Priboj
Priboj | |||
— așezare umană și katastarska opština Srbije[*][1] — | |||
| |||
Priboj (Serbia) Poziția geografică în Serbia | |||
Coordonate: 43°34′54″N 19°31′38″E / 43.58163°N 19.52734°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Serbia | ||
District | Districtul Zlatibor | ||
Comună[*] | Comuna Priboj | ||
Suprafață | |||
- Total | 553 km² | ||
Altitudine | 882 m.d.m. | ||
Populație (2011) | |||
- Total | 27.133 locuitori | ||
Cod poștal | 31330 | ||
Prefix telefonic | 013 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Priboj | |||
Modifică date / text |
Priboj (în sârbă Прибој, cu alfabetul latin: Priboj) este un oraș situat în comuna Priboj din districtul Zlatibor al Serbiei, pe valea râului Lim. Potrivit recensământului din 2002 are o populație de 19.564 locuitori. A fost fondat în Evul Mediu în apropierea cetății Jagat, care se afla la poalele muntelui Bić.
Geografie
[modificare | modificare sursă]Orașul Priboj este situat în extremitatea vestică a Serbiei centrale, lângă granița cu Muntenegru și Republika Srpska, în regiunea munților Stari Vlah, care fac parte din Alpii Dinarici. El este înconjurat din toate părțile de munți: munții Zlatibor la nord și nord-est, micul masiv Murtenica la est, munții Tara și începutul munților Zlatar la sud-est, muntele Pobijenik (1.423 m) la sud-vest și muntele Varda (din Bosnia și Herțegovina) la nord-vest.[2] Fiind aplasat pe valea râului Lim, afluent Drinei, la 5 km de confluența sa cu râul Uvac, orașul se află în partea cea mai joasă a comunei Priboj, la o altitudine de 395 m.[2] În amonte de oraș, la sud de satul Banja, a fost construit pe râul Lim un baraj de acumulare numit lacul Potpeć (în sârbocroată Potpećko jezero), cu o lungime de 20 km și o suprafață de 3,605 km2.[3]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Nu departe de Priboj, în cătunul Jarmovac, au fost descoperite vestigii ale unor ateliere de confecționare a obiectelor din cupru care datează din vremurile preistorice, una dintre puținele instalații metalurgice de acest fel descoperite la sud de Sava și Dunăre.[4] La rândul lor, izvoarele cu apă termală din Pribojska Banja erau cunoscute încă din vremea stăpânirii romane.[5]
În zona actualului oraș au fost construite în perioada medievală mai multe fortărețe: Oštrik (lângă satul Čelice), Jagat (pe muntele Bić deasupra orașului Priboj), Ravanjski grad (la Crnetići), Ostro (la Kukurovići) și Sjeverin.[4] Mănăstirea Banja a fost întemeiată în secolul al XII-lea pe vremea țarilor din dinastia Nemanjić, în aceeași perioadă cu Mănăstirea Mileševa.[5] Orașul Priboj, construit la poalele cetății Jagat, este menționat pentru prima dată în 1448, într-un hrisov al regelui Frederic al III-lea, fiind înscris apoi în actele recensământului din 1463 ca făcând parte din nahija Dobrun și apoi, în 1485, ca sediu al aceleiași nahija.[6][7] El a fost descris mai târziu de călătorul sloven Benedikt Kuripešić în 1530 și apoi de călătorul otoman Evliya Çelebi în 1662.[8]
Poziția sa de graniță a determinat o dezvoltare economică rapidă a orașului, dar a făcut să fie distrus în momentul cuceririi otomane, sub stăpânirea austriecilor (în secolul al XVIII-lea), în timpul primei răscoale a sârbilor împotriva turcilor, în perioada Războaielor Balcanice, precum și în timpul Primului și al celui de-al Doilea Război Mondial. Până în 1912 a făcut parte din Turcia, iar în timpul Primului Război Balcanic a fost eliberat și anexat Regatului Serbiei.[9] Orașul a suferit mari distrugeri în cursul celor două războaie mondiale. Poziția sa de graniță a făcut ca populația sa să scadă mult în timpul Războiului Civil din fosta Iugoslavie.
Populație
[modificare | modificare sursă]În anul 2002 locuiau în Priboj 19.564 de persoane, din care 15.093 erau adulți, cu o vârstă medie de 36,4 ani (36 de ani la bărbați și 36,7 ani la femei). Existau în oraș 6.199 de familii, cu o medie de 3,16 persoane pe familie. Populația orașului era majoritar sârbă.
An recensământ | Nr. locuitori[10] |
---|---|
1948 | 1.549 |
1953 | 1.902 |
1961 | 5.490 |
1971 | 13.034 |
1981 | 18.295 |
1991 | 21.949 |
2002 | 19.564[11] |
Naționalitate | Locuitori[12] |
---|---|
Sârbi | 13.386 |
Bosniaci | 4.538 |
Muntenegreni | 372 |
Iugoslavi | 90 |
Croați | 30 |
Maghiari | 15 |
Macedoneni | 12 |
Albanezi | 11 |
Sloveni | 7 |
Bunievți | 4 |
Ruși | 3 |
Ucraineni | 2 |
Nedeclarați | 38 |
Economie
[modificare | modificare sursă]În 1953 a fost înființată fabrica de automobile din Priboj (în sârbă Фабрика Аутомобила Прибој), care este una dintre cele mai mari fabrici de automobile din Serbia modernă. Ea produce în principal autocamioane.[13]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ , Republicki geodetski zavod[*] http://www.rgz.gov.rs/upload/web/Spisak%20KO-20150521.zip Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b sr en Serbia and Montenegro road map ISBN: 963 00 8053 2
- ^ sr „Planina Zlatar”. http://www.zlatar.org.rs. Site-ul oficial al Munților Zlatar. Accesat în . Legătură externa în
|site=
(ajutor)[nefuncțională] - ^ a b sr PDF „Priboj iz kulturno istorijske bastine” (PDF). http://www.novavizija.org. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . Legătură externa în
|site=
(ajutor) - ^ a b „Pribojska Banja”, Pribojskabanja.rs/banja_village.php, accesat în
- ^ „Prezentacija Priboja by Total”, Tesla.rcub.bg.ac.rs/~bodgy/, accesat în
- ^ Kosta Kostić, Naši novi gradovi na jugu, Belgrad, 1922.
- ^ Goran Reković (), „Ima da nas nema”, Dnevni list Danas, accesat în
- ^ Прибој: Када протерасмо Турке? («Вечерње новости», 1 octombrie 2012)
- ^ Књига 9, Становништво, упоредни преглед броја становника 1948, 1953, 1961, 1971, 1981, 1991, 2002, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în , la Wayback Machine., Београд, мај 2004, ISBN 86-84433-14-9
- ^ С учётом иностранцев, имеющих двойное гражданство, насчитывается 21 999 человек
- ^ Књига 1, Становништво, национална или етничка припадност, подаци по насељима, Републички завод за статистику Arhivat în , la Wayback Machine., Београд, фебруар 2003, ISBN 86-84433-00-9
- ^ en „Introduction”. http://www.fap.co.rs. Site-ul companiei FAP. Accesat în . Legătură externa în
|site=
(ajutor)