Cernavodă
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Cernavodă | |||
| — oraș și oraș port[*] — | |||
 | |||
| |||
  Cernavodă Cernavodă (România) | |||
 Cernavodă Cernavodă (Județul Constanța) | |||
| Coordonate: 44°20′17″N 28°2′1″E / 44.33806°N 28.03361°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Comitat |  Constanța | ||
| SIRUTA | 60776 | ||
| Reședință | Cernavodă[*] | ||
| Componență | Cernavodă[*] | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Cernavodă[*] | Liviu-Cristian Negoiță[*][4] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 46,69 km² | ||
| Altitudine | 50 m.d.m. | ||
| Populație (2011)[1][2][3] | |||
| - Total | ▼ 17022 locuitori | ||
| - Densitate | 365 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 905200 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Saint-Sébastien-sur-Loire | Franța | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Cernavodă (în antichitate: Axiopolis (greacă: Ἀξιούπολις), bulgară: Черна вода (Cerna voda), turcă: Boğazköy) este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România. Are o populație de 19.458 locuitori. Este la o distanță de 59 km de municipiul Constanța. Localitatea are o poziție privilegiată prin situarea sa pe malul drept al brațului Dunărea Veche, în punctul de contact cu fluviul Dunărea. Este considerat a fi un nod de transport de interes national, avându-se in vedere magistralele de transport rutier, fluvial si feroviar care trec prin Cernavoda. Orașul are port la Dunăre, iar în apropiere se află Centrala nucleară de la Cernavodă, singura centrală de acest tip (CANDU) din România. Sunt izvoare[care?] potrivit cărora orașul a fost reconstruit de legendarul domn muntean Negru Vodă, astfel ar putea proveni numele său cerna (cernîi) în slavonă însemnând negru.[5] O altă versiune este că denumirea vine din slavonă având semnificația de apa neagră.[5] În favoarea acestei ipoteze ar pleda faptul că, multă vreme, numele ― uzual și oficial ― al localității a fost „Cernavoda“ (ultima literă fiind a, nu ă), acesta fiind însă înlocuit, pe nesimțite, de prin anii 1960-1970, în uzul curent, apoi și în nomenclatorul oficial al denumirii localităților, cu „Cernavodă“ (se poate presupune aici un fenomen de „etimologie populară“, vorbitorii presupunând că numele ar veni cumva de la vreun „vodă“; există opinia ― azi minoritară, așa-zicând puristă, dar corectă, de fapt ― că „Cernavodă“ ar fi o formă eronată, forma corectă fiind „Cernavoda“). Aceasta se poate corela și cu numele râului Carasu din vecinătate, care în limba turcă are aceeași semnificație de apă neagră.[5]
Istorie
Preistorie
Primele descoperiri aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) - mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). În anul 1945 au fost descoperite Gânditorul de la Hamangia, alături de perechea sa Femeie șezând datând din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr. .
Antichitate
În secolul al IV-lea d.Hr. așezarea a fost reconstruită de romani, la ordinul lui Constantin cel Mare, care au construit aici o cetate. Aici a existat și o episcopie și s-au găsit inclusiv ruine de basilici din secolul IV. În prezent, ruinele cetății sunt un punct de atracție turistică pe Dunăre.
Evul Mediu
În anul 1389 Mircea cel Bătrân alipește Dobrogea, inclusiv Cernavodă, Țării Românești, dar aceasta va intra sub administrarea Imperiului Otoman în anul 1420 timp de peste patru secole și orașul va purta numele de Boğazköy, fiind în această perioadă un mic sat.
După Congresul de la Berlin (1878)
În urma Războiului de Independență și a Congresului de la Berlin, Cernavodă revine Regatului României. La sfârșitul anului 1878, localitatea a căpătat rangul de reședință a județului Silistra Nouă. Integrarea Dobrogei în Regatul României a sporit importanța orașului Cernavodă, deoarece Dobrogea asigura ieșirea la mare a statului român. Astfel se construiește Podul de la Cernavodă pentru asigurarea legăturii feroviare directe cu restul țării, iar orașul Cernavodă devine un punct principal de tranzit pe ruta către Constanța ce va deveni principalul port la Marea Neagră.
În Al Doilea Război Mondial
În Al Doilea Război Mondial , podul construit de Anghel Saligny a fost bombardat și afectat.
Arhitectură industrială
- Între 1890 și 1895, inginerul Anghel Saligny a construit aici un pod peste Dunăre și peste brațul Borcea al Dunării. Podul Regele Carol I, (redenumit mai apoi Podul Anghel Saligny), complexul de poduri, în lungime totală de 4087,95 m fiind în acea vreme cel mai lung complex de poduri din Europa. Ultimul piron al podului, turnat din argint, a fost, simbolic, bătut de Anghel Saligny reprezentând încheierea lucrărilor la pod. Mai târziu, la încercarea podului, inginerul A. Saligny a stat într-o barcă, sub pod, în vreme ce pe pod erau puse vagoane încărcate cu rocă, semn al încrederii și garanției.
Demografie
Componența etnică a orașului Cernavodă
Români (87,58%)
Romi (2,23%)
Turci (2,7%)
Necunoscută (6,51%)
Altă etnie (0,96%)
Componența confesională a orașului Cernavodă
Ortodocși (88,12%)
Musulmani (3,16%)
Necunoscută (6,56%)
Altă religie (2,14%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Cernavodă se ridică la 17.022 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 18.915 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,59%). Principalele minorități sunt cele de turci (2,7%) și romi (2,23%). Pentru 6,52% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,13%), cu o minoritate de musulmani (3,16%). Pentru 6,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
Orașul Cernavodă este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul, Liviu-Cristian Negoiță[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
| Partidul PRO România | 3 | |||||||||||
| Partidul Social Democrat | 2 | |||||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||||
| Partidul Neamul Românesc | 1 | |||||||||||
Situri arheologice
Pe teritoriul orașului Cernavodă există mai multe puncte de interes arheologic. De-a lungul timpului cei care au făcut săpături au fost: Grigore Tocilescu în anul 1900, Carl Schuchardt în perioada 1917 - 1918, Ion Nestor în perioada 1928 - 1936, Dumitru Berciu, Sebastian Morintz, P. Roman în 1954 - 1965. Siturile care au fost descoperite sunt:
- Dealul Columbia D -- a fost găsit un cimitir de înhumație din epoca neolitică, parte integrantă a Culturii Hamangia. Situl se află pe faleza prăbușită a Dunării și prin excavațiile ce s-au făcut nu s-au putut preleva decât foarte puține obiecte. Cimitirul are circa 400 de morminte și doar câteva gropi rituale unde s-au descoperit oase omenești, unele cranii fără maxilarul inferior, scoici, oase de animale și fragmente de ceramică. În mormintele de înhumație s-au găsit schelete umane lungite pe spate și un inventar de obiecte ca topoare de piatră, ofrande de animale și vase ceramice tip Hamangia. S-au găsit și figurine tipice Culturii Hamangia, fusaiole de lut ars, decorate în stilul Hamangia, și brățări de marmură. Dintr-un astfel de mormânt provine și grupul de figurine din lut ars, Gânditorul de la Hamangia și perechea sa.
- Dealul Columbia C -- un sit al unei așezări din epoca neolitică, Cultura Hamangia, care avea locuințe cu caracter provizoriu, legat de cimitirul de înhumație de la Dealul Columbia D. Aici s-a găsit o ceramică similară cu cea de la cimitir.
- Valea Dobrescu—un sit al unei așezări din epoca neolitică, Cultura Hamangia, care avea locuințe cu caracter provizoriu, legat de cimitirul de înhumație de la Dealul Columbia D. Aici s-a găsit o ceramică similară cu cea de la cimitir. Cele două așezări și cimitirul par că ar aparține unor colectivități de agricultori semistabili și primitivi, care schimbau succesiv vetrele probabil în urma tipurilor de tehnici arhaice pe care le foloseau: abandonări de ogoare, defrișări în limita zonei pe care o controlau. Se știe că o astfel de organizare în jurul unui cimitir este ceva caracteristic pentru acea epocă. Cimitirul pare să ateste credința funerară a „mortului viu” ce era legată de cultul fecundității.
- Dealul Sofia—găzduiește o altă așezare din neolitic de tip tell, care are mai multe nivele cu locuințe cu platformă ce aparțin Culturii Gumelnița. Aici a fost scoasă la iveală o ceramică tipică pentru acest tip de cultură, varianta dobrogeană. Ea are un decor excizat, puțin adânc, pictat și subliniat cu culoare. În apropierea sitului au fost descoperite ansambluri succesive:
- o așezare fortificată pe mai multe nivele datată în intervalul de trecere de la neolitic la epoca bronzului, catalogate de prezența unor locuințe ovale sau dreptunghiulare, cu podina de lut și ceramică ce se încadrează în Cultura Cernavodă I, II și III.
- a așezare de tip oppidum -- hallstattiană care are o fortificație formată dintr-un șanț și un val de piatră. S-a găsit ceramică modelată manual de tip Basarabi cu decor de caneluri, lustruită cu negru, spirale incizate ori cercuri imprimate cu un tub și cești dacice din pastă grosolană. În apropierea sitului s-au găsit câteva morminte de incinerație hallstattiene.
- o zonă cu morminte cu schelete chircite într-o parte. S-a găsit un inventar destul de sărac ce aparține Culturii Gumelnița.
- Punctul Coada Zăvoiului—un cimitir daco-getic timpuriu de incinerație datat în secolul al IV-lea—al III-lea î.e.n. S-au găsit urne hallstattiene așezate în ciste de lespezi de formă de „burduf” sau bitronconică cu decorații cu apucături, butoni și brâuri alveolare. Inedit, a fost descoperită o oglindă grecească din bronz cu un mâner din fier, care are terminația realizată cu două volute.
- Punctul Hinog de pe terasa Dunării—fortificație romană târzie, tip moeso-romană, datată în secolul al IV-lea - al VII-lea e.n. Fortificația a fost un zid de incintă poligonal care avea două porți la capetele axei magistrale. Într-o epocă mai târzie s-au adăugat spre Dunăre trei curtine realizate în aceeași tehnică dând astfel, o notă impozantă întregii așezări. După opinia specialiștilor, există o probabilitate ca această așezare să se fi suprapus peste vechea cetate elenistică și mai apoi romană cunoscută ca Axiopolis. Peste o parte a acestei așezări, în secolul al IX-lea - al X-lea, s-a construit din zid o cetate medievală prea puțin cunoscută în formă de trapez neregulat. În interiorul ei exista o bisericuță, iar în afara zidurilor peste stratul așezării romane, o altă bisericuță funerară care are ca anexă un cavou. În această zonă s-a scos la iveală o cruce de mormânt pe care stă inscripțonat cuvântul „Rotislav”.
- Piciorul Podului Regele Carol I construit de inginerul Anghel Saligny—în anul 1936 exista o carieră romană de calcar care a fost exploatată în regim de bazine patrulatere, excavate în amfiteatru cu ajutorul unor blocuri dispuse cu pene de lemn. Pe unul din pereții carierei stătea un relief al lui Hercule Saxanus („Stâncosul”) care simboliza în epoca romană pe patronul carierelor și al pietrarilor. Relieful a fost realizat într-o manieră naivă, țeapănă, dar extrem de expresivă. Astăzi, relieful se găsește la Muzeul de Artă de la Constanța. Cariera a fost descoperita de către Grigore Florescu și rezultatele cercetărilor au fost publicate de arheolog în Analele Dobrogei, nr. 16, din anul 1936, pag. 33-46, și în revista Germania, nr. 21, din anul 1937, pag. 108-113. În anii care au urmat cariere a fost distrusă în totalitate.[8]
Personalități născute aici
Note
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Cernavodă, Constanța”.
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ a b c „CERN, Cernobâl, Cernavodă: Acceleratorul LHC de culoare neagră”. site-ul Antena 3.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Petre Diaconu... pag. 185
Bigliografie
- Radu Florescu, Hadrian Daicoviciu, Lucian Roșu: Dicționar enciclopedic de artă veche a României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, pag. 95-97
- Petre Diaconu: Cariera de piatră din secolul al X-lea de la Cernavodă - accesat 23 august 2019
Vezi și
Legături externe
- Cernavodă, orașul dintre Canada și Columbia, 1 august 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuța, Jurnalul Național
- Bucovina, un fel de Argentina, 1 august 2005, Dorian Cobuz, Jurnalul Național
- Turnul Babel pasnic, 30 iulie 2005, Laura Toma, Dorian Cobuz, Jurnalul Național
- De la fusta larga la secolul al XXI-lea, 30 iulie 2005, Cristian Petru, Gabriela Antoniu, Jurnalul Național
- Fabrica, inghitita de centrala nucleara, 30 iulie 2005, Laura Toma, Dorian Cobuz, Jurnalul Național
- "Cu sapa si cu lopata, noi vom da canalul gata", 29 iulie 2005, Sorin Anghel, Roxana Ioana Ancuta, Jurnalul Național
- Podul lui Saligny, motorul Cernavodei, 29 iulie 2005, Cristian Petru, Gabriela Antoniu, Jurnalul Național
- "Ganditorul" de la Cernavoda, 30 iulie 2005, Laura Toma, Dorian Cobuz, Jurnalul Național
- Dinozaurii din stînci - Faleza fosiliferă din Cernavodă, 27 iunie 2008, Paula Anastasia Tudor, Jurnalul Național
| |||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||||