Vizualizare sursă pentru „Craiova”

{{Wikipedia}}
[[Fișier:Craiova - Centrul.JPG|thumb|''Craiova'']]
=={{limba|ron}}==
{{-etimologie-}}
[[origine|Originea]] [[nume]]lui [[actual]] al [[oraș]]ului este [[subiect]]ul multor [[controvers]]e și plutește în [[legendă]]; singurul [[lucru]] care se poate [[spune]] cu [[certitudine]] este că [[nume]]le vine de la [[slavonesc]]ul "''kralj''" ("[[rege]], [[crai]]"). După unii, [[nume]]le ar veni de la Craiul Iovan (Ioniță Asan), [[mezin]]ul fraților Petru și Asan, care devine pentru o [[perioadă]] [[împărat]] al [[imperiu]]lui [[vlaho-bulgar]], dar care, potrivit cronicii [[grecesc|grecești]] a lui ''Nicetas Choniates Akominatos'', este nevoit să se refugieze la [[sfârșit]]ul [[domnie]]i la nord de [[Dunăre]], unde devine "[[domn]] peste niște vlahi din [[neam]]ul lui". 

Bogdan Petriceicu-Hașdeu fixează [[origine|originile]] [[nume]]lui [[oraș]]ului în epoca [[cneaz]]ului Ioan, care apare pe Diploma Ioaniților, [[cnezat]] înghițit apoi de [[voievodat]]ul lui Litovoi. Există și o altă [[legendă]] locală potrivit căreia, în [[deal]]ul Sf. Dumitru, un oarecare Iovan, a [[descoperit]] în [[timp]] ce săpa o [[fântână]] un mare [[tezaur]] și a devenit [[rege]] peste craioveni. S-a [[păstrat]] până in [[zi]]lele noastre în [[sat]]ele din [[jur]]ul Craiovei (pe [[deal]]ul Bucovățului și Palilula) expresia "[[norocos]] ca Iovan".

Sub acest [[nume]], [[așezare]]a Craiovei apare mai întâi în [[inscripție|inscripția]] de pe [[mormânt]]ul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un [[hrisov]] al [[domn]]ului Laiotă Basarab.

În afara [[denumire|denumirii]] [[antic]]e, ''[[Pelendava]]'' și a [[nume]]lui [[actual]] (Craiova), [[localitate]]a a mai [[purtat]] începând cu secolele VII-VIII [[denumire]]a latină ''[[Ponsiona]]'' ("[[pod]] [[peste]] [[Jiu]]") [[denumire]]a [[aflat]]ă pe o [[inscripție]] [[găsit]]ă pe un [[fragment]] de [[stelă]] în [[apropiere]]a [[castru]]lui ''[[Pelendava]]'' [[datat]]ă din [[secol]]ul al VII-lea, a [[primit]] o [[confirmare]] de [[extrem]]ă [[importanță]] în ultimii [[an]]i, într-o [[hartă|harta]] [[alcatuit]]ă în preajma bătăliei de la Nicopole (1396), inclusă într-un [[manuscris]] ce se pastrează la Biblioteca Națională de la [[Paris]]. Aceast [[document]], [[relevat]] [[istoriografie]]i [[românesc|românești]], prin bunavoința [[minister]]ului [[francez]] al [[cultă|cultelor]], probează [[continuitate]]a așezării Craiovei.
{{-pronunție-}}
* {{audio|Ro-Craiova.ogg|Audio}}
* {{AFI}}: {{AFI|/kra'jo.va/}}
{{-nume propriu-|ron}}
{{substantiv-ron
|gen={{f}}
|nom-sg=Craiova
|nom-pl={{inv}}
|art-sg=Craiova
|art-pl={{inv}}
|dat-sg=Craiovei
|dat-pl={{inv}}
|voc-sg=-
|voc-pl={{inv}}
}}
#[[oraș]] din [[România]] și [[reședință|reședința]] [[Județul Dolj|județului Dolj]]. [[locuitor|Locuitor]]ii se [[numi|numesc]] [[craiovean|craioveni]].
{{-deriv-}}
* [[craiovean]], [[craioveană]], [[craioveancă]] 
{{-trans-}}
{{(|oraș}}
*{{bul}}: {{trad|bg|Крайова}}
*{{cat}}: {{trad|ca|Craiova}}
*{{ces}}: {{trad|cs|Krajova}}, {{trad|cs|Craiova}}
*{{zho}}: {{trad|zh|克拉約瓦}}
*{{hrv}}: {{trad|hr|Craiova}}
*{{dan}}: {{trad|da|Craiova}}
*{{heb}}: {{trad|he|קראיובה}}
*{{eng}}: {{trad|en|Craiova}}
*{{epo}}: {{trad|eo|Craiova}}
*{{est}}: {{trad|et|Craiova}}
*{{fin}}: {{trad|fi|Craiova}}
*{{fra}}: {{trad|fr|Craiova}}, {{trad|fr|Krajova}}
*{{deu}}: {{trad|de|Craiova}}, {{trad|de|Kragau}}, {{trad|de|Krajowa}}
*{{ell}}: {{trad|el|Κραϊόβα}} (Kraïóva)
*{{ind}}: {{trad|id|Craiova}}
{{-}}
*{{ina}}: {{trad|ia|Craiova}}
*{{ita}}: {{trad|it|Craiova}}
*{{lat}}: {{trad|la|Craiova}}, {{trad|la|Pelendava}}
*{{lav}}: {{trad|lv|Krajova}}
*{{hun}}: {{trad|hu|Craiova}}
*{{nor}}: {{trad|no|Craiova}}
*{{nld}}: {{trad|nl|Craiova}}
*{{pol}}: {{trad|pl|Krajowa}}
*{{por}}: {{trad|pt|Craiova}}
*{{rus}}: {{trad|ru|Крайова}}
*{{srp}}: {{trad|sr|Крајова}}
*{{spa}}: {{trad|es|Craiova}}
*{{swe}}: {{trad|sv|Craiova}}
*{{ukr}}: {{trad|uk|Крайова}}
{{)}}
[[Categorie:Orașe în română]]
[[Categorie:Orașe din România]]