Hemogramă
Hemograma este un examen de laborator care evaluează cantitativ și calitativ elementele figurate (celulele) din sânge. Furnizează informații atât despre numărul tuturor tipurilor de celule sanguine, cât și despre mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora. Termenul desemnează și buletinul care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator[1]. Hemograma este una din analizele recomandate în mod uzual pentru evaluarea generală a stării de sănătate. Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncționalități la nivelul organismului, cum sunt anemiile, infecțiile sau diverse alte boli.
Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesră recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție venoasă la nivelul unei vene superficiale. O hemogramă parțială se poate realiza și dintr-o picătură de sânge periferic, recoltată de regulă de la nivelul unui deget al mâinii (la adult) sau de la nivelul călcâiului (la sugari și copiii mici).
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Sângele
Sângele este compus dintr-o parte lichidă, numită plasmă, și o alta celulară. În plasmă sunt prezente o vastă gamă de substanțe cum ar fi: enzime, minerale, lipide, hormoni, glucide, vitamine și proteine. A doua parte, celulară, este compusă din globule roșii, globule albe și trombocite.
Hemoglobina
Hemoglobina (Hgb) - este o proteină prezentă în globulele roșii care are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi, pe calea sângelui arterial, și dioxidul de carbon dinspre țesuturi spre plămâni, pe calea sângeui venos, pentru a fi eliminat prin aerul expirat. Ea se formează în măduva osoasă în același timp cu eritrocitele imature. Într-o globulă roșie sunt cca 350 milioane de molecule de hemoglobină, dintre care fiecare transportă patru molecule de oxigen.
Valorile normale sunt în funcție de vârstă, rasă, sex și zonă geografică. De exemplu pentru adulții de rasă caucaziană din Europa, valorile normale ale hemoglobinei sunt cuprinse între 14–18 g/100ml pentru bărbați și 12–16 g/100ml pentru femei.[necesită citare]
Valori mai mari decât media pot fi cauzate de policitemie, diaree, deshidratare, șoc, de transfuzii de sânge repetate, etc.
Valorile inferioare mediei apar în anemiile de diverse etiologii: anemiile carențiale (prin deficit de fier, de vitamină B12), anemii hemoragice, anemii hemolitice, anemii infecțioase, anemia din insuficiența renală cronică, din leucemie, boli de colagen etc.
Pentru sportivi, intervalele normale pot fi diminuate cu o unitate.[necesită citare]
Globulele roșii
Globulele roșii (RBC) sunt celule ale sângelui, numite și hematii sau eritrocite, care au forma unui disc plat și sunt lipsite de nucleu. Acestea transportă oxigenul (fixat în hemoglobină) la celulele din țesuturi, de unde aduc la plămâni dioxidul de carbon rezultat din metabolismul tisular. Valorile normale sunt, pentru bărbați, 4,5–6 milioane/mm³; pentru femei, 4–4,5 milioane/mm³. (numărul lor influențează valorile de hemoglobină).
Globulele albe
Globulele albe (WBC) - sunt celule ale sîngelui, numite și leucocite, au un aspect de mici mase gelatinoase incolore,sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru) și deasemenea fără nucleu. În general acestea au funcții de apărare împotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la țesuturile cu bacterii și substanțe străine, inconjurindule și distrugindule. Altele produc substanțe numite anticorpi, care neutralizează acțiunea nociva a virusului și a bacteriilor care eventual penetrează în organism. Pot și diviate în: Neutrofile - servesc la apărarea organismului de la infecții, în special cauzate de bacterii. Acestea conțin diverse proteine și substanțe chimice în stare să distrugă ireversibil membrana organismelor patogene.
Eozinofilele au funcțiunea de apărare a organismului de paraziți. Numărul lor cresc mai ales în bolile alergice (asma, rinită alergică, urticaria etc) și pot fi responsabile de anumite simptome caracteristice acestor boli.
Bazofilele - funcția acestora nu e foarte bine cunoscută,chiar dacă numărul acestora cresc în cazul alergiilor; conținistamina care eliberată în exces în sînge sau în țesut provoacă discomfosrt.
Limfocitele se subdivizează în limfocite B, T, Natural Killer etc. Fiecare din acestea are funcții diverse:
- limfocitele B produc anticorpi, molecule importante pentru apărarea organismului de infecții
- limfocitele T nu produc anticorpi însă eliberează alte molecule importante pentru apărarea contra infecțiilor, mai ales infecțiile virale. Acestea sunt în stare să recunoască în mod precis celulele străine și au un rol esențial în apărarea organismului de la tumori.
- Celulele natural Killer (NK) sunt asemănătoare limfocitelor T.
Dacă numărul de limfocite crește, infecția este probabil virotică.
Monocitele - apăra organismul de anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă tuberculoză. Dacă crește numărul acestora înseamnă că infecția e provocată de bacteii. Valorile normale sunt de la 4. 000 la 7.000 pe mm3 pentru femei și de la 5.000 la 8.000 pe mm3 la bărbat.
Neutrofilele constitue 40-75%, eosinofilele 0-7%, basofilele 0-2%, linfocitele 18-50% și monocitele 2-9%.
Numărul globulelor albe cresc dacă se consuma anumite substanțe că arginină sau periodoc (în caz de sarcină, menstruații). În caz că numărul lor scăde corpul este mai mult expus bolilor căci sistemul imunitar slăbește.
Hematocritul
Hematocritul (Hct) (plural hematocrite)[2] (sau packed cell volume (PCV) sau erythrocyte volume fraction (EVF)) este procentul volumic eritrocitar (de globule roșii) dintr-un volum de sînge, în procente (globule roșii, piastrine și globule albe). Valorile hematocridului sunt de la 36%-48% la femei și 40%-53% la bărbați. Atleții au valori de 36%-41% la femei și 40%-45% la bărbați.
Volumul celular mediu (Mean Corpuscular Volume MCV) - (80-95 fL) este valoarea care arată volumul mediu al globulelor roșii și servește la diagnosticarea anemiei. Când MCV este mai mic decât media: anemie microcitică; dacă MCV este mai mare decât valoarea medie: anemie macrocitică.
Concentrația hemoglobinică medie (Mean Corpuscular Hemoglobin Concentration MCHC) este valoarea concentrației de hemoglobină în celula roșie. Valorile normale exprimate în procente oscilează între 31%-37%. Valorile inferioare apar în cazurile de hipocromie.
Red-cell Distribuition Width (RDW) - în procente, între 11%-16% sau absolut între 39-50 fL.
Trombocitele
Trombocitele, numite și plachete sanguine (PLT), sunt celule ale sângelui fără nucleu, de forma unui disc, care au un rol important in procesul de coagulatie. Valorile normale sunt de la 150 la 440 mii/microlitru. Sunt medicamente care influențeaza numărul de trombocite, printre care contraceptivle orale sau aspirina. Diminuarea valorii de piastrine, numita trombocitopenie, e din cauza unei imediate transfuzii de singe sau dupa o perioada indelungata de intrebuintare a anumitor medicamente:antibiotice,diuretice,hipoglicemizante.Poate insa sa fie si semnal a diversor boli organice,cum ar fi: anemia, lipsa viteminei B12 si a acidului folic, infectiile virale, leptospiroza, linfoma, malaria, hipertiroida, porpora, infectiile de streptococ, scarlatina, tifos. Aumentarea valorii de piastrine,numita si trombocitoza poate fi din cauza unui supradozaj de vitamina B12 si acid folic, din cauza sarcinii sau unei activitati sportive intense (in ultimele 2 cazuri e considerat un lucru normal fiziologic deaceea nu este luat i consideratie de catre medic).Poate insa sa fie si semn de alte boli cum ar fi tumorile.