Comuna Brețcu, Covasna
| Brețcu | |||
| Bereck | |||
| — comună — | |||
 Statuia lui Gábor Áron | |||
| |||
 Brețcu (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 46°03′N 26°18′E / 46.05°N 26.3°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ | Covasna | ||
| SIRUTA | 64096 | ||
| Atestare documentară | 1426 | ||
| Reședință | Brețcu | ||
| Componență | Brețcu, Mărtănuș, Oituz | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Zoltán Dimény[*][3][4] (UDMR, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 116,03 km² | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▼ 3550 locuitori | ||
| - Densitate | 33,82 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 527060 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Brețcu (maghiară Bereck) este o comună în județul Covasna Cuprinde 3 sate Brețcu (reședința), Mărtănuș și Oituz.
La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de Emil Panaitescu. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru. Ștampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, tigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului.
Prima mențiune a comunei dateaza din 1332-1337 în registrul de dijme papale, Beze Villa; Beebcuk.[5] După o diplomă (probabil fals) emisă la Brașov din anul 1426, Bereczkfalva a fost un cnezat valah condus de Joannes Kenesius dictus Magyar și Radul filius Czako de Bereczfalva. Documentul este o diplomă a regelui Sigismund din anul 1426. Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca comuna Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicțiunii ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova.
„Nos Sigismundus Dei Gracia Romanorum Rex semper Augustus, ac Hungarie, Bohemie, Dalmatie, Croatie etc. Rex. Memorie commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis in presentiam fideles nostri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestati, quod in confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam villa Valachalis Bereczkfalva vocata, ad presens in parte populis destituta, quam si certis libertatibus libertaremus, ipsa populorum multitudine decoraretur, et homines in ea habitantes ad nostre Majestatis servitia in illis Confinibus Moldavie essent promptiores, pro notitia huius consideratione visis etiam quibusdam literis fidelis Nostri Magnifici Petri de Pelsewcz Comitis Siculorum. ”
G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat pomenit în diploma regelui Sigismund din anul 1426.[6][7][8]
Demografie
Componența etnică a comunei Brețcu
Români (22,9%)
Maghiari (71,46%)
Romi (2,25%)
Ceangăi (1,04%)
Necunoscută (2,33%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Brețcu
Ortodocși (20,5%)
Romano-catolici (73,63%)
Reformați (2,08%)
Necunoscută (2,36%)
Altă religie (1,4%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brețcu se ridică la 3.550 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.908 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (71,46%). Principalele minorități sunt cele de români (22,9%), romi (2,25%) și ceangăi (1,04%). Pentru 2,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (73,63%), dar există și minorități de ortodocși (20,51%) și reformați (2,08%). Pentru 2,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[9]
Note
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ http://bretcu-bereck.ro/index.php/hu/foldal
- ^ G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5
- ^ O.G. Lecca, Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei, Bucuresti, Editura Universul, 1937, p.90
- ^ Lapedatu, I. Lupas, Realitati istorice in voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului,1938, p.30
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
Vezi și
- Castrul roman Angustia
- http://www.milisoft.ro/doc/Limba/Carte_Veche/%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29/.%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29.pdf
- http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/anuarulinstitutuluideistorienationala/1936-1938/BCUCLUJ_FP_BALP_42_1936_1938_007_001.pdf
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||
