Apollo: Diferență între versiuni

← Diferența anterioară Diferența următoare →

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea de la 17 mai 2021 08:30

Pentru alte sensuri, vedeți Apollo (dezambiguizare).

Apollo
Zeu al artelor și al luminii

Apollo Belvedere, circa 120-140 d.Hr.
Civilizația	greacă
Simboluri	arcul, lira și laurul
Urmași	Asclepios, Troilus, Aristaeus, Orpheus
Tată	Zeus
Mamă	Leto
Bunic	Cronos Coeus^[1]
Frați	Artemis
Modifică date / text

Apollo sau Apolo (greacă veche: Ἀπόλλων, Apollōn; latină Apollō) este, în mitologia greacă și în mitologia romană, zeul zilei, al luminii și al artelor, al profeției, protector al poeziei și al muzicii, conducătorul corului muzelor, personificare a Soarelui. Era numit și Phoebus-Apollo.

Etimologie

Caracterizare

Epitete

Phoebus (Φοῖβος), însemând "luminos", cel mai folosit epitet al lui Apolo;
Delius (Δήλιος) - "din Delos", locul de naștere al lui Apolo și al Artemisei;
Sauroctunos, epitet ce face referire la uciderea Pythonului;
Acestor (Ἀκέστωρ) - "vindecător";
Nomius - "pastoral";

Atribute

Apollo este reprezentat ca un tânăr atletic cu părul lung. El cântă la liră, intrument făurit de zeul Hermes. Printre simbolurile sale se numără arcul cu săgeți, dafinul, Pythonul și lira. Alături de sora sa Artemis, cei doi înfățișează cuplul Soare-Lună. Apollon este fondatorul Oracolului din Delfi.

Mitologie

Naștere

Era fiul lui Zeus și al lui Leto. Pentru că Hera, din gelozie, îi refuzase lui Leto un loc unde să poată naște, Poseidon a scos la iveală, din valurile mării, insula Delos. Acolo, după nouă zile și nouă nopți de chinuri, Leto a adus pe lume doi gemeni: pe Apollo și pe Artemis.

Povestea lui Niobe

Niobe era regina Tebei și prima femeie muritoare iubită de Zeus. Avea paisprezece copii, șapte fete și șapte băieți. Tocmai din acest motiv, îi reproșează Latonei că nu ar trebui să fie cinstită, fiindcă aceasta are doar doi copii. Ofensați, Artemis și Apolo se răzbună pe regină omorându-i copiii. Artemis săgetează fetele iar Apolo băieții. La final îi cruță doar pe doi dintre aceștia. Din cauza durerii materne, Niobe se preface în stâncă.

Oracolul din Delfi

Crescând miraculos de repede, la numai câteva zile după naștere, Apollo, al cărui arc și ale cărui săgeți deveniseră temute, a plecat la Delphi, unde a ucis șarpele Python, odinioară pus de Hera să o urmărească pe Leto și care ulterior devenise spaima întregului ținut. După aceea, Apollo a înființat acolo propriul său oracol, instaurând totodată și Jocurile Pitice. (Tot de la acest fapt provenea și denumirea purtată de zeu, aceea de Pythius).

Exilul

Un alt episod care i se atribuie era cel al uciderii ciclopilor: fiul lui Apollo, Asclepios, inițiat de centaurul Chiron în tainele medicinei, nu s-a mai mulțumit să vindece, ci a început să-i învie pe cei morți. Acest fapt a atras asupra sa mânia lui Zeus, care l-a omorât cu trăsnetul său.

Îndurerat de pierderea lui și neputând să se răzbune pe Zeus, Apollo i-a pedepsit pentru moartea fiului său pe ciclopi, ucigându-i la rândul său, cu săgețile lui. Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul lui Zeus. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui Admetus.

Daphne

Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe Cirene, Marpessa, Cassandra și uneori chiar tineri ca Hyacinthus și Cyparisus.

Probabil cea mai cunoscută poveste de dragoste a lui Apolo este totuși cea cu Daphne. Leucipus, fiul unui rege, se îndrăgostește de frumoasa fecioară Daphne, dar se decide să nu o curteze în mod deschis pentru că știa că ea evită bărbații. Din pricina aceasta, Leucipus a îmbrăcat haine femeiești și i-a câștigat prietenia.Daphne l-a îndrăgit astfel foarte tare pe prinț. Totuși, Apollo o îndrăgea și el pe Daphne și de gelozie și furie o face pe Daphne să dorească să se scalde într-un râu alături de "prietena" ei. Leucipus e demascat în acest fel și, simțindu-se înșelată, Daphne poruncește să fie omorât. Apolo încearcă apoi să o cucerească pe nimfă dar ea fuge de el de teamă. Simțind răsuflarea zeului în ceafă, Daphne se roagă tatălui său, râul Peneu, să o scape. Acesta o transformă într-un laur (denumit și dafin). Apolo, văzând transformarea, sărută scoarța rece a copacului și își face o cunună din frunzele de laur pe cap. Această poveste stă la baza încununării pletelor sportivilor sau campionilor cu frunze de dafin.

Cultul lui Apolo

Apollo era zeul invocat în călătorii de cei care navigau pe mare, care proteja orașele și noile construcții. Se spunea că împreună cu Alcathous ar fi ajutat la reconstruirea cetății Megara, care fusese distrusă. În sfârșit, Apollo era considerat ca zeu al luminii (de aici și epitetul de Phoebus) și era identificat adesea cu însuși Soarele. Era serbat în numeroase centre ale lumii grecești: la Delphi, Delos, Claros, Patara etc.

Având, așa cum s-a arătat, un rol preponderent în mitologia greacă, Apollo a fost împrumutat de timpuriu și de alte neamuri. Era, de pildă, onorat de vechii etrusci și mai târziu a fost adoptat și de romani. În cinstea lui s-au instituit la Roma Ludi Apollonares, și tot acolo, pe vremea împăratului Augustus, i se aduceau onoruri deosebite.

Răspândire geografică

Cultele zeilor mitologiei grecești sunt adesea vechi și adevărata lor întindere și popularitate este greu de determinat în zilele de azi. Ce rămâne se bazează pe mărturiile celor care trăiră atunci, printre care geografi și călători precum Strabon și Pausanias, și descoperiri arheologice.

Genealogia lui Apollo

Uranus

Gaia

Testiculele tăiate ale lui Uranus

Clymene^[2]

a^[3]

b^[4]

Atena^[5]

Apollo

Dione

a^[6]

b^[7]

Afrodita

Referințe și note

^ RSKD / Λητώ[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ According to Hesiod's Theogony 507–509, Atlas' mother was the Oceanid Clymene, later accounts have the Oceanid Asia as his mother, see Apollodorus, 1.2.3.
^ According to Homer, Iliad 1.570–579, 14.338, Odyssey 8.312, Hephaestus was apparently the son of Hera and Zeus, see Gantz, p. 74.
^ According to Hesiod, Theogony 927–929, Hephaestus was produced by Hera alone, with no father, see Gantz, p. 74.
^ According to Hesiod's Theogony 886–890, of Zeus' children by his seven wives, Athena was the first to be conceived, but the last to be born; Zeus impregnated Metis then swallowed her, later Zeus himself gave birth to Athena "from his head", see Gantz, pp. 51–52, 83–84.
^ According to Hesiod, Theogony 183–200, Aphrodite was born from Uranus' severed genitals, see Gantz, pp. 99–100.
^ According to Homer, Aphrodite was the daughter of Zeus (Iliad 3.374, 20.105; Odyssey 8.308, 320) and Dione (Iliad 5.370–71), see Gantz, pp. 99–100.

Bibliografie

Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2

Vezi și

Genealogie

Genealogia zeilor în mitologia greacă

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Apollo

Dicționar mitologic
Focul lui Apollo: extraordinarele minuni ale unei zile obișnuite, 4 octombrie 2013, Maria Olaru, Descoperă

[eca2acac095bb307d3f6f61c46faaec0-1] RSKD / Λητώ[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[2] According to Hesiod's Theogony 507–509, Atlas' mother was the Oceanid Clymene, later accounts have the Oceanid Asia as his mother, see Apollodorus, 1.2.3.

[3] According to Homer, Iliad 1.570–579, 14.338, Odyssey 8.312, Hephaestus was apparently the son of Hera and Zeus, see Gantz, p. 74.

[4] According to Hesiod, Theogony 927–929, Hephaestus was produced by Hera alone, with no father, see Gantz, p. 74.

[5] According to Hesiod's Theogony 886–890, of Zeus' children by his seven wives, Athena was the first to be conceived, but the last to be born; Zeus impregnated Metis then swallowed her, later Zeus himself gave birth to Athena "from his head", see Gantz, pp. 51–52, 83–84.

[6] According to Hesiod, Theogony 183–200, Aphrodite was born from Uranus' severed genitals, see Gantz, pp. 99–100.

[7] According to Homer, Aphrodite was the daughter of Zeus (Iliad 3.374, 20.105; Odyssey 8.308, 320) and Dione (Iliad 5.370–71), see Gantz, pp. 99–100.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

@@ Linia 33: / Linia 33: @@
 [[File:Apollo and the Muses by John Singer Sargent (1921).jpg|miniatura|thumb|right|190px|Apollo și [[Muze|Muzele]] ]]
 [[Fișier:Fresco Apollo citaredo kitharoidos siglo I a. C.- c I BC.jpg|miniatura|thumb|right|210px|Frescă cu Apollo cântând la [[liră (instrument)|liră]] ]]
-Apollo este reprezentat ca un tânăr atletic cu părul lung. El cântă la [[liră (instrument)|liră]], intrument făurit de zeul [[Hermes]]. Printre simbolurile sale se numără [[arc (armă)|arcul]] cu [[săgeată|săgeți]], [[dafin|dafinul]], [[Python|Pythonul]] și lira. Alături de sora sa [[Artemis]], cei doi înfățișează cuplul [[Soare]]-[[Lună]]. Apollon este fondatorul [[Oracolul din Delfi|Oracolului din Delfi]].
+Apollo este reprezentat ca un tânăr atletic cu părul lung. El cântă la [[liră (instrument)|liră]], intrument făurit de zeul [[Hermes]]. Printre simbolurile sale se numără [[arc (armă)|arcul]] cu [[săgeată|săgeți]], [[dafin|dafinul]], Pythonul și lira. Alături de sora sa [[Artemis]], cei doi înfățișează cuplul [[Soare]]-[[Lună]]. Apollon este fondatorul [[Oracolul din Delfi|Oracolului din Delfi]].
 ==Mitologie==