Troscot: Diferență între versiuni
mFără descriere a modificării |
GEO (discuție | contribuții) |
||
Linia 44: | Linia 44: | ||
[[Categorie:Plante medicinale]] |
[[Categorie:Plante medicinale]] |
||
[[Categorie:Polygonaceae]] |
[[Categorie:Polygonaceae]] |
||
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]] |
Versiunea curentă din 17 ianuarie 2024 05:46
Troscot | |
---|---|
Troscot | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Plantae |
Diviziune: | Magnoliophyta |
Clasă: | Magnoliopsida |
Ordin: | Caryophyllales |
Familie: | Polygonaceae |
Specie: | Polygonum |
Nume binomial | |
Polygonum aviculare L | |
Modifică text |
Troscotul (Polygonum aviculare) este o plantă erbacee anuală, din familia Polygonaceae, cunoscută sub mai multe denumiri populare: hericică, iarba găinilor, târșoacă, troscovă, troscoțel.[1]
Descriere
[modificare | modificare sursă]Plantă erbacee cu tulpina de obicei întinsă pe pământ sau ascendentă, cu frunze mici, eliptice și flori hermafrodite de culoare alb-roz sau verzui. Rădăcina este pivotantă iar fructul o achenea. Este răspândită în toate zonele țării, în locuri cultivate sau necultivate, la marginea drumurilor, a șanțurilor și în locuri virane. Înflorește din mai și până în septembrie.[2]
În scopuri medicinale se recoltează părțile aeriene, prin smulgerea plantei și îndepărtarea rădăcinilor și a părților inferioare, lemnificate.[3]
Componenți principali
[modificare | modificare sursă]Flavonoide (aviculoarozida), rezine, ceruri, vitamina C, grăsimi, zaharuri, mucilagii, ulei volatil, tanin și substanțe minerale bogate în acid salicilic liber și combinat.[1]
Proprietăți
[modificare | modificare sursă]- - astringent
- - antidiareic
- - diuretic
- - hipotensiv și mineralizant
Indicații
[modificare | modificare sursă]Intern tonifiant și astringent în combaterea diareei; remineralizant la anemici și convalescenți; în reumatism, gută, boli de plămâni, ca adjuvant.
Extern ajută la cicatrizarea rănilor, în boli contra reumatismului și în vindecarea hemoroizilor.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]