compas

română

Din franceză compas, confer germană Kompass.

Declinarea substantivului compas
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	compas	compasuri
Articulat	compasul	compasuri
Genitiv-Dativ	compasului	compasurilor
Vocativ	'	'

instrument pentru trasarea cercurilor regulate de diferite mărimi sau pentru măsurarea distanțelor pe desene.
instrument de orientare, format dintr-o cutie cu un cadran, în mijlocul căruia se află un ac magnetic, care indică direcția nord-sud; busolă.

(TEHN.) circumferențiar
(TEHN.) (reg.) capră, cercălâu, pas, pasnic, pășari, țărcălan, (Transilv.) țărcălău
compas forestier v. clupă
compas giroscopic v. girodirecțional
busolă.