Sari la conținut

Nusaybin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Versiunea pentru tipărire nu mai este suportată și poate avea erori de randare. Vă rugăm să vă actualizați bookmarkurile browserului și să folosiți funcția implicită de tipărire a browserului.
Nusaybin
—  Oraș  —

Nusaybin se află în Turcia
Nusaybin
Nusaybin
Nusaybin (Turcia)
Poziția geografică
Coordonate: 37°04′31.2″N 41°12′56.5″E ({{PAGENAME}}) / 37.075333°N 41.215694°E

Țară Turcia
ProvincieMardin

Guvernare
 - PrimarSara Kaya (BDP)

Suprafață[2]
 - Total825 km²
 - District1169.15 km²
Altitudine471 m.d.m.

Populație (2018)[1]
 - Oraș105.856 locuitori
 - Urbană88.047 locuitori

Fus orarUTC+3
Cod poștal47300

Prezență online
www.nusaybin.bel.tr
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Nusaybin (în limba akkadiană: Naṣibina; greacă: Νίσιβις, Nisibis; arabă: نصيبين; siriacă: ܢܨܝܒܝܢ‎, Niṣībīn; armeană: Մծբին, Mtsbin; kurdă: Nisêbîn) este un oraș din Provincia Mardin, Turcia. Populația acestui oraș aparține în majoritate etniei kurde.

Istorie

Menționat pentru prima dată în anul 901 î.Hr, Naṣibina a fost un regat armean cucerit de către regele Asiriei, Adad-nirari al II-lea în anul 896 î.Hr. Prin anul 852 î.Hr, Naṣibina a fost anexat pe deplin de către Imperiul Neo-Asirian și a apărut pe lista provinciilor sale cu un guvernator numit Shamash-Abua. A rămas ca provincie a imperiului până la prăbușirea sa în anul 609/608 î.Hr. Apoi, în anul 536 î.Hr, orașul a fost capturat de către babilonieni, apoi de perși și în cele din urmă de armatele lui Alexandru cel Mare în anul 332 î.Hr. Istoricul grec Plutarh a spus că orașul Nisibis (denumirea grecească a orașului) a fost populat cu spartani. Orașul a intrat imediat sub controlul Romei, la sfârșitul perioade Republicii.

În perioada Imperiului Roman, orașul Nisibis a fost cucerit și recucerit de numeroase ori în cadrul războaielor dintre romani și perși. Traian l-a cucerit în anul 115 d.Hr, apoi a fost pierdut și recucerit în anul 194 de către Septimius Severus. Ultima bătălie dintre romani și parți s-a dat în anul 217 în apropierea orașului. În anul 260, șahul Shapur I al Imperiului Sasanid a reușit să-i învingă pe romani și să cucerească orașul. Însă, în anul 298, printr-un tratat cu șahul Narseh, provincia Nisibis a fost cedată romanilor. Între anii 360-363, orașul a fost fortificat și întărit datorită poziției sale importante la granița persană, dar în anul 363, după moartea împăratului Iulian Apostatul, Shapur al II-lea a anexat provincia Nisibis Imperiului Sasanid.

La Nisibis, s-a aflat o episcopie creștină încă din anul 300, primul episcop fiind un anume Babu. După conciliul bisericesc din Ctesiphon din anul 410, Episcopia de Nisibis a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie mitropolitană cu șase sufragane sau episcopii subordonate. După Conciliul de la Efes din anul 431, Arhiepiscopia din Nisibis a adoptat nestorianismul, afiliindu-se Bisericii Răsăritului sau Bisericii Asiriene a Răsăritului cu sediul la Ctesiphon. De altfel, în secolul al V-lea, la Nisibis se afla a doua cea mai importantă comunitate nestoriană, după cea de la Seleucia-Ctesiphon. O dată cu venirea primilor creștini la Nisibis a fost fondată o renumită școală cu trei departamente: teologie, filozofie și medicină. După cucerirea orașului în anul 363, perșii au transferat școala la Edessa, dar după ce orașul a fost capturat de romani școala a fost desființată și mutată înapoi la Nisibis în 489.

În secolele ce au urmat, o dată cu islamizarea orașul a trecut succesiv sub controlul mai multor state: Califatul arab, Imperiul Selgiucid și Imperiul Otoman. Este bine cunoscut faptul că în timpul Primului Război Mondial exista la Nusaybin o mare comunitate de evrei și câteva zeci de armeeni. În prezent orașul se află pe teritoriul statului modern Turcia la granița cu Siria.

Note

  1. ^ „Populația provinciilor/centrelor de districte și a orașelor/satelor după districte - 2012”. Address Based Population Registration System (ABPRS) Database. Institutul Turc de Statistică. Accesat în . 
  2. ^ „Suprafața regiunilor (inclusiv lacuri), km²”. Regional Statistics Database. Institutul Turc de Statistică. . Accesat în . 

Vezi și