Sari la conținut

Impactul persecutării persoanelor LGBTI asupra statelor

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Preambul

Revolta de la Stonewall este considerată ca fiind punctul declanșator al mișcării de eliberare gay.[1]

Înaintea revoluției sexuale din anii '60, nu exista un termen comun pentru persoanele care nu sunt heterosexuale, cel mai apropiat fiind cel de "al treilea gen", cunoscut din anii 1860, care însă nu a fost acceptat.[2][3][4][5][6][7] Termenul de "homosexual" a fost utilizat pentru prima dată de către Karl-Maria Kertbeny, în anul 1869, într-o scrisoare deschisă către ministrul de justiție al Prusiei prin care contesta legislația, care la acea vreme pedepsea aspru homosexualitatea. Înainte de acea dată, medicii foloseau termenul de "dorință sexuală inversată" ca pe un diagnostic pentru persoanele homosexuale. Foarte des a fost folosit și termenul de "nebunie morală". Legea vremii considera contactele sexuale dintre doi bărbați ca fiind o "perversiune", "sodomie", în timp ce homosexualii educați ai Europei se numeau pe ei înșiși ca fiind "inversați congenital", termen folosit pentru prima oară de neurologul neamț Richard von Krafft-Ebing.[8]

Maghiarul Karl-Maria Kertbeny a fost primul care a folosit termenul de „homosexual”.

Primul termen utilizat, "homosexual", a fost conceput să aibă conotații negative, fiind apoi înlocuit cu "homofil" și "gay".[2] Pe măsură ce lesbienele își defineau identitatea, expresia "gay și lesbiană" a devenit din ce în ce mai comună. Curând au fost urmați de comunitatea bisexuală și transgen, care doreau recunoaștere ca și categorie legitimă în comunitatea majoritară LG. Totuși, după euforia începutului revoltei de la Stonewall, ce a durat între anii 1970 și 1980, a avut loc o schimbare a percepției și unele persoane gay sau lesbiene nu au acceptat persoanele bisexuale sau transgen.[9][10] Se consideră că persoanele transsexuale jucau diverse stereotipuri, iar bisexualii erau pur și simplu gay sau lesbiene cărora le era frică "să iasă din dulap" (coming out of the closet) și să fie corecți despre identitatea lor.[9] Mișcarea a cunoscut diverse greutăți, care continuă până astăzi.[10]

Până spre 1990 discuțiile despre persoanele lesbiene, gay, bisexuale și transgen au devenit un lucru obișnuit, comun, cu respect egal în mișcarea respectivă.[10] Deși comunitatea LGBT a stârnit controverse între ceilalți membri care ar fi trebuit să îi accepte (în particular din partea persoanelor transgen care au fost câteodată marginalizate de către comunitatea majoritară LGBT), termenul LGBT a fost un simbol pozitiv al incluziunii.[10] În ciuda faptului că LGBT nu cuprinde toate persoanele fizice în comunitățile queer din punct de vedere formal (a se vedea Variante), termenul este general acceptat pentru a-i include pe cei care nu se identifică în acronimul standard din patru litere.[10] Per ansamblu, folosirea termenului LGBT a fost, de-a lungul timpului, un mare ajutor pentru indivizii marginalizați dornici să se integreze în comunitate.

Impactul persecutării LGBTI asupra entităților statale

Trebuie specificat că mișcarea de eliberare a persoanelor LGBTQIA+ și câștigarea drepturilor rezervate nu este despre destrămarea sau eliminarea capitalismului sau a altor sisteme de guvernare precum celor liberare, autocratice, etc. ci despre eliminarea oricăror sisteme de guvernare sau entități statale care nu iau în considerare persoanele născute sau parte a comunității.[11][12][13]

Numeroase state și imperii au implementat politici anti-LGBTI, contribuind astfel la marginalizarea și persecuția comunităților LGBTI ducând la repercusiuni asupra acestor entități statale din trecut. Printre exemplele istorice se numără Germania Nazistă, Imperiul Bizantin, Imperiul Papal, Imperiul Otoman, dar și Japonia Imperială prin aruncarea primei bombe atomice Little Boy din bombardierul Enola Gay, Regatul României condus de Carol al II-lea, din secolului trecut, Imperiul Austro-Ungar, URSS și legile coloniale britanice aplicate în colonii și alte state sau formațiuni. Impactul acestor politici asupra stabilității și fragmentării entităților statale rămâne un subiect de dezbatere în rândul istoricilor și este adesea insuficient explorat, incluzând și prăbușirea și destrămarea iremediabilă a URSS.

Și in ziua de astăzi state precum Federația Rusă își persecută proprii cetățeni, dar și pe cei din alte state, în special pe cei identificați ca născuți homosexuali sau intersex.[14] Iar Președintele ales al acestei federații chiar interzicând menționarea despre acestea în propria federație.[15] De asemenea Rusia s-a implicat activ în organizarea de referendumuri discriminatorii împotriva persoanelor născute homosexuale și intersex peste tot pe mapamond, inclusiv în România.

Articol principal: Rusia

Federația Rusă, cunoscută și sub numele de Rusia, este o țară vastă și diversă din Europa de Est și Asia de Nord. Iată o scurtă descriere a compoziției sale pentru anul 2024:

  • Republici: Rusia are 22 de republici autonome, care sunt regiuni cu o populație majoritară de etnie non-rusă. Acestea au un grad ridicat de autonomie în cadrul Federației.
  • Oblasturi: Există 9 oblasturi (regiuni) care sunt cele mai mari subdiviziuni administrative ale Rusiei. Acestea includ Moscova (capitala), Sankt Petersburg și alte regiuni importante.
  • Krai-uri: Rusia are 9 krai-uri, care sunt regiuni teritoriale similare oblasturilor, dar cu o autonomie mai mică.
  • Okruguri autonome: Există 3 okruguri autonome, care sunt regiuni speciale cu o populație mixtă și o cultură distinctă.
  • Teritorii: În plus, Rusia include teritorii precum Crimeea (anexată în 2014), Kaliningrad (între Polonia și Lituania) și insulele Kurile (dispute cu Japonia).
  • Subiecte federale: În total, există 85 de subiecte federale în Rusia, care includ cele menționate mai sus și alte subdiviziuni administrative.

Rusia este o țară vastă, cu o diversitate culturală, geografică și etnică impresionantă însă profund homofobă.[16]

Destrămarea URSS

Notă: Mai jos sunt adunate câteva articole publice și informații ce sunt în legătură cu URSS, LGBTI, persecutarea acestora și destrămarea haotică și iremediabilă a acestei entități statale.

Ziarul DW a vorbit cu Larisa Beltser-Lisyutkina, om de știință culturală și fost profesor la Freie Universität Berlin care povestește de sistemul corupt din URSS și persecutarea persoanelor LGBTI și mințirea persoanelor din afara Uniunii Sovietice că tinerii născuți homosexuali sunt în siguranță. Conducerea sovietică din anii 1970 a crezut că un grup de activiști germani gay sunt comuniști și i-a invitat să viziteze Moscova, unde homosexualitatea a fost criminalizată. Este o poveste neobișnuită din 1978: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS) a invitat activiști homosexuali din Berlinul de Vest la Moscova, în timp ce peste 1.300 de persoane din întreaga țară au fost condamnate de instanțele sovietice pentru „contract sexual cu bărbați”. Actele sexuale între bărbați erau pedepsite cu închisoare de până la cinci ani sau muncă forțată. [17]

Aruncarea primei bombe atomice

Destrămarea Germaniei Naziste

Destrămarea Imperiului Austro-Ungar

Destrămarea Statelor Papale

Destrămarea coloniilor britanice din secolul trecut

Din păcate legile homofobe din timpul colonialismului britanic și implementate în anumite regiuni ale globului erau influențate de unele doctrine ale secolelor trecute, prezente de altfel în mare parte a Europei, dar nu în toată, și în multe tări musulmane, dar nu în toate.

Destrămarea Imperiului Bizantin

Creșterea și decăderea Imperiului Otoman

Destrămarea României sub Carol al II-lea

Destrămare altor entități statale

Sărăcia și conflictele armate din țările care nu includ persoanele LGBTI

Entități statale care integrează sau au integrat persoanele LGBTI

China

Ținând cont doar de trecutul milenar al Chinei acest teritoriu nu a avut o cultură socială în care persoanele gay ar fi persecutate. În această cultură și zonă a globului, ca exemplu, pentru unii bărbați e normal să se machieze.

India

Cultura indiană nu persecută persoanele LGBTI, din păcate legile homofobe, recent abrogate, erau rămase de pe timpul colonialismului britanic influențat, din păcate, de unele doctrine ale secolelor trecute, prezente în mare parte a Europei. Ca exemplu, această țară, în trecutul ei, recunoscând și apărând prin legi locale existența și nevoile persoanelor intersex, nemaivorbind de nepedepsirea și neblamarea socială a persoanelor gay.

SUA

SUA este un exemplu astăzi de drepturi câștigate a persoanelor LGT.

Uniunea Europeană

UE, în ansamblul ei, este un exemplu astăzi de drepturi câștigate a persoanelor LGTI.

Note

  1. ^ „Stonewall Riots: The Beginning of the LGBT Movement”. The Leadership Conference on Civil and Human Rights. . 
  2. ^ a b E. Wayne Ross, ed. (). The Social Studies Curriculum: Purposes, Problems, And Possibilities (ed. 3). State University of New York Press. ISBN 978-0791469101. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Hubert C. Kennedy (). „The "third sex" theory of Karl Heinrich Ulrichs”. Journal of Homosexuality. 6 (1–2): 103–111. doi:10.1300/J082v06n01_10. 
  4. ^ Magnus Hirschfeld (). Berlins Drittes Geschlecht. 
  5. ^ Havelock Ellis (). Sexual Inversion. 2. F. A. Davis Co. 
  6. ^ Edward Carpenter (). The Intermediate Sex: A Study of Some Transitional Types of Men and Women. New York: Kennerley. 
  7. ^ Aimée Duc, Minna Wettstein-Adelt (). Sind es Frauen? Roman über das dritte Geschlecht. ISBN 978-3881710008. 
  8. ^ Liz Winfeld. Straight Talk About Gays in the Workplace. Haworth Gay & Lesbian Studies (ed. 3: Creating an Inclusive, Productive Environment for Everyone in Your Organization). Routledge. ISBN 978-1560235477. 
  9. ^ a b Jack Drescher, Ubaldo Leli (). Transgender Subjectivities: A Clinician's Guide. Journal of Gay & Lesbian Psychotherapy Monographic Separates (ed. 1). CRC Press. ISBN 978-0789025753. 
  10. ^ a b c d e Fritz Klein, Karen Yescavage, Jonathan Alexander (). Bisexuality and Transgenderism: InterSEXions of the Others (ed. 1). Routledge. ISBN 978-1560232872. 
  11. ^ Taylor & Francisc Group. „Understanding Queer Oppression and Resistance in the Global Economy: Towards a Theoretical Framework for Political Economy”. Ellie Gore. Accesat în . 
  12. ^ David Boaz. „Capitalism, Not Socialism, Led to Gay Rights”. CATO Institute. Accesat în . 
  13. ^ Alan Sears. „Queer Anti-Capitalism: What's Left of Lesbian and Gay Liberation?”. Guilford Press. Accesat în . 
  14. ^ Bryan Keogh. „Putin's Russia: first arrests under new anti-LGBT laws mark new era of repression”. The Conversation Media Group Ltd. 
  15. ^ Sebastian Jucan. „Vladimir Putin a promulgat o nouă lege ce interzice orice menționare a homosexualității în Rusia”. Hotnews. 
  16. ^ Graeme Reid. „Russia, Homophobia and the Battle for 'Traditional Values'”. Human Rights Watch. 
  17. ^ Dmitry Vachedin. „How gay activists from Berlin visited the USSR”. DW. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Impactul_persecutării_persoanelor_LGBTI_asupra_statelor&oldid=16332897