Sari la conținut

Cerghid, Mureș: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m Robot: Înlocuit categoria Localități urbane în județul Mureș cu Localități urbane din județul Mureș
Linia 23: Linia 23:
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Groß-Schergid}}) este o localitate componentă a [[Ungheni, Mureș|orașului Ungheni]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. Se află 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori.
'''Cerghid''' (în {{hu|Nagycserged}}, colocvial ''Cserged'', în {{de|Groß-Schergid}}) este o localitate componentă a [[Ungheni, Mureș|orașului Ungheni]] din [[județul Mureș]], [[Transilvania]], [[România]]. Se află 20 km de la [[Târgu Mureș]], pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori.


== Istorie ==
== Istoric ==

În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc<ref>necesită citare</ref>.
În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a [[abația de la Cluj-Mănăștur|abației benedictine de la Cluj-Mănăștur]].<ref>Heinz Heltmann, Gustav Servatius, ''Reiseführer Siebenbürgen'', Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.</ref> În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea [[capitul]]ară a [[Arhidieceza de Alba Iulia|Episcopiei de Alba Iulia]].<ref>Otto Mittelstraß, ''Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter'', München 1961, pag. 82.</ref> După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc<ref>necesită citare</ref>.

Pe [[Harta Iosefină]] a [[Principatul Transilvaniei|Transilvaniei]] din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea a apărut sub numele de „''Nagy Cserget''”.


În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri.
În timpul celui [[Al Doilea Război Mondial|de-al doilea război mondial]] s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri.

Versiunea de la 1 martie 2022 22:57

Cerghid
—  localitate componentă[*]  —
Cerghid se află în România
Cerghid
Cerghid
Cerghid (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°24′52″N 24°26′45″E ({{PAGENAME}}) / 46.41444°N 24.44583°E

Țară România
Județ Mureș
Oraș Ungheni

SIRUTA119910

Populație (2021)
 - Total408 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547606

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Cerghid pe Harta Iozefină

Cerghid (în maghiară Nagycserged, colocvial Cserged, în germană Groß-Schergid) este o localitate componentă a orașului Ungheni din județul Mureș, Transilvania, România. Se află 20 km de la Târgu Mureș, pe drumul județean DJ 151B. Cerghidul este așezat între dealuri și are puțin peste 500 de locuitori.

Istoric

În Evul Mediu a fost sat maghiar, posesiune a abației benedictine de la Cluj-Mănăștur.[1] În secolul al XIV-lea a trecut în proprietatea capitulară a Episcopiei de Alba Iulia.[2] După pustiirile din secolul al XV-lea a devenit sat cnezial românesc[3].

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 142), localitatea a apărut sub numele de „Nagy Cserget”.

În timpul celui de-al doilea război mondial s-au purtat grele lupte pe aceste locuri, și de aici este numărul mare de morminte ale eroilor din acele vremuri.

Demografie

În anul 1930 avea 881 de locuitori, dintre care 787 români, 45 maghiari, 34 țigani și 15 evrei.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 409 ortodocși, 407 greco-catolici, 33 reformați, 15 mozaici, 11 romano-catolici și 6 adventiști.[5]

Obiective memoriale

Parcela Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în cadrul cimitirului din localitate. În această parcelă sunt înhumați 60 de eroi cunoscuți și 19 eroi necunoscuți, în morminte comune.

Personalități

Note

  1. ^ Heinz Heltmann, Gustav Servatius, Reiseführer Siebenbürgen, Thaur bei Innsbruck 1993, pag. 108.
  2. ^ Otto Mittelstraß, Beiträge zur Siedlungsgeschichte Siebenbürgens im Mittelalter, München 1961, pag. 82.
  3. ^ necesită citare
  4. ^ Recensământul populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 292.
  5. ^ Idem, pag. 667.