înfrâna
Aspect
Etimologie
Din latină infrenare.
Pronunție
- AFI: /ɨn.frɨˈna/
Verb
Conjugarea verbului înfrâna | |
Infinitiv | a înfrâna |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
înfrânez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să înfrâneze |
Participiu | înfrânat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a pune frâu; (p.ext.) a îmblânzi, a domestici.
- (v.tranz.) (fig.) a stăvili, a reține, a potoli.
- (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) stăpâni, a (se) domina.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online