Sari la conținut

stăruială

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din a stărui + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /stə.ruˈja.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
stăruială
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ stăruială stăruieli
Articulat stăruiala stăruielile
Genitiv-Dativ stăruielii stăruielilor
Vocativ stăruială stăruielilor
  1. (înv.) stăruință.


Traduceri

Referințe