Comuna Sutești, Vâlcea

Coordonate: 44°40′29″N 24°11′57″E ({{PAGENAME}}) / 44.674604°N 24.199201°E
Suteşti
Sutești
— comună —

Suteşti (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Vâlcea

SIRUTA	173597

Reședință	Sutești
Componență	Suteşti, Mazili, Verdea, Pietroasa, Boroşeşti

Guvernare
- Primar	Ion-Alin Dumbravă[*]^[1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	24,91 km²

Populație (2021)
- Total	1.683 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	247670

Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Suteşti este o localitate în judeţul Vâlcea, Oltenia, România.

Aşezare geografică

Localitatea Suteşti este situată în sudul judeţului Vâlcea, traversată de DN 67B Drăgăşani - Suteşti - Tg. Jiu (km 127 până la Tg. Jiu) pe valea pâraielor Verdea şi Pesceana, având ca vecini la Est municipiul Drăgăşani, la Vest localităţile Creteni şi Amărăşti, la Nord localităţile Mitrofani, Glăvile şi Orleşti, la Sud localităţile Drăgăşani, Ştefănesti şi Lungeşti.

Istoric

Prima menţiune a comunei o reprezintă Hrisovul lui Neagoe Basarab Voievod, din 3 august 1514. Pergamentul este deteriorat şi are lacune. Pentru claritate, se utilizează o traducere aflată la Arhivele Naţionale ale României din Bucureşti (Condica Mănăstirii Strehaia, ms.326, f.27). Prin acest act, voievodul întăreşte moşii la multi moşneni, între care şi lui Diicu cu fiii săi: "Să le fie Suteştii jumătate, pentru că le este bătrână şi dreaptă moşie moştenească".

Alt document privitor la Suteşti este din 3 iunie 1548, când Mircea Vodă Ciobanul întăreşte lui Boicu din Zlătărei două ogoare cumpărate “de la Ioana din Suteşti” cu 160 de aspri" (DRH, IV, p.305).

În istoria de veacuri a comunei Suteşti, bravii săi locuitori au participat la evenimentele istorice ce au avut loc pe teritoriul ţării noastre, putând aminti că în 5 martie 1821, Tudor Vladimirescu şi Iancu Jianu, venind de la Benesti cu armata de panduri, au trecut prin Suteşti şi au prânzit la Drăgăşani (vezi pr. D. Bălaşa, în BOR, 1982, 3-4, p.376-379; Idem, Tudor Valdimirescu şi Iancu Jianu în Studii vâlcene, V, 1982).

Relief şi clima

În comună predomină forma de deal, iar clima este temperat-continentală.

Flora şi Fauna

Din punct de vedere al florei se poate spune că există o mare varietate de specii, însă nimic care să fie remarcat în mod deosebit. Ca animale sălbatice putem menţiona: vulpi, căprioare, lupi, porci mistreţi, şi iepuri.

Apele

Există pârâul Verdea care trece la câţiva zeci de metri de centrul comunei. În apropiere se află şi pârâul Pesceana, cu care se uneşte, la ieşirea din comună, spre oraşul Drăgăşani.

Economie

Comuna are ca profil economic dominant agricultura. Potenţialul natural al solului este reprezentat de teren arabil şi pădure; subsolul nu a fost încă exploatat. Principalele funcţii economice sunt agricultura şi creşterea animalelor.

Sănătate

Numărul de medici în anul 2007: 2.
Numărul de personal sanitar în anul 2007: 2.
Farmacii: 0
Numărul locuitorilor care au vârstă de peste 90 de ani: 2.
Numărul locuitorilor care au vârstă de peste 100 de ani: 0.

Cultură

CĂMINUL CULTURAL: a luat fiinţă în anul 1938 şi purta numele de Constantin Brâncoveanu. Clădirea nouă s-a inaugurat în 1982, dar timp de 18 ani, s-a degradat continuu, actualul primar, Ion Stănescu, reuşind să-l repare şi să-i dea aspectul de lăcaş de cultură asa cum îşi avea destinaţia. În cadrul său se află o mare sală de spectacole, săli de şedinţă (simpozioane), dependinţe pentru organizarea de spectacole. În cadrul Căminului Cultural s-a înfiinţat un ansamblu folcloric Trandafirii, folosindu-se talente locale. În ultima perioadă, aici a avut loc lansare de carte (volumul de versuri al poetului moldovean Grigore Vieru Acum şi în veac), sărbătoarea pomului de iarnă, printr-un fastuos spectacol.
BIBLIOTECA COMUNALĂ:

Înfiinţată în 1948, numărul iniţial de volume - 250, în prezent(2007) - 6240, carte în limba română, cititori majoritate tineri.

MONUMENTE ISTORICE:

Alături de monumentele istorice cu destinaţie de cult enumerate mai sus, constând în schituri de lemn şi bisericuţe, în centrul comunei se află Monumentul Eroilor, construit în anul 1929, renovat în anul 2000, asa cum am mai arătat, de tânărul şi inimosul primar, domnul Ion Stănescu, pe funcţie în prezent, dându-i fata cuvenită, ca semn al omagiului adus celor ce şi-au jertfit viata pentru patrie.

ÎNVĂŢĂMÂNT:Prima consemnare a şcolii coordonatoare Suteşti - Mazili, care a funcţionat prin diferite case este găsită într-un registru de procese verbale de inspecţie datat “28 septembrie 1893 - revizor de pecetă - sigiliu. A. Papilian”.

Construcţia şcolii coordonatoare din satul Mazili a fost începută în anul 1913, 16 ianuarie,aşa cum este consemnat într-un document din anul 1923. Actualul local modern a fost inaugurat în anul 1972, dispunând de săli de clasă moderne şi laboratoare, fără dotarea tehnică şi de calcul corespunzătoare. Numărul sălilor de clasă este de 10. În localitate, alături de şcoala coordonatoare, îşi desfăşoară activitatea şcolile din: -satul Verdea, cu clasele I-IV, înfiinţată în anul 1893, edificiul cu două săli de clasă fiind construit după 1950. -satul Boroşeşti, cu clasele I-IV, înfiinţată în anul 1893, edificiul cu două săli de clasă fiind construit după 1950. Biblioteca publică locală datează din anul 1948, având un număr de 250 de volume iniţial, în prezent numărul lor fiind de 6240 şi din 1982 funcţionează într-o sală modernă, în cadrul Căminului Cutural, totuţi nu beneficiază de mobilier modern de depozitare a cărtilor. Cititorii sunt în majoritate elevi. După 1962, în comuna Suteşti, în funcţie de numărul de copii, au luat fiintă grădinitele, care nu au sedii separate, funcţionând în prezent prin spatii improvizate, în cadrul şcolilor: Verdea, Suteşti. Numărul total de copii înscrişi la grădiniţă este de 65.

BISERICA

Locuitorii comunei Suteşti sunt de religie ortodoxă. Aceştia au la dispoziţie următoarele 5 edificii de cult: 1. Biserica parohială Sf. Apostoli, Suteşti - Mazili, construită în anul 1900. 2. Biserica filială Sf. Voievozi, Boroşeşti, datată 1892, refăcută 1896,monument istoric, autor Vasile Ierodiaconu Tecianu. 3. Biserica filială Sf. Nicolae (din lemn), datată 1792, Cetăţuia, monument istoric, autor Pârvu Tătaru. 4. Suteşti - Biserica filială Adormirea Maicii Domnului (din lemn),monument istoric. 5. Biserica Verdea, cu hramul Sfânta Treime, construită în anul 1821 şi refăcută în anul 1867 şi 1925. În cadrul bisericilor slujesc un număr de 3 preoţi.

Personalităţi

Dumitru Bălaşa, (n. 1913), preot, fiu al satului, cetătean de onoare.
Primar: STANESCU ION
Viceprimar: ION STOICA
Secretar: IRENE MARIANA ROXANA PREDESCU
Consiliu Local:

STANESCU ION, STOICA ION, BOBOCEA ION, BUICA VALERIA, CURIMAN FLORINA MIHAELA, DIACONU ELENA, DUMBRAVA ION ALIN, GEACAR FLORIN, GHERGHINESCU VALERIAN, POPESCU VICTORIA, PREDESCU ANA, ŞERBĂNESCU ION, VALCEA ION

Profesori: Nistoroiu Diana, Dediu Lucica, Vera.
Preoţi: Stoica Daniel, (n. 1977), Marinescu Ion, Costel Gheorghe, Maria Claudiu.