Cerghid, Mureș: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Posesiuni Cluj-Mănăştur. |
m r2.6.4) (Robot interwiki: Adăugat: uk:Чергід; modificări cosmetice |
||
| Linia 13: | Linia 13: | ||
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Großschergied}}) este o localitate în [[județul Mureș]], situată 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori. |
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Großschergied}}) este o localitate în [[județul Mureș]], situată 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori. |
||
==Istorie== |
== Istorie == |
||
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc. |
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc. |
||
| Linia 19: | Linia 19: | ||
În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri. |
În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri. |
||
==Demografie== |
== Demografie == |
||
În anul [[1930]] avea 881 de locuitori, dintre care 787 români, 45 maghiari, 34 țigani și 15 evrei.<ref>Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 292.</ref> Sub aspect confesional populația era alcătuită din 409 ortodocși, 407 greco-catolici, 33 reformați, 15 mozaici, 11 romano-catolici și 6 adventiști.<ref>Idem, pag. 667.</ref> |
În anul [[1930]] avea 881 de locuitori, dintre care 787 români, 45 maghiari, 34 țigani și 15 evrei.<ref>Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 292.</ref> Sub aspect confesional populația era alcătuită din 409 ortodocși, 407 greco-catolici, 33 reformați, 15 mozaici, 11 romano-catolici și 6 adventiști.<ref>Idem, pag. 667.</ref> |
||
==Obiective memoriale== |
== Obiective memoriale == |
||
Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cadrul cimitirului din localitate. În această parcelă sunt înhumați 60 de eroi cunoscuți și 19 eroi necunoscuți, în morminte comune. |
Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cadrul cimitirului din localitate. În această parcelă sunt înhumați 60 de eroi cunoscuți și 19 eroi necunoscuți, în morminte comune. |
||
==Personalități== |
== Personalități == |
||
*[[Gheorghe Maior]], unul dintre reprezentanții acestor locuri la Marea Unire din [[1918]] de la [[Alba Iulia]]. |
*[[Gheorghe Maior]], unul dintre reprezentanții acestor locuri la Marea Unire din [[1918]] de la [[Alba Iulia]]. |
||
| Linia 31: | Linia 31: | ||
*[[Ioan Samarghitan]], preot. |
*[[Ioan Samarghitan]], preot. |
||
==Note== |
== Note == |
||
<references/> |
<references/> |
||
{{Posesiuni medievale Cluj-Mănăștur}} |
{{Posesiuni medievale Cluj-Mănăștur}} |
||
[[Categorie:Localități în județul Mureș]] |
[[Categorie:Localități în județul Mureș]] |
||
| Linia 41: | Linia 41: | ||
[[eo:Cerghid]] |
[[eo:Cerghid]] |
||
[[hu:Nagycserged]] |
[[hu:Nagycserged]] |
||
[[uk:Чергід]] |
|||
Versiunea de la 4 ianuarie 2012 10:41
Format:CutieSate Cerghid (în maghiară Nagycserged, colocvial Cserged, în germană Großschergied) este o localitate în județul Mureș, situată 20 km de la Târgu Mureș, pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori.
Istorie
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a abației benedictine de la Cluj-Mănăștur.[1] În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea capitulară a Episcopiei de Alba Iulia.[2] După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc.
În timpul celui de-al doilea război mondial s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri.
Demografie
În anul 1930 avea 881 de locuitori, dintre care 787 români, 45 maghiari, 34 țigani și 15 evrei.[3] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 409 ortodocși, 407 greco-catolici, 33 reformați, 15 mozaici, 11 romano-catolici și 6 adventiști.[4]
Obiective memoriale
Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cadrul cimitirului din localitate. În această parcelă sunt înhumați 60 de eroi cunoscuți și 19 eroi necunoscuți, în morminte comune.
Personalități
- Gheorghe Maior, unul dintre reprezentanții acestor locuri la Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia.
- Vasile Dragoș, istoric.
- Ioan Samarghitan, preot.
Note
| ||||||||