Santu Lussurzu
Coordinadas: 40°08′31″N 8°39′07″E / 40.141944°N 8.651944°E
| Santu Lussurzu | |
| |
| Nùmene ufitziale: | Santu Lussurgiu |
| Istadu: | Itàlia |
| Regione: | Sardinna |
| Provìntzia: | Aristanis (OR) |
| Ladiore: | 40° 8' 0" Nord |
| Longhiore: | 8° 39' 0" Est |
| Artiore: | 503 m. subra su mare |
| Tirada: | 99,67 km² |
| Populatzione: | 2.578 26.73 biv./km² |
| Comunes lacanantes: | Abbasanta, Bonàrcadu, Bilartzi, Bòrore (NU), Cùllieri, Iscanu, Norghiddu, Paule, Sèneghe |
| Còdighe postale: | 09075 |
| Prefissu telefònicu: | 0783 |
| Còdighe istat: | 095049 |
| Còdighe catastale: | I374 |
| Bividores: | lussurzesos |
| Patronu: - Santu - Die |
Santu Lussurzu 21 àustu |
| Giassu web: | www.comunesantulussurgiu.it |
Santu Lussurzu est una bidda de 2.578 tzitadinos, colloada in su versante orientale 'e su Montiferru, in sa Provìntzia de Aristanis.
Territoriu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]Su territoriu 'e sa 'idda est in parte manna montagninu. Lompet a oriente fintzas a s'altipianu 'e Abbasanta ibue suerzos e masones parent a intro'e una pintura. Cun Culeri si partzit sas cimas prus altas de sa cadena 'e su Montiferru. Buscos de castanza e de elighe, chi sunt istados amenetzados de su fogu 'e su 1994 chi at postu in perigulu su Montiferru, faghent sentinella e corona a sa'idda. In medas narìant chi sa 'idda s'isviluppàt a intro 'e unu vulcanu. In beridade, totu su Montiferru paret de origine vulcanica ma non s'ischit ibue siat su zassu zustu 'e su cratere.
Escursionismu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Dae sa 'idda est possibile a leare caminos po escursiones chi in pagos chilometros mustrant sas bellesas de su territoriu suu: istrampos,sas rocas carateristicas de sos montes, sos rios e sos frumenes, sa flora e sa fauna. Si podet visitare puru su riu 'e Bau 'e Mela, s'abba 'e su cale annat a finire a s'istrampu 'e sos molinos, chi leat su lumen de sos molinos de s'epoca pre-industriale. Ateros caminos lompent a sas lacanas de sas biddas a funnu, comente Culeri e Iscanu.
Zassos de interesse
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]A pagos chilometros de sa 'idda, in diretzione nord SP 20, si podent visitare duos interessantes zassos turisticos: Santu Nenaldu a 5 km de sa 'idda e su Monte'e Sant'Antoni a 15 km chi però est in su Comun'e Macumere. Sa idda est ricca de Cresias e su territoriu antat nuraghes de importu mannu.
Santu Nenaldu
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine].jpg)
Su burgu 'e Santu Nenaldu est bividu de paga zente in s'ierru ma si populat de turistas e furisteris in s'istiu, in sa cale istaione, sas dominigas e sas dies nodidas, si prenat de zente in crica 'e su friscu 'e sos montes suos. Est naschidu propriu cun su fraigu 'e Sa Cresia romanica de su XII seculu e a costazu s'antigu ispidale, sede de s'ordine de Santu 'Anne in Gerusalemme.In cussu tempus Santu Lussurzu faghiat parte de su Giudicadu de Torres chi tra su 1127 e su 1182 fuit cumannadu de Gonario II chi ìat leadu parte a sa sigunna Crociata. Su burgu est como famosu po sas sete funtanas (siete fuentes), s'abba e sas cales, pura, cristallina e famosa in totu sa Sardigna po sas propriedades salubres suas, alimentat unu riu chi calat fintzas a sa pian'e Abbasanta. Su zassu est propriu a intro 'e unu buscu de elighes e suerzos. No est raru bier albures seculares, in particulare a unu chi teniat prus de 200 annos est istada posta una targa. Propriu in Santu Nenaldu oldinzant d'ogni annu sa Fiera regionale 'e su caddu, chi attìrat totu sos amantes de sa cultura lussurzesa ligada a su munnu 'e sos caddos.
Crésias
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- Crésia 'e su Carmene
- Crésia 'e Santu Predu
- Crésia 'e Santu Nenaldu
- Nostra Signora 'e sos Anghelos o Cresia 'e Cunventu
- Crésia 'e Santa Rughe
Ligàmenes esternos
[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]- Santu Lussurzu, in In sos logos de Angioy, Istitutu de Istùdiu e Chircas "Camillo Bellieni". URL consultadu su 2 austu 2024.
| |||||||||
