defila
See also: défila
Italian
editVerb
editdefila
- inflection of defilarsi:
Anagrams
editRomanian
editEtymology
editVerb
edita defila (third-person singular present defilează, past participle defilat) 1st conj.
Conjugation
edit conjugation of defila (first conjugation, -ez- infix)
infinitive | a defila | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | defilând | ||||||
past participle | defilat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | defilez | defilezi | defilează | defilăm | defilați | defilează | |
imperfect | defilam | defilai | defila | defilam | defilați | defilau | |
simple perfect | defilai | defilași | defilă | defilarăm | defilarăți | defilară | |
pluperfect | defilasem | defilaseși | defilase | defilaserăm | defilaserăți | defilaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să defilez | să defilezi | să defileze | să defilăm | să defilați | să defileze | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | defilează | defilați | |||||
negative | nu defila | nu defilați |