Sari la conținut

Maimuță

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maimuță
Maimuță în Malaezia
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mamifere
Ordin: Primate
Răspândirea maimuțelor:

     din parvordinul Catarrhini

     din parvordinul Platyrrhini

Zina

Etimologie

Cuvântul maimuță a ajuns în limba română din neogreacă - μαϊμού (maïmoú), provenind din limba turca otomană: میمون (maymun). În limba turcă acest cuvânt a pătruns din limba arabă مَيْمُون (maymūn, cu referire la babuin, mandril).

Mitologie

Maimuța a jucat în mitologia unor popoare un rol important, de exemplu în India, Egiptul antic, Polinezia, unde era zeificată. În religia budistă, simbolul celor trei maimuțe care nu aud nu văd și nu spun nimic, este cunoscut și în Europa. În mitologia romană sau mitologia greacă maimuța este însoțitorul zeului focului Hephaistos/Vulcanus.

Mizaru Iwazaru kikazaru” (care înseamnă „nu văd, nu vorbesc, nu aud”") sau „cele trei maimuțe înțelepte” sunt venerate în folclorul japonez.[1]

Vezi și

Referințe

  1. ^ Cooper, J. C. (). Symbolic and Mythological Animals. London: Aquarian Press. pp. 161–63. ISBN 1-85538-118-4. 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Maimuță