Alexandru Fodor
| Alexandru Fodor | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1869 |
| Decedat | 1951 |
| Cetățenie |  România  |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică |
| Ocupație | Medic |
| Limbi vorbite | limba română |
Modifică date / text  | |
Alexandru Fodor (n. 1869, Rădești – d. 1951, Cluj-Napoca) a fost un medic român și secretar de ședință pentru Marea Adunare Națională care a votat Marea Unire la 1 decembrie 1918 în sala istorică din Alba Iulia. A fost ales membru al Marelui Sfat Național în aceeași zi. A fost membru în Consiliul Național din Alba-Iulia care a fost încredințat de Comitetul Național din Arad cu organizarea Adunării de la 1 decembrie 1918 în Alba Iulia. Consiliul Național din Alba-Iulia l-a însărcinat cu primirea participanților la Adunare.[1]
Biografie
Alexandru Fodor s-a născut la 5 septembrie 1869, în comuna Rădești, județul Alba, pe atunci în Austro-Ungaria.[2]
Studii
A urmat școala luterană din Aiud, iar apoi Liceul din Blaj. La 1 septembrie 1889 s-a înscris la Facultatea de Medicină din Cluj, unde a urmat primii doi ani, apoi s-a mutat la Facultatea de Medicină din Viena, de unde la 4 iulie 1896 a fost promovat medic. În 1895 a fost ales vicepreședinte al societății academice România Jună din Viena.[3]
Activitatea politică
Înainte de participarea activă în cadrul Marii Adunări Naționale din 1 decembrie 1918, în timpul studiilor realizate la Viena, Alexandru Fodor a intrat în contact cu memorandiștii, iar din acest motiv va fi prezent și la procesul acestora ținut la Cluj în anul 1892.[4]
Din noiembrie 1918 a fost ales membru și apoi vicepreședinte al Consiliului Național Român din Alba Iulia, în care mai activau încă trei medici: Dominic Medrea, Aurel Boteiu și Zeno Dumitreanu. Consiliul Național Român din Alba-Iulia i-a încredințat încartiruirea participanților la Marea Adunare Națională.[5]
În timpul Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, a fost ales membru și mai apoi vicepreședinte al Consiliului Național Român, unde va fi însărcinat cu încartiruirea participanților la Marea Adunare Națională. Împreună cu avocatul Ionel Pop, medicul Alexandru Fodor va fi numit și notar.[4]
Activitate medicală și social-obștească
După absolvirea Facultății de Medicină din Viena, în 1896, se întoarce în Transilvania, iar pentru puțin timp va fi medic la Blaj. În luna octombrie a anului 1896, pleacă iar la Viena, pentru a-și efectua stagiul militar ca medic, la spitalul de Garnizoană numărul 1. În luna ianuarie a anului 1897 este numit medic în comuna Hăpria, Alba.
În timpul Primului Război Mondial, după ce România renunță la neutralitate și intră în conflagrație împotriva Puterilor Centrale, Alexandru Fodor este închis în luna august a anului 1916 la Karczag, în Ungaria.
La 1 aprilie 1919 a fost numit medic primar al județului Alba, iar la 1 aprilie 1923 s-a transferat ca medic șef la Cluj, unde a activat până în anul 1930 când s-a pensionat. În 1924 a fost numit membru în Consiliul Sanitar Superior. În timpul cât a funcționat ca medic-șef la Cluj, salubritatea și curățenia cădeau în sarcina Serviciului Sanitar. A căutat să îmbunătățească situația gravă în care se afla curățenia publică. A căutat să centralizeze și să modernizeze serviciul sanitar. A vrut să înființeze un spital epidemic și a mai cerut construirea unui spital cu 600 de paturi precum și a unui azil pentru săraci. În octombrie 1901 a înființat împreună cu învățătorii Ioan Pampu, Iuliu Roșca și cu alți meseriași din Alba Iulia „Reuniunea de cetire și cântări a economilor și meseriașilor”. În 1904 a înființat la Alba Iulia „Societatea pentru ajutor la înmormântări”, de care a beneficiat mai ales populația săracă a orașului. Acesta a organizat și regizat spectacole, concerte, manifestări culturale. În toamna anului 1913 a organizat turneul trupei Victor Antonescu, de la Teatrul Național din București.
Se va stinge la 21 ianuarie 1951, la Cluj, iar conform dorinței sale, va fi înhumat în localitatea natală.[6]
Decorații
Ca urmare a implicațiilor lui a primit o serie de decorații:
„Coroana României” în grad de ofițer, „Steaua României” în grad de cavaler, „Meritul sanitar Clasa I”, „Crucea Roșie”, „Meritul Aviației”. [7]
Note
- ^ Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I, Editura Academiei Române, București, 2005, pp. 131-132.
- ^ Florea, Marin (). Medicii și Marea Unire. Editura Tipomur. p. 157.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, 1993, p. 157
- ^ a b Marin, Florea (). Medicii și Marea Unire. Tipomur. p. 157.
- ^ Eugen Hulea, Alba-Iulia în zilele Marii Uniri din 1918, în Apulum, XVI, Alba-Iulia, 1978, pp. 439-465
- ^ Florea, Marin (). Medicii și Marea Unire. Editura Tipomur. p. 158-159.
- ^ Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, 1993, pp. 158-159.