Sari la conținut

Portal:Istorie/Articolul zilei/5: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
mFără descriere a modificării
image under new name on commons
Linia 1: Linia 1:
[[Imagine:Toga1.png|75px|right]]
[[Imagine:Toga Illustration.png|75px|right]]
'''[[Republica Romană]]''' ([[latină]]: ''[[Res publica|Res Publica]] Romanorum'') a fost [[Guvern|guvernarea]] republicană al oraşului Romei şi a teritoriilor sale din [[510 î.Hr.]] până la instaurarea [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], care este plasată uneori în anul [[44 î.Hr.]], anul numirii lui [[Iulius Cezar|Cezar]] ca dictator perpetuu sau, mai comun, [[27 î.Hr.]], anul în care [[Senatul roman]] i-a acordat lui [[Octavian]] titlul de ''August''.
'''[[Republica Romană]]''' ([[latină]]: ''[[Res publica|Res Publica]] Romanorum'') a fost [[Guvern|guvernarea]] republicană al oraşului Romei şi a teritoriilor sale din [[510 î.Hr.]] până la instaurarea [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]], care este plasată uneori în anul [[44 î.Hr.]], anul numirii lui [[Iulius Cezar|Cezar]] ca dictator perpetuu sau, mai comun, [[27 î.Hr.]], anul în care [[Senatul roman]] i-a acordat lui [[Octavian]] titlul de ''August''.



Versiunea de la 26 septembrie 2006 11:19

Republica Romană (latină: Res Publica Romanorum) a fost guvernarea republicană al oraşului Romei şi a teritoriilor sale din 510 î.Hr. până la instaurarea Imperiului Roman, care este plasată uneori în anul 44 î.Hr., anul numirii lui Cezar ca dictator perpetuu sau, mai comun, 27 î.Hr., anul în care Senatul roman i-a acordat lui Octavian titlul de August.

Oraşul Roma stă pe malurile fluviului Tibru, foarte aproape de coasta de vest a Italiei. El marca frontiera de nord în care limba latină era vorbită şi graniţa de sud a Etruriei, teritoriu în care se vorbea limba etruscă.

Prima şi cea mai importantă instituţie a Republicii Romane era Senatul Roman. Întru Senat existau două partide neoficiale: optimates şi populares. Senatul a avut o influenţă majoră, iar prestigiul său s-a format din prisma participării patricienilor bogaţi şi aristocratici şi a plebeilor.