Marele Război al Nordului

Marele Război al Nordului. În sensul acelor de ceasornic: bătăliile de la Narva, Düna, Poltava , Gadebusch, Gangut

Informații generale

Perioadă	februarie 1700 – 1721
Loc	Europa
Rezultat	victoria coaliției, Țaratul Rusiei devine una dintre puterile Europei. Declinul Imperiului Suedez și a Uniunii Polono-Lituaniană.
Casus belli	Țaratul Rusiei și Imperiul Suedez se luptau pentru dominația Europei de Est.
Modificări teritoriale	Țaratul Rusiei a obținut trei dominioane suedeze Estonia, Livonia și Ingria precum și părți din Kexholm și Vâborg. Prussia a obținut o parte din Pomerania Suedeză. Hanovra a obținut Bremen-Verden. Coroana daneză a obținut controlul Schleswig-Holstein.

Beligeranți

Imperiul Suedez

Holstein-Gottorp

Polonia–Lituania (1704–9)

Imperiul Otoman (1710–4)

Hetmanatul Căzăcesc (1708–9)

Marea Britanie (1700, 1719–21)

Țaratul Rusiei

Danemarca–Norvegia
(1700, 1709–)

Principatul Saxoniei
(1700–6, 1709–)

Polonia–Lituania
(1700–4, 1709–)

Hetmanatul Căzăcesc (1700–8)

Prusia (1715–)

Hanovra (1715–)

Marea Britanie (1717–19)

Conducători

Carol al XII-lea^†

Eleonora (1718–20)

Frederic I (1720–)

Carl Gustav Rehnskiöld^#

Magnus Stenbock^#

Adam Ludwig Lewenhaupt^#

Frederic al IV-lea^†

Ducele Karl (1702–)

Stanisław Leszczyński

Ahmed al III-lea

Ivan Mazepa

George I

Petru I

Aleksandr Menșikov
Boris Șeremetev
Frederic al IV-lea
Christian Ditlev Reventlow

Augustus al II-lea
^{(uniune personală)}

Frederic Wilhelm I

George I
^{(uniune personală)}

Efective

77. 000–393.400
77 .000–135 .000 - total trupe suedeze în toată țara, inclusiv garizoanele și milițiile (1700 și 1707)
100 000–200 000 de otomani (au participat la o singură bătălie)
8.000–40.000 cazaci
16,000 de polonezi (1708)

360. 000
170 000 de ruși (fără trupele din garnizoane)
>40.000 danezi/norvegieni
>100.000 de polonezi și saxoni
50.000 (42 de regimente) pruși^[1]^[2]

Pierderi

25.000 de suedezi uciși în luptă, 175.000 uciși de foamete, boli și epuizare^[3]

necunoscut.
'^[4] Cel puțin 30.000 de ruși, 14.000–20.000 de polonezi și saxoni, 8,000 de danezi uciși în marile bătălii, 60.000 de danezi uciși în total între 1709 și 1719.^[5]

Marele Război al Nordului s-a desfășurat la începutul secolului al XVIII-lea (1700-1721). Danemarca, Polonia și Rusia au format o coaliție împotriva Suediei. Regele Carol al XII-lea al Suediei, în vârstă de numai 18 ani, ajunge cu flota în dreptul Copenhagăi, debarcă în forță și obligă orașul să capituleze. Lovită în plin, Danemarca se retrage din coaliție. La rândul său, August al II-lea al Poloniei, după ce cucerește Dunamunde, este învins la porțile Rigăi.

Petru I ajunge la Narva, oraș suedez controlat în trecut de Rusia, la 23 septembrie 1700. Rusia e învinsă de către Suedia. În Rusia se întăresc orașele, se reface armata, se construiesc tunuri, corăbii și reface coaliția cu Polonia și cu Danemarca. În 1701 are loc prima victorie a Rusiei la Șeremetievo asupra suedezilor. În 1702, rușii obțin noi victorii în timp ce Carol al XII al Suediei îi învinge pe saxoni și polonezi și intră în Cracovia. La 11 octombrie 1702, fortăreața Noteburg capitulează în fața rușilor, apoi, prima victorie navală a rușilor, capitularea Narvei. Toate aceste victorii se datorează faptului că, grosul trupelor suedeze se afla în Polonia, unde în 1706, Carol al XII-lea silește Dieta de la Varșovia să-l proclame rege pe Stanislaw Leszczynski. Petru rămâne singur în fața regelui Suediei.

În 1709, Carol al XII este înfrânt în Bătălia de la Poltava, iar din armata sa cea numeroasă și vitează nu mai rămân decât 24.000 de oameni, în zdrențe și vlăguiți. În iunie 1709, Carol al XII-lea, rănit la piciorul stâng, asistă la atac purtat pe o targă, în timp ce Petru se află peste tot, aleargă, răcnește, împarte ordine, îi îmbărbătează pe unii sau îi ocărăște pe alții. Cele 72 de tunuri rusești nimicesc liniile dușmanului. Carol fuge la Tighina aflată sub ocupație otomană.

Referințe

^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 20 iulie 2017. Accesat în 30 martie 2011.
^ „Den preussiska arméns fälttåg 1702-1715”. Tacitus.nu. Arhivat din original la 30 august 2010. Accesat în 24 iunie 2010.
^ Ericson, Lars, Svenska knektar (2004) Lund: Historiska media^{[necesită pagina]}
^ Урланис Б. Ц. (1960). Войны и народонаселение Европы. Moscova. p. 55. Parametru necunoscut |editura= ignorat (ajutor)
^ Lindegren, Jan, Det danska och svenska resurssystemet i komparation (1995) Umeå : Björkås : Mitthögsk^{[necesită pagina]}

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Marele Război al Nordului

ro Bătălia de la Narva Arhivat în 4 iulie 2013, la Wayback Machine.
de Gesellschaft für Schleswig-Holsteinische Geschichte, Kiel Arhivat în 23 februarie 2012, la Wayback Machine.
de Marele Război al Nordului în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Marele Război al Nordului • PICA • Căutare pe site-ul Apper)

[1] „copie arhivă”. Arhivat din original la 20 iulie 2017. Accesat în 30 martie 2011.

[2] „Den preussiska arméns fälttåg 1702-1715”. Tacitus.nu. Arhivat din original la 30 august 2010. Accesat în 24 iunie 2010.

[3] Ericson, Lars, Svenska knektar (2004) Lund: Historiska media^{[necesită pagina]}

[4] Урланис Б. Ц. (1960). Войны и народонаселение Европы. Moscova. p. 55. Parametru necunoscut |editura= ignorat (ajutor)

[5] Lindegren, Jan, Det danska och svenska resurssystemet i komparation (1995) Umeå : Björkås : Mitthögsk^{[necesită pagina]}

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]