Sari la conținut

Ceramică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Scurtă istorie a artei ceramicii în diverse stiluri

Ceramica (din greacă κεράμιον Keràmion) este un material obținut prin modelarea și arderea argilelor. Aceeași denumire se dă și artei și tehnicii de fabricare a obiectelor prin modelarea și arderea argilelor, denumită și arta ceramicii, precum și obiectelor de argilă făcute prin omogenizarea amestecului plastic, modelarea, decorarea, smălțuirea, uscarea și arderea lui.[1]

Arta prelucrării lutului este foarte veche. De exemplu, într-o peșteră din provincia Hunan, China, au fost descoperite mai multe piese de ceramică cu o vechime estimată la 17.500 - 18.300 de ani.[2] Ceramica a fost folosită prima dată acum 26.000 de ani, de vânătorii-culegători din Moravia.[3]

Daniel Les din Baia Sprie, Maramureș

În colecțiile din Muzeul Țăranului Român sunt strânse circa 3000 de piese de ceramică, de o mare diversitate, ca oale folosite la vatră pentru pregătirea alimentelor, chiupuri, ploști și ulcioare, căni, străchini, cancee, cahle și țepe de casă, utilizate în gospodăria țărănească tradițională românească. [4]

În prezent, din ceramică se fabrică o varietate de produse, de la obiecte sanitare și veselă, până la faianțe și țigle pentru acoperiș, izolatoare electrice, piese tehnice rezistente la temperaturi înalte.

Bibliografie suplimentară:

[modificare | modificare sursă]
  • Anghel, Dan. Acțiunea viciilor tehnologice de prelucrare asupra degradării ceramicii arheologice. BCȘS, no. 7 (2001): 259-262.
  • Buys, S., and Oakley, V. The Conservation and Restoration of Ceramics. London, Routledge, 1996.
  • Caprio, Ninina Cuomo di. Ceramica in Archeologia 2. Antiche tecniche di lavorazione e moderni metodi di indagine. Roma, 2007.
  • Cavari, Fernanda. Conservazione e restauro della ceramic archeologica. In: Introduzione allo studio della ceramica in archeologia, 63-86. Siena, 2007.
  • Charters, S., R. P. Evershed, L. J. Goad, C. Heron, and P. Blinkhorn. Identification of an Adhesive used to Repair a Roman Jar. In: Archaeometry 35, no. 1, (1993): 91–101.
  • Cronyn, J. M. The Elements of Archaeological Conservation. London, Routledge, 2004.
  • Cursaru-Herlea, Simona Maria. Elements of Technology and Degradation Causes Regarding Capidava’s Pottery (the 9th to the 11th Century). Brukenthal. Acta Musei 4, no. VII (2012): 711-718.
  • Eggert, Gerhard, and Andrea Fischer. The Formation of Formates: A Review of Metal Formates on Heritage Objects. Heritage Science 9, no. 26 (2021).
  • Fabbri, Bruno. La caratterizzazione dei materiali nel restauro di ceramica invetriata in contesto archittetonico. El estudio y la conservación de la ceramica decorada en arquitectura – ICCROM Conservation Studies, Rome (2003): 15-21.
  • Fabbri, Bruno; C. Ravanelli Guidotti. Il restauro della ceramica. Firenze, Nardini Editore, 2004.
  • Fârtâiș, Dan. Ceramica – factori de degradare [Ceramics – Deterioration Factors]. Hierasus VI (1986): 259-261.
  • Giannichedda, Enrico, and Nicoletta Volante. Metodologie di studio della ceramica. Materiali e tecniche di fabbricazione. In Introduzione allo studio della ceramica in archeologia (2007): 3-32.
  • Klusch, Horst. Considerații critice pe marginea necesității respectării tehnologiei tradiționale în producerea ceramicii populare” [Critical Considerations on the Margins of the Necessity of Respecting the Traditional Technology in Producing Folk Ceramics]. Ziarul Olarilor, no. 1, (2014):6-7.
  • Koob, Stephen. Obsolete Fill Materials Found on Ceramics. In: Journal of the American Institute for Conservation 37, no. 1 (1998): 49-67.
  • Noble, Joseph Veach. The Techniques of Painted Attic Pottery. New York: Watson-Guptill, 1965.
  • Olteanu, Iulian. Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice și tratamente adecvate [Stone in Romanian Patrimony: Specific Deteriorations and Adequate Treatments]. Bucharest: Editura ACS, 2015.
  • Rodgers, Bradley A. The Archaeologist’s Manual for Conservation. New York: Kluwer Academic Publishers, 2004.
  • Snow, Carol E. The Affecter Amphora: A Case Study in the History of Greek Vase Restoration. In: Journal of the Walters Art Gallery 44 (1986): 2–7.
  • Szczepanowska, Hanna M. Conservation of Cultural Heritage: Key Principles and Approaches. London and New York: Routlege, 2013.
  • Vendrell-Saz, Marius. Ceramica decorada en la arquitectura: degradación, patologias e investiga ción aplicada. In: El estudio y la conservación de la ceramica decorada en arquitectura – ICCROM Conservation Studies, Rome, no.1 (2003): 10-15.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  • Poveștile pământului ars, 6 iulie 2007, Mihaela Stanescu, Descoperă
  • Cea mai veche ceramică din lume Arhivat în , la Wayback Machine., 2 mai 2007, Dorin Marian, Revista Magazin
  • Ceramica greacă Arhivat în , la Wayback Machine., 7 martie 2007, Dorin Marian, Revista Magazin
  • Planeta de porțelan Arhivat în , la Wayback Machine., 18 octombrie 2006, Revista Magazin
  • Oalele cu suflet de pe masa românilor Arhivat în , la Wayback Machine., 17 iunie 2007, Oana Rusu, Ziarul Lumina
  • Ceramica de Turda Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Povestea ciobului de lut, 13 septembrie 2006, Carmen Dragan, Jurnalul Național
  • Logan, Judith A., and Tara Grant. Caring for ceramic and glass objects, Government of Canada, Canadian Conservation Institute, 2018, https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/preventive-conservation/guidelines-collections/ceramics-glass-preventive-conservation.html.
  • Marcon, Paul, Agent of Deterioration: Physical Forces, Government of Canada, Canadian Conservation Institute, 2018, https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/agents-deterioration/physical forces.html.
  • Michalski, Stefan, Agent of Deterioration: Incorrect Relative Humidity, Government of Canada, Canadian Conservation Institute, 2018, https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/agents-deterioration/humidity.html.