Sari la conținut

decurge

De la Wikționar, dicționarul liber
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.

Etimologie

Din de + a curge (după franceză découler).

Pronunție

  • AFI: /de'kur.ʤe/


Verb


Conjugarea verbului
decurge
Infinitiv a decurge
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să decurgă
Participiu decurs
Conjugare III
  1. (v.intranz.) a urma, a rezulta din..., a-și avea izvorul în...
  2. (v.intranz.) a se petrece, a se desfășura.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe