Sari la conținut

Tantal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pentru alte sensuri, vedeți Tantal (dezambiguizare).
Tantal

HafniuTantalWolfram
Nb
   
 
?
Ta
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Ta
Db
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Tantal, Ta, 73
Serie chimică ?
Grupă, Perioadă, Bloc ?, ?, ?
Densitate ? kg/m³
Culoare ?
Număr CAS 7440-25-7[1][2]  Modificați la Wikidata
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire  K
Punct de fierbere  K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Capacitate termică masică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Prima energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
A 2-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
A 3-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Tantalul este elementul cu numărul 73 în tabelul periodic al elementelor si se notează Ta. A fost descoperit de către Anders Gustaf Ekeberg în 1802 în două minerale diferite, respectiv tantalitul din Kimito (Finlanda) și ytrotantalitul din Ytterby (Suedia). Este folosit la separarea bornelor (+), respectiv (-) ale unor pile, având ca scop producerea de curent continuu. Proprietăți similare au peliculele de aluminiu sau acid sulfuric, dar acestea ocupă suprafețe mult mai mari, devenind ineficiente.

Tantalul este unul dintre puținele metale care nu este respins de corpul uman, motiv pentru care este folosit la confecționarea de plăcuțe, sârme, șuruburi și cuie utilizate în chirurgie.[3]

Fiind și un metal puternic antiacid, tantalul este folosit în industria chimică pentru construirea de schimbătoare de căldură, în special în industria acidului sulfuric, la realizarea de piese pentru pompe, centrifuge și ventile care lucrează în medii foarte corosive. Fiind rezistent la coroziune este întrebuințat la placarea altor metale și la confecționarea recipientelor pentru transportul acizilor.[3]

Tantalul este folosit ca înlocuitor pentru platină în fabricația unor instrumente sau ustensile de laborator, cum ar fi nacele și creuzete. Se întrebuințează și la confecționarea greutăților fracționare pentru balanțele analitice, penițelor pentru stilouri, resorturilor pentru ceasuri. Din tantal se mai confecționează duzele de la mașinile de filat mătase artificială, cu diametrul de ordinul sutimilor de milimetru.[3]Tantalul este folosit și în producția de condensatoare de tantal, având o capacitate mare și o viață prelungită.

Aliajele de tantal

[modificare | modificare sursă]

Tantalul și aliajele sale sunt folosite ca materiale destinate construcțiilor aerospațiale. Aliajele tantalului cu hafniu, niobiu, titan, vanadiu au proprietăți mecanice foarte bune la temperaturi înalte. Un exemplu este aliajul tantal-hafniu, care conține 20% Hf și care posedă, la 1200 °C, o rezistență de rupere la tracțiune de 42 daN/mm². Pentru construcția rachetelor cosmice se utilizează aliajul cu marca T-222 care conține 87,5% tantal, 10% wolfram și 2,5% hafniu.[4]

  1. ^ CAS Common Chemistry, accesat în  
  2. ^ tantalum (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b c Tantalul (Ta)
  4. ^ Despre aliajele de beriliu, niobiu și tantal
  • D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988

Legături externe

[modificare | modificare sursă]