JO Paris: Dan Angelescu, românul care testează calitatea Senei

În martie 2023, președintele Franței, Emmanuel Macron spunea că obiectivul său pentru 2024 este să se poată înota în Sena. Și preciza și costul necesar pentru ca visul său să devină realitate: 1,4 miliarde de euro, din care jumătate sunt bani publici. "Va fi cea mai frumoasă moștenire a Jocurilor Olimpice și a celor Paralimpice de vară, de la Paris", afirma liderul de la Palatul Elysée în timp ce prezenta coperta revistei americane Time.

În 2023, cu exact 500 de zile, înainte de deschiderea JO, prestigioasa revistă Time consacra coperta sa "efortului radical" declanșat de Primăria Parisului și de statul francez pentru "curățarea celui mai romantic fluviu din lume". 

Dacă totul se derulează cu bine, parizienii vor putea înota în Sena, pentru prima dată în ultimul secol, se entuziasma atunci revista americană. Înotul în Sena este interzis încă din 1923, deoarece fluviul este foarte poluat.

Dar, "poate fi foarte romantic înotul la picioarele Turnului Eiffel", afirma pentru revista Time Emmanuel Grégoire, unul dintre responsabilii Primăriei capitalei.

De altfel, curățarea Senei a fost una din promisiunile asumate de autoritățile din Paris în dosarul de candidatură pentru organizarea Jocurilor Olimpice de vară din 2024. Aici vor fi susținute mai multe probe olimpice și paralimpice: triatlon, înot în ape libere și paratriatlon.

În ultimii ani, orașe precum Zurich, München, Copenhaga au decis să permită înotul urban.

Puțini sunt cei care știu faptul că cel care a depus toate eforturile pentru a controla calitatea apei Senei este un român. A plecat de trei decenii din România, în Statele Unite iar la ora actulă trăiește în Franța. Se numește Dan Angelescu și este fondatorul societății Fluidion, este o companie ce are sedii la Paris și la Los Angeles.

Dan Angelescu, începem cu începutul. Care este povestea dumneavoastră? La ce vârstă ați plecat în Statele Unite? Cu ce se ocupă Fluidion?

Dan Angelescu: "Am plecat în Statele Unite în 1995, aveam 19 ani, terminasem liceul, am făcut un an de facultate la Automatică în România. Dar, în realitate, pasiunea mea era fizica. Am aplicat la diverse universități din Statele Unite și am reușit să obțin o bursă la California Institute of Technology, în Pasadena, lângă Los Angeles. Aici am încheiat studiile de fizică. Iar la Princeton am continuat cu un doctorat în fizica materiei condensate. Ce m-a interesat foarte mult este cum se schimbă fízica și cum se schimbă legile naturii atunci când trecem la o scară foarte mică, a câtorva microni ori a câtorva nanometri. Așa am ajuns în domeniul micro-fluidicii. Este un domeniu în care încercăm să realizăm sisteme fluidice, fie pentru măsurarea unor anumite proprietăți ale fluidelor, fie pentru a realiza teste medicale sau teste de calitatea apei, de exemplu, în sisteme ultra-miniaturizate, unde lichidele circulă prin papilare de dimensiunea unui fir de păr.

În 2008 am venit în Franța pentru un post de profesor la Universitatea Paris Est, actuala Universitate Gustave Eiffel, iar aici am avut un program de cercetare în domeniul micro-senzorilor, deci sisteme foarte mici, pentru a măsura diverse proprietăți ale fluidelor, atât ale aerului cât și ale apei.

În 2012 am fondat Fluidion, al cărui președinte sunt în prezent. Avem sedii în Paris dar și în Los Angeles. Firma se ocupă cu noi tehnologii pentru măsurarea calității apei, diverse automatizări care până atunci erau posibile doar în laborator. Odată ce am dezvoltat senzori, testele pot fi realizate mult mai rapid, la un efort mai mic și direct pe teren. Un exemplu: măsurarea bacteriilor în apă și în special a bacteriilor indicatoare de contaminare fecală. Acestea sunt urmărite de autorități pentru a calcula riscul pentru sănătate în urma contactului cu apa. Iar cum Jocurile Olimpice se țin și în Sena, sportivii vor avea un contact cu această apă.

E foarte important ca acest risc să fie urmărit foarte corect, foarte atent și la secvență mare pentru a ne asigura că totul decurge în condiții optime.

Este foarte bine și că există această moștenire pe care și-o dorește orașul Paris a Jocurilor Olimpice, ca parizienii să se poată îmbăia în Sena, în anii care urmează, după Jocurile Olimpice".

RFI: Dan Angelescu, ne explicați din ce cauză nu s-a putut înota până acum? Ce ați găsit în apa Senei?  Revista Time vorbește despre motociclete, trotinete ori chiar biciclete ce sunt aruncate în Sena. 360 de tone de mari obiecte sunt scoase din apa Senei, anual. În plus, Sena este utilizată pentru transportul de marfă dar și a 7 milioane de turiști anual.

Dan Angelescu: "Ca toate marile orașe, Parisul a fost construit pe un râu, care are mai multe roluri. Tradițional era sursă de apă potabilă, era un mijloc de transport fluvial și era, în același timp, conducta prin care erau eliminate deșeurile orașului. Acestea erau aruncate, tradițional, direct în râu. Cu timpul s-au dezvoltat sistemele septice, sistemele de canalizare a apei uzate, s-au construit spații de tratare a apelor. Dar, ele sunt construite pe o rețea foarte veche, care datează de sute de ani și care, pe măsură ce orașul crește, nu are capacitatea să transporte întotdeauna toată apa care este produsă, în special atunci când plouă. Cantitatea de apă care trebuie transmisă către stațiile de epurare este mult prea mare iar stațiile de epurare nu pot face față, infrastructura nu face față.  Din cauza aceasta, există valve care care se deschid și care permit apelor uzate să se deverseze direct în râu. Astfel încât să nu umple prea mult conductele și să nu afecteze capacitatea stațiilor de epurare.

În acest moment, în care apele uzate ajung în râu, vă imaginați că se produce o poluare foarte mare și crește foarte mult riscul de îmbolnăvire, din cauza virusurilor, a bacteriilor, ce pot fi foarte periculoase.

Nu le putem urmări pe toate deoarece sunt mii de microorganisme cu potențial patogenic. Iar atunci urmărim niste bacterii care sunt indicatoare ale contaminării fecale și care există în apele uzate: E. coli și enterococii  intestinali. Iar noi facem măsurători pentru aceste bacterii, cu sistemele noastre, direct în râu și foarte rapid.

Această cantitate importantă de bacterii existente în Sena făcea scăldatul periculos. Odată ce au fost introduse și normele europene pentru apa de îmbăiere, Sena nu se încadra în rândul râurilor cu o calitate suficientă. Iar astfel, administrația Parisului a decis să investească un buget considerabil pentru a construí bazine de retenție care pot prelua apele uzate pentru a nu se deversa în râu ci să se acumuleze, în timpul ploii iar ulterior să fie pompată spre stațiile de epurare pentru a fi tratată în loc să fie deversată direct în râu. Este o infrastructură recentă și tocmai ce a fost inaugurată în urmă cu câteva săptămâni".

RFI: Cum ați ajuns să lucrați la acest proiect de curățare a Senei?

Dan Angelescu: "Totul a pornit de la o cerere pe care ne-a făcut-o orașul Los Angeles, în 2016. Îi interesa la momentul respectiv să poată măsura prezența acestor bacterii în apele care ajung printr-un apeduct creat de William Mulholland, celebru în California de Sud pentru toate proiectele mari de infrastructură pe care le-a făcut. Acest apeduct aduce apa din munții Sierra Nevada a permis dezvoltarea urbană a orașului Los Angeles. Iar administrația orașului Los Angeles a dorit să măsoare calitatea acestei apei în momentul în care ea ajunge la intrarea în oraș, la prima stație de tratare a apei potabile. Ne-au întrebat dacă putem dezvolta un prototip care să le permită să facă aceste măsurători în mod automat, deoarece tehnica lor îi costa foarte mult și aveau rezultatele de laborator foarte târziu.

Am început să lucrăm pe acest proiect și am dezvoltat o tehnologie care, ulterior, a devenit un produs de măsurare automată a bacteriilor. Iar în acel moment, a existat un interes și din partea orașului Paris. Inițial am lucrat cu organismul care se ocupă de epurarea apelor iar ulterior cu Primăria, care ne-au rugat să instalam aceste sisteme în Sena, în mai multe locații care erau potențiale locații unde urmau să se desfășoare probele olimpice. La momentul respectiv orașul Paris încă nu câștigase concursul pentru a organiza Jocurile Olimpice. Dar, l-a câștigat ulterior tocmai pentru că a propus acest proiect de a avea ceremonia de deschidere a JO și probele de triatlon și înot în ape libere în Sena. Ceea ce e pentru prima dată când se întâmplă așa ceva.

Astfel am început să lucrăm cu orașul Paris. Pe de o parte pe măsurarea Senei. Am măsurat-o timp de 7 ani până acum. Am măsurat și o zonă de îmbăiere pe canalul Saint-Martin, este un canal adiacent al Senei. Aici s-a putut deschide o zonă de îmbăiere încă din 2017.

Iar de atunci, de 7 ani, noi facem mai multe măsurători pe zi, pentru a asigura securitatea microbiolgică. Iar în urma acestor succese am putut să obținem date foarte fiabile legate de calitatea apei.

Anul acesta avem chiar un program de cerecetare propriu societății noastre prin care punem la dispoziția lumii întregi aceste date de calitate a apei pe care le măsurăm zilnic în Sena și le punem la dispoziție în orele care urmează măsurătorii. Foarte rapid. Laboratoarele orașului funizează aceste date numai după o săptămână. Permitem să avem o fotografie exactă a calității apei în momentul în care ne interesează. Acum. Nu acum o săptămână.

Sunt 6 măsurători pe zi pe care le efectuăm la Vilette iar când aveam și sistemele din Sena instalate realizam între 10 și chiar 12 măsurători pe zi, în diverse zone ale Parisului".

RFI: Saptămâna trecută, primărița Paridului, Anne Hidalgo a înotat în Sena, alături de alți colegi din primăria Capitalei și de președintele comitetului de organizarea Jocurilor Paralimpice. Sunteți încântat de rezultat?

Dan Angelescu: "Sunt încântat de faptul că au ales o zi bună. S-a întâmplat oarecum din noroc pentru că în ziua aceea am măsurat o calitate a apei foarte bună. Doar cu două zile înainte, calitatea apei era proastă deoarece plouase și a fost depășit nivelul acestui bazin care captează apa, care a deversat iar Sena a fost poluată. A fost chiar primul eveniment înregistrat după inaugurarea sistemului de curățare a apei. Senzorii noștri au detectat poluarea. Întâmplător, ministra Sporturilor chiar s-a scăldat într-o apă de calitate insuficientă, încercând să devanseze primărița capitalei. Dar, într-adevăr, în momentul când s-a îmbăiat primărița și Tony Estanguet, apa avea o calitate suficientă. Au avut, într-un fel, noroc. Ceea ce arată importanța acestei monitorizări care trebuie făcută zi de zi și la mare frecvență, pentru ca să putem detecta aceste dezechilibre ale calității apei care pot dura câteva ore sau câteva zile, în funcție de ce se întâmplă exact în rețea. E un sistem foarte complex. Cu multe surse, posibile, de poluare, care nu pot fi prezise. Numai o monitorizare foarte atentă permite o utilizare în siguranță a apelor".

RFI: Ce ar trebui să facă de aici înainte Primăria Capitalei, pentru a menține Sena curată? Cât de important este pentru flora și pentru fauna Senei să existe o apă curată?

Dan Angelescu: "Este vorba de floră, de faună și de cei care se vor scălda în Sena și de sănătatea lor. Deja, ecosistemul Senei s-a ameliorat enorm dar, în principal, prin eliminarea azotului și a fosforului care veneau de la stațiile de epurare. Care au fost modernizate pentru a putea limita cantitățile de nutrienți care ajung în apă și care apoi generează creșteri de alge ori de zone cu hipoxie care pot omorî peștii și așa mai departe.

Astfel, ameliorarea s-a produs acum câțiva ani, în timp ce în Sena practic nu mai existau pești iar acum sunt multe specii de pești. Sunt pescari chiar lângă birourile noastre, pe malul Senei. Deci, a redevenit o practică pescuitul, ceea ce nu mai era posibil.

Dar, pentru a menține această calitate a apei, în mod clar trebuie limitate scurgerile de ape uzate care nu sunt tratate. Pentru că ele conțin cantități mari de materie organică, diverși nutrienți și conțin și bacterii care pot dăuna sănătății.

Aceste bacterii nu sunt eliminate complet prin intermediul stațiilor de tratare. Cantitatea lor e redusă dar mai trebuie un tratament de dezinfecție. Orașul Paris a implementat acest lucru la cele două stații de epurare care sunt în amont de Paris, pe Sena și pe Marne și care pot să dea rezultate în a reduce, de asemenea, cantitățile de patogeni și de bacterii.

Un alt element important sunt casele. În zonele unde rețeaua de apă uzată și de apă de ploaie sunt separate, există totuși case s-au conectat greșit, apele uzate au fost conectate la rețeaua de ploaie. Ceea ce înseamnă că apele lor uzate ajung direct în râu. Iar asta produce o poluare foarte mare. Există un efort pentru a fi identificate aceste locuințe și există șantiere mari pentru a fi conectate corect. Sunt șantiere scumpe, este o muncă pe mulți ani. Când se va reuși, se va ameliora în mod semnificativ calitatea apei și de durată".

RFI: Puteți spune, care este următorul proiect la care lucrați, de o talie asemănătoare?

Dan Angelescu: "De o astfel de anvergură este greu de spus. La Paris am avut ocazia să avem Jocurile Olimpice și o infrastructură majoră care a fost construită special pentru asta. Am putut, cu senzorii noștri, să urmărim exact cât de mult s-au ameliorat lucrurile, cât de repede, cât de mult va dura această calitate a apei etc  .

Dar, noi avem un sediu și la Los Angeles iar după cum se știe următoarea Olimpiadă de vară va fi în Los Angeles, peste 4 ani. Sperăm să putem contribui și acolo la asigurarea securității apei.

Avem multe proiecte în diverse țări. În Anglia, spre exemplu, senzorii noștri sunt folosiți de organizații, de firme de tratare a apei dar și de agențiile de reglementare și chiar de grupuri de știință participativă. Avem proiecte în diverse direcții și cred că ele vor crește și mai mult în următorii ani deoarece lumea devine conștientă că este esențială calitatea apei pentru o viață frumoasă.

Aș vrea să văd asta și în România și în București, unde, mă scăldam când eram copil, în Lacul Tei, unde cred că astăzi nu mai este accesibil scăldatul".

RFI: Ați fi de acord să lucrați și la Lacul Tei?

Dan Angelescu: "Desigur, dacă autoritățile de la București ar fi interesate de un astfel de proiect.

Am avut, deja, un număr de proiecte în România, inclusiv în zona Deltei Dunării, inclusiv la Sulina unde am descoperit plaja de la Sulina, care nu este o plajă oficial deschisă, deci nu este monitorizată. Noi am fost primii care am monitorizat-o, cu o dronă care ne-a permis să luăm eșantioane din diverse locații și am descoperit că era foarte poluată. De vină era o stație de epurare a apei care nu funcționa corect.

Există multă locuri care, fiind departe, lumea crede că este în siguranță și că poate să înoate iar realitatea contrazice, uneori, aceste speranțe. Noi, tocmai, oferim date fiabile care pot fi utilizate pentru ca sănătatea publică să fie respectată și protejată".

RFI: Milioane de turiști vin anual la Paris. Ce le recomandați: o plimbare cu o ambarcațiune pe Sena ori o plimbare la picior pe străzile capitalei?

Dan Angelescu: "Câtă vreme vaporașele au sisteme septice corecte, nu ar trebui să afecteze calitatea apei".   

RFI: Ce este apa?

Dan Angelescu: "Corpul uman este mai mult de 50% apă. Deci, într-un fel, apa suntem noi, apa este elementul care a permis dezvoltarea vieții pe planeta noastră și care acoperă marea majoritate a planetei. Este mediul în care s-au dezvoltat cele mai multe forme de viață, cele mai multe specii, în oceane și râuri. Este un element tot mai afectat de poluare, care vine de la activitățile umane. Este un element fragil care necesită grijă, necesită atenție din partea noastră deoarece această apă este și sursa noastră de viață. O bem și ce se găsește în ea se află și în corpul nostru. Dar acest lucru este valabil și de corpul tuturor formelor de viață care trăiesc în apă, numeroase, iar multe sunt pe cale de dispariție din cauza efectelor poluării".