal al tum. 109 era de Iupt ator, cu i nventarul pe sol, probabil de tip la3• 1 - ceascii II A2• Aspect tipic. Pasta fina. Din toarta s-a gasit un singur fragment. 30 %. Diam. gurii: circa 0,18 m. 2 - ceasca ptnlecoasa III. Slip bruno Sub 20 %. Dimensiuni mario 3 - vas plniecos. Slip bruno 30 %, mai ales din [umatatea Inferloara. Dimensiuni mijlocii. S-a mai gasit cite un Iragmentizolat din: -2 strachini I A2• A.s. ; - toarta de ceasca cu decor incis (pI. XIV /12); - can a mare grosolana ; - fund de vas mare; - vas borean. a - topor bipen de fier (pI. XXVII/5). Urrne de ardere pe toata supratata, Lung. : 0,145 m. b - vir] de lance, de fier (pI. XX/4). Gaurele la baza tubului de inmanusare. Urme de ardere pe frunza ~i tub. Lung. : 0,497 m. c - vir( de sageata, tipic. d - cutitas de fier (pI. XVIII/8). Urme de ardere. Lung. : 0,09 m. e - [ibulii de fier, cu striuri longltudinale pe arc (pI. XXIII/I0). Urme de ardere. f - 6 verigi de Iier, din care 4 fragmentare, Poarta urrne de ardere. Diam. mediu : 0,055 m. g - fragment de aplicii de fier, cu doua nituri. h - ac de bronz, cu capatul indoit. De capul Iatlt este prlnsa cu un nit 0 tabla de bronz (pI. XXVI/11). i-Ian! spiralic ("saltaleone"). S-au gasit 3 fragmente din trei pirse deosebite: 1) lung. : 0,027 m; diam. : 0,01 m. 2) lung. : 0,013 m; dlam, : 0,007 m. 3) lung. : 0,018 m ; diam. : 0,008 m. j - 3 truirqele de fier (pI. XXVI/18). Urme de ardere. 2 au diam. : 0,009 m; a treia are diam.: 0,019 m. k - maroica de stlcla albastra. Diam. : 0,008 m. TUMULUL 110. l\Iantaua era alcatuita din bolovani mijlocii ~i mari, dispusi pe un singur slrat. Partea superioara a bolovanilor era Ia: -0,16 m; solul antic, la : -0,30 m. In momentul sapaturllor noastre, cea mai mare parte a mantalei Iusese demontata de proprietarul Iocului. Inventarul mormintului principal, desl perturbat in ordinea lui, nu a fosl scos. Nu se mai poatc preciza daca tum. 110 a avut sau nu M secundare (tipologic cantle 10 ~i 11 ar putea sa nu apartina morrnintulul principal). M principal era in tot cazul de Iupt ator, en inventarul pe sol, probabil de lip laa. In extremitalea de E a tumulului s-au gasit, ingropatc in solul antic, un topor de lupta (a), un topor-ciocan de lupta (b), un fragment de lance (c), unul de zabala (d) ~i 0 cute de fier (e). In centrul movilei se aflau rasplndite doua teei de fier (f, g), verigi (j), piese de centura (h), fragmenle de "saltaleonc" (i) ~i 0 bra\ara de bronz (k). Fragmente ceramice s-au gasH pc tot Intinsul movilci. Nu s-au gasit oase calcinate sau carbuni. 1 - stracliinii I A2. Brun-rosiatic. 40 %; lipseste fundul. Diam. gurii : 0,175 m. 2 - sirachitui I A2. Brun-rosiatlc. 40 % ; lipseste Iundul, Diarn, gurii : 0,168 m. !l -- sirachillu I A2• Brun-Iucios. 40 %. Diam. gurii: 0,24 m. ". - re({~r.li II A2• Toarta are un bulon 0(1 (pI. V;.t). Aspect tipie. Neingrijit. Iucratii. 20 %. TIIM!. : 0,07 Ill; (liam. gurii : 0,19 m. r. - bllion :womorf (pI. V/2.~). (j - bllton a1 (fig. V/18). li,lsiL imprcllna ell c1lcV<\fragmcnlc tie cea*cli II A. 7 - cea§ca pi/llecoas(! III B, Cancluri vert. foarte fine, in genul pliscurllor (pl. XIV /22). Procmincntc vert. Bruna. 30 'X,. Inalt. : circa 0,10 III ; diarn. : circa 0,20 m. 8-cea§ca pintecoasii III A, vu canol uri vert. Bruna. Pastil fina. L'rme de a.s. :30 (:~. Inalt.: 0,09 m; diam. gurii: 0,12 m. 9 - strachinii eoazoiii I D, cu decor incis in interior. Nu s-au gaslt declt Iragmente dinspre fundul vasului. 10 - catui IV C, cu doua tortt E. Bruna. Supratata neteda dar nelustruita. 40 %, mai ales fragmente mici ce nu s-au putut Int.regl. Inalt. presupusa : 0,25 m. 11 - canita IV C, cu 0 toarta. Brun-deschis, far a lustru. 60 %, mai ales din partea inferioara. Inal]. : circa 0,12 m. 12 - vas mare piniecos. Brlu la baza gitului, Intrerupt de proernlnente vert. Brun-deschis. 30 %, mai ales din zona ptntecelui. Inalt. presupusa : 0,40 m. 13 - vas mare piniecos V B. Proemlnente Iatc la baza gltului. Brun-cafeniu. 20 %, din toate zonele vasulni. Inalt, presupusa : 0,40 m. 14 - vas mare ptniecosv B1. Brun-Iucios. Urme de a.s. pe tot corpul, 50 %. Inalt, : circa 0,50 m. In afara acestor vase, s-au mai gasit fragmente izolate din: - 2 stracliini I A2 ; - strachitui enazata I D; - strachinii evazata I D, cu decor canelat executat in tehnica (3. Aspect tipic. 2 - 3 Iragmente, Dimensiuni mici; - eesculii piniecoasa III, cu caneluri oblice; - cescuii: pinlecoasa III. Aspect grosolan ; - toart a de cea§ca pintecoasii ; - cescutt: II B? a.s.; - 5 vase plntecoase (probabil cani). Dlmensiuni mijlocii; - vas plniecos cu proemlnenta cillndrlca, din care pornesc in jos trasaturi facute cu degetul (pl. XIV/16); - vas pintecos. Un fragment cu apuciitoare ; - vas pinleeos. 2 fragrnente de margine puternic a.s. a - topor bipen de fier (pI. XXVII/2). Unul din talsuri este tocit. Urme de ardere pc toata supraf'ata. Lung. : 0,125 m. b - topor-ciocan de fier (pI. XIX/18; XXVII/6). Este lucrat din doua bucati, in felul topoarelor bipene. Sudura Insa a fost foartc bine facuta, fiind vizibila doar in zona gaurii de Inrnanusare. Urme de ardere pe tot corpul. Lung. : 0,206 m. c - tub de lnmanusare de Ia lance de (ier. Se disting urmele unui nit (pI. XXVI/16). Nu poarta urme de ardere. d - zdbalii de fier (pI. XXI/I). Lipseste un fragment de psalie ~i cirligelc pentru haturi. Poarta urme de ardere. Se observa un decor constind dintr-un str de puncte asemenea celui de pe akinakes-ul din tum. 41 ~i 44 sau de pe zabala din tum. 6. e - cute de fier (pI. XXVI/13), cu doua gaurl pentru agatat, Nu poarta urrne de ardere. f - teaca de (ier (pI. XIX/5). Incizii tansversale la baza, Poarta urrne de ardere. g - teaca de fier (pI. XIX/6). Decor asemanator cu piesa f. Poarta urme de ardere. h - piesa de cenlurii de hronz (pI. XXIV/6). Pe supratata piesei sint imprimate cerculete coneentrice. In partea superioara, decor ajurat. Piesa poate sa fi suferit 0 reparatle, deoarcce, in partea inlerioara, se observa doua placi de bronz suprapuse prinse eu nit uri. Atacata de patina maligna. Pe revers este lipit (datorita arderii Ia rug) un fragment de "saiLaleone". i-Ian! spiralic de bronz ("saltaleone"). Ctteva Iragmente mici care s-au distrus la dcmontare. j - doua verigi de Iier, Ambele stnt puternic arse. Diam. : 0,045 m ~i 0,052 m. k - bra!ara de bronz, cu capetele subtiate, Sectiunea plan-convexa. La unul din capete se observa 3 striuri transversale (pI. XXV/18). Indoita cu prilejul Inmorrnlntaril. TUMULUL 111. Ingramadlre mica, informa, de bolovani mici ~i mijlocii, af'Iata la -0,35 Ill; solul antic era la: -0,50 m. Deasupra bolovanilor s-au gasit clteva fragmente de vas borcan I D4 ~i un buton discoidal CX:!, care nu arc nici 0 legaturu cu morrnlntul tum. 111. Pe solul antic nu s-an gasit lnsa urmele nici unui mormint. Nu s-au gasit nici oase calcinate. Presupunem un tumul cenot.af. TUMULUL 112. La circa 7 m E de tum. 107, s-au gasit, la -0,25 m, resturile unui vas plnlecos pe Iundul caruia se aflau multo oase calcinate. In jur s-au gasit cltlva bolovani dlsparati. Avem de-a face eu resturile unui tumul distrus de lucrarile agrlcole. Mormlnt ul pare a fi fost de tip 2 sau 3. TUMULUL 113. Pe 0 zona de eirca 5,50 m lung. ~i circa 2 m latime, s-au g{lsit cltiva bolovani de marime mica ~i mijlocie, reprezent.lnd resturile mantale i unui tumul. Sub nivelul bolovanilor,la -0,30 Ill, pe solul antic, s-au gasit fragmentele unei cani (1) ~i un buton discoidal (2). Nu s-au gasit oase calcinate sau carbuni. Presupunem ca tum. 113 continea un mormint eu inventarul pc sol. 1 - can a mare cu doua torti. Tipul nu poate fi reconstituit. Aspect grosolan. Slip brun, corodat. A.s. partiala. 20 %, mai ales din zona mijlocie. 2 - buton discoidal, 0(2(pI. V/13).

K4

J~ 4

K4

L4
XXXVIII

Pl.

K5

L4

172

173

Ferigile

C atalogul descoperirilor
TUMULUL in mod neregulat s-au 2-5 partial 114. Mantaua pe un singur dintr-o consta dintr-o strat. Grarnada m; gr1imada informs se inscrie Intr-un solul antic, 4 vase strachina gurii: marl,
0

L4

de bolovani -0,25 (2-5). m. Nu

mijlocii, grupati mare daca Printre e sigur boIovani

in ptlcuri ~i dispusl ~i pe solul antic

vasul

era decorat fine. 2-

eu oblsnuitele Deoarece s-an stroctiirui (pI. VI/20). gurii: doar

caneluri pastrat

concentrice

largi

(5b), printre de margine, Diam.

care se distlngea motivul gurii : 0,12

Ill;

~i un decor

realizat vas

oval cu diametrul

dc circa 3 m. Parte a fragmentele vaselor

In caneIuri globular 0,078 m; propriu-zis but.on. acelasi siuni 0,22 m; S-au vas.

mai ales fragmentc

din parte a de jos nu a putut infllt. : 0,08 m. :1 si a.s. 80 tortli. Corodat -

superioar a a bolovanilor gaslt, fragmente apartin mormintuIui un morrnlnt Slabe Doua deosebite tipic.

sc afla la : -0,15 strachina principal urme

la:

fi reconstituit. diam.

I A2. Puternic

corodat a. 70 %.

(1) ~i din alte sau provin pe sol. 1 -

cu picior lipseste, gasit 67-

Pc corp se afla percent doar ctteva

de procminente cu buton. izolata fragmente

mamclonare. Caneluri

%.

Inal]. : cu

din mantaua

de pamtnt, Nu s-au gasit oase calcinate de 0 forma fragment. deosebita 0,16 m. 2 -

sau carbunl,

0,049 m. 1 clteva

cea$cli II A, cu toarta din vas sl tulpina (pI. XII/10).

0

crucise pe latul Nu e sigur

Butonul de la

Presupunem (5a). Aspect

cu inventarul fragrnente. alveolar. (uncle :1 erau

corodata.

de a.s. 30 %. Diam. Dimensiuni cani) ~i

circa

ceseuta II B. Un
toarta

ceasei: II A:!, cu caneluri spiralice 4 - sas plniecos. CUeva fragmente.

S-au mai gas it fragmente de canii. alaturate, fragmente provin ambele dintr-o inscriindu-se m; solul (1) strachina izolate din

(pl. 11/6). Slip brun-roscat,

Din vas se pastreaza Iragmente de tip

mici fara decor ... a butonului. Circa 20 fragmente averigll

ceascii II A, cu toarta
daca provin

cana. Tuartu
vas borcan

e. Bruna.

Aspect grosolan. pe soIul antic, catui mare,

%,

din zone diferi te ale vasului. din: toarta

Dimon-

.. _ vas borcan. VI

D. Brlu

CUeva fragmente. izolata

mijlocii.

de tip deosebit de tip

Proeminente

pe umar. Aspect tipic. 30 %. Diam. gurii : izolate de ceascii mare evidente de de fier. Nu poart a urme

5 vase pintecoase

de tip y, a.s., de pietre

tnal]. : circa Diam.

0,21 m. S-au mai gasit,

plniecoasii ; -

canitii : - toarta : 0,045 m.

de la

L5

TUMULUL lntr-un antic, oval la: -0,30

115. Mantaua mare m. Printre

era constituita de circa (2-4).

din doua s-au

gramezi superloara

ardere.

cu diametrul izolate

2,30 m. Partea Nu s-au gasit a tumnlulni. 3-

a bolovanilor sau carbuni.

se afIa la

-0,15

bolovani

~i pe solul antic daca fragmentele

gas it numeroase din vasele 2-4 1strachirui

TUMULUL dlspusi bolovanilor se ana pe sol. Nu s-au

118. Din manta strat, Ia: pe 0,20

0

n-a mai ramas zona apro xlmativ iar solul antic,

declt la: a-

un -0,30

grup

de

boIovani de circa

lie marlme

mijIocie,

rasfirat], a cu urme

~i fragrnente cu inventarul principal a.s. 50

din alte vase in mantaua 0,11 m;

IX.

oase calcinate

Presupunem din inventarul

un mormint mormintului slabe de mai Urrne

L5

pe un singur

circulara,

cu diam. m. Tum.

1,80 m. Partea

superioara ceramice

pe sol. Nu este sigur gurii: tnalt. tipic.

izolate

118 pare a fi conti nut Se observa

un mormlnt puternice

san se aflau

de parnlnt mijIocii. Citeva din: -

I As. Brun-roscat. caneluri crucise

%.

Diam

: 0,06 m. 2 -

cana cu caneluri
stractiina 4;evazatii vas borcan.

oblice pe pintece. I D, cu

Slip bruno 20

%,

Inventarul atipice. de ardere.

in mijlocul

bolovanilor, Virful distrus, atipice

la -0,30 este rupt.

m, s-a gasit Lung. pastrata

un cutit

de fier (a) ~i 4 fragmente

gasit

oase calcinate de rugina.

sau carbuni,

culit de fier (pI. XVII/S). : 0,133 m. de boIovani cu coaste

ales din partea executate fund.

inferloara.

Dimensiuni Aspect toarta izolate

(2) pe margine, dinspre strachinii cesti).

Slab atacat

in tehnica

fragrnente. strachitui

S-au gasit mai ales fragments oblice. Dimensiuni 3 vase plniecoase mari ; (cani sau

S-au mai gasit

fragmente

I A2, cu caneluri fragmente din

I At. Dimensiuni

mici;

de ceasca plntecoasa

TUMULUL oase calcinate

119. Complet ceramice

Consta dintr-o ~i
0

gramada albastra

intorma de sticla

rasfiratl

printrc

care

s-au gasit

L5

gflSit cite va fragmente

margica

(fig. 22/12).

Nu s-au

sau carbunl.

L5

TUMULUL Partea -0,45 superioara

116. Mantaua a bolovanilor

era alcatulta se afla la: -

din bolovani 0,20 m;

de marirne mica ~i mijlocie, dispusi antic la: -0,30 m;

pe un singur aluvionar,

strat. la: TUMULUL superioara 120. Man taua era alcatuita se afla la: inventarului. cu inventaruI pe
0

PI. XXXVIII

solul

pietrlsul

m. Tum. 116 avea un l\I secundar (l\I II). M I, cu inventarul pe sol, era probabil de tip s-au mare. gas it grupate :1 ce§cutll la centrul strachina movilei. Inal]. : 0,075 m. 2 Brun-Inchis. deosebit.

din bolovani m;

de toate la:

marimile, -0,35 m;

dispusi pietrisul

pe un singur aluvionar, Aceste

strat , Partea la: -0,45 m. deranjamente s-au gaslt ceramicel, oase in

la3• Nu s-au gastt 1pe buza,

oase calcinate

sau carbuni, 50

Fragmengurii : (pI. II/4).

a bolovanilor centrala situatia

-0,25

soIul antic,

tele ceramice 0,20 m; Un fragment

strachinii I At. Slip brun-deschis.

cu proemlnente : 0,07 m ; dlam. ;ellnita. trase 40

%.

Diam.

II zona

si de SE se observau

mai multe

Iocuri de unde

au fost scosl bolovanii. in centrul strachinl 1Urme despicate (lb).

PI. XXXVIII

J5

I B,I, flira caneluri grosolan, fragmente cu caneluri gltului

din buza izolate grosolan. Dimensiuni

nu au afectat calcinate oasele Aspect 20 tntregime

II B1. Aspect

%.

Inalt. S-au

gurii : 0,08 m. 4 din:

cescutii
stravas

M I, de luptator, rasplndite fragmentara, tipic. Diam. se aflau, rasplndlte

pe sol, era de tip 1a2• Aproximativ gasit, mare, la un Ioc, 10 vlrfuri Iragmentele a.s. ale unei

moviIei, (2). Restul strachina

pintecoasa III.
chitui pintecos CUeva I All mica; de tip

20 %; lipsesc

de toarta. ~i caneluri

mai gas it fragmente Aspect Brun.

pe sol. Tot se ana

aici s-au suprafata raspindit

de sageata

(a). In zona In care s-au gasit I Bl (pI. 1/15). A.s. puternic. ptna Ia coro-

ce§euta plniecoasa III, Proeminente sub buza ; -

oriz. pe plntece

A.s. ; mici;-

la baza

oriz. pe plntece. mari;

mai ales In [umatatea strachirui strachitui

de V a movilei. oblice

vas borcan

cu slr de alveole

vas borcan. Dimensiuni situata

vas mare

ptniecos. Brun-caramizlu.
mantalei de pietre a a

40%. Diam. gurii : circa

gur.l : 0,375 m. 2 0,35 m. :1 eoazaia gurii : 0,13 m; pe unghiuri cescuia

I B3. Proernl.iente stractiitui

(pI. XIV/21). puternice,

fragmente de plntece. * M II consta dintr-o gramada se afIa Ia -0,28 bolovani III; 5 (cenotaf).
-

%.

de bolovani

la circa 1 izolate,

m E de marginea sau carbunl. fiecare

dare, partea

de a.s. 50 interioara circa

%.
...

I A2, cu caneluri

Diam. bazat

tnalt. : 0,08 m. 1 grupate III cite trei Pasta

M I. Baza bolovanilor de tip I A2: ceseuta

m. Nu s-au gaslt oase calcinate Desigur, fragmentele

Presupunem

un M secundar

sirachitui

I D. Decorul paraIeIe

de pe interiorul Iina.

I Aa, Puternic a.s. 40 %, mai ales din marginii este executat in relief ~i pare a Aspect tipic. 20 -30 inalt.:

Printre

s-au gasit 4 Iragmente 2 cllni.

provenind provin

de la alt vas: de pamlnt

stracliina
tum. 116

dezvoIta gurii: diarn.

un mot.iv

(pI. XIVj20). torti.

%.

Diam. m; oriz.

plnlecoasii

din mantaua

0,30 m. 6 circa

plniecoasii eescuta

III A. Bruna. pintecoasa

50 %; toarta Canelurl mediana.

~l

llpseste.

0,077

maxim:

0,09 m. 7 de procminente

B, cu doua

oriz. pe gil. Canelurl pe toart.a (pI. VI/10).

IXI•

pe pintece, intrerupte

vert. (pI. XIV!19). diarn. gurii: tipic,

Toarta

are nervura

Bruna. 50 %; lipseste una din Bruna. s-au a Par DimenDimenBrlu alterntnd in aceeasl inferloara. si mijIocie. lunguiete. vert. zona

L5

TUMULUL de marime aluvionar, mijIocie. Ia : -0,45

117.l\Iantaua, Partea

initial

de forma ovala.cu a bolovanilor parte a mantalei

diam. mare de circa 5,20 m, era alcatulta -0,20 m; solul antic, de proprietarul la: -0,30 locului. a fost demontata

din bolovani m; pletrisul In momentul cera mice s-au

tortr. InaI!. : circa 0,OG5 m; diam. maxim: Aspect gasit slunl siuni proveni grosolan. citeva mari. mari. 50 70

circa 0,09 m. 8-ce,~cufll cu un

superioara

se afla la:

%.

II B2, cu buton decor 20 indistinct,

Inal]. : 0,071 m; de ceasca 10 vas mare

0,09 m. 9 -

buton discoidal

m. Cea mal mare

Iragrnent.e 11 12 -

II A de aspect pinleeos. buza, Brun-caramiziu. 1:1 -

canelat, inferioara

In interior.

sapaturilor, noi nu am mai gasit Mormlntul avea inventarul gasit printre bolovani

intactil decit marginea de S. pe sol. Nu s-au gasit carbuni In acelasi marginii, executate

de la acelasl

vas.

Brun-inchis. 20

%,

mai ales din partea

sau oase calcinate.

0

Fragrnentele 1tipic.

vas mare

pinlecos. mijlocii.

%,

mai ales din partea vert. alterneaza alveolar.

~i in zona distrusa. (2) pe interiorul

loc s-a gasit

veriga
IX.

de fier (a). Aspect

strachirui

eoazaia

174

I D, eu caneluri

crucise

in tehnica

In partea

inferioarii,

alveolar.

%.

vas borcati V[ D1. Sub

proeminente

cu proerninente Doua proeminente

Dimensiunl

vas boreal! V I A c' Brill

175

Ferigile
ell doua oriz., dispuse simetr!c In zona dint rc brlu ~i bUZC1. 50 %, mal ales fragmenl!', mici. Dlmcnsiunl mijlocii. Ii - vas borcan. \,1 G, ell ~ir de alveole crest ate sub buzd (pI. Xllj\I). Pruemincnt« vert. despicatc, 60 %. Inalt. : circa 0,22 Ill; diam, gurii : 0,21 m. in atara acestor vase, s-au mai gaslt, pe soIuI antic, fragmente izolate din: - 2 striichini I As. Din fiecare citeva fragments a.s. Dimensiuni mijIocii ; - strachina I As. bruna, Dimensiuni mijlocii; - strachitui evazalii I D; - toarta de cescuti: cu buton ~s (pI. VI/15); - toarta de cea§cii plnlecoosa III, a.s.; - toart.a de tip ex, de carui. A.s. S-au gasit ~i citeva fragmente din can a careia i-ar putea apartine toarta respectivd ; - toarta de tip ~, cu caneluri longltudinale, Urme de a.s.; _ cana cu o toarta de tip ex.Doua Iragmente a.s.; - cana cu 0 toarta de tip e. CUeva fragrnente. a - 10 vlrfuri de siige!i de ficr de forma tipica. M II, de tip 4b, situat in marginea ele SV a mantalei, consta dintr-o gramada de oase calcinate depuse lntr-o groapa ce a perforat mantaua de bolovani plna la -0,30 m. Nu s-a gasit nici un alt inventar.

Catalogul descoperirilor
TU:VIULUL 123. Complet distrus. Pe 0 zona intinsii (circa 10 m lung.) s-au giisit, in pamlntul arabil, mai multi bolovani rasftra tl ~i citeva cioburi, mai ales de vas plntecos. Dupa intormatlile primite de la proprietarul locului (Janca Gheorghe), rezultii cii au fost mai multi tumuli, unii continlnd ~i inventar metalic, care au fost distrust, dernontlndu-se man tau a de bolovani. TUMULUL 124. Mantaua, de forma ovalii (diam. mare: 3,90 m; dlarn. mic: 2,80 m), era aiciituitii din holovanl de miirime micii ~i mijlocie, dlspusi, rasftrati, pe un singur strat. Partea superioarii a holovanilor sc ana la : - 0,10 m; solul antic, la : - 0,20 m; pletrlsul aluvionar, la : - 0,40 m. Marginea de S a mantalei a fost deranjatii de lucriirile agricole. Nu s-au giisit oase calcinate sau ciirbuni. In partea de NVa movilei s-au gasit trei fragmente ceramice (un fund, un fragment de ceasco. III ~i un fragment atipic). Presupunem un mormint cu invent arul pe sol. TUMULUL 125. Mantaua , de forma ovala (diam. mare: 5,10 m; diam. mic: 3,40 m), era alciituitii din bolovani de miirime micii ~i mijlocie, dispusi pe douii straturi. In profilul sectiunil noastre se observa, sub stratul de bolovanl, 0 lentilii de pamlnt galben, dupa care urma pietrlsul aluvionar, Lipsea humusul antic, vizibil la toate celelalte movile. Partea superioarii a bolovanilor era la : - 0,15 m; baza lentllel de parntnt galben, la : - 0,36 m (grosimea ei, de : circa 0,08 m). Jumiitatea de V a fost demontatii de proprietarul locului, care afirrna ca ar fi gasit in aceasta zonii ~i piese de metal, fiirii sii-~i mai poatii aduce aminte despre ce tipuri era Yorba ~i unde anurne au fost giisite. In centru, s-au gasit, pe solul antic (sub lentila de pamlnt galben) putine oase calcinate ~i bucati de carbune. Presupunem cii aici se afIa mormintul. Nu s-a gasit nlci un alt inventar. In apropierea tum. 125 s-a giisit, izolat, un fragment dintr-un vas mare pinlecos. TUMULUL 126. Este probabil ca in zona respectivii, ln jurul mantalei unui tumul din epoca bronzului, sii fi fost un grup de tumuli hallstatt.ieni complet dlstrusi de proprietarullocului, Gh. Pantelimon, In piimintul arabi! am gasit bolovani izolati si putlne fragmente ceramice. Este probabil cii tot aici a fost giisit de catre sateni un lop or bipen de fier (pI. XXVII/13). TUMULUL 127. Din manta nu se mai pastreaza decit 0 griima.dii micii de bolovani. Era alcatuita din bolovani mijlocii, dlspusi pe un singur strat, destul de rasfirat). Partea superioarii a bolovanilor se afla la : - 0,15 m; solul antic, la : - 0,30 m; pletrisul aluvionar, la: - 0,35. Tumulul a suferit de pe urma deranjament-.lor recente. La demontare nu s-au gasit oase sau carbuni, iar in carnetul de siipiituri se mentioneaza cii nu s-a gasit nici un fragment ceramic sau vreun alt obiect de inventar, Totusi, din zona distrusa a tumulului au fost culese mai mult e fragmente ceramice care se refereau la: - strachinii evazata I D, cu caneluri crucise (2) executate in tehnicii ~ (citeva fragmente); - sirachitui eoazulii I D, farii decor. Un fragment; - toarta de ce§cutii II B. Izolat a ; - citeva fragments puternic a.s. de la un vas plnleeos ; - vas cu picior, aproape intreg, de 0 forma deosebitii (pl. VI/22). Proeminente-apuciitori perforate vert. Diam. maxim: 0,114 m; lnalt. pastrata : 0,055 m. TUMULUL 128. Mantaua, reprezentatii de 0 mica gramada de bolovani, aproximativ ovala (diam. mare: 1,20 m; diam. mic : 0,65 m), era alcatuita din bolovani de miirime mijlocie, dlspusi destul de rasflratl pe un slngur strat, Partea superioara a bolovanilor se afla la : - 0,20 m; solul antic, la : - 0,30 m; pletrisul aluvionar, la: - 0,38 m. Printre bolovani, pe solul antic, s-au giisit citeva oase calcinate, bucatl de ciirbune, precum ~i fragmente dintr-o strachinii (1). Presupunem un :\1 cu inventarul pe sol. 1 - sirachina I A2• Bruna. 40 %. Diam. gurii: 0,27 m. - proeminenta de vas mare pintecos. TUMULUL 129. 0 grarnada mare de bolovani, scosi de proprietaru l locului, cu ani in urrna, provine de la unul sau mai multi tumuli sltuati in extrema de SV a necropolei. In sectiunile noastre de control am giisit clteva fragmente cera mice, printre care unele de slrachinii I As, ~i de ce!jcuta pintecoasii III cu canelurl vert., precum ~i bucati de ciirbune.
l~ C.

C3

C4

C4

XXXVIII

K5 Pl.

TUMULUL 121. Mantaua era alcatuita din bolovani de toate miirimile, dispusi pe un strat. Marginea de S se atinge cu mantaua de bolovani a tum. 120. Partea superioarii a bolovanilor era la: -0,25 m; solul antic, la: circa -0,35 m; pietrisul aluvlonar, la: -0,45 m, Tum. 121 pare a fi continut un singur mormint, consttnd din material ceramic fragmental', distribuit mai ales catre marglnile mantalei. Nu s-au gaslt oase calcinate sau ciirbuni. 1 - slrachirui evazalii I D, cu decor probabil spiralic in relief pe interiorul marginii. Aspect tipic. Urme slabe de a.s. 40 %, mai ales din partea interloara a vasului. Dimensiuni mijlocii. 2strachina I A2• cu caneluri oblice (lc). A.s. slab. 20 %. Diam. gurii: circa 0,24 m. 3 - cesculii plntecoasa III A, cu caneluri vert. Brunii. 20 %; lipse~te toarta. 4 - catui. Bruna. 20-30 %, mai ales din partea inferioara, 5 - vas plnlecos V B. Brun-deschis, 30 %, mai ales fragmente mid. Inal]. presupusa : 0,30 m. 6vas borcan. Brlu alveolar intrerupt de proeminente vert. 30 %; lipsesc fragmente de margine. Dimensiuni mijlocii. In afara acestor vase, s-au mai gasit, sub mantaua de bolovani, fragmente izolate din: _ strachinii I At· A.s. puternic ptna Ia coroziune ; - strachirui eoazaia I D, cu incizii crucise (2); - strachitui I Ba. Aspect tipic. Dimeusiuni mijlocii; - toarta de ceascii plniecoasa ; - un fragment cu apucatoare de la un vas plniecos. TUMULUL 122. Mantaua era alcatuita din bolovani de marlme mica ~i mijlocie, dlspusi pe un singur strat. Partea superloara a bolovanilor se afla Ia : -0,28 m; solui antic, la : circa-0,35 m; pietrlsul aluvionar, la: -0,45 m. Pe supratata mantalei se observii trei urme de stilpi moderni. La S, tum. 122 era apropiat de tum. 121. Este probabil cii mantalele de pamint ale celor doi tumuli se atingeau. In sltuatla datii Insa nu am putut face nicl 0 obscrvatie stratigrafica. Morrnintul, de Iuptator, eu inventarul pe sol, era de tip la2. Aproximativ in centrul movilei, se aflau fragmcnte de ciirbune, linga care se gaseau, infipte la -0,45 m, cu virful in sus, un topor de luptii (a) ~i un cutit de lupta (b). 0 bucatii mica de carbune s-a giisit in extremitatea esticii. Fragrnente ceramice, putine, s-au gasit doar in marginea de S ~i SV a mantalei. Nu s-au gasit oase calciuate. 1 - canii IV Bp cu doua tort! e, Marginea latitii. Apucatori sub plntcce, Slip grosolan brun-ciiriimiziu. 20 %, din toate zonele vasului. Inalt· presupusii: 0,40 m. 2 - caml IV B, cu marginea gurii dreapt.a. Caneluri oblice pe plntece. Brun-caramiziu, Circa 20 %; nu s-au putut dis tinge bine fragmentele vasului 2 de cele ale vasului 1. Dimensiuni asemanatoare cu vasul 1. :I - cana, cu caneluri oriz. pe git. Slip brun-deschis. Briu eu proeminente la baza gitului. 20 %, mai ales din partea superioarii. 4 - vas plniecos. Brun-lnchls. 20 %, din toate zonele vasului. Dimenslunl mijlocii. 5 - vas borcan VI C, cu briu alveolar (pI. XII/22). 30 %. Diam. gurii: circa 0,23 m. Pe solul antic s-au mai gasit Iragmente izolate din: - slraehina I A2; - stracliina I A2• A.s.; _ strachina evazalii I D, cu coasLe in relief pe margine. Aspect grosolan. a - iopor bipen de fier (pl. XXVII/16). Urme vizibile de ardere, Datorita faptului ca [umatate din piesa era Infipta in solul antic, stare a de conservare nu este egala, [umatatea Inf'ipta Iiinrl mai ruglnita. Lung.: 0,160 m. b - cut it de fier (pI. XVII/13), cu muchia profilatii. Poart a urmc de ardere. Lung. : 0,319 m.

E8

K5 PI.

C3

XXXVIII

C4

C1
177

176

416

Ferigile

Catalogul descoperirilor
1/

L6

XXXIX

TUMULUL la : -0,40

130. Parlea in ccntru datcaza de luptator,

superioara

a bolovanilor

se afla la: lipseau

-0,18

m; solul antic, la : -0,30 douii zone din care Iusesera proprietarului locului.

m; pietrisul scost boloconsta grupe vert.

aluvionar, vanii.

m. In momcntul dinlr-o

sapat nrilor cpoca

noastre,

bolo vanil

din margine a de S ~i SE a man-

TUMULUL a bolovanilor

131. Mantaua 0,25 m; cu invcntarul

era alcatuita solul antic, la:

din bolovani -0,35 la. m;

rnici, dl spusi pe un singur strat. Partea

pletrlsul gasit aluvionar, la: -0,45 sau m. oase calcinate eoazaiii

superioara
Inventarul asociat din

era la:

talei. De ascmenca, Deranjamentul Mormlntul,

~i in [umat atca de ~V, se puteau recent a, potrivit pe sol, era de tip eu invcntarul

observa afirmut.iilor lb.

Mormintul,

pc sol, era de tip

Nu s-au

carbuni.

Pl. XXXVIII

L6

Oasele calcinate

se afJau pe fundul

~i lntre

din fragmentelc de cite 3 coaste

unci strachini

(1) ~i ale unei cesl i (2). 1 - slrachirui

I Da., cu decor

Iragrncntelc unei cani mari (1) ce servea drept urna, In aceeasi zona s-au mai gasit fragmente din vasele 2-6, 0 verlga mica de bronz (a), 0 margicii de fier (b) ~i 0 margica de st.cila (c). La 0,60 m E s-au gasit Iragmentele vaselor (7 -12),
0

in relief ~i caneluri fine oblice crucise dispuse in spatlul

dintre ele (pI. III/7).

Aspect tipic.

precum teaca

sl mal muItc obiecte

de metal, de SV

prlntre s-au

care 2 virfuri eventual

de sageata unei strachlni reprezenta

(h), doua evazate resturile

cut.itase (13), iar unui M :

de fier (d, e ) ~i in zona distrusa secundar. 1bile de a.s. 40 0,45 m. 2 decorat mal]. caneluri lnferloara teee. diam. ficial.

de fier (g). La marginea

gasit fragmentele ~i apucatori.

%. Diam. gurii : circa 0,246 m. 2 - cea§ca plniecoasa III A, cu caneluri oblice tntrerupte de proeminente Caneluri oriz. pe gitul vasului. Toarta este decorata cu caneluri longitudinale. Bruna, 30 %. lnalt, : circa 0,16 m. In afara aces tor vase, s-au mai gasit, deasupra pietrelor, fragmente izolate din: - cana; - vas mare pintecos a.s.
Sub 20 TUMULUL 132. Mantaua mantalei ceramice. era alcatuita 0,18 m; din bolovani de catre mici ~i mijiocii, proprietarul dispusl pe un singur strat. Partea m. Zone s-au gasit

fragmentele

unui vas mare plntecos inferioara, (5a). Aspect cescutii m;

(14), care ar putea cu do ua terti fragmente fragmentc Slabe urme III circa A, cu Aspect Bruna. 0,10 de buza

cana mare IV B1' cu decor

4c pe ptntece, Lipsesc tipic.

Slip brun-roscat. In parte a Inlerloara,

Urme vizivasuI era 0,20 m; Siabe cu toart.a pc pin0,16 m; Bruna.

%,

mai ales din partea eoazata Iargl spiralicc m. 3 0,10

~i cele doua torti.

Inalt. presupusa : circa Bruna, in interior, 5(lb) circa, vert.

superioara lntlnse numeroase

a bolovanilor fragmente

se ana la : -

solul antic, la : -

0,30 m ; pietrisul locului.

aluvionar,

la : -0,40

strachirui

I D. Nu s-au gasit dcloc plntecoasa pe dona 6-

de margine. de a.s. 60 ceaseii

din supratata

au fost demontate

In zonele demontate

Pl. XXXVIII

L6

cu caneluri

%.
II

Diam. cu

pastrat tortl.

pastrat a : 0,108 fine oblice, ~i mijlocie circa

caneluri m. 4 tipic.

ver t.,

doua

urrne de a.s. 50 %. rnalt.:

cruclse de cea$ca II A, cu radacina Caneluri maxim: 80

diam. gurii:

A2, decorata,

(2), asezate

registre.
Cana.

20 %. Dimensiuni III A, cu cancluri 40

mijlocii. oblice

Morrntntul, cu inventarul pe sol, era, probabil, de tip la. Nu s-au gasi t oase calcinate sau carbuni, Ceramica, in tntregime Iragrnentara, era rasplndita ln Intreaga movila, 1 - stractiina I A2, Bruna. A.s. superficial. 30 %. Diam. gurli : circa 0,11 m. 2 - ceascti plniecoasa III A, cu caneluri oblice (lb). Proernincnte vert. Bruna. Sub
20 .. china

de buton discoidal. Dimensiuni

Ur me vizibile de a.s. 30 %, mai ales din partea Slip brun-deschis. caneluri sirachirui largi

%.

Dimensiuni

mari. :1 -

cea$ca pintecoasa decorat

III A. Brun-rosiatic, mijlocii.

Aspect

grosolan, Brun. 20

Pcretl

grosi, 20

%.

Dimen-

a vasului.

marL_,-IIII

cea$ca pl nlecoasii A,

siuni mario 4 cite un fragment I Aa; -

vas mare plniecos, izolat vas din: -

pe git eu un briu cu tmpunsaturi. Dimensiuni enazaia

%,

din to ate zonele vasului. I D, fara decor; slra-

oriz. pe git. Pe latul tortlt, 0,22 m.tcea§ca gurii: 0,165 m; 30

caneluri pintecoasa

longltudinale.
Cll

%.

rnalt.:

vas borcati VI Dl,

fara decor. 20

%.

ln

afara acestor sirachina

vase, s-a mai gaslt, pe solul antic, eoazata

strachitui

I D. Fara

decor;

obliee.

Procminente despicate. pc fund.

plntecos. 133. Cornplet care

0

Urme de a.s. 20

%.

Dimensiuni

ceva mal mici declt ceasca 7.9 tnalt, : 0,09 m,.~_0:.f.l.rca rnalt, Multe 20 superioara.

I A2. Proernlnente

A.s. superin interior 12 vas TUMULUL superioara credem stntem secundar, grupul sageata de SE a movilei f' I sa fi avut siguri daca 134, Mantaua s-au gastt doua era alcatuita m; blocuri mari din bolovani de piatra. mari Unul mantalei ~i mijlocii, m ; pietrisul dintre se observau dispusi pe un singur strat. la : -0,42 bolovanii unor m. movilei se ana de s-au de de la (d) ~i doua virfuri de 0,30 m, sapata vlrfuri de sageata stilpi Parte a Nu Nu a bolovanilor se ana la : -0,25 solul antic, la : -0,35 Pe suprafata aluvionar, urmele m. In partea mantalei. de gard, TUMULUL ceramice, printre distrus. Existenta lui a fost dcdusa cu butun
IX:,

%.

Diam.

II A2, cu "umbo" : 0,12 m. 11 fragmente Tort ile lipsesc. spatiul

Bruna mijlocii.

din cttiva gasite

bolovani

rasfiratl arabil.

~i fragmente

~i exterior.

Urrne

de a.s. spre gura, 40 %; Iipseste toarta.

catui IV Bl, cu decor 4c, cu doua Dimensiuni

toarta

de cea§ca II A, groasa,

in pamlntul

La
Pl. XXXIX

tor ti. Slip fin brun-deschis. mare pinlecos. I Da., Decorul umplut Slip grosolan Cll

%,

mai ales din partea brlu alveolar. este realizat

Pe gtt ~i sub margine de pe interiorul fine oblice Multe brun-inchis. I

Brun.

slnt a.s. 30 dintre mijlocii.

%.

13 -

strachina euazaia
vas mare plniecos, din: I A2, eoazata

L5

marginii

din coaste in relief; tipic.

ele este din clnd in clnd 14 ~ 1X

1,

cu caneluri

(pI. XIV /26). Aspect fragmente puternic stracliitui eu incizii 2 tort!

%.

Dimensiuni

ele suprapunea

mici (circa a.s. ; -

30 %). 15 I

buton discoidal mica; strachinii

izolat.

Nu a putut izolate stracliinii siractiina

vreo legatura fragmentele respective din:

cu movila. vaselor

lcgat de nici unul din fragmentele strachitui caneluri

A2.

de ceasca II A. In afara acestor strachirui strachirui A2

vase, s-au mal gasit ~i proerninente evazata

fragmente I A2;
-

9 sau

10, din margine a de N a mantalei, bolovani pina la adincimea de tip la2• (b), cu teaca pe sol, era (a), cutit lntr-o groapa Aproximativ

reprezlnta in centrul

resturile

unui M

CUeva fragmente Puternic crucise a.s. ; (2) executate

Fragmentele constind

s-au gasit printre cu inventarul de lupta

de -0,35 (c), zabale trei

oblice. -

I A2, cu caneluri ~; foarte fine;

obliee stracliina ;-

vert. ; -

Morrnint ul, de luptator,

metalic (e). Toate aceste obiecte

I D, eu caneluri (fig. 14/3); gine ; Urrne

in tehnica

eoazata I D, cu incizii crucise (2) pe margine

I D, cu coaste largi toarta (pI. urme de a.s. ; in relief pe marde tip ~ de canifil· fragment de gtt (ragmenl mica alteaca de XIV/25); margica longitudinale; catui mare,

topor

de lupta

strachitui toarta
Cll

eoazata I D,
tipic; /) de cana ; incizii

erau asezate

cu diam, de 0,20 m, adinca de fier (f). Alte

nivelul solului antic. gasit raspindlte carbune. nile de N ~i Sale doua grupuri 0,18 m. 2 -

Linga groapa,

pe solul antic, Ceramica,

se ana un cutitas exclusiv 1-

cea§ca II A. Aspect

- toar ta de ceased, eu caneluri de la ciini diferite fragment oerio«

in [umatatea tumulului.

de N a movilei. Fragrnente

La circa 1,5 m E de grupul fragmentara, strachitui canilor 1 s-au gasit In ambele Bruna. Slabe urme

de arme s-au gas it cite va bucati mai ales catre 20 Diam. exlrernlt atl, ceea ce dovedeste

de a.s. ; -

Nu s-au gasit oase calcinate. de cioburi sirachitui provin

se ana rasplndlta

margica cele

de canii (?), decorat cu decor realizat poarta bastru lnchis.

(pl. XIV/29); a-

de canii cu caueluri

din strachina obliee vert. (lb).

IX,

din incizii ~i impunsii.turi. e - margictl de ardere, g-

mica de bronz.i Diam : 0,032 m. b inchis pe fond albastru fragmente transversale deschis. Lung. : 0,084 m. e Ioar te rugiuite, gravatc

de fier. Nu

din acelasi inventar.

I A2. Brun-rosiatic. de a.s. 20 mijlocii.

%.

Diam.

gurii : circa

urme de ardere. dSlabe urme

de st icla cu ochi albastri Lung. : 0,093 m. f 2 vir(uri de fier.

- marqict: ce alcatulesc capete.

culilas de fier (pI. XVIII/3).

Siabe urme de ardere. doua Striuri

cutilas de fier (pI.

0

a4-

I A2, cu caneluri III A, cu c.meluri

0(2' IX,

%.

guru : circa 0,18 m. de a.s. Sub 20

Cll

cescuta (probabil
cea$ca plntecoasii (5a) si buton

II B) eu toart.a de tip discoidal de tip Aspect

specirica

(pI. XIV /23). Bruna, :; gurii : circa 0,20 m. 6 Aspect

Urme

%.

XVIII/5).

Bruna.

30 %. Dimensiuni

cea$ca II A2,

eaneluri Diam. 30

de fier (pI. XXIV/9). urme de ardere.

teaca de fier (pI. XIX/I0), bucala informa

la ambele

Nu se vad

spiralice

tipic.

20 %. Diam.

ceascii II A2, de la care

Lung. : 0,064 m. h 0

de sage ala de fier. i - lant spiralic

("saltaleone")

de bronz,

provine probabil Diam. gurii:

butonul

gasit, izolat, ce§cuta bine

in aceea~i zona. Bruna.

Aspect grosolan.

Urme de a.s. 20 rupta,

%.

gurii : circa 0,17 m. 7 circa 0,044 m. 9 -

care e prinsa, prin rugina,

de tabla de fier. Lung. pastratll

: 0,031 m ; diam. 0,009 m. j - margicll

cea$ca II A2. Nu s-a gasit butonul lustruit.

de la toarta. Aspect

grosolan.

Brun-ro~iatic. Iipse~te.

%.

0,18 m. 8 -

178

II B2. Brun-negricios.

fin. 60 %; toarta Pasta fina. 30

Inalt.: : 0,24 m.

de fier. k - fragment

mic de verigll

cana IV A. Slip brun

Neagra in interior.

%.

rnalt. presupusa

179

Ferigile
10 vas mare pinleeos, cu decor in relief zonele pe pintece vasului, (decorul nu a putut fi rcconstltuit). mamelonare. de la : Brun-caramlz!u. restaura. 40 11 Inalt.: caracTUMULUL pe un singur aluvionar,la ii apartinea se observa In aceeasi ~ strat. 138. Mantaua eons La dintr-o tngramsdire parte vert. de bolovani a bolovaniIor pe pintece, de marime

Catalogul descoperirilor
mijlocie, la : rasfira ti, dlspusi 0,25 m; preciza circa pietrisul carui tip In marginea

Slabe urmei

de a.s. (?). 50 %, din toate

L5

mai ales fragmente

mici ce nu s-au putut izolate III; a.s. ; -

vas borean VI D1, cu sir de alvcole caneluri teristic; eu pereti lului ; D1• Briu ardere. Lung: ardere. mobil. urme oblice (lb) ; probabiI toarta

sub buza (pI. XII /26), lntrcrupte vase, s-au mal g,isit ;E

de proerninente fragmente

%.

Part ea superloara unei cani sterse

a bolovaniIor ca cea mai mare mari

se afla la : -

0,15 m; solul antic,

: - 0,35 m. Este evident mormintul. canelurl

ZOI

a fost dernontata recent. Nu mai putem 50

0,19 m; diarn. gurii : 0,17 m. In afara acestor ~i mai multe

slrachinii I As, cu goal a in intecatui mare de SE a turnuvas borean VI urme urme de de nit de ardere.

de SE s-au gasit fragmentele 1-

(1). Nu s-au gasit Brun-roslatic.

oase calcinate.

fragmente ;toarta ;-

de cea§ctl pinlecoasu de catui ; -

cea§ca II A, cu aspect proemineniii mici de la 2 cani ; -

catui IV Bl' cu caneluri (pI. X/14). izolat

cu doua tort! can

de tip y. La baza gttulul

ceasca II A, cu 2 tortl cu urme de butoni de la un vas pintecos Urme grosl ; alveolar vas pinleeos. de a.s. ; fi determinat alopor

cea§ca II A grosolana, fragmente

oriz., foarte

A. s. superficial.

rior. Provenea

a s-a mai gasit cite un fragment 139. Mantaua mantalei era alcatuita

de la : - vas pinlecos;

Inalt.:

0,40 m.

cu decor

in relief. strat. Partea

fund de vas mare grosolan.

bi peti

Gasit in extremitatea ;vas borean; urme Se observa

vas borcan. Tipul nu a putut ~i proerninente

C-

vas borcan. Briu alveolar de fier (pI. XXVII/6). miner. PsaIiiIe findistinct

vert. Striuri e-

puternice evidente

TUMULUL

din bolovani solul antic,

mici ~i mijlocii, la : 0,30 m; locului,

dlspusi pletrisul asa lnclt

pe un singur aluvionar,

G6

Lung. Lung. de ardere.

: 0,141 m. b pastrata Lung.

cutit de fier (pI. XVII /.5). Nit linga transversale 5 virfuri gravate zabale de fier (pI. XXII/9). de sageala fragment tipice.

Nu poarta (pI. XIX/ll). sint prinse

sup/rioara Bolovanii putut

a boiovaniIor din marginiIe

se afla Ia : -

0,18 m;

la : - 0,40 m. nu a mai s-au gas it informe movilei;

0

0,232 m.

leaca de fier. urme de ardere. pastrata

Nu se observa de mustiuc rotunda

au fost demont atl de proprietarul cu inventarul

Iatirnea lnitlala
de carbune bucati cazul,

PI. XXXIX

: 0,068 m. d -

printr-un

Se observa

culilas

de fier (pl. XVIII/20).

Nu poarta (pl.XXV/15). provenind nituri

fi determinata. Morrnlntul, de luptator, de bronz doua (b). Grupul

pe sol, era de tip las. Oase calcinate (a) sl, linga gramada se afla (4). Acest din vasele rasplndit grup fragmentar, strachina

sl bucati de oase,

: 0,103 m. h distrus. aceeasi

de bratar« de bronz cu sectiunea arabi! s-au

0

in centrul tabla marcam

moviIei. Tot aici s-a gas it ~i un virf de sageata ceramic, In Intregime

0

doua in tot

de re-

mai ales in centrul Vasele 9-11,

K5
fix

strachini in afara

evazate mantalei,

(1, 2) ~i

alta

constituia, ceramic

unitate, 1.1. iven 1sira-

TUMULUL de la un turnul (pl. XXII/8) de pe psalie.

135. Complet mare. din provin

In pamtntul zona. Piesa a

gasit

grupe

sporadice de zaba!«
0

de bolovani

deoarece

in extremltati

opuse ale movi!ei

s-au gasit Iragrnente eventual,

respectlve. este a. s. 40

gasite

de marlme

S-au gaslt

~i fragmente

cera mice. suferit

0 pereche

de fier cu mustlucul cele dona

lui solului antic, 2slrachina

ar putea, largi

sa reprezinte marginii A. s.

grupul

al unui ~1 secundar

reparatie,

cum

dovedesc

china eoazatii IDaI' Sub 20

cu coaste in relief. Aspect tipic. Unul din fragmente 1 D, cu caneluri in interiorul (lb). sirachirui oblice 1 A2• Bruna. Neagra

%.

Diam.

gurii:

circa 0,35 m. ~i exterior. Diam. terti gurii:

eoazaia

(pl. XIV /30). ~i partial bruna printre 50

Bruna

in interior

L4

%.

Diam. gurii : cca 0,30 m. 3 -

corodat a. 60 la exterior. care

%.

Diam. gurii : circa

TUMUL UL 136. Mantaua pe un singur aluvionar, Brun. strat. (un Partea

consta

dintr-o <au

griimada

intor ma de bolovani fragmente toarta de tip arabi!

de marirni solul antic,

diferite, la :din: ritual. -

rasfirat i, dispusi 0,20 m; pletr isul pinlecos. un virf neindoita de :

0,27 m. 4 -

strochltui 1 AI cu caneluri
ceascii plnlecoasii III Diam. maxim presupus 4a1 executat bulott
Cl4•

in interior, 30

60

%.

superloara -

a bolovanilor IV C, cu

se afla la : - 0,10 m;
0 E.

circa 0,26 m. 5 Iuri longitudinale. 78Inalt. Diam. afara can

A, cu caneluri : 0,16 m 6 vert foarte Izolat 30 sters, Urme

vert. Bruna,

%,

~i cele doua

cu cane-

la : - 0,35 m. Pe solul antic fragment); Poartii din zona mijlocie urme ca tum.

gaslt citeva

cera mice provenind Citeva fragmente; tum. Indoit din preajma

sirachina euazulii

Ce§Cllta II B2• Bruna.

0

lipseste toarta.

Inal]. :0,048 m. 40 % 50

I D, far a decor

catui

vas mare Lung.

vas borcati V IAa. Briu alveolar

10 fragmente

a vasului. de ardere.

In pamlntul Puternlc

136 s-a gasit

~i proeminente

(pI XIV /24). 40 %. Inalt, toarta, 30 probabll strachinti incluslv de toarta. de tip toarta. de a. s. 10 -

: 0,185 m; diarn. gurii :0,176 m.

ct. Slip fin brun-deschis.

IV B, cu decor

cu

lance de fier (pl. XX/9). 0,363 m. Presupunem sau carbuni.

ruginit

~i deteriorat.

presupusa

: 0,25 m. 9 -

I Ba (pI. 1/22). Aspect Inalt Diam. maxim fund presupus

tipic.

%.

136 continea

un :'II de luptator

cu inventarul

pe sol. Nu s-au gasit oase calcinate

gurii : 0,36 m. 11 III A, cu caneluri strachina acestor

ce§cu!a II Ba. A. s. In lntreglme. vert. Bruna, eoazata

%.,

: 0,043 m. 12 Citeva fragmente. II B. a -

cescuia
Diam. oir] de

pinlecoasa era alcatuita din bolovani solul antic, mici ~i mijlocii, la : - 0,30 m; in intregime in zona dispusl pletrisul demontate de unde pe un singur aluvionar, strat. la: Partea locului. bolovanii, at ~i ca M

%,

inclusiv din:

fragmente

: 0,15 m. In

vase, s-au mai gasit fragmente puternice de ardere, era alcatulta

CU

izolate

PI. XXXIX

L4

-strachinii I A2• Brun-galbui.

(2) pe margine;

TUMUL UL 137. Mantaua superloara Marginlle a bolovanilor mantalei

gurii : 0,13 m; sageala,

1 D, cu incizii

crucise

de cescui«

se afla Ia : - 0,20 m;

- 0,35 m.

de fier. Urme TUMULUL

au fost, in partile cu inventarul

de N ~i de S, aproape

de proprietarul au fost scosi

Morrnlntul,
~i Iragmente secundar.l 24cu buton -

pe sol, era de tip 1aa' In [umatatea de SE a tumululul, Pereti largi grosi. 40 provenind din vasele

de 1'\V a movilei

s-au gasit oase calcinate fi interpret

140. Mantaua
0

din bolovani

mijlocii 0,35m;

~i marl, dispusi pietrisul

pe un singur strat. la : La circa Marginea .

Partea 0,65 m. (ha~ude SE

din 5 vasr sirachitui

(1- 5). In [umatatea I A3• Slip brun-lucios. cu urme foarte caneluri arcuit.

superioara

a bolovanilor se afla

se afla la : groapa

0,25 m; solul antic, la : un diam. vegetal din groapa datorita de deasupra radiicinilor

aluvionar,

0,48 m. Aproxi-

s-a gaslt un alt grup de cioburi stracliina I A2• Bruna,

ct1 pe

6- 8. Acest din urrna grup

ar putea

mati v In centru E de aceasta rati invers a mantalei nate, carbun

de circa 0,60 m, din care au fost scosi bolovanii. mantalei, susmcntlonata. Deranjamentul unui prun. ce ntrul recente pe movilei s-a gasit,
0 S-3U

%.

zona s-au gas it, in parnlntul desigur, tum. 140 nu a putut de luptator,

la - 0,15 m, mal multi bolovani este recent.

PI. XXXIX

G4

Inalt , circa 1,115 m; diam. gurii : circa 0,25 m. gurii: 30 (pI. 0,155 m. 3 Diam. Bruna. gltulul. cea§ca II At, 0,18 m. Inalt.: 30 A.s. 20 Aspect tipic.

pe plan) care provin,

slabe de a.s.

30 %. Inalt. spiralice

: 0,08 m; diam. pe toarta

fi degajata,
0

toarta, In interior
vas mare pinlecos vasului. Inalt.

(5a).

%.

gurii : circa

l\I I, principal, la - 0,10 m, un cutit oase ~i carbuni,

cu inventarul

pe sol, era de tip laa' In saparii cioburi spirallce

giisi!. oase calci-

cea§ca II Bl' cu profilul zonele puternic. vert.

Caneluri

longitudinale lata ~i rastrlnta. catui cu 7din:

VI/l). la baza

%.

, fragmente cu exceptia

cera mice ~i strachinil

sula de fier (b). 11\ zona gropii se atlau

in pamint ul vegetal, mare. 1 50

circa 0,075 m. 5 din toate 50

V A. Marginea Dirnensiuni mijlocii. -

Briu crestat
0

Brun.

%,
~i

de lupt a (a), scos cu priIejul 1 ale caret si caneluri

gropii. Fragmentele rasptndite fund. circa Diam. (5a) spre

ceramice Aspect

s-au giisit la un loc, llnga

presupusa Interloara.

: 0,40 m. 6 8toarti!

t.oarta (probabil
can -

y). Slip lucios brun-Inchis. oblice pe pintece. Diam. gurii: circa 0,11 m.

suprafata tipic.

strachina
zonele II Brs

%,

mai ales din jumatatea vase, s-au

mijlocii. izolate
E

cu caneluri 30

eoazaiii 1 DbI, cu coaste (3b) pe margine vasului, Diam. gurii : circa 0,35 m. 2 50 Brun-deschis. Linga miner vnea

%,

din toate cescuta

corodata

Sub 20 %. Dimensiuni mai gasit pe pintece

strachitui 1 AI' Bruna.

slrachina de caml.

%.

stracbinii A As' A. s. 20 mme urme clare

%.

gurii:

circa 0,20 m. 3 m. b su/a

In afara acestor

citeva

fragmente

I As. A.s.; -

CeJCllta pinlecoasa

%,

inclusiv

t.oarta. Inalt. : 0,07 m.; ceiam. gurii:

NlI poarta Poarta de ardere. Lung: de anlere.

0,09 m a -

cu!il de fier (p. XVII/4). de ficr cu secti-

180

cu caneluri

~i oriz. sub huzii;

se observa

un nit.

Lung. : 0,231 0,175 m.

rectanglllara

(pI. XXVI/20).

Ferigile
*M II consta pamlntul supunem 6vegetal din Iragrnentele unui vas mare (5) ~i ale unel strachinl (6) gasite printre bolovanii si in Preziu. 50 %, din toate Toarta 16 eescui« zonele vasului. alaturi Iipseste, Inalt. reconstttult a : 0,45 m. 15 cescula

Catalogul descoperirilor
II B2, cu toarta diam. cu buton 0,104 ~I' m. nici un M Parten m. In

de la marglnea

de NE a mantalei,

la -0,20

m, Nu s-au gasit' oase calcinate

sau carbuni.

rupt a a fost gasita II Ba. Toarta profilul

(pI. VI/14).

Brun-caramiziu.

60 %. Inalt.: bolovanilor curioasa

0,071 m;

gurii:

un M secundar de tip 2aa. 5 - vas mare plnlecos. Brun. 30 %, din partea mijlocie ~i inrerloara a vasului. strachina I AI' Brun-cenustu. 20 %. Inalt. : circa 0,12 m; diam. gurii presupus : 0,25 m. La circa 0,50 m de in pamtntul vegetal, fragmente dintr-o strachina I B ce provin, desigur, din mantaua de

Brun-caramizlu. Tinlnd

80 %. Inal]. : 0,061 m;

diam. gurii : 0,086 m. nu s-au gasit a bolovanilor, oase calcinate, presupunem strat.

*M IV a fost descris mai sus (vezi p. 182). La demontarea nu s-a observat "\ TUMULUL vreunei gropi. era

zona *M II s-au gaslt, pamlnt a tumulului.

seama de conftguratia

secundar de tip 5 (eenotaf).

era alcatuita din bolovani mici ~i mijlocii, dispusl asupra Bolovanul la: -0,45 stabilirea acestuia pe un singur unui bolovan strat. rotund, la: Printre neoblsmai mici -0,25 142. Mantaua
0

PI. XL

H5

TUMULUL bolovani se intiInesc

141. Mantaua ~i cttiva

alcat ult a din bolovani m;

mici ~i mijlocii, dispusl -0,32 m; pietrlsul

pe un singur aluvionar,

H5

de marime

mare. Atragem

in special atentia

superioara [umatatea

a bolovanilor

se afla Ia : -0,20 zona ovala In pamlntul cu inventarul

solul antic, la:

la : -0,45

nuit de mare (0,65 m diam.), situat in [umatatea

dispuse concentric m; intre declt In solul antic, cu eea a tum. intre -0,36 m ~i -0,40 mantalelor m;

de S a movilei. aluvionar, mantalei

era inconjurat tumulului precisa

de pietre 141 se ana

de NE se observa

(cea. 1,20 x 0,70 m) din care au fost scosi bolovanii. s-au gasit rasplnditt bolovanii

Deranjamentul

PI. XL

(fig. 6/2) (vezi mai jos M IV). Parte a superioara pietrlsul de pamlnt conturul face Imposibila vechimea

a mantalei

este de orlgina recenta, M I, principal, de carbune, s-an gaslt inalt.: Iata vasului

arabil, la suprafata,

care provin din acest loc.

m. Spre S, mantaua a raportului

era tangenta de vechime

142. Nivelarea

un vas borcan oase calcinate. m. 2partial

pe sol, era de tip 1aa. In [umatatea de SV a movilei s-au gasit Iragmente mic lntreg, cu gura in sus (1) ~i fragmentele unui alt vas borcan (2). La cca 2 m se aflau fragente din doua vase borean Foarte eorodat. (3-4) Intreg. si dintr-o Diam, can a (5). Nu 0,113 ~ ; V vas borcan mic, cu apucatori. borcati gurii:

cei doi tumuli. eel al tum. 1\1 I, principal,

In zona de tangenta, cu inventarul

de bolovani

a tum. 141 este mai bine conservat din urma. s-au gasit putine ) Intregi. (1). 1 in centrulmovilei. de E. Remarcam tumulului, pe
0

SE de aeest grup, ltnga 0,075

zona deranjata, 1vas

142, ceea ce ar fi un indlclu ceramice. de aceasta

pentru

pe sol, pare a fi de tip 1ll,t. Oase calcinate se aflau 2 cescute unel strachlni spiralice oriz. (ld) (6-7

ace a zona se gaseau citeva fragmente (5) cu fundul in sus. Alaturi lntlnsa, se aflau raspindlte

Cele mai multe cioburi se aflau in [urnatatea evazate strachitui

corodat.a.

VI DI, eu slr de alveole intrerupt de proeminento (pI. XII/27). Supra60 %. Diam. gurii : 0,146 m; lnal]. : 0,112 m. 3 - vas borcati VI DI, cu hrlu alveosub buz a, 40 %, din toate 30-40 zonele vasului. Iniilt. : circa 0,16 m; 5cana ; toarta IV AI' lipseste, diarn. gurii: Slip brun, Inalt, circa : de lustruit. mijlocii.

o strachlna zona foarte 240%. -

In centrul

lar lntrerupt 0,15 m. 4 Proeminente 0,20 rn. -

de proeminente vas borcan mamelonare

0

fragmentele

eoazata

I Dba' cu Unele

(VI Al ?). 20 %, mai ales din parte a inferioara. pe urnar. %, mai ales din partea Corodata. conturul

coaste in relief (3b) pe margine;

strachinii

spre fund, caneluri

(5a). Aspect

tjpic. 30 %. Diam.

gurii : circa 0,32 m. Bruna. (pI. 1/9).

superioara

presupusa

I Aa. Pe umar vasul era decorat

cu Iatetc

care au disparut Circa 20%. in Inalt.:

prin coroziune. gurii:

catui, cu

toarta

y sub buza. Brun-galbul,

unei cescute a deranjat Bruna. printre un }I putin cescuiii

Aspect mantalei

grosolan,

Sub 20 %. Dimensiuni

fragmente Diam. strachinii

stnt a. s. 40%,
gurii:

Diam. gurii:

0,21 m. 3-strachina mamelonare

1 Az' cu can elur i oriz. (ld). Diam. zona Aspect tipic. 50°/0, Inalt. mediana diam.

Brun-deschis

*M II consta S a mantalei. Presupunem Inalt.: talei, *M III Groapa

din fragmentele morrntntului eatui mare. se aflau Presupunem Caneluri

(6) ~i al unei cani

mari (7) gasite la -0,25 de bolovani. Pasta la -0,20 fina. toart a lipseste. min

m in marginea incl~~iv de

0,195 m, 4 -

strachirui

I A2• A.s. sl corodata. sub buza. ~z' Nervura Inalt. rupta

circa 0,20 m. 5 interior cescuta a tortti.

Nu s-au gasit oase _calcinate.

I Ba (pI. 1/19). Proemlnente

: 0,09 m ; diam. gurii : II B2, cu

un M secundar consta

de tip 2aa. 6 fragmente

II Ba. Brun-lnchls. 20-30%;

40=50%,

toarta.

0,27 m. 6 toarta

ce$cuta II Bz, cu toarta cu buton Brun-roslatic, 90 %. Toarta rupta se afla alaturi. cu buton ~I' Brun-roslatic. 70 %; toarta

dinspre

0,055 m. 7 Cite va fragmente

Aspect bolovani, secundar

grosolan.

: 0,06 m;

gurii : 0,082 m. 7 0,035 m;

0

din numeroase

ale unei canl (8) gasite eele mai multe de tip 2aa· 8 pe toarta.

marginea
c(.

E a manNu s-au canem, V B.

se ana alaturl.

diam.

gurli : 0,049 m. : 0,25 m. 10 -

se gaseau mat.

lnsa in pamlntul 50 %. Inalt.

vegetal.

8 - eescuta II BI. Bruna.

baza gitului. Slip grosolan
0

60 %; toarta brun-inchis.
0:.

lipseste. Inal]. : 0,04 m. 9 - can a IV AI' eu

30 %, mai ales din [urnatatea decor lc. Prag cu proeminente superioara. superioara.

toarta de tip y. Prag la

Slip brun-deschis.20In afara acestor marginii ;vase, stra-

gasit oase calcinate. luri crucise

canii IV Ba, eu doua torti

Pe pintece -0,20-0,25

Inalt. presupusa

(2) (pI. IX/3).

longitudinale

Slip brun, Presupunem

presupusa

: 0,26 m.

can a IV Bl' eu brlulete

toarta

Pe plntece 11 -

la baza gitului. Dimensiuni mari.

*}I IV eonsta din fragmentele in margine a de SE a mantalei. va fragmente Brun. 10 sub strachitui Deasupra sirachinii buza ; ale unei st rachini I BI. Aspect 'bolovanilor strachitui 40 %, mai ales din partea tipic.

unui vas mare ptntecos proveni, eventual,

(9), gaslte in parnint ul vegetal,la un i\I secundar urnei. 9de la capacul : 0,30 rn. fragmente VI DI; dispusl izolate
-

30 %. Dimensiuni vertical,

mijlocii. mici

vas borcan VI A!, cu marginea 20 %, mai ales din partea din: =sirachirui strachina euazaia

tngrosata crestata.

Sub margine se af'la, dispuse

Nu s-au __gas_i_t oase calcinate. (10) ar putea inferioara, Sub 20 tum. canita;

de tip 2aa. Cele citevas mare pintecos : 0,45 m.

alveolate. izolate de tip

s-au mai gasit fragmente

china I Aa, cu caneluri Iongitudlnale : - toarta

I D, eu coaste in relief pe interiorul

dar ~i ctteva fragmente

de git ~i margine.

inalt. presupusa :slrachina

oblice (Ie);
0:,

de catui ; -

cescuta

I Aa, cu caneluri oblice (1b); - toart a de ceasca, cu caneluri plntecoasii III eu caneluri vert. pe pintece; - vas borcati vert. crestate sub huza (asemanator ca forma eu vasul 11)

%.

Diam. -

gurii presupus gasi! ;-

mantalei I B; -

142, s-au

urrnatoarele

VI Az' cu margine a crestata (pI. XIV/27). ~i in pamtntul carbuni, sapata arabil,

IllI

~i cu proerninentc

I Aa; -

vas pintecos

vas borcan

uas borcan

I Az; eu crestaturi Partca

vas borean. era alcat.ult a din bolovani -0,18 m; solul antic, numerosi de carbune, bolovani fragmentele mici sl mijlocii, la : -0,32 m; pe un singur slrat. se afla la: pictri sul aluvionar, la : - 0,45 m,
0

*l\I II consta din fragmeritele pina la -0,26 ptna Bolo vanii in mantaua

unui vas mare ptntecos -0,28 m, ill marginea Presupunem superior

(12) ~i ale unci cescute (13) situale, de N a manta lei. Nu s-au gasit un I\I secundar 12 vas mare

printre

bolovani sau a fost rupta,

TUMUL UL 143. Mant.aua superioara Marglnea suprafutii a bolovanilor de N a fost deranjata, cu inventarul citeva bucatl cu picior mare,

oase calcinate groapa

par a fi fost dcranjati, la nivelul

de tip 2a2' a carui pintecos.

fiind dis locati. in [urnat at.e a de S a movllci unui vas globular eu piclor de N a movilei s-au g{lsil, riisp lndi le pc (4) ~i ale unei cestl (5). Un fragme nte

PI. XXXIX

H4

de pamint

al bolovanilor,

Brun-cenusiu.

Mormlntul, ail vas globular

pe sol, era de tip la. in situ.

Supraf'ata nelustrulta. Brun-deschis, 30 %. *M III gasite mai mare. in marginea Groapa dunga

c10%, din toale zonele vasului. Inalt.: circa 0,06 m. numeroase mormintului de (tinind secundaI' Prag de SE. un Groapa l\I

Inal]. presupusa

: 0,10 rn. 1:.1 -

Ce$ellta II Ba. Toarta intregi pe

0

(3) s-a gasit

in marginea

s-au gasi t, rasprndil.e,

consta din fragmente a fost sapata

ale unui vas pintecos a deranjat tip 2aa. 14 -

(14) ~i doua ccscute aproape care au fost inlaturati pina la -0,30 la baza eioburi)

(15-16), suprafata

bolovanii,

dintr-o strachina (1) ~i dintr-o cescuta (2). ~u_5~:t_u gasit o~~~_5~!si!!;lte. 1 - slrachina I B, de un tip deosebit (pI. 1/21). Caneluri scurte, fine, dispuse oblic pe buza. Brun-ro~iatic. 40 %. Diam. gurii: circa 0,33 m. 2 - ce$cuta plnlecoasii grupe III A, cu caneluri proeminente vert. Bruna. alaturate ·10%. inalt.: (pI. VI/21). din piciorul circa 0,10 m. :l - pahar globlllar eu pieior. Corodat. Brun. 60 %. Inalt.: inalt. piciorului vasului. Pe umar, glopresude cite doua Brun. 0,072 m. 4 - pahar : 0,034 m (inalt.

scama de ecle mai adinci intrcrupt de proemincn\c

m. i';u s-au gasit oase Sub buza se Brun-cliramigitului.

182

ealcinate. observa
0

Presupunem

vas pilllecos

V BI. Bllza ingro~ata.

orizontala

in relief.

malllcionare

/}lllar eu picior. Se pastreaza

cloar fragmente

183

Ferigile
pusa a vasului : 0,07 m). 5 - ceaset: II All' Nu se poate preciza decorul. Pe un fragment, reprezentind partea dinspre vas a tortii, se disting caneluri crucise (2). Brun in interior ~i exterior. CUeva fragmente (sub 20 %). Dimensiuni mici. - strachina I As. Bruna. Un slngur fragment.

Catalogul descoperirilor
TU1\1ULUL 148. Mantaua era alcatuita din bolovani mici, dlspusi pe doua straturi. Partea superioara a pietrelor era la : - 0,20 m; solul antic, la : - 0,32 m; pletrisul aluvionar, la : 0,40 m. 0 mare parte a fost demontabila, probabiJ tntr-o perloada recenta, ceea ce face dificila reconstituirea exact a a configuratlei inventarului funerar sl a eventualelor M secundare. M I, principal era cu Inventarul pe sol. Aproximativ in centrul movilei s-au gasit, rasplnditc, fragmente din doua strachtni evazate (1,2) iar la 0,60 m S de acestea, Iragmentele unei cesti plntecoase (3). Nu s-au gasit carbunl sau oase calcinate. 1 - slrachitui eoazaia I DbI' cu decor in relief pe interiorul marginil. MotivuI riii a putut fi reconstituit. Aspect tipic. 30 %, mai ales din partea interioara. Diam. gurii: circa 0,30 m. 2 - sirachitui eoazata I D, cu caneluri crucise (2), executate in. tehnica ex. Aspect tipic. Sub 20 %. Diam. gurii: circa 0,28 m. 3 - cea'1caplnlecoasii III A, cu caneluri vert. intrerupte de proerninente vert. Canelurl oriz. pc gil. Toarta este ~antuita. Slip brun Inchis Ia exterior, negru lucios in interior. 30 %. Inalt, : circa 0,11 m; diam. maxim: circa 0,16 m. In afara acestor vase, s-au mai gasit fragrnente izolate de la : - strachitui I Ba : - cana cu un fragment de toartii a; - vas mare ptnieeos (ctteva Iragmente de margine rasfrlnta) "M II. In marginca de N a mantalei S-3U gasit, la - 0,30 m, fragmente dintr-un vas borcan (4) care ar putea reprezenta urmele unui M secundar de tip 2a•. Nu s~au gasit oase calcinate. 4 - vas borean vr Dl• Proeminente mamelonai e sub margine, Brun-deschls. 20 'Y;'-·in~lt: presupusa : 0,15 m; diam. gurii: circa 0,12 m. TUMULUL 149. Mantaua era alcatuita din bolovani mici ~i mijlocii, dlspusi pe un singur strat. Partea superioara a manta lei era Ia : 0,15 m; solul antic, la : - 0,25 m; pietrisul aluvionar, la : - 0,35 m. Proprietarul locului a scos numerosi bolovani din manta, in special in jumiitatea de N. M I, principal, cu inventarul pe sol, era de tip la. Nu s-au gasit oase calcinate sau carbunl, Inventarul ceramic, in intregime Iragmentar, era rasptndit pe 0 suprafata mare. In special fragmente din strachlnile 1- 4 s-au gastt pe 0 zona foarte Intlnsa. In extremitatlle de E sl V s-au gaslt Iragmente din cite un vas borcan (8, 9). 1 - strachina eoazatii I Dbj, cu caneluri largi dispuse concentric in interiorul vasului, de la margine spre fond. Aspect tipic. 30 %. Inalt. : circa 0,12 m; diam. gurii: circa 0,35 m, 2 - siraehina eoazalii I DbI' cu caneluri crucise (2). pe margine, executate in tehnicii ex.Aspect tipic. 30 %. Inalt. : circa 0,10 m; diam. gurii: circa 0,33- 0,35 m. 3 - strachinii I Aa. Brun-roslatic. 20 %. Diam. guril : circa 0,14 m. 4 - strachitui I AI' cu caneluri oblice (lc). Brun-Inchis. Unele fragrnente poarta urme de de a.s. 40 %. Diam. gurii: circa 0,35 m. :> - cesculii plnleeoasii cu gura rastrtnta, Nu s-au gaslt Iragmente de toartii. Bruna. Pasta fina. 30 %. 6. - vas globlliar cu picior. Lipseste, intreaga parte superioara, Brun-caramiziu. Diam. bazei piciorului: 0,059 m. 7 - cana IV Bl, cu decor 2 pe plntece, executat in caneluri ~. 0 toarta de tip ex,gasita in apropiere, se retera, probabil, la acest vas. Pe exteriorul marginei lngrosate se observa un sir de lmpunsaturl circulare. Slip brun-deschis, putin Iustruit. 50%, mai ales fragmente mici ce s-au putut restaura. Inal]. presupusa : 0,25 m. 8 - vas borcan VI B, cu hrlu alveolar organic pe numiir (pI. XII/19). 40 %. Diam. gurii : 0,22 m : Inalt, : circa 0,23 m. 9 - vas borean VI D1. 20- 30 %, mai ales din partea superioara. Dimensiuni mijlocii. In afara acestor vase, s-a mai gaslt un fragment izolat de : - ce§cllta plniecoasa cu profil asemanator vasului 5. 1\1 II consta din fragmentele une cani mari (10) ~iale unei strachinl (capac) (11) gastte la - 0,20 m in marginea de N a mantalei. 0 parte din conturul gropii a putut fi observat pe suprafata mantalei. r-I~::':l~J gasit oase ca1cinate. Prcsupunern un M secundar de tip 2 a2. 10 - catui IV Ba, cu toarta E. Dungl in relief pe git. Briu in relief la baza gltului. Bruna. Aspect grosolan. 60 %. din toale zonele vasului. Inal]. presupusa : 0,35 m; diarn. gurii : 0,195 m. 11 - sirachina I Ba. Aspect tipic. Sub 20 %. Diam. gurii : circa 0,30 m.

PI. XXXIX

H5

H5

TUMULUL 144. Mantaua consta dintr-o gramada in torma de bolovani mici ~i mijlocii, cu diam. de circa 1 m. Partea superioara a bolovanllor se afla la : - 0,20 m; solul antic, la : - 0,30 m; pietrisul aluvionar, la : - 0,45 m. In urrna demontaril, pe solul antic nu s-a gastt nlcl un inventar, Presupunem un M de tip 5 (cenotat) TU1\1ULUL 144 a. Mantaua, aproximativ ovala (diam. mare: 1,60 m; diam. mic : 1,25 m), era alcatuita din bolnavi mici ~i mijlocii, dispusl pe un singur strat. Partea superioara a bolovanilor S6 afla la- 0,20 m; solul antic, la : - 0,30 m ; pletrisul aluvionar, la : - 0,40 m. In urma demontiirii, pe solul antic nu s-a gasit nimic. Presupunern un 1\1de tip 5 (cenotaf). TUMULUL 145. Mantaua era alcatuita din bolovani mijlocii, dlspusi pe un slngur strat. Partea superioara a bolovanilor se afla la : - 0,18 m; solul antic, la : - 0,30 m; pletrisul aluvlonar, la : - 0,45 m. Bolovarrli din partea de S au fost, in cea mai mare parte, sosl. Nu avem Indlca til privitoare 1:1cauza ~i data deranjamentului. MI, principal, cu inventarul pe sol, era, probabil, de tip lb. De fragmentele unei strachinl (1) erau prinse bucafi de carbune, ceea ce presupune ca vasul respectiv servea drept urna. Nu..s-au ga&it oase calcinate. In [uru l fragmentelor strachinii 1 s-au gasit cioburi dintr-o alta strachina (2), dintr-o ciinita (3) ~i dintr-un vas borcan (4). La circa 0,50 m SE, s-a gast, in zona deranjata, 0 suta de fier (a). 1.- straehina I As, cu caneluri oblice (1b). Bruna. 50 %. Diam. gurii : circa 0,28 m. 2 - strachitui I As. Bruna. 30 %. Diam. gurii: circa 0,27 m. 3 - cani/a IV Bl' cu caneluri vert. cu 0 toarta de tip y. Slip brun, putin lustruit. 30 %, din partea Inferioara ~i mijlocie a vasului. fnalt. presupusa : 0,14 m. 4 - vas borean VI C, cu briu alveolar intrerupt de proeminente sub buza. 20 %. Dimensiunl mari. - straehina I ~ (pI. XIV 128). Brun-rosiatic. Un singur fragment. Diam. gurii : circa 0,15 m.. - fund reliefat de la 0 strachina, a - suli: de fier, cu sectiunea rectangulara (pI. XXVI/2). Rupta. Se observa urme de ardere. Putin ruginita. Lung: 0,175.m. "M II consta din fragmentele unui vas pintecos (5), ale unei strachinl mari (6) (probabil capac) ~i ale unei aIte strachini mici (7), gaslte la - 0,20 m, in marginea de NE, in afara mantalei de bolovani, Nu s-au gasit oase calcinate. Din gruparea vaselor presupun,em un 1\1 secundar de tip 2aa. ;'; - vas mare plnlecos \' As (pI. XI/2). Brtu intrerupt de proeminente vert. la baza gitului. Brun-deschis. Aspect grosolan, 80 % din toate zonele vasului. Inal], presupusa : 0,40 m.S - sirachina I Bz. Proerninente mamelonare sub buza. Brun-deschis in interior ~i exterior. 50 %, mai ales fragmente m'cl ce l1U s-au putut Intregi. Diam. gurii : circa 0,35 m. 7siracblna I AI" Bruna. 40 %. Diam. gurii: circa 0,18 m.

H5

G5 PI. LX

G5

XL.

PI.

H4

TUMULUL 146. Mantaua, de forma aproximativ rotunda (diam, : circa 2 m), era alcatuita din bolovani de toate marimile, dlspusi pc un singur strat. Se poate vcdea (fig. 6/1) cum bolovanii au fost asezati ill mod concentric. Partea superioar a a bolovanilor se afla la : - 0,25 m; solul antic, la : - 0,38 m; pietrisul aluvionar, la - 0,45 m. La demontar e s-un gaslt, pe solul antic, in ccntrul movllei, clteva bucati de carhune, Nu s-au gasit oase calcinate. Conslderam ca morrnlntul era de tip 4 b. TU1\IULUL 147. Mantaua, de forma aproximativ rotunda (diam.: circa 1,65 m), era alcatuita din bolovani mijlocii, dispusi pe un singur strat. Ca ~i in cazul tum. 146, alaturat, se rernarca preocuparea de a aseza in mod concentric bolovanii. Partes superioara a bolovanilor se ana la : - 0,24 m; solul antic, Ia : - 0,35 m ; pietrisul aluvionar, la : - 0,45 m. La demontare nu s-a gastt absolut nimic pe solul antic. In profilul sectiunii nu s-a observat nici 0 urrna de groapa, Presupunem un mormlnt d9 tip 5 (cenotaf).

H4

Alee d.~scop~riri in z.ona necropolei tumulare

In zona necropolei tumularc hall stattiene se mai ana un grup de tumult Ioarte marl, vizibili la suprafata solului, dispusl in linle, de la NE spre SV. Au fost identlflcatl 5 tumuli care au fost notati pe planul general de situatie cu Iiterele u- z. Acesti tumuli au diam, de circa, 25- 30 m ~i lniiltirnea de circa 0,40..,..0,50 m, fiind

185

Ferigile
deci foartc aplat.izati. de solul vegetal nat arsa, pra Lipsa tcren doua asemenea cu pietricele datarii acestui La constructia movile ~i mica. Procopie lor s-a folosit piet.risul aluvionar galbuie a parnlntulul ambelor urma sectluni din zona respect.iva, Cu prilejul s-a observat Aceeasi dunga ceramic situatie movilele solului rosiatlc, distingtndu-so am sectioantic. La sl hallprost z. Asudoua gasit piatra Ma' Groapa ovala mare plata. M~. Groapa va fragmente torn Iragrnente (0,80 X 0,65 m). Adlncime gropii, pigmentat unele prinse carbune. : -0,62 m de la sol ul actual. de arsura, de carbune, Nu s-a gasit

C aialogul descoperirilor
Pe fundul bucati gropii se de carbune, afla 0 mici clt.eeu

din jur ~i prin culoarea bucati

mantalei.

sapaturilor

noastre vegetal

In parnlnt.ul

cu bucatl : -0,54 gropli puternic (tortile

s-au gaslt multe

(x sl y). In profilelc de carbune, nicaierl spune Nu s-a gasit putem

de oase calcinate,

de fragmcntele Pe fundul eoramlce

nici un fragment a unei cani rosiatlca. 40 suprafata. actual,

ceramic. mari

acest nivel s-au gasit citeva de catre sateanul stattiene,

iar in tumulul vreunui sapaturi

y un fragment mormint. pentru

cu pasta

ovala (0,75 X 0,60 m). Adlncimea doua fragmente

m de la solul actual. se afla [umatatea a.s., ltnga

0

Pamlntul inferioara de culoare pe toata

gropii continea

ne-a fost raportata in tumulul necropolei

de lut ars ~i putin 1ovala

Iliescu, care a executat din aceastii Ingreuneaza

adinci

nevoi cas nice rrdicati ceramic lnaintea mantalei

(1) ~i alaturi lnterioara.

piatra

Nu s-au

grup de tumuli funerar pastei

doar ca au fost cu siguranta lor in timp; fragmentul

oase calcinate. 1\1;,. Groapa

cana mare eu doua tortl maxim: lunguiata citeva 0,33 m. (0,90

X

lipsesc).

A.s. puternic -1,10

%,
in

doar solul

solul antic al tumulilor inventar prin aspectul apus

din urmii "poca fiind situat situarea

in panta

movilelor

mai vechi. din tumulul dlspozitia in

[umatatea aluvionar. plnlecos M6•

Diam.

vreunui ~i situatla

susmentionat Dimensiunile,

0,55 m). minuscule

Adincimea: carbuni -

m de la solul

pina

y aminteste

epoca de tranzi tie de la eneolitic tumuli aminteste In Revista Aceasta din urrna necropola

la epoca bronzului. turnulara a fost datata Ill, nordica

In pamintul Groapa vegetal,

gropii s-au gasit cu diam. superioara ceramice, (probabil cu diam. eu diam.

bucati

de arsura,

~i mai multe

Iragrnente

dintr-un

vas mare gropli in pa0

arheologicii

a acestor

de necropola Muzeelor, in zona

de la Mllostoa

(rn.

Horezu), al epocii

a.s. S-au identificat rotunda partea plgmenti

fragmente carbuni

de oase caleinate. 0,68 m de la solul actual. vase. cu

0

la 20 krn sprc bronzului

de Ferigile. Popescu

in eel mai vechi a necropolei.

orizont

de 0,75 m. Adincimea: ~i fragmente izolate a gropii fiind

In pamintul se aflau

(vezi Eugenia izolat.

~i AI. Vulpe,

1966, 2, p. 148). Piesa, cu [u mat.atca locala, de cu resde de la scoala

s-au observat mintul negru oase ealcinate. can a ; -·vas

0

de arsura,

de la diferite cana mica

Unele tcarta

cioburi
E; -

Akinakes

S-a descoperit

in mod tntimplator

riJ.seolita, probabil la : ;-

de lucrarile

agricole.

S-au gas it putine toarta pamlnt.ul s-a gasit

dins pre virf a lamei rupta de descoperitor, a fost recupcrata de catre personalul didactic Nu poarta urme sigure de ardere. Se pastreaza in Muzeul regional Arges (pl. XVII). Descoperiri tip provincial sectiunea lului pectlvi, in banda din epoca romano. lata, cu capetele piese ar putea La margine a mantalei rotunjite (pI. XXVI/30), Dacia. de bolovani a tum. 8 s-a descoperit sltuata ~i
0

Fragmentele rotunda rotunda in partea trei

toate a.s., se referau de aproximativ

y de la
gropii mult

mare pintecos Groapa Groapa

din doua exemplare) de arsura,

vas borcan VI B, cu sir de alveole : - 0,77 m. In ~i nici fragmente ceramice.

la baza gltului. se car-

fibulii de bronz de bronz

M7• Ms. bune, vegetal decor citeva

0,55 m. Adlncimea :-

roman

(sec. III - IV e.n.) (pI. XXVI/32). proveni timp din inventarul provicinciei remarcam

tn acelasi orizont trebuie unor morminte Scheletele

bratara

gaseau put.inl carbunl

~i pigmentl

Nu s-au gasit oase calcinate arsura, Fundul fragmente de plntece; Nici un alt invcntar. gropii (la -0,45

gasita in mod izolat la secundare acestor

0,40 m in mantaua

tumu-

de 0,50 m. Adlncimea

0,80 m. Pe Iundul m) avea un diam. de la: -

gropil

y. Ambele

de inhumatle

din tumulii

oase calcinate

mici ~i putina superioara, ~i multe ceramiee fragment

din perioada

de dupa evacuarea

morminte

nu au fost conservate

M9• Distrus s-au gasit gastt un os calcinat. ctteva fragmente proveni

de 0,40 m. In pamint ul Pe Iundul gropii s-a slrachinii de I As, cu urme de vas borcan

in solul din aceasta zona. In acelasl locuire din epoca respectlva. Descoperiri vegetal,
0

ca in zona necropolei

tumulare

nu am mai gas it urme -0,25

bolovani ee§eu/a,

ceramice eana; ;-

rascolite -

de Iierul

plugului.

Fragrnentele

in cea mai mare parte proveneau

din sec. X-XII

e.n. La 4 m V de lumulii Impletlta, dupa eu capetele

40, 42, 43, s-a descoperit,la late ~i rotunjite colegii

m In pam lnt ul tip de braNu s-an

Ib pe umar ; -

cana mare cu una sau dona torti, 2 fragmente;

alveole; atipice, 25 cioburi :care, in parte,

bratara

din strrna de argint

(pl. XXVI/31).

Acest

de la unul sau doua vase ptnlecoase de la vasele de mai sus.

vas borean VI B, eu sir s-au mai gasit circa

tari se dat eaza in epoca Ieud ala timpurie, mai gas it alte urme din aceasta epoca,

cum ne-au informat

Maria Cornsa ~i Dan Teodoru.

asernanator ar putea sant.

celui de mai sus.

In atara de aceste fragmente

MlO"Groapa mare ovala lungulata

(2,26 X 0,85 m masurata superloara de lucrari ~i carbunl, Pe fundul

la fund). Adlncimea Desehiderea gropii se aflau cioburi de nuiele,

1,30 m. Are forma unui mai larga. un strat formind

Descoperiri din partea

MI' Groapa negricios, care ~i ~ilului, Inalt. cite
0

de nord a satului F~risile. Necropola

rotunda cu diam. 0,60 m ~i adincimea multe Iragrnente
0

plana.
In pamlnt ul gropli, din [urnatatoa vase, brun supeprintre constlnd

Groapa

era deranjata contlnea

in partea pigmentl

recentc. a.s. Printre de capete

ei era eu siguranta Ingramadite, poate

Fig. 24/1

Pamlntul compact, bucatl unei Tot

gropii

de arsura eeramice, rlu

foarte multe fragmente mari de arsura cltiva bolovani ~i un drug de

to ate puternic produse bolovan ruginit, la : -

s-au gasit multe bucati provenind de culoare corodata, 30

de carhuni, roscata. oase

-0,60

m de la solul actual. ~i cerarnica,

eu amp rente

de adineituri ~i un

de la margine a intens patru

s-au ga,it strachina, tortl,

mici bucat l de arsura,

de eiirbune

vetre,

mare far a urme

feruginos de ardere,

srartrntctos,

rioara a unci cani mari eu dona tor ti (1) culcat.a pe Nu s-au gasit oase calcinate. se afla cite trase
0

parte

~i din fragmente

izolate ale altor clteva

intre

proeminenta 0,345

cana mare IV BI, cu doua torti y; sub pragul de la baza sernlclrculara (pl. XXVIII/1). Brun inchis. 70 %; lipse~te Iundul, 1izolate din: - slrachitui cenusie IA (pI. XXVIII/2). largi in interior : -0,68 in Iundul superioara Bruna la cxterior, ~i
0

aici s-a gasit

de fier foarte se referau

lung de 0,12 m, Nu s-au gasit

calcinate.

Fragmentele

ceramice

strachina

I A:i (pI. XXVIII/8), pe buza, slip brun-Inchis,

fragmente

sigure (cca 20

cca 0,40 m; diam maxim: dona proerninente din:

m. S-au mai gasit fragmente

in sus din buza

in interior.

cu grupe

de

%),

diam : 0,29 m ; - sirachinii I Bs, fara caneluri slip brun, 20 can

%, diam.

gurii : 0,30 m ; : ;

=strachitui I Bicu buza latita,

baza gltului, proemlnente 0,20-0,25 40 m, diam. maxim: -

Diam.

%, diam.

gurii : circa 0,26 m; -canetlV Corodata, 60 % (jumatatea

E

C, eu doua tor ti c. Intre tortl, superioaril) apucatori cona ; lnal], presupusa un singur fragcu decor in relief
Ull

mamelonare 0,19 m; -

(pI. XXVIII/7).

gurii : cca 0,:{5 11l; un fragment negriclos, Iragmente 30 M2· Croapa s-au gasit

vas mic plnlecos o vala multe

(cana ") ; - vas borcati VI D, un alt vas borcan cu briu alveolar (pI. XXVIII/3) ce§cll!<l II B. Adlncimea m de la solul actual. vase borean. intrerupt

pe gil; _ cite brun-

sirachitui

eoazatti cu caneluri (0,70 :< 0,50 bucati

Ill).

a IV

BI> cu doua torti din [unuitatea

(tortile

rupte),

sub plntece, corodata mare,

%, din

zona mijlocie a vasului; pe pintece,

dimensiuni ;-

foarte mari ; =catui foarte asemanatoare inlerioara (40 %); -

cu preeedenla,

In patuln l ul gropii, peste gasit oase

ment mare; indistinct singur ment 50 -

catui mare, s-au pastrat cite va fragmente cu toarta prinsa dimensiuni

fragmente

de carbune. verticale

gropii se aflau puse unele a patru

alLele, ca un pachet , calcinate. Citeva Pc git, _ clleva (pI. XXVIII/5). plate.

caw; IV A, eu decor in relief (6a) pe ptntece, pe plntece (ca in fig. 3/1), dimensiuni mari verticale pe umar

prag la baza gilului, de margine; fragmente riisfrinta,

a.s., constind

mai

ales din partea

Nu s-au

fragment;

mijlocii ; - vas mare pintecos cu peretll orizontal vas pinlecos Corodat, verticale cu proeminente 20

foarte grosi, un fragment mari:

- fragizolate corodat; cu ~ir mijloeii;

vas borcan VI Dl' cu procrninanta

pe gil. Briu alveolar u~or rftsfrintii;

dispus oblic intre proerninente

de vas ptniecos

%.

Dimensiuni

mari ; - vas borcan

VI DI, cu sir de alveole pe umar,

de proeminente

din 5 sau 6 vase mari plntecoase;

(pI. XXVIII/16), pupn dimensiuni

fragmente

; - vas bOl"can VI D1' eu marginea

de dimensillni

Illai mici (pI. XXVIII/4). cu alveolc pe umar;

% (jumatatea

superioara); (pI.
Cli

ina1t. presupusa XXVII/ll).

: 0,35 m; - vas borcan plnteeos,

cu marginca

13f;

~ir de alveole. Citeva fragmente; - vas borcan DI (pI. XXVIII/6). Un fragment fra~mente atipice a.s., printrc care unul de s/rachina I A ~i unul de cetni!et.

de alveole

pe umar

%,

mai ales

din parte a superioarii; 80

vas borcan VI B,

proeminente

pe umar

(pI. XXVIII(12);

(intregit);

inal~. : 0,187 m ; diam.

187

Perigile
gurii : 0,165 m; vas borcan VI B, eu blru alveolar mari; maxim: bas borcan VI Dl (pI. XXVIII/17), 0,165 m; Mll· mente groapa mlntul Groapa la baza gltulul (pI. XXVIII/9), clteva maxim: superloara Iragmente, despicate; dirnensiuni 30 %; diam. dcranjat din: M19• Groapa slrachitui rotunda, riiscolita in partea toate superioara, a.s. Pe Iundul La fund dimensiuni a gropii) ; (0,65 m) avea mici; strachinii diam.:

Catalogul descoperirilor
0,50 m. In zona 10 fragmente bruna, a.s., a se aflau circa 20 cioburi IA cu marginea (un fragment atipice, Indoita gropii se aflau trei bolovani ~i circa

eu slr de alveole

lntrerupt

de proernlnente

vas borcan VI Dl' cu sir de alveole pe umar ; 40 %; diam. mare ovala (1,90 x 1,60) m. Adincimea mici (lntentionat cu
0

0,185 m; tnalt : 0,205 m. a gropli a fost deransi numeroase a avut ceramice, loc fragin paIA, decor trag(?).

(pI. XXVlII/25); sl pigment!

lBo' grosolana,

: - 0,95 m. Partea carbuni, Intre multe

slabe urme de a.s.

s-a gasit ~i in zona rascolita de carbune

[ata de lucrarl ceramice negru

recente, In groapa s-au gasit pigmentl

foarte sparte?) (!\Ill)' groapa mica

de arsura,

oase calcinate gropi

Inalt. : circa 0,20 m. S-au gasit bucati

vas borcari VI Dl, cu slr de alveole, de arsura, Nu s-au gas it oase calcinate. diam. dist.inge fragrnente din: -

printre Deoarece

care ~i 0 cesc uta atlngerea distinge -

II Bl lntreaga. eele doua Iragmentelor

In partea

superioara majoritatea

Mll se intretiiia vegetal,

M20' Groapa rotunda, rascoliLii in partea superloara, s-au gasit cca. : 40 cioburi, toate a.s., majoritatea atipice. siuni mijlocii cu toarta E; vas borean de di mensiuni reeente. mici. Nu s-au gasit oase calcinate, ovala ci numai

La fund (- 0,60 m) avea S-au putut carbuni pe umar

: 0,35 m. La - 0,40 m - eana de dimenlias borcan VI D, de lucrari de carlucrata oase

nu am putut

stabili raportullor atipice,

de vechime. ;-

Din studlul urmatoarele

VI B, eu brlu alveolar

(pI. XXVIIIfl4); superioara ~i a.s. gropii sirachinii

a. s. puternic, In relief; mente -

in cea mai mare parte

s-at, putut

forme de vase; pe un fragment

slrachitui se observa

~i pigment! de arsura, a fost rava~itii dlst.inge multe bucatl grosolan atipice din: S-a putut se aflau un fragment

diam. gurii cca 0,25 m; atipice

5 ciini de diverse dimensiuni vase borcan ; -

3 vase mai plnleeoase, de margine de

Mu' Groapa In aceasta

(1 x 0,80 m), cu adlncimea negru toate in interior, a.s. fara urme distinge

: - 0,70 m. Partea majoritatea de a.s. fragmente Spre Iundul VI Dj , scund,

vas borcan VI D (pI. XXVIII/13), din alte doua

cu brlu alveolar; un fragment

vas borcati III, cu slr de alveole pe git; strachinii ruperiqara. a gropii,

zona s-au gas it circa 25 cioburi, S-au putut

1 Al sau de vas globular

de ceascii II A, cu luciu bune ~i cca 50 de cioburi, cana sau vas pinlecos; calcinate. la -

Fig. 24/2

Mlla· Groapa ovala (1,20 x 0,80 m) cu adincimea de - 0,80 m. Rascoliti; in partea gropii continea carbune si arsura. Nu s-au gasit oase calcinate ~i nici inventar ceramic. MIl' de lucrari gropli Groapa recente, rotunda s-au gasit (diam. citeva : 1,10 m), cu adincimea fragmente ~i ciirbuni. vasului de - 0,95 m. In partea se afla, culcat bulgari Intreg. fragmente la : pe cera mice, care ar putea In groapa s-au gasit cltiva Brun-rosiatlc. :superioara, sa nu apartlna
0

Pamintul rascolita Parnlntul intreg 1-

I B, foarte

vas borcan VI B; -

vas borcan

cu peretii

grosl. Nu s-au gastt

superloara parte,

de morrnlnt.

era amesteeat

cu plgmenti

de arsura Deasupra Pasta ~i arsura : circa

un vas borcan rosu intens. puternic

M22. Groapa rotunda, rascolita in partea superioara. Se late~te spre fund (diam. la 0,80 m : 0,90 m; dlam, 1,30 m: 1,10 m). In partea superioara a gropll se aflau un bolovan plat ~i mai multe pietre mici, treeute care una rosie Ierugtnoasa. atipice, toate a.s., printre Plna la - 0,80 m, groapa care se disting (borcan scund, Fundul grosolan, contine a pigment! cu proerninente, de carbune alveolar. pI. a.s., sl arsura ~i sl doua profile de vas borcan cu briu a.s. Nu s-au gasit Iragmente La fundul

(1). Nu s-au gas it oase calcinate. vas borcan VI D2 (pI. XXVIII/21). MIa· Croapa Parnlntul umar ; oase calcinate. III, cu caneluri de proeminente. Muprilejul bucati Pe fundul saparli rotunda

de pletris Inalt.

Ieruginos,

prin foc, pi intre cca 20 de cioburi un fragment ozona

mai ingrijita. sl, in partea

: 0,37 m; diam. gurii : 0,31 m. superloara rascollta. oblice pe ~i 0 [usaiolii, Nu s-au gas it de cescuta

(diam.

1 m), cu adincimea

0,70 m. Partea

gropii s-a gastt mu1t carbune, dlntr-un M2l. Groapa mal Intinsa, rava~ita

un vas Intrcgibil in partea superioara, III

XXVIII/15)

gropii contlnea Fragmentele vert. ; strachina

carbuni

ceramice sirachitui

vas mare pin leeos cu apucatori

de asemenea a.s., vert. mare

oase calcinate. negru vegetal s-au gas it , pe de strachina I B (mai groasa tipic

cera mice, cele mai multe a. s., se refereau fara decor, un fragment de Iunduri mare, brun pe umar ; -

I A2, cu caneluri plntece vase.

la - 0,35 m. In pamlntul Distingern cani/a, (circa

eoazalii IDa,

in interior proveni

~i exterior' ~i de la alte

cca 25 de cioburi, cttiva

din care une1e erau cu caneluri cu diam. ~i un fragment

vas borcari VI Dl, cu hrlu alveolar (1,10 X 0,60pachet, multe

vas borcan VI Dl' cu sir de alveole intrerupt : - 0,95 m. Puternic a.

S., S.,

decit cea de mai jos), cescuia pintecoasa Iragmente de carbune, bolovani sigure (pl. XXVIII/20), fara urme

vas borcan. La Iundul 25 %) diner-o stractiina

gropii s-au gasit multe I Ba cu aspect

S-au mai gaslt citeva fragmente oval a lunguiata asezate unei gropi de gunoi in curtea se aflau, bulgarl de pietris

care ar putea

Groapa gropii

0,70 ~ m), cu adincimea fragmente ceramice, ceramice, in intregime toate a.

deranjata

cu

de a.s.,

gurii 0,35 m. Nu s-au gasit oase calcinate.

scolii. Pamlntul roscat

gropii con tinea mult carbune printre marl de arsura (margine se rcferau ;-

~i plgrnenti de vatra la : ; motivui

de arsur a. portativa ?,

care erau rasplndite, ceasea tronconiea nu a putut de prode slra-

de carbune,

feruglnos Fragmentele

~i bucati

M21. Groapa rava~ita in partea superioara, La fund (- 0,40 m) avea diam. 0,65 m. S-au gasit pigmentl de arsura, fragmente de ciirbune ~i clteva cioburi a.s. de 1a eel putin un vas borcan. Mu s-au gastt oase calclnate, I\T25. Groapa rotunda, circa 25 cioburi a.s. printre de arsura M26• fragment si carbune. Groapa rava~ita rava~ita in partea superioara. La fund (- 0,50 m) avea diam. de 0,70 de canii sl de vas borcan, m) avea interioara diam. a unui m. S-au gaslt care am putut in partea puternic Pe gasit a.s. distlnge fragmente La fund S-au observat pigmen ti

fig. 25). Nu s-au gas it oase calcinate, II B, 50 pinleeos

%,

tnalt.

: 0,101 m. ; dad

eana [oarte mare cu doua tortt, fragmente; -

cu decor in relief pe pintece

fi reconstituit.

Corodata,

citeva fragmente,

mai ales din zona mijlocie (pI. XXVIII/19) sau vase borcan; toarta

canli mare sau vas mare fragment

Nu s-au gasit oase calcinate. superiara. provenind

0

(nu e singur

avea tor ti), citeva

vas borcan VI Dl' cu sir de alveole lntrerupt de eana -

erninente ; - fragmente china I B (?). M15• Groapa negru vegetal, fragmentele

din alte 3 sau 4 vase piniecoase cu (Ham. la fund.

(- 0,50

de circa

0,60 m. Pe fundul S-a gasit ~i ~i un

gropii erau circa 12 cioburi mic din pasta M27• Complet (probabil rava~it.

din [umatatea evazata. (slraehina La fund

vas borcan. toate

rotunda,

(- 0,60 m) circa 1 m. in partea a.s. ~i un fragment de arsuri

superioara fara urme

a gropii,

in pamintul Pe fundlll mici de

fina, probabil
0

de 1a

slrachirui

Nu s-au gaslt oase calcinate. 15 cioburi, a.s.,

0

s-au gasit circa 20 de cioburi, de carbune

toate

de plea va. Printre

zona de circa 1 m diam. : un fund profilat calcinate. superioara. oase

s-au gasit circa ?),

(usaiola

cera mice, in general atipice, ovala ltmgl'ia!ii

sc di~ting doua cioburi,

din doua vase borcan cu briu alveolar. : - 0,70 m. Continca carbuni cilcva

(pI. XXv 111/31). Am putut \' I D). Nu s-au M2s' Groapa

distinge

fragmente

de vas pinlecos

~i de vas borcan

gropii se aflau bucati M16· Groapa ciirbune.

~i 3 cioburi atipice

a.s. Nu s-au giisit oase calcinatc. fragmenle

(1,20 X 0,75 Ill), cu adincimea

ovala rava~ita

in partea

(~0,75

m) avea diam.

: 1 x 0,80 m. Pe fl\ndul VI D cu cele mai rasp indite intre:

Pe fund se alia un ciob alipic a.s. Nu s-au gasit oa~e calcinate. : 0,70 m. S-au gii~it putini de lucrari disting~ :recenle. margine ~i pigmenti de arsurii. mormint tipic;

M17· Groapa ovala (1 x 0,80 m), cu adlncimea Nu s-au gasit oase calcinate. MIS' Groapii nu prea adinca se aflau circa 30 de cioburi, profil de vas borcan cUeva fra~mente de piimint toate a.
Cll,

gropii s-au gasit baca!i de carbune ~i fragmente briu alveolar. Nu s-au gasit oase calcinate. Dupii cum a leie~it riiva~ite de lucrari mari, recente. provenind pe suprafete mai prezentiim girea tabloului ~i din raportul in aceasta fara indoiala parte

a.s. din slrachinii.

I B2. vas borcan \,1 B ~i vas borcan de NV a suprafetei ceramice, Nu ar avea sapate sint

de mai sus, gropile am gasit foarte df 1a gropi complet

din partea multe distruse.

(circa
S.,

-0,20 alveolar;-

m) rascolita un fund

In zona presupusului de slrachina S-au profilat. gasit

fragmente

unele

a.s.,

printre

care s-au putut

I Ba, aspect

a~a dar nici un sens sa Ie pentru

VI Dl'

briu

(de strachina?)

de asemel\ca

integral

aicL Yom mentiona

doar unele fragmente

ce se refera

la forme interesante

ars ~i carbuni.

Nu s-au giisit oase calcinate,

tipo10gic al necropolei

: slrachinii.

I Al ; I A2 cu decor 1 b ; I Aa; I A4 ; slrachinii. I Bl (pI. XXVIII./72

189

Ferigile
I Ba (pl. XXVIII/30); I B,; I B, (pI. XXVIII/28); slrachinii cu buza latita (pl. XXVIIIj29), un fragment mic Iucrat in pasta fina Cll luciu; strachinii eoazoui far a decor (XXVIII/24), negru stralucitor in interior (cea§ca II A?); cescutd II Bz' lntreaga, toarta rupta ; fragment de toarta eu buton ~ (pl. XXVIII/26); cescula eu caneluri vert.; cana cu slip lueios cu decor spiralic 4 b sau 4c; cani mai grosolane de dlfcrlte dimensiuni ; vase mari plniecoase ; vase hrcan VI B; VI G; VI D; ~i ctteva fragmente de funduri profilate. In aceeasi zona s-au gasit citeva bucati de arsura, carbune ~i 0 [usaiolii sparta, Nu am gasit nlcaieri oase calcinate.

Abstract

Fig. 6

TUl\IULUL lZOLAT 150. Pe coasta domoala a dealului Mlacile, in curtea lui Vasile Jidoveanu, in zona necropolei plane, s-a descoperit in 1960 un tumul izolat. Mantaua de bolovani se afIa Ia -0,21 m; solul antic la circa: -0,29-0,31 rn. Din profilul sectlunii noastre (fig. 26) se poate deduce ca In zona respectiva au avut loc usoare alunecari de teren. Situatia arheologica insa este destul de buna. Mormintul este reprezentat de un rug de forma aproximativ ovala, lung de 2,20 m ~i lat de 1,16 m. Supratat a rugului a fost complet cui atata, ramlnlnd doar vatra de pamlnt ars. In margine a de NV a rugului se afIau partile inferioare a 4 cant sau cesti a.s. (1-4), dintre care doua contineau oase calcinate. Alaturi de acestea s-au mai gasit fragmente a.s, de la alte vase, oase calcinate, carbuni, precum ~idoua bucati informe de Iier, Acest complex era acoperit nemijlocit de mantaua de bolovani dispusi pe un singur strat. 1 - calla sau eeascii ptniecoasa cu caneluri oblice (1 b) pe plntece. Avea 0 singura toarta, rupta, Foarte corodata ~i a.s. 40 %, [umatatea inferioara. Diam. maxim: 0,18 m (pl. XXVIII/23). 2 - cana sau cea§ca plnlecoasa, asernanatoare cu cea de mal sus ca forma ~i aspect. :1 - calla eu doua tortt (probabil a). Foarte corodata sl a.s., 30 %, din partea inferioara. Dimensiuni mijlocii. 4 - canii (?). Se pastreaza numai Iundul ~i 0 parte din pintece; a.s. ~i foarte corodata. Dimensiuni mijlocii. S-au mai gasit fragmente izolate din: - strachina I A2 cu proeminente verticale, 20 %, a.s., diam. gurii: 0,29 m ; - ceseuta II B; - vas mare plniecos (probabil doua exernplare) ; - vas borcati VI D (pl. XXVIII/22),

AIt~ d~scop~ril'i in d~pl'~siun~aCost~~-Blstrita

- Satul Pieireni, La piciorul muntelui Cirligele Costestilor, sateanul Vasile Ungureanu a gasit, saptnd pentru piatra de var, cu ani in urrna, un topor de ararna cu gaura de tnmanusare transversala, Piesa a fost plerduta ulterior. Descoperitorul i-a Iacut doar 0 schita din care am dedus cu ce fel de obiect avem de-a face. - Satul Costesti. In partea de N a dealului Cioclova, s-au gasit, cu prilejul saparii de gropi pentru porni fructiferi, ctteva cioburi hallstattiene ~i un cutitas de fier. Nu slnt urrne de asezare. - Satul Costesti. Pe piciorul sudvestic al magurei Costestllor se gasesc fragmente sporadice Cotofeni. - Satul Varaleci. In punctul "Ia nuci" ~i in alte doua puncte de pe coasta de rasartt a dealului Varateci, am gastt urrne de asezare Cotofeni. Tot aiei am gasit ~i fragmente ceramice din epoca Ieudala. - Muntele Arnoia. In zona carierei de piatra, muncitorii au gasit un virf de lance de fier (pl. XX/11) ~i un toper de fier cu hratele in cruce (pl. XIX/22). Nu stnt urme de asezare.

190

!HE village Ferigile \commune Costesti, district of Horezu, the Arge~ Region) lies m a sm,all depression m the sub-Carpathian zone in Oltenia, surrounded by high hills convergmg, towards the no~'th, on t~e calcareous massif Buila (1,850 m) which belongs to the Souther~ Carpathians (FIgS. 1, 2/1-2). A tumular and a plane necropolis were found, datmg from the end of the first iron age. In the zone of the tumular necropolis were also {) tumuli of the transition period from the neolithic to the bronze age (u-z on the overall map). The eight years of archaeological investigations (1956-19~4) resulte~ in an integral. exploration of the tumular necropolis (149 tumuli ~ere studied), and in the excavation of 28 tombs of the plane necropolis, of an Isolated Hallstatt tumulus (tumulus 150) and of two tumuli of the transition period from the neolithic to the bronze age. The whole zone where the researches were carried on is densely populated and intensely tilled. The numerous fruit-trees were also a~ i~pediment in the progress of the archaeological work. At the moment when the diggings began, the earth covers of the tumuli were levelled and in many tumuli there were "parts of t~e ston.e block mantle which had been destroyed. That is why it has sometimes been Imp~ssible to mak~ some stratigraphic observations and to identify the secondary to.mbs. With the, exception of a number of clear cases, we could investigate only the mam tombs and, in general, only the tombs at a greater depth than 0.20 m. . The structure of the t~tmuli is the same all over the necropolis: over the ancient SOlI, here the tomb was lal~, stone blocks were arranged to form a heap which generally w had an oval shape and WhIChwas covered by a layer of vegetal soil. The diameter of the stone cover, the only one which is visible to-day, ranged between 0.90 and 6.0 m, and it was seldom greater. The stone layer was found usually at a depth of 0.20 m from the present soil and the ancient soil at about 0.30-0.35 m (Figs. 4-6). As it is seen on the overall map, the tumuli were arranged in groups disposed in a zone 700 m long and about 100 m wide. The burial rit~s consisted exclusively of incineration. In the sub-Carpathian zone of .Cent:al .Ro~ama there are many necropoles, at 'I'elesti and Dragoesti (note 9), VaId~em (~Istrict of Horezu), Curtea de Arges (note 4), +ite~ti (note 22), Tigveni (note 7), ~~rse~tI (note ?), all of ~hem dating .from the same epoch as the graveyard of Ferigile, InCl.neratIOn ~as WIdely spread in the regions between the Carpathians and the Danube III the periods Ha A-Ha C, and at the end of this epoch it was observed as the only burial rite, especially in the area of the sub-Carpathian zone, A rather variegated ritual was noticed within the limits of the tumular necropolis at Ferigile. The following types of tombs were found: 1. Tombs whose inventory was deposited on the ancient soil. This category has two variants: 1a - The calcined bones and the coals were deposited on the soil beside the rest of the inventory. According to the relation between these three elements four subgroups were identified (lal-4) (Fig. 7). ' 1b - The bones and the coals were laid in an urn.

191

Abstract
2. Tombs containing a covered urn placed in the grave. There are two variants here too: 2a - The urn was laid in a hole. The greatest part of the secondary tombs belong to this category. A sub-variant (2a1) was noticed, in which the grave containing the urn was at the centre of the tumulus and was covered with a grit stone slab (Figs. 10/1, 3, 5-7). 2b - The urn was half buried at the centre of the tumulus, and the cover of stone blocks and earth spread over it (Figs. 11/1, 2). 3. Tombs consisting of rectangular graves in which the urns and the other pots were not covered (Figs. 10/2, 4; 11/1; 12). 4. Simple graves containing coals and calcined bones, sometimes also bits of pottery. 5. Empty tombs, which contained nothing, neither bones nor coals, having the character of cenotaphs. Of all these, the type of tombs 1a are the most numerous (Fig. 31). The incineration was performed on a funeral pile somewhere else. The pottery of the tombs, especially that in the tombs of type 1, is fragmentary. It has been broken at the funeral pile, as it is proved by many fragments of pottery which may be put together, some of them beating obvious traces of burning, and others not even touched by the fire. About 20 to 80 per cent of the fragments were gathered. The same incineration place was used for series of burials. Many times it has been found that the tombs contained bits of pottery amoung which there was also an isolated fragment which had been very much burned and which had come from another burial; in a number of cases even the tomb to which it belonged was identified,as the fragment tallied with bits from another tomb. A lot of pottery was used in the funeral ceremony, which was performed mainly at the funeral pile. Fragments of 1,570 different pots were found in the whole tumular necropolis. The deceased was burned carrying his arms and wearing his ornaments, as the traces of burning on the metal objects prove it. The custom of bending sometimes the fighting knives and the spears before the incineration is interesting. A small quantity of calcined bones or coals were put into the grave, only as much as was picked up at the funeral pile, representing rather a symbolic quantity. It was only in a few tombs that the number of the bones corresponded to the supposed total quantity. As to the distribution of the bits of pottery in the interior of the tumulus, the tendency was noticed to put at the extremity of the stone blocks cover fragments of big pots: cups, tureens, jars. When they do not represent later tombs, these fragments may be interpreted as offerings. In few cases stratigraphic relationships between the various types of tombs were observed. We notice especially the urns buried in the mantles of the tumuli containing a main tomb of type la or 1b [fr instance in tumuli 4, 6, 20, 31, 42, 62, 63 (Fig. 9), 77, 80, 92, 105, 145]. Because of the levelling of the earth cover no observations could be made on the relation between the age of the neighbourning tumuli. From the point of view of the types of ritual, type 1b represents a transition form between types 1 a and 2. From a stratigraphic point of view, type 1 is the most ancient; the evolution of the types goes as follows: 1a-+1b-+2a-+2b. This does not mean that it is not possible that type 2 evolved partly parallely with type 1. Type 3 evinces influences from the south-east (see the necropolis at Ravna, note 43) and dates, as is seen, both stratigraphically and from the point of view of the inventory, from a more

Abstract recent period (about 400 B.O.) In Fig. 31 it is seen how type 1 prevails in the northern half of the necropolis and type 1band 2a1 are found exclusively in the southern half. The arrangement of types 2b and 3 is irregular. The pottery of Ferigile is rather unitary in aspect. The material is black at the edge where it was broken as it was but weakly burned. Sand and small stones were used as a degreasing substance. The greatest part of the pottery was covered by a fine slip stratum more or less polished. Due to burning, the pots are generally brown, and some cups and bowls are black on the inside and brown on the outside. . We describe each form and each variant using a sigla before its full name, makmg thus the presentation of the annexed catalogue simpler and avoiding the repetition of identical descriptions. I A. Bowls with the rim bent inwardly (plate 1/1-13). The shape of the various variants I Al-4 is shown in figure 13. This is the most frequently met shape (about 20 per cent of the whole pottery). Of the various variants, variant I As was repeatedly found in the tombs of types 2b and 3. These bowls belong to the Basarabi culture also (note 36). I B. Bowls with grooved rims (plate 1/14-26; bowls without grooves on the rim in plate II/1-7; shapes of variants I Bl-5 in figure 13/5-9). They represent 3 per cent of the material. Bowl I B is met with especially in the south and central zones of the necropolis (Fig. 27/1); it was also found in tombs of type 2a. The bowl I B resembles a type of bowl frequent at the beginning of the Hallstatt period; in the Basarabi culture, it is completely incidental and its re-emergence in the group of Ferigile is rather isolated. I O. The bowl-shaped tureen (plate II/8-12), of which 5 pieces were found, was met only in tombs of type 3. It is an imitation of a Greek type (f:Y)x&V"fJ) which was made on a potter's wheel in the zone of the Danube (at Grojdibod and Zimnicea, see notes 63, 64). The pieces found at Ferigile are all hand-made. I D. The wide-rimmed bowl (plate II/13 -20; III; the profiles of variants I ~al~4-;-I Db 1--3 in figure 13/10-16. The greatest part are decorated in the interior, either WIthcrossed grooves (ornament 2), or with ribs or protruding spirals (ornaments 3,4). Two techniques are distinguishable in the execution of the crossed grooves: o: and ~ (Fig. 14). The wide-rimmed bowl represents about 9 per cent of the whole pottery. ~he pieces ornamented with crossed grooves in the technique o: are more frequently met m the northern half of the graveyard, whereas those in the technique ~ are found in the c~ntral zone (Fig. 27/3). We think that the technique ~ represents a degenerated technique «, In the tombs of type 3 only undecorated pieces were found. The wide-rimmed bowl is specific of the north area of the Danube. It has been found in Transylvania, Moldavia, Podolia and the plain 'of the river Tisza. This type belonged originally to the Basarabi culture (note 36). Some decorations resemble closely the ornamentation of the Basarabi culture. II A. Cups with the handle higher than the rim (finely worked pieces with a discshaped or zoomorp~ic button o~ ~he handle) (plates IV; V). They make up 6 per cent of the material and prevatl in the northern half of the necropolis where the most. beautifully decorated pieces were also found (Fig. 28/1). They were found only m the. tom~s of type 1a. They are a type specific to the group of Ferigile (it was fou~d at 'I'igveni, note 7, Ourtea de Arge~, note 4, and as far as the zone of Ploiesti). Then shape resembles that of some bowls of Podolia and trans-Carpathian Ukraine. Discoid buttons dating from the period Ha 0 were found north of the Black See
13 -

192

193

c. 146

Alistract and, rarely, also in the Basarabi culture. Various instances were found in Transylvania (Lechinta de Mures, Fig. 15 and 'I'irgu-Lapus, note 16) dating from Ha A and B. The analogies with the buttons on the bellied cups of Vergina (Macedonia) (note 17) are also remarkable. The fact that at Ferigile such cups with a discoid button were found in the northern half of the necropolis indicates that the tombs of that zone are older. II B. Small cups with the handle higher than the rim (plate VI/1-17); they make up 7 per cent of the whole material and are a common form in the late Hallstatt cultures. The pieces which have a small cylindrical button on the handle are remarkable (button of type ~); their distribution within the necropolis is interesting. As is seen in figure 28/2, these small cups are prevalent in the southern half and in the tombs of type 2a1• The small cup with button ~ is also met in Transylvania (note 88, 89), in Podolia (note 14), at Btrsesti (note 6), at Gogosu (note 8) and especially at Dobrina and Ravna (note 43). Undoubtedly this type represented a certain cultural horizon. III. Bellied C1lpS decorated with grooves on the belly (plate VII) represent 6.3 per cent of the material. From a functional point of view, smaller pieces are distinguished (small bellied cups), which represent 2.5 per cent of the material (plate VIII/1-7). Two main variants are distinguishable according to their profiles, III A and B. Their distribution is rather uniform, the pieces of type III B are more frequent, however, in the northern half. They are met with only in the tombs of type 1 and 2a. This type is rare in the late Hallstatt period, as it belongs originally to the Basarabi culture (note 36), where it is frequently met. IV. One or two-handled jugs (plates IX-X, the profiles of the variants in figure 16). The handles were classified in figure 17 The handles of type and ~ are frequent especially on the pieces made of fines paste. Many pieces are ornamented, especially with decoration 1a-b, 2, 4 and 6. The cups make up 22 per cent of the whole pottery, and the finely worked ones, about 2 per cent. As to their distribution in the necropolis the jugs with handles (Fig. 29/3) and those ornamented with protruding spiral decoration (Fig. 29/2) are more frequent at the centre and in the south of the necropolis. The jugs were found only in tombs of type 1 and 2. The prototype of the fine ewer with handle belongs to the Basarabi culture (note 36). The jugs with a handle higher than the rim (plate VIII/8-15) were found exclusively in tombs of type 3 and are hand-made imitations of the prototypes made on the potter's wheel. The latter were found south of the Danube and in the plain of the Tisza. V. Big bellied pots (plate XI and the profiles in figure 16, the same as for the jugs). In the tombs of type 2a, they were used as urns, but are also found as offerings in tombs of type 1 and 2a. They were not found in tombs of type 3. Their distribution in the graveyard is uniform. VI. The jars (plate XII and the profiles of the variants in figure 16) are made of rough paste, without slip, and decorated with an alveolate belt or a series of alveoluses on the curve near the rim. They make up 9.5 per cent of the whole pottery. The distribution of type VI A (Fig. 28/3), especially of the pieces decorated with incisions arranged crosswise on the outside of the rim, is interesting (the latter are concentrated in the southern part of the necropolis). This type originates in the older Hallstatt period. Variant VI A especially is met with in the Basarabi culture (note 3ti).
((X~). (X (X (X

Absirac; . The spherical cup (plate Vlj18-22, 25) is a form specific to the group of Ferigile. It was also found at Ourtea de Arges and probably comes from the culture of Illyria. ' . The ornarn_entation of. the pottery of Ferigile is achieved especially by grooves, which are sometimes done m a way that makes them look as if they were protruding (see ~he various types in figure 18). The ornament of type 2 (Fig. 18/5), which is met in the early Hallstatt culture of Transylvania and is frequently found in the LauRitz culture, is specific for Ferigile. The ornament 2 is prevalent in the northern and c~ntral zones of the necropolis. The spiral ornament of type 4 (Fig. 18/8-11) has been obviously taken over from the Basarabi culture (especially variants 4a1 and 4u2) (see note 36). The buttons on the cup handles II A (plate V/4-30) were classified as follows: .(variants 0'1-4), with a peduncle and a discoid extremity, -~, with a prot~berance in the middle of the discoid extremity, - y, zoomorphic, representing especially stag or ram heads, - a, with a three-cornered extremity, - E turban-shaped. The small cylindrical buttons ~ are indissolubly bound with the handles of the small cups of type II B (plate VI). For the distribution of the buttons in the plan of the necropolis see the references to the cups of type II above.
(X

The metal objects

Iron is well. preserved ~t ~erigile, especially after it has been previously burned on the f~neral pile .. Bronze IS in most cases attacked by malignant patina. Akinake« .. 4 pieces were found (plate XV, and Fig. 20). Two of the pieces are ~ecorated WIt~ rows of dots that could have remained from the operation of goldplating, The precious metal has undoubtedly melted in the funeral fire. Three of the fou~ pie?es of Ferigile come from tombs of type La of the northern edge of the neeropolis (FIg. 30/1). The fourth has been accidentally found, also in this zone. Two pieces were f~u?-d at Ourtea de Arge~, in the Ferigile group, in an environment similar to that o~ F~I'lgIle (plate XyI and Fig. 19), and two more at Ploie~ti-Triaj (note 24). The SIXple?eS we study in the present work are of different types, although they have been found m the same chronological horizon. It is interesting to note that in the Ferigile gro:up almost all types that prevail in the Oarpatho-Danubian area appear a fact which demonstrates the chronological unity of this type of arms in this z~ne (the second half of the 6th and the beginning of the 5th century B.O.). The pieces of plates XV /2 and XVI/1 are very long and resemble the archaic exemplars of Ukraine. The fact that the pieces with antennae were found in the oldest horizon demonstrates that this type, with antennae, is older in the zone between the Oarpathians and the Danube than in South Russia, being a mixed shape between the Oriental akinakes and the antennaed dagger of the Ha D of Central Europe. The distribution of the akinakes in the zone of the Oarpathians and of the Da~ub~ (note .114 and p~ate XLI), covers an area comprising the sub-Carpathian region l~ Oltelll~, Wa.lla?hIa ~nd Moldavia going as far as Podolia, Transylvania and the ~unga~Ian Plam. Within this ar~a, there are some denser zones: the group FerigileBITSe~tl, the upper course of the river Mures and the plain between the Tisza and the Danube (plate XLI). T~e fighting knives, slightly curved, are frequently found at Ferigile in all tombs of warrtors (plate XVII). The antennaed piece of tumulus 53 (plate XVII/H) and

194

195

:11i.'II/'lId

Abstract the fighting knives with a patterned edge of plate XVII/12,13 ar~ remarka?le. ~his last piece was widely used in the Illyric culture, out also m the plain ~f th~ river 'I'isza and south of the Danube. It is out of this fighting knife that the Dacian sica evolved. The origin of the knives of Ferigile must be searched in the knives of the middle Hallstatt period. The small knives were classified in three types: A, with curved blade and convex edge (plate XVlIIjl-16) ; B, with concave edge in its upper part (plate XVlIIjI7:-25); 0, with leaf-shaped edge (plate XVlIIj26-30). Type 0 was found only 1ll tombs of type 3. . Fighting axes (plates XTX/12 -21; XXVII are of two types: with two ~dges, which are the most numerous, and hammer-axes (plate XIX/18-21). The profile of the two-edged axes is slightly curved, which is an evolution as compared to the rectangular profile of the axes of Ha 0 (note 125). The areas w~~re the two-e~ged axe and the hammer-axe are found overlaps in the zone of the Ferigile group and in Transylvania, the former prevailing in the south-west and the latter in the north-east and east of Romania. The winged axe (Armchenbeil) (plate XIX/16) was found only once and represents an advanced type as compared to those of the early and middle Hallstatt period (note 130). Pieces similar to that of Ferigile were found at Vekerzug .(see note. 2~). The iron celt (plate XIX/17) was found only once. This type IS met within the Illyrian world. The spearheads (plate XX) were classified according to the section of the leaf (lenticular rhomboidal, hexagonal, round). The pieces of plate XXjI3, 16, decorated similarly 'to the spearheads of Donja-Dolina (note .45) and G~a~i~ac, (note 13) are remarkable. The piece found at Ourtea de Arges, WIth faceted jommg tube and decorated with incisions, is also interesting (plate XVlj6). The spearheads appeared in Romania at the end of the Ha 0 period and come from the Illyric world. They are frequently found in Oltenia, but are rare in Transylvania and Moldavia. Their length also grows shorter eastwards. ., . The iron sheaths (plate XIX/1-11) were used for the fighting knives as well as for the spearheads. Many sheaths were decorated at the ends with incisions arranged transversally or crosswise, a decoration met with on the pottery too (plate. XIXj7). The type of sheath found at Ferigile was also found at Gogosu and on the plain of the Tisza. It is a frequent type in the Illyric world. . The arrowheads have all a characteristic form (Fig. 21) ; they have a parr of small holes for binding on the wooden shaft. Such arrows were also found at Ourtea de Arges and at Vekerzug. They rese~ble Myce_n~ean bronze exemplars. Thei~ appe~rance at the end of the Hallstatt period at Ferigile seems to be rather a local invention than a revival of an ancient tradition. Bridle bits and harness pieces. The bridle bits, all iron, may be classified accor.dina to the form of the lateral parts of the bit; A, (plate XXI/1-3 and the special ca~e of plate XXI/,!); B, (plate XXI/6); 011 with mobile. mouthpiece (plate XXIIj5,7); O2, with fixed mouthpiece (plate XXII/8-10); the piece of type O2 but with the bit ends ornamented with horse heads (plate XVlj3) was found together with the long akinakes (plate XVI/I) at Ourtea. d~ Ar~e~. . The bridle bits of type O2, whose area of distribution covers, bes~des the gr~mp Ferigile (pieces were found at Tigveni and Ourtea de Arges), the p.lam of t~e river Tisza (note 28) and Ohotin (note 29) and stretches even farther west, m Slovema (note 142), is of special interest. Pieces of type O2, with zoomorphic ornamentation on the lateral parts of the bit, were found especially in the Hungarian plain (note 143). The bridle bits with fixed mouthpiece are a type proper to the area of the Oarpathians and of the Danube; its prototype is the bridle bit of Belin (the Brasov region) of the Ha B period (note 143). The animal head as an ornament on the lateral parts of the bridle bit is very frequent north of the Black Sea, where it is associated with a mobile mouthpiece, like all Scythian bridle bits. In the Scythian world, the lateral parts of the bridle bits ornamented with a horsehead date exclusively from the 6th century B.O. (note 145). Two pieces recently found in Dobrudja associated with archaic Greek pottery (note 147) corroborate this dating. We think that we must consider the bridle bits ornamented with horse heads at the sides from the CarpathoDanubian area as dating from the same period; the association, at Ourtea de Arge~, with an akinakes of an archaic type confirms both the dating of these pieces in the second half of the 6th century B.O., and of the horizon where they were found. The four harness buttons of tumulus 27, associated with a bridle bit of type 01 (plate XXI/6 d-g), are an evolved type as compared to the similar buttons from Balta Verde (note 8), a fact that agrees with their location in the necropolis of Ferigile. These buttons, frequently met in the basin of the Danube especially in the Ha 0 period, are rarer in the late Hallstatt period, the pieces of Ferigile being, perhaps, the latest. Ornaments. The small number of ornaments found at Ferigile is worth mentioning, as compared to the usual proportion in Illyric tombs (note 149). Fibulae were found of three types: with triangular leg (Glasinac I) (plate XXIII/3, 4), with the leg in the form of a Boeotian shield (Glasinac II) (plate XXIII/5, 8, 9, 16), and with rectangular leg adorned with a button (type Donja-Dolina) (plate XXIII/7, 10). The first type was found both in a tomb of ritual 1a and in a tomb of ritual 3. The type with triangular leg appears in the Ha 0 period (note 36), is frequent in the 6th _5th centuries B.O. (note 151) and is maintained as late as the 4th century B.O. The piece of tumulus 40 of Ferigile and the pieces of Alexandria (note 152) and Ravna (note 43) plead in favour of the last dating. The fibula Glasinac II appears in various variants. The pieces ornamented with decoration "en repousse" on the leg, always associated with openworked belt-pieces, are interesting. Such pieces are found especially in the south-western Thracian world. The fibula Glasinac II appears as early as the 7th century B.O. (note 153) and develops in the 6th and 5th centuries, especially in the Illyric world. The piece of tumulus 69 at Ferigile, with missing foot-plate and the section of the bow octagonal (plate XXJII/2), is similar with the piece of Gogosu (Fig. 33/6), where it is associated with the fibula of the type Donja-Dolina and with the fibula "a navicella.". The fibula of the type Donja-Dolina, though its prototype dates from the geometric epoch, appears in these regions much later. It is frequent at Gogosu, but it does not appear in the older necropolis (7th - 6th centuries) of Balta Verde. It was found at Kacane in Bosnia associated with Greek pottery with red ornamentation, dating from the middle of the 5th century B.O. (note 159). Surely, the fragments ornamented with decoration "en repousse " found in tumulus 45 (plate XXIIIj1) belong to a double-disked fibula. Similar pieces were found in the North-West of Bulgaria, at Krivodol (the Vratza Region) (note 161). Openworked belt-pieces (plate XXIV) were found exclusively in the northern zone of the necropolis (Fig. 30 j2) and were always associated with spiral chains ("salta-

lHG

197

Abstract leone") (Fig. 30/2) and iron beads (plate XXVI/18, 19). The function of these pieces is illustrated by the situation found in the inhumation tombs of Donja-Dolina, where they were always found at the waist (note 162). They were found twice filled with massive coal pieces at Ferigile, a fact which may indicate that they were applied on pieces of wood . .As regards their dating, we consider as a starting point the piece of Perachora (note 153) of the end of the 7th century. The association with a fibula of type Donja-Dolina in tumulus 46 at Ferigile pleads for a later date (the end of the 6th and the beginning of the 5th century). The distribution of these pieces exclusively in the northern zone of the necropolis of Ferigile corroborate this dating (550 - later than 500 B.C.). Glass beads - blue or yellow with blue eyes (Fig. 22) were scarce, and were found exclusively in the northern zone of the necropolis (Fig. 30/2). To note that the yellow pieces with blue eyes were all found in a tomb of type 3 (tumulus 40). They were frequent in the Illyric world, but at Ferigile they must have been imported. The fact that they are found only in the old horizon and in the most recent must be attributed to the fancy of intertribal exchange and does not represent a chronological indication. Bronze bracelets were found, especially of the kind with plane convex section (plate XXV /13, 14, 16, 18, 22) and with circular section (plate XXV/4 - 6, 9, 12, 18). The exemplars with thicker ends (plate XXV/6) or in the form of snake heads (plate XXV/4) are remarkable. They were all found in the northern and central zone (Fig. 30/3). Both types mentioned above appear as early as the middle Hallstatt period. However, at Balta Verde, the bracelets with plane convex section prevail, whereas in the more recent cemetery of Gogosu the bracelets with circular section are more numerous. These statistical remarks cannot be, however, of importance for the situation at Ferigile, because of the low number of pieces. Other non-ceramic objects. In the tumular necropolis at Ferigile there were found numerous big iron rings, all of the same type (plate XXVI/5 - 8), ear-rings with discoid heads (plate XXVI/2, 3), an open ring (plate XXVI/4), a discoid application (plate XXVI/I) (note 170), the head of a pin with bronze coating and iron heart (plate XXVI/10) (similar objects at Gogosu, Fig. 33/3, and at Glasinac, note 172), a grit whet stone (plate XXVI/14, 15) and an iron one (plate XXVI/13) and chalk beads (plate XXVI/17). We also mention the pluricircular hanging piece found at Curtea de .Arge~ (plate XVI/5), similar to those found in Transylvania and the plain of the river Tisza. The plane necropolis. It is located at about 1.5 km to the north of the tumular necropolis. The 28 tombs (Fig. 23) are composed of graves with pottery, especially broken, fragmentary pottery, coals and sometimes calcined bones (type 4 of ritual of the tumular necropolis). Two types of graves were found: 1) oval or circular (Fig. 24/2) ; and 2) very long ones, having the aspect of a ditch, at the bottom of which the fragments of pottery and the coals were laid down in packets (Fig. 24/1). In many graves, the calcined bones were missing. This is due sometimes also to the up digging in recent times of a great part of the plane necropolis. The bits of pottery were almost always strongly burned a second time. In the grave, pieces of the edge of fire-places were often found (Fig. 25), intensely reddish sand balls and fusaiolas. The pottery of the plane necropolis is not essentially different from that of the tumular necropolis. The monotony of the forms and the absence of the ornaments is striking (:plate XXVIII). The most wide-spread . forms are the bellied pots or the big rough jugs and the jars of type VI B and VI D. Bowls of type I ~3 were also found, and, more rarely, of type I A. A piece of bowl adorned with prormnences descending from the rim (plate XXVIII/2) is worth mentioning. The cups of type II B are also rare, of which we mention a piece with a button ~ (plate XXVIII/26). As forms peculiar to the plane necropolis, we point out the bellied pot of plate XXVIII/16), the broad-rimmed bowls (plate XXVIII/29), the small rough jar of plate XXVIII/15 and the bellied pot of figure 3/1. Semicircular prominences (Fig. 3/3 and plates XXVIII/I; XXVIII/19) and oblique belts (plate XXVIII/6 and Fig. 3/2) were also found in the plane necropolis. The material of the plane necropolis is similar especially to that of the southern part of the tumular necropolis, hence it is partly contemporary with it. . Similar objects and situations to those of the graves of the plane necropolis are found also in the group Ferigile, at Tigveni. The custom of putting fusaiolas into the graves has been noticed at Curtea de Arge~ (note 4), 'I'igveni, Dobrina and Ravna (note 43). The isolated tumulus 150, located near the plane necropolis, has a grave where the body was incinerated on the spot, an unique case at Ferigile (Fig. 26). Chronologically, it corresponds probably to the plane necropolis. Similar situations were found at Verbicioara (note 174), in the tumular necropolis at Histria and in the tumuli south of the Danube (note 33). Chronology

Abstract

of the finds of FqrigiI~ dating from the HaUstatt period

.98

The method of vertical stratigraphy may be applied but rarely to determine the evolution of a necropolis, especially when we deal with a normal extension over an area from one end to the other of the cemetery, without overlappings, as is the case at Ferigile. The levelling of the upper part of the tumuli has made it impossible, in general, to discover the cases of eventual further additions of tombs. The handful of stratigraphic remarks of this kind we were able to make here and there, although they are inbgoodagreement with the chronology expounded below, are no~ conclusive by ~~emselves as in most cases they refer to super-structures of tombs which were not divided by lo~g periods. In these circumstances, the only method able to offer the criteria for a chronological division into periods is the method of horieoniai stratigraphy, based on the necessary extension of the necropolis from one end to the other. In the preceding chapters, we have analysed the distribution of various types taken separately in the plan of the necropolis, as may be seen on the respective plans (Figs. 27 -31). The association of various chara.cteriRtic types in the same to~b. deter~ mines the aspect of the respective tomb. Analysing the frequency of the aSSOCIatIOns of the types and comparing the graves which evinced a preference for the same associations of objects, we obtain groups of graves with a common aspect that we assume to be contemporaneous, and that constitute a certain level of development of the cemetery. The chronological succession of these groups corresponds on the plan to the succession of zones from one end to the other of the necropolis (Fig. 32). Each group of graves of this kind represents thus a phase in the evo.lution of the ce~etery. There may be found even transitional aspects between the van.ous phases. ObVIOUS~y, not all tumuli could be useful in this analysis. We have not considered the tombs which

199

Abstract were completely destroyed or were very poor and contained atypical material. Taking into account the rather regular evolution of the necropolis, we may suppose that the tumuli which were not covered by the grouping in typological phases pertain, from a chronological point of view, to the development phase prevailing in the respective zone. As, unlike the purely objective method of vertical stratigraphy, the method of horizontal stratigraphy implies a part of interpretation, we presume to anticipate the conclusions and to number the phases beginning with the northern end, considering the development of the necropolis from the north to the south. Here are the characteristics of each of them: Phase I comprises tombs of type la, with the objects deposited on the soil, where cups II A with discoid or zoomorphic buttons were found. Two sub-phases may be distinguished: I A, the oldest, and I B. In sub-phase I A, the characteristic feature is the association of the cups II A with discoid or zoomorphic buttons made of the finest paste, with black lustre on the inner side and richly decorated (5a or 5b 2 or 2 5b), with the wide-rimmed bowls ornamented w~th crosswise arranged grooves (2) on the rim made according to the technique with black lustre on the inner side. In this horizon, the wide-rimmed bowls with grooves ~, the spherical pots, the small cups II B with buttons ~ or the bowls I B are missing. The decoration of type 3 (protruding ribs) on the lip of the wide-rimmed bowls is very rare. For sub-phase I A, the following tumuli are characteristic: 1,2,4, 7, 30, 31, 38, 41, 44, 45, 50, 51, 52, 85, 88, and 91, probably also tumuli 53 and 56. It is in this horizon that the three tombs containing akinakes were found. Sub-phase I B is characterized by association of the cups II A, with discoid and zoomorphic buttons, mostly without ornamentation and made of less fine paste, of the same colour on the inside and on the outside, with wide-rimmed bowls ornamented with crossed grooves, achieved by grooving in techniques (X and also ~, sometimes with no decoration, and, more rarely, with spherical bowls with a leg, with small cups II B with buttons ~,and bowls I B. The wide-rimmed bowls with protruding ornamentation on the lip are more numerous than in the previous phase. In sub-phase I B zoomorphic buttons are characteristic. The greatest number of bronze ornaments, belt-pieces and glass beads are found here. The warriors' tombs are rich. It is obvious that in sub-phase I B elements appear whose associations will be characteristic of phase II. With the exception of tumulus 130, where a tomb 1b was found, all other tombs are of type 1a. To the sub-phase I B belong tumuli : 10, 11, 36, 46, 57, 75, 76, 78, 80, 81, 82, 89, 90, 91,92,93,95,99,105,110, 117, 130 and 134, probably also tumuli 6, 79, 103 and 109. To note that some of the tombs of sub-phase I B are also met in the zone of subphase I A. This is accounted for by the grouping tendency of the tumuli according, probably, to kinship relations, which made an absolutely uniform evolution of the necropolis impossible. A striking example is offered by the isolated group of tumuli 4-7, where tumuli 4 and 7 belong to sub-phaseJ A, and tumulus 6 belongs to sub-phase I B. The explanation for tumulns 57 belonging to sub-phase I B and located in an isolated group of tumuli belonging to sub-phase I A (tumuli 50-59) is the same. Tumuli 3, 8, 34, 35, 37 and 97 contain elements of sub-phase I A, but also elements characteristic of horizon I B. The most interesting is tnmulus 34, where a bowl I B was found, the only one with ornamentation 5a on the inside, and a cup II B with button e, evidently made after the pattern of the small cups II B with button. These tumuli are a transitional moment between sub-phase I A and I B.

Abstract Phase II is characterized by the absence of cups II A with discoid buttons, represented but by some evidently degenerated exemplars (rough paste, no ornamentation, buttons of type (X4). The characteristic pottery for this phase is the bowl I B. The wide-rimmed bowls with ribs in relief (ornamentation 3) are frequent, and their number grows, ousting the type 2 of ornamentation with grooves rarely met and especially under the form of isolated fragments, taken presumably from the funeral pile where they had remained from previous ceremonies. Also, an increase in the number of jugs and bellied pots is noticed. The relief ornamentation is more frequent. In this phase also, two sub-phases may be distinguished: II A and II B. Sub-phase II A covers the graves with the contents put on the soil, of type 1a and lb. The associations between wide-rimmed bowls grooved in technique ~ on the lip, small cups II B with buttons ~,legged spherical bowls and bowls I B are characteristic. The jars of type VI A also appear frequently. The content of the tombs of warriors is poorer, although there are exceptions (tumuli 65 and 69, and also tumuli 27 and 71 (these latter contain also elements of sub-phase I B). To sub-phase II A belong tumuli : 26, 60, 62, 65, 68, 74, 121, 122, 127, 142 and 149, probably also tumuli 63 and 66. Tumuli 27, 61, 71, 120 and 139 contain also elements characteristic of sub-phase I B (degenerated cups II A, with buttons (X4) associated, in tumulus 139, with a wide-rimmed bowl decorated with grooves arranged crosswise, done in technique (X. These tumuli could constitute a transitional stage between sub-phase I B and II A. We have included in sub-phase II B the tombs of type la, 1b and especially 2a from whose content all elements of phase I, the spherical bowls and the wide-rimmed bowls with grooves are missing. The bowls I B associated with wide-rimmed bowls with relief ornamentation are characteristic (the grooves of type 2 arranged crosswise have disappeared, with one exception: tumulus 19), with the ewers with handles (X and decorated especially with ornamentation in relief (4 and 6), with small cups II B with buttons ~and with jars of type VI A. Bowls I A4 and facets on the belly of some small cups or on the upper part of some bowls with the edge turned inwardly appear in these tombs. The graves are even poorer in metal objects and even in pottery. To this horizon belong tumuli : 17, 19, 20, 64, 72, 73, 100, 140, 141, 142, 145 and, probably, tumulus 148. The graves whose content was laid directly on the soil of this phase are located at the southern end of the necropolis. Tumuli with tombs 2a1 constitute two separate groups, located towards the centre of the necropolis (tumuli 17, 19, 20 and 72, 73, 100). It is worth mentioning that in the zone of phase II in general and II B especially numerous tombs of type 4 or 5 are to be found (of which latter many would be considered also of type 4 b). Type 4 of tombs is characteristic for the plane necropolis. The material of the plane necropolis is to a great extent similar to that of the tombs of subphase II B, or even more evolved (we could include it in a sub-phase II C). This remark, which also refers to the most southern isolated group of tumuli (tumuli 123129), leads to the conclusion that the plane necropolis appeared chronologically after phase II A, and continued at a distance of 1.5 km to the north the evolution of the tumular cemetery, after having partly been parallel with phase II B. If we consider the evolution of the tumular necropolis in this way, we can understand better the discrepancy between phase I and II on the one hand and phase IlIon the other, discrepancy noticed not only as regards the types of material but also in the irregular arrangement on the plan of the tombs of types 2b and 3. ..
(x,

(x,

gOO

201