Simbolul niceeano-constantinopolitan
Acest articol este parte a seriei despre Creștinism |
Isus din Nazaret · Fecioara Maria · Paul din Tars · Istoria creștinismului · Genealogie
Biblia · Noul Testament · Personaje biblice Biserici creștine
· Bisericile ortodoxe · Biserica Catolică
· Diferențe teologice ortodoxo-catolice · Protestantism Mărturisiri de credință (crezuri) Simbolul apostolic · Simbolul niceno-constantinopolitan · Simbolul atanasian · Sfânta Treime Simboluri
Cruce · Monograma lui Isus Hristos · Peștele · Păstorul · Pomul vieții Ritualuri creștine · Botezul · Euharistia · Spovedania |
Simbolul credinței (denumiri alternative Crezul niceeano-constantinopolitan; simplu Crezul; arhaic Credeul, în latină Credo) este formularea elementelor esențiale ale credinței creștine.
Istoric
[modificare | modificare sursă]În formularea lui, istoricii și liturgiștii disting trei etape:
- 325, primul sinod din Niceea (primul sinod ecumenic)
- 381, primul sinod din Constantinopol (al doilea sinod ecumenic)
- 451, sinodul din Calcedon (al patrulea sinod ecumenic).
Primul sinod de la Niceea
[modificare | modificare sursă]La primul sinod ecumenic de la Niceea au fost compuse primele opt articole ale simbolului, cu privire la Dumnezeu-Tatăl și cu privire la Iisus Hristos.
Primul sinod de la Constantinopol
[modificare | modificare sursă]La cel de-al doilea sinod ecumenic, în anul 381, s-au scris articolele 9-12, cu privire la Duhul Sfânt (completează învățătura/dogma despre Sfânta Treime), Biserică, Sfintele Taine, învierea morților și viața veșnică (escatologie).
Sinodul de la Calcedon
[modificare | modificare sursă]La Sinodul de la Calcedon, în 451, simbolul a fost revizuit; unele elemente au fost scoase, altele au fost adăugate. Această formă definitivă a fost acceptată de bisericile numite „calcedoniene”, și chiar de Biserica Coptă și alte biserici „necalcedoniene”, care până în acel moment nu-l introduseseră în slujbele bisericești.
Prezentarea sinoptică a textului
[modificare | modificare sursă]Greacă | Latină | Română |
---|---|---|
Πιστεύομεν εἰς ἕνα Θεόν, |
Credo in unum Deum, |
Cred [în greacă credem[1]] într-unul Dumnezeu, |
Versiuni liturgice în limba română
[modificare | modificare sursă]Simbolul credinței are 12 articole. Forma în limba română a crezului diferă puțin față de versiunile oficiale ale diferitelor biserici creștine unde limba română este limbă liturgică.
Versiunea ortodoxă
[modificare | modificare sursă]Versiunea oficială curentă a Crezului în Biserica Ortodoxă Română [5]:
- Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
- Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii: Lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
- Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om.
- Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat și a pătimit și S-a îngropat.
- Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
- Și S-a înălțat la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui.
- Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii si morții, a Căruia împărăție nu va avea sfârșit.
- Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit, Care a grăit prin prooroci.
- Și întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică.
- Mărturisesc un Botez, întru iertarea păcatelor.
- Aștept învierea morților.
- Și viața veacului, ce va să fie. Amin.
Versiunea greco-catolică
[modificare | modificare sursă]Versiunea oficiala curentă a Crezului în Biserica Română Unită cu Roma este următoarea[necesită citare]
- Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotținătorul, făcătorul cerului și al pământului, al tuturor celor văzute și nevăzute.
- Și într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
- Care, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Spiritul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om.
- Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, a pătimit și S-a îngropat.
- Și a înviat a treia zi, după Scripturi.
- Și S-a înălțat la cer și șade de-a dreapta Tatălui.
- Și iarăși va veni cu mărire să judece viii și morții; a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit.
- Și în Spiritul Sfânt, Domnul de viață Făcătorul, Care de la Tatăl și de la Fiul purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și mărit, Care a grăit prin proroci.
- Într-una, sfântă, catolică și apostolică Biserică.
- Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
- Aștept învierea morților
- Și viața veșnică ce va veni. Amin.
Versiunea romano-catolică
[modificare | modificare sursă]Versiunea oficiala curentă a Crezului în limba română în Biserica Romano-Catolică este următoarea
- Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, creatorul cerului și al pământului, al tuturor văzutelor și nevăzutelor.
- Și într-unul Domn, Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, unul născut, Care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii, Dumnezeu din Dumnezeu, lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu creat, de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.
- Care, pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a coborât din cer, S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om.
- S-a răstignit pentru noi sub Ponțiu Pilat, a pătimit și S-a îngropat.
- A înviat a treia zi, după Scripturi.
- Și S-a suit la cer; șade de-a dreapta Tatălui.
- Și iarăși va veni cu mărire să judece pe cei vii și pe cei morți; a Cărui Împărăție nu va avea sfârșit.
- Și în Duhul Sfânt, Domnul și de viață Dătătorul, Care de la Tatăl și de la Fiul purcede, care împreună cu Tatăl și cu Fiul este adorat și preamărit, și a grăit prin proroci.
- Și într-una, sfântă, catolică și apostolică Biserică.
- Mărturisesc un botez spre iertarea păcatelor.
- Aștept învierea morților
- Și viața veacului ce va veni. Amin.
Observații
[modificare | modificare sursă]- În textele religioase de limbă română, forma Iisus Hristos este specifică ortodoxiei, în timp ce formele Isus Cristos / Isus Hristos sunt specifice celorlalte biserici creștine (așa cum este explicat în pagina Isus din Nazaret).
- Cuvântul "sobornicească" înlocuiește în versiunea ortodoxă cuvântul grec "katholikos", care înseamna "universal". Schimbarea e datorată traducerii slavone, și a fost preluată în limba română. Mai multe informații în a doua referință. Trebuie precizat că nu doar ortodocșii români au evitat traducerea lui "katholikos" cu "catolic" pentru a evita confuzie cu Biserica Romei. Biserica Ortodoxă din Finlanda utilizează atât în versiunea finlandeză cât și în cea suedeză a Crezului formulări care se pot traduce prin "universal" sau "atotcuprinzător" ("allmänlig" in suedeză, respectiv "yhteiseen" în finlandeză. (nu este așa: fraza folosită în liturghia ortodoxă este, de fapt, următoarea: "... yhteen pyhään katoliseen ja apostoliseen kirkkoon...")
- Versiunea greco-catolică a Crezului nu urmează dogma Filioque. La Unirea cu Roma s-a decis ca liturghia (și deci Crezul) să rămână neschimbate. Această dogmă se folosește doar în cazul în care credinciosul trebuie să își mărturisească credința; în practică astăzi se folosește versiunea care conține dogma: "care de la Tatăl și de la Fiul purcede".
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ În Europa Occidentală s-a încetățenit singularul cred... (credo) deoarece crezul a fost folosit ca mărturisire individuală de credință (la botez).
- ^ Dicționar latin - romîn (1962).
- ^ G. Guțu, Dicționar latin - român (1983).
- ^ Vivifico, vivificare: „a da viață”
- ^ potrivit site-ul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dicționar latin - romîn (1962), Redactor responsabil: Rodica Ocheșanu, Redactori: Liliana Macarie, Sorin Stati, N. Ștefănescu, Editura Științifică, București;
- G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.
Note
[modificare | modificare sursă]- Crezul explicat, pe site-ul Patriarhiei Române [1][nefuncțională]
- Pagina Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, cu Crezul în versiunile ortodoxe. [2]
- Crezul, versiunea greco-catolică. [3] Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Crezul pe OrthodoxWiki