Alexandru Borza: Diferență între versiuni
m Robot: Înlocuit categoria Academicieni români aleși post-mortem cu Membri post-mortem ai Academiei Române |
Zgaba (discuție | contribuții) mFără descriere a modificării |
||
Linia 45: | Linia 45: | ||
Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea [[Mișcarea de cercetași din România|mișcării de cercetași din România]] și la dezvoltarea organizației [[Cercetașii României]]. |
Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea [[Mișcarea de cercetași din România|mișcării de cercetași din România]] și la dezvoltarea organizației [[Cercetașii României]]. |
||
Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11 |
Un Dicționar [[etnobotanică|etnobotanic]] publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5.000 înregistrate anterior de botanistul [[Zaharia Panțu]]. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949. |
||
Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). |
Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). |
Versiunea de la 11 aprilie 2020 10:20
Alexandru Borza | |||
Alexandru Borza | |||
Date personale | |||
---|---|---|---|
Născut | 21 mai 1887 Alba Iulia, Comitatul Alba de Jos Regatul Ungariei, Austro-Ungaria | ||
Decedat | 3 septembrie 1971, (84 de ani) Cluj, Județul Cluj Republica Socialistă România | ||
Părinți | Ignat Borza, Valeria Borza (născută Rațiu) | ||
Căsătorit cu | Veturia Borza (născută Negruțiu) | ||
Cetățenie | Austro-Ungaria România | ||
Religie | Biserica Română Unită cu Roma | ||
Ocupație | profesor universitar, botanist, preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului | ||
Limbi vorbite | limba română | ||
Activitate | |||
Educație | Seminarul Central Teologic din Budapesta (1904-1908), Facultatea de Științe Naturale si Geografie, Universitatea din Budapesta (1908-1911), doctor "summa cum laude" în Botanică, Universitatea din Budapesta (1913). Studii postdoctorale la Breslau (1913-1914) cu Ferdinand Pax. | ||
Alma mater | Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta | ||
Organizație | Universitatea Babeș-Bolyai Grădina Botanică din Cluj | ||
Reprezentant | 1. A fondat Grădina Botanică din Cluj 2. Membru fondator al Academiei de Științe din România 3. Președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris | ||
Lucrări remarcabile | „Flora și vegetația Văii Sebeșului”, „Dicționar etnobotanic” | ||
Cunoscut pentru | Este considerat a fi întemietorul geobotanicii în România | ||
Partid politic | Partidul Național-Tărănesc | ||
Membru fondator al Academiei de Științe din România | |||
| |||
Modifică date / text |
Alexandru Borza (n. 21 mai 1887, Alba Iulia - d. 3 septembrie 1971, Cluj) a fost botanist, întemeietorul Grǎdinii Botanice din Cluj si al geobotanicii din România, membru (post-mortem) al Academiei Române precum și preot român unit (greco-catolic), protopop onorar al Clujului.
Tinerețea
S-a născut la Alba Iulia. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară, în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Ignat Borza s-a nǎscut satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia autoritățile române i-au dat numele - în cinstea sa - de „Borzești”. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda.
Urmează Seminarul Central Catolic din Budapesta (1904-1908) și apoi, din 1908, Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911 și doctoratul în științe naturale ("summa cum laude") în 1913.
Activitatea
Profesor
A fost pînă în 1919 profesor de științe naturale la Liceul de Băieți din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947).
Om de știință
La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic.
Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, avându-l alături pe Emil Racoviță
Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.
Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5.000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.
Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României.
A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine.
A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.[1]
În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914).
Activitatea politică
Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la Alba Iulia la votarea unirii Transilvaniei cu România.
A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.[2]
Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene.
Opere
- Alexandru Borza - Flora și vegetația Văii Sebeșului (Editura Academiei, București, 1959);
- Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu - Introducere în studiul covorului vegetal (Editura Academiei, București, 1965);
- Alexandru Borza - Dicționar etnobotanic (Editura Academiei, București, 1968);
- Alexandru Borza - Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (Editura Sport-Turism, București, 1987).
Distincții și aprecieri
În 1954 a fost ales președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Vezi și
Referințe
- ^ Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p. 4
- ^ Istoria primelor fotografii ale Unirii, digi24.ro, 1 decembrie 2014.
Legături externe
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
- Cine a fost Charles Darwin al României, 13 ianuarie 2011, Claudiu Padurean, România liberă
- Savanți uitați pe nedrept: naturalistul Alexandru Borza a făcut cunoscută școala botanică românească în toată lumea, 4 aprilie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
Bibliografie
- I. Resmeriță, Alexandru Borza: biolog român, ctitor al Grădinii Botanice din Cluj, Editura Litera, București, 1976
- Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967
Galerie de imagini
-
Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (poarta de acces) -
Grădina Botanică "Alexandru Borza" (clădirea Institutului Botanic) -
Statuia lui Alexandru Borza din Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca -
Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (panou comemorativ) -
Școala de obște din Blaj, placă memorială -
Prof. Alexandru Borza, placa memorială, Școala de Obște din Blaj -
Alexandru Borza, membru al Consiliului Național Român din Blaj, 1918-1919
- Nașteri pe 21 mai
- Nașteri în 1887
- Decese pe 3 septembrie
- Decese în 1971
- Români din Austro-Ungaria
- Români din Transilvania
- Clujeni
- Oameni din Alba Iulia
- Botaniști
- Membri ai Academiei de Științe din România
- Membri post-mortem ai Academiei Române
- Preoți greco-catolici români
- Protopopi români
- Români din secolul al XIX-lea
- Oameni de știință români din secolul al XX-lea
- Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
- Membri ai Marelui Sfat Național Român
- Mișcarea de cercetași din România
- Profesori universitari români