Scutellaria baicalensis
Scutellaria baicalensis ![]() | ||
---|---|---|
![]() | ||
Clasificación científica | ||
Reinu: | Plantae | |
División: | Magnoliophyta | |
Clas: | Magnoliopsida | |
Orde: | Lamiales | |
Familia: | Lamiaceae | |
Subfamilia: | Scutellarioideae | |
Xéneru: | Scutellaria | |
Especie: |
S. baicalensis Georgi[1] | |
Consultes | ||
Royal Botanic Gardens, Kew | Royal Botanic Gardens, Kew | |
World Flora Online | World Flora online | |
[editar datos en Wikidata] |
Scutellaria baicalensis ye una especie de planta fanerógama perteneciente a la familia Lamiaceae. Ye una de les 50 yerbes fundamentales usaes na medicina tradicional china col nome chinu de huáng qín (黄芩). Ye orixinaria del sur de Siberia hasta Vietnam.
![](http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/a3/Scutellaria_baicalensis_1.jpg/220px-Scutellaria_baicalensis_1.jpg)
Propiedaes[editar | editar la fonte]
Ye usada como antipiréticu, estimulante de les defenses, bacteriostático, antivírico, citostático, antileucémico, antiinflamatoriu y antieczematoso.
Na Medicina tradicional china ye utilizada para pulmón, corazón, estómagu, vesícula. Esvalixa'l calor y el mugor de los pulmones en catarru mariellu, para ictericia, infeiciones del tracto urinariu, foria por toxicidá, aselu al ñácaru na matriz. Nun usar si apaecen síntomes de calor y mugor. Ente 3 y 15 g diarios.[2]
Taxonomía[editar | editar la fonte]
Scutellaria baicalensis describióse por Johann Gottlieb Georgi y espublizóse en Bemerkungen einer Reise im Russischen Reich im Jahre 1772 1: 223. 1775.[3]
Scutellaria: nome xenéricu que deriva de la pallabra griega: escutella que significa "un pequeñu platu, bandexa o platu", en referencia a los sépalos los qu'apaecen d'esta manera mientres el periodu de fructificación.[4]
baicalensis: epítetu xeográficu qu'alude a la so llocalización nes cercanía del Llagu Baikal.
- Scutellaria macrantha Fisch. ex Rchb., Iconogr. Bot. Pl. Crit. 5: 52 (1827).
- Scutellaria adamsii A.Ham., Esq. Monogr. Scutellaria: 34 (1832).
- Scutellaria davurica Pall. ex Ledeb., Fl. Ross. 3: 397 (1849).
- Scutellaria speciosa Fisch. ex Turcz., Bull. Soc. Imp. Naturalistes Moscou 24(2): 389 (1851).
- Scutellaria lanceolaria Miq., Ann. Mus. Bot. Lugduno-Batavi 2: 110 (1865).
- Scutellaria baicalensis f. albiflora H.W.Jen & Y.J.Chang, J. Beijing Forest. Univ. 13(3): 3 (1991).[5]
Ver tamién[editar | editar la fonte]
Referencies[editar | editar la fonte]
- ↑ «Scutellaria baicalensis information from NPGS/GRIN». USDA. Consultáu'l 19 de febreru de 2008.
- ↑ Hui KM, Huen MS, Wang HY, et al (November 2002). «Anxiolytic effect of wogonin, a benzodiazepine receptor ligand isolated from Scutellaria baicalensis Georgi». Biochem. Pharmacol. 64 (9): páxs. 1415–24. PMID 12392823. http://linkinghub.elsevier.com/retrieve/pii/S0006295202013473.
- ↑ «Scutellaria baicalensis». Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultáu'l 20 d'abril de 2015.
- ↑ N'Epítetos Botánicos
- ↑ «Scutellaria baicalensis». Royal Botanic Gardens, Kew: World Checklist of Selected Plant Families. Consultáu'l 18 de marzu de 2010.
Enllaces esternos[editar | editar la fonte]
- Scutellaria baicalensis List of Chemicals (Dr. Duke's Databases)
- Scutellaria baicalensis (Plants for a Future)
- Sung Mun Jung et al, "Reduction of urate crystal-induced inflammation by root extracts from traditional oriental medicinal plants: elevation of prostaglandin D2 levels", Arthritis Research & Therapy 2007, 9:R64 doi:10.1186/ar2222. Considers anti-inflammatory properties of dried roots from the species Angelica sinensis (Dong Quai), Acanthopanax senticosus (now known as Eleutherococcus senticosus, or Siberian Ginseng), and Scutellaria baicalensis (Baikal Skullcap).
![]() |
Wikispecies tien un artículu sobre Scutellaria baicalensis. |