Sari la conținut

Edith Stein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edith Stein
Tereza Benedicta a Crucii
Date personale
Născută12 octombrie 1891
Breslau,
Imperiul German
Decedată9 august 1942
Auschwitz,
Al Treilea Reich
ÎnmormântatăLagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau[1] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiasfixie Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[2] Modificați la Wikidata
Ocupațietraducătoare
filozof
scriitoare
luptător în rezistență[*]
lingvistă
profesoară universitară[*]
călugăriţă
autobiografă[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[3] Modificați la Wikidata
Venerație
Venerată înBiserica Catolică
Ordinul carmelit
Beatificată1 mai 1987, Köln, Germania, papa Ioan Paul al II-lea
Canonizată11 octombrie 1998, Vatican, papa Ioan Paul al II-lea
Sărbătoare9 august
PatronajeSfântă copatroană a Europei
Sfinți

Edith Stein, nume de călugăriță Tereza Benedicta a Crucii, (n. 12 octombrie 1891, Breslau, Imperiul German - d. 9 august 1942, Auschwitz) a fost o femeie filosof și teolog de origine evreiască din Germania, devenită călugăriță carmelită.

Edith Stein s-a născut într-o familie iudaică ortodoxă din Silezia. În tinerețe s-a îndepărtat de religie și a fost convinsă de ateism. A început studiul psihologiei și filosofiei la Breslau, studiu pe care l-a absolvit în 1914 la Universitatea din Freiburg. În 1916 a obținut doctoratul în filosofie, cu o teză despre empatie, sub conducerea profesorului Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei. Până în 1918 a fost asistenta acestuia la Universitatea din Freiburg. Deși ar fi îndeplinit condițiile necesare pentru obținerea titlului de profesor, acesta i-a fost refuzat din cauza faptului că era femeie.

O lungă evoluție intelectuală și spirituală a condus-o spre creștinism, la care s-a convertit în 1921.[4] Ea a predat și a susținut conferințe în Germania, dezvoltând atât o teologie a femeii, cât și o analiză a filosofiei lui Toma de Aquino și a fenomenologiei.

Deportarea și moartea în Holocaust

[modificare | modificare sursă]
Relicvă a îmbrăcăminţii Sfintei Edith Stein în Domul din Speyer.

În fața creșterii antisemitismului din Țările de Jos, episcopii neerlandezi au hotărât, contrar puterii politice, să condamne actele antisemite. O scrisoare pastorală în acest sens a fost citită în bisericile catolice din Olanda la 26 iulie 1942.[5][6] Drept reacție, în data de 30 iulie 1942 autoritățile naziste au emis un decret de arestare a „evreilor de religie catolică”.[7][8]

Edith Stein a fost arestată de S.S. la 2 august 1942 împreună cu sora ei Rosa și alți evrei botezați. Ultimele cuvinte adresate surorii sale au fost, potrivit unui martor, „Hai, plecăm pentru poporul nostru”.[9][10]

A fost deportată împreună cu sora sa în lagărul din Amerfort, apoi în cel de la Westerbork. Acolo și-a reîntâlnit cele două prietene și „fiice” spirituale, două tinere evreice devenite catolice: Ruth Kantorowicz și Alice Reis. În lagărul Westerbork, ea o întâlnește pe o altă mare mistică evreică din secolul al XX-lea, Etty Hillesum, care tocmai fusese îndemnată de Consiliul evreiesc al lagărului să ajute la înregistrare. Aceasta și-a notat în „jurnalul” său prezența unei carmelite cu o stea galbenă și a unui întreg grup de călugări și călugărițe care se reunea pentru rugăciune în sinistrul decor al barăcilor. În zorii zilei de 7 august 1942, un convoi de 987 de evrei a plecat în direcția Auschwitz. Persoanele din convoi au fost gazate în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau în Polonia, la 9 august 1942.

A fost canonizată de papa Ioan Paul al II-lea la 11 octombrie 1998. Filosoafă crucificată,[11] proclamată sfântă copatroană a Europei de către papa Ioan Paul al II-lea la deschiderea sinodului episcopilor pentru Europa, în același timp cu sfintele Brigita a Suediei și Ecaterina de Siena.[12]

Alte recunoașteri

[modificare | modificare sursă]

În 2008 Edithei Stein i-a fost acordat un loc în „Walhalla”, memorial al personalităților marcante ale civilizației germane. Canalul public german de televiziune ZDF a dedicat o întregă emisiune despre Edith Stein în cadrul Unsere Besten, care era consacrată celor mai mari germani ai tuturor timpurilor. Un film a fost turnat în 1995: A șaptea ședere, în care Maia Morgenstern a jucat rolul lui Edith Stein.

În 2014 parohia din Bayeux a achiziționat un nou clopot, numit Thérèse-Bénédicte[13], în semn de omagiu pentru Edith Stein.

  1. ^ Find a Grave 
  2. ^ https://thema.erzbistum-koeln.de/koelner-maertyrer/Dr_Edith_Stein.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ «Devenită catolică, Edith Stein s-a considerat întotdeauna ca aparținând poporului evreu» (vezi mai jos viziunea ei asupra iudaismului) și în Jean-Marie Lustiger «Toată viața sa, el va arăta că creștinismul său nu a semnificat niciodată renunțarea la identitatea sa evreiască».
  5. ^ fr „Site faisant mention des actions menées par l'Église catholique contre les juifs”.  Parametru necunoscut |consulté le= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |année= ignorat (posibil, |year=?) (ajutor)
  6. ^ fr „Interview de René Rémond sur l'Église pendant l'entre-deux guerre faisant mention de la lettre pastorale”.  Parametru necunoscut |consulté le= ignorat (posibil, |access-date=?) (ajutor); Parametru necunoscut |auteur= ignorat (posibil, |author=?) (ajutor); Parametru necunoscut |année= ignorat (posibil, |year=?) (ajutor)
  7. ^ fr Site care vorbește despre deportarea catolicilor evrei în urma protestelor episcopilor
  8. ^ de Edith Stein, Wie ich in den Kölner Karmel kam, p. 132, Maria Amata Neyer.
  9. ^ Marike Delsing martor al scenei a transmis aceste ultime cuvinte ale ei.
  10. ^ O dublă interpretare a sintagmei „poporul nostru” poate fi luată în considerare. Ea poate desemna poporul german ca și poporul evreu. Cele două interpretări sunt posibile, conform testamentului său.
  11. ^ Joachim Bouflet, Edith Stein: philosophe crucifiée, Presses de la Renaissance, 1998, ISBN: 9782856167007.
  12. ^ Lettre apostolique en forme de «Motu proprio» pour la proclamation de Sainte Brigitte de Suède Sainte Catherine de Sienne et Sainte Thérèse-Bénédicte de la Croix copatronnes de l'Europe
  13. ^ Tereza Benedicta

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Edith Stein