Cerghid, Mureș: Diferență între versiuni
m Robot: Înlocuit categoria Localități urbane în județul Mureș cu Localități urbane din județul Mureș |
|||
Linia 23: | Linia 23: | ||
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Groß-Schergid}}) este o localitate componentă a [[Ungheni, Mureș|orașului Ungheni]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. Se află 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori. |
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Groß-Schergid}}) este o localitate componentă a [[Ungheni, Mureș|orașului Ungheni]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. Se află 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori. |
||
== |
== Istoric == |
||
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc<ref>necesită citare</ref>. |
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc<ref>necesită citare</ref>. |
||
Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea a apărut sub numele de „''Nagy Cserget''”. |
|||
În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri. |
În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri. |
Versiunea de la 1 martie 2022 22:57
Cerghid | |
— localitate componentă[*] — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 46°24′52″N 24°26′45″E / 46.41444°N 24.44583°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Mureș |
Oraș | Ungheni |
SIRUTA | 119910 |
Populație (2021) | |
- Total | 408 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 547606 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Cerghid (în maghiară Nagycserged, colocvial Cserged, în germană Groß-Schergid) este o localitate componentă a orașului Ungheni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află 20 km de la Târgu Mureș, pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori.
Istoric
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a abației benedictine de la Cluj-Mănăștur.[1] În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea capitulară a Episcopiei de Alba Iulia.[2] După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc[3].
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea a apărut sub numele de „Nagy Cserget”.
În timpul celui de-al doilea război mondial s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri.
Demografie
În anul 1930 avea 881 de locuitori, dintre care 787 români, 45 maghiari, 34 țigani și 15 evrei.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 409 ortodocși, 407 greco-catolici, 33 reformați, 15 mozaici, 11 romano-catolici și 6 adventiști.[5]
Obiective memoriale
Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cadrul cimitirului din localitate. În această parcelă sunt înhumați 60 de eroi cunoscuți și 19 eroi necunoscuți, în morminte comune.
Personalități
- Gheorghe Maior, unul dintre reprezentanții acestor locuri la Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia.
- Vasile Dragoș, istoric.
- Ioan Samarghitan, preot.
Note
- ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.
- ^ Otto Mittelstraß, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München 1961, pag. 82.
- ^ necesită citare
- ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 292.
- ^ Idem, pag. 667.
|