Sari la conținut

declama

De la Wikționar, dicționarul liber
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.

Etimologie

Din franceză déclamer < latină declamare.

Pronunție

  • AFI: /de.kla'ma/


Verb


Conjugarea verbului
declama
Infinitiv a declama
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
declam
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să declame
Participiu declamat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a rosti cu voce tare, cu ton și cu gesturi adecvate, un text literar (în versuri).
  2. (v.tranz.) (peior.) a vorbi cu ton declamator, emfatic, retoric.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe