Sari la conținut

Săpânța, Maramureș: Diferență între versiuni

47°58′19″N 23°41′55″E (Săpânța, Maramureș) / 47.97194°N 23.69861°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Etichetă: Eliminare de note de subsol.
Fără descriere a modificării
 
(Nu s-au afișat 48 de versiuni intermediare efectuate de alți 25 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Infocaseta Așezare
{{Infocaseta Așezare
| titlu_atestare = Atestare
| nume = Săpânța
| tip_asezare = Sat
| latd = 47
| tip_subdiviziune = [[Țările lumii|Țară]]
| nume_subdiviziune = {{ROM}}
| tip_subdiviziune1 = [[Județele României|Județ]]
| nume_subdiviziune1 = [[Fișier:Actual Maramures county CoA.png|20px]] [[Județul Maramureș|Maramureș]]
| tip_subdiviziune2 = [[Comunele României|Comună]]
| nume_subdiviziune2 = [[Comuna Săpânța, Maramureș|Săpânța]]
| stemă =
| imagine = Cimitirul Vesel de la Sapanta2.jpg
| imagine_dimensiune = 250px
| imagine_descriere = Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din [[Cimitirul Vesel]]
| descriere_hartă = Săpânța în [[Harta Iosefină]] a [[Comitatul Maramureș|Comitatului Maramureș]], 1782-85
| dimensiune_hartă =
| hartă = Maramure%C5%9F_Josephinische_Landesaufnahme pg33-07.jpg
| județ = Maramureș
| titlu_atestare = Atestare
| atestare =
| suprafață_totală_km2 =
| recensământ = 2007
| populație = 3.195
| densitate =
| latd = 47
| latm = 58
| latm = 58
| lats = 19
| lats = 19
| latNS = N
| latNS = N
| longd = 23
| longd = 23
| longm = 41
| longm = 41
| longs = 55
| longs = 55
| longEV = E
| longEV = E
| pushpin_map = România
| pushpin_map = România
| pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]]
| pushpin_descriere_harta = Localizarea satului pe harta [[România|României]]
| pushpin_map1 = România Maramureș
| pushpin_map1 = România Maramureș
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Maramureș|județului Maramureș]]
| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea satului pe harta [[Județul Maramureș|județului Maramureș]]
| codpoștal = 437305
| codpoștal = 437305
| fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]]
| fus_orar = [[Ora Europei de Est|EET]]
| utc_offset = +2
| utc_offset = +2
| fus_orar_DST = [[EEST]]
| fus_orar_DST = [[EEST]]
| utc_offset_DST = +3
| utc_offset_DST = +3
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref>
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (România)|+40 x59]] <ref>x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă</ref>
| tip-cod-poștal = [[Cod poștal]]
| tip-cod-poștal = [[Cod poștal]]
}}
}}


[[Fișier:Maramureş Josephinische Landesaufnahme pg33-07.jpg|right|thumb|300px|Săpânța în [[Harta Iosefină]] a [[Comitatul Maramureș|Comitatului Maramureșului]], 1782-85]]
'''Săpânța''' este un sat în [[județul Maramureș]], [[Transilvania]], [[România]]. Este reședința [[Comuna Săpânța, Maramureș|comunei '''Săpânța''']]
'''Săpânța''' este satul de reședință al [[Comuna Săpânța, Maramureș|comunei cu același nume]] din [[județul Maramureș]], [[Transilvania]], [[România]].


== Evenimente ==
== Istoric ==
Prima atestare documentară: [[1373]] (Zapancha). <ref> [[Coriolan Suciu]], Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968. </ref><ref>{{cite web|url=https://biblioteca-digitala.ro/reviste/carte/SUCIU-CORIOLAN_Dictionar-istoric-localitatilor-Transilvania_vol-I_a-n__1966.pdf|title=SUCIU-CORIOLAN DICTIONAR ISTORIC AL LOCALITĂTILOR DIN TRANSILVANIA VOL. I. A-N|work=biblioteca-digitala.ro|publisher=Biblioteca Digitală a României|access-date=July 7, 2024}}</ref>


== Etimologie ==
PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SĂPÂNȚA
Etimologia numelui localității: din lat. sapinus „brad" (< rad. i.-e. sappus „brad”) + suf. -ț + suf. top. -a. <ref> [[Dorin Ștef]], [https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_etimologic_al_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99 Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș], Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016. </ref> Varianta originala a numelui era cel mai probabil SPERANDA, care sta la baza cuvîntului “speranta”.
EPISCOPIA ORTODOXĂ A MARAMUREȘULUI ȘI SĂTMARULUI
STR. CIMITIRUL VESEL, NR. 772
RO - 437305, MARAMUREȘ
www.sapanta.ro
lutaigrigore@yahoo.com
sapantaortodoxa@yahoo.com
0262-372-127 /0746-999-616

În atenția
Puține locuri din România se bucură de faima mondială pe care o are localitatea Săpânța, județul Maramureș. Această așezare este însăși chintesența Maramureșului istoric, leagăn al civilizației românești, civilizație, care așa cum se prezintă în ținutul maramureșenilor, este admirată și dorită de întreaga lume.
Europa dorește păstrarea originalității și tradiționalității românești. Maramureșul, în acest sens, este o referință, iar localitatea Săpânța este nava amiral, purtătorul de drapel al acestei realități, care a depășit cu mult granițele țării. În Săpânța există Cimitirul Vesel, un fenomen cultural unic planetar. Săpânța reprezintă oaza spiritualității neștirbite în inima Europei, fața autentică a României, fața senină, „surâsul în fața morții”, citându-l pe marele scriitor român, Constantin Noica.
În mijlocul acestui cimitir se află BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ. În urmă cu trei ani a început un amplu proces de reabilitare, restaurare si consolidare integrală a Bisericii. Demararea lucrărilor s-a făcut prin consolidarea subterană a bisericii, constând în turnarea a 16 stâlpi/contraforturi uniți prin grinzi de beton.
BISERICA CIMITIRULUI VESEL va fi o lucrare de artă și arhitectură, unică în România, datorită existenței unui acoperiș cu țiglă, asemeni mănăstirii Sf. Ioan de la Suceava, având în componență modele colorate și fiind în concordanță cu Cimitirul Vesel. Ceea ce îi conferă unicitate, de asemenea, este existența unui turn în stil maramureșean cu multe elemente din stejar, piatră de Săpânța,mozaic venetian și cărămidă aparentă. Un alt element de unicitate îl vor constitui consolele sculptate din stejar, de către meșteri, fiind situate la baza acoperișului. Unicitatea mai este conferită și de către pereții exteriori, care vor fi acoperiți cu piatră cioplita de cariera si caramidă aparentă. Un loc aparte îl va ocupa mozaicul care va broda partea exterioară a Bisericii. Interiorul va fi pictat în stil maramureșean, asemeni picturilor din vechile biserici de lemn ortodoxe maramureșene, iar mobilierul va fi sculptat din stejar, vitraliile întregind capodopera arhitecturală a Bisericii.
În acest sens, Vă adresăm respectuos rugămintea de a aloca fondurile necesare conservării acestei rezervații a spiritului. Menționăm faptul că, Biserica din localitatea Săpânța, Maramureș, va fi o expresie desăvârșită a geniului popular românesc.
Specificăm, așadar suma de care avem nevoie pentru finalizarea acestei capodopere arhitecturale, și anume: 3717102 lei (deviz lucrări). Din totalul acestei sume Vă rugăm să ne alocați 1 000000 lei, mulțumindu-vă pentru ajutorul acordat, ajutor pe care cu certitudine îl vom întoarce în timp, în fata istoriei unei noi Românii aflată încă în chinurile nașterii!
În speranța acordării sprijinului solicitat, Comunitatea ortodoxă din Săpânța, reprezentată de către Preotul Paroh, Grigore Luțai, Vă mulțumim anticipat!
Datele de contact, care vor facilita acest demers, sunt următoarele:
IBAN: RO 13RNCB0185011251530001
Cu deosebită considerație,
Grigore Luțai
19.06.2013 Săpânța Preot Paroh Grigore Lutai , Săpânța


== Demografie ==
== Demografie ==
La recensământul din [[1930]] au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.<ref>Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 276.</ref> Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.<ref>Idem, pag. 659.</ref>
La recensământul din [[1930]] au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.<ref>Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 276.</ref> Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.<ref>Idem, pag. 659.</ref><ref>{{cite web|url=https://insse.ro/cms/files/biblioteca/rpl/2023/7_Recensamantul-general-al-populatiei-Romaniei-1930_VOL.7-sumar.pdf|title=RECENSĂMÂNTUL GENERAL AL POLULAȚIEI ROMÂNIEI DIN 29 DECEMVRIE 1930|work=insse.ro|publisher=[[Institutul Național de Statistică]]|access-date=July 7, 2024}}</ref>


La recensământul din [[2002]] din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni.
La recensământul din [[2002]] din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni.
Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.
Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.

===Comunitatea evreiască locală===
[[File:Chakal Yitzchak Spinka 2.jpg|thumb|[[Isaac Weiss]], [[Rebbe]] de Spinka]]
Înainte de [[al doilea război mondial]], în Săpânța locuia o importantă comunitate evreiască. Aici a luat naștere dinastia [[Hasidism în perimetrul românesc|hasidică]] Spinka. În al doilea război mondial, evreii din sat au fost deportați (inclusiv rabinul Isaac Weiss) de către autoritățile [[Ungaria Horthystă|horthyste]] la Auschwitz, unde majoritatea au fost uciși. Supraviețuitorii au fost prigoniți de autoritățile comuniste române, emigrând în [[Israel]] sau în SUA și refondând dinastia.

[[File:2בית המדרש ספינקא בירושלים.jpg|thumb|Sinagoga Spinka din [[Ierusalim]]]]


== Obiective turistice ==
== Obiective turistice ==
* Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - [[Cimitirul Vesel|cimitirul vesel din Săpânța]], operă a meșterului [[Stan Pătraș]] - [[1935]]. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
* Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - [[Cimitirul Vesel|cimitirul vesel din Săpânța]], operă a meșterului [[Stan Pătraș]] - [[1935]]. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
* Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
* Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
* Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.

== Așezământ monahal ==
* [[Mănăstirea Săpânța-Peri|Mănăstirea ortodoxă Peri-Săpânța]], cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.

== Personalități ==
* [[Gyula Hubán]] ([[1857]] - [[1937]]), preot [[greco-catolic]], între 1915-1919 [[protopop]] al [[Vicariatul Greco-Catolic al Ținutului Secuiesc|Vicariatului Greco-Catolic al Ținutului Secuiesc]]


== Note ==
== Note ==
Linia 86: Linia 59:
== Legături externe ==
== Legături externe ==
*[http://www.gandul.info/reportaj/sapanta-cu-gluma-pe-moarte-calcand-253913 Sapanta - cu gluma pe moarte calcand], 18.11.2005, ''Gândul''
*[http://www.gandul.info/reportaj/sapanta-cu-gluma-pe-moarte-calcand-253913 Sapanta - cu gluma pe moarte calcand], 18.11.2005, ''Gândul''
* [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/minunile-de-la-sapanta-103881.html Minunile de la Sapanta], 18 august 2007, Adrian Bucurescu, ''România liberă''
* [http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/minunile-de-la-sapanta-103881.html Minunile de la Sapanta]{{Legătură nefuncțională|date=noiembrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 18 august 2007, Adrian Bucurescu, ''România liberă''
*[http://www.infoest.ro/index.php?pn=2&idn=19323050 Săpânța - o destinatie surpriză], 13-10-2012, ''InfoEST''
*[http://www.infoest.ro/index.php?pn=2&idn=19323050 Săpânța - o destinatie surpriză], 13-10-2012, ''InfoEST''
*[http://teofil-ivanciuc.weebly.com/c259r355i-351i-albume.html Albumul "The Merry Cemetery of Sapanta", Ram Distribution, 2008.]
*http://www.sapantamaramures.ro/atractii-turistice/


== Galerie de imagini ==
== Galerie de imagini ==
<gallery>
<gallery>
Fişier:RO MM Sapanta merry cemetery 1.jpg|<div style="text-align: center;"> Biserica şi [[Cimitirul Vesel]] din Săpânţa</div>
Fișier:Săpânța Panorama.JPG|<div style="text-align:center">Satul</div>
Fișier:RO MM Sapanta merry cemetery 1.jpg|<div style="text-align: center;"> Biserica şi [[Cimitirul Vesel]] din Săpânţa</div>
Fişier:RO MM Sapanta river.jpg|<center>'''Râul Săpânța'''</center>
Fișier:RO MM Sapanta river.jpg|<div style="text-align:center">'''Râul Săpânța'''</div>
Fișier:Magazin obiecte religioase in cimitir Sapanta.JPG|Magazin obiecte religioase in cimitir Sapanta
Fișier:Clopote in cimitirul Sapanta.JPG|Clopote functionale in cimitirul vesel din Sapanta, Maramures.
Fișier:Biserica din cimitirul Sapanta.JPG|Biserica in renovare din cimitirul Sapanta
Fișier:Atelierul de cruci vesele din Sapanta.JPG|In incinta curtii casei unde a locuit creatorul cimitirului vesel se afla si atelierul unde acesta producea crucile.
Fișier:RO MM Sapanta town hall.jpg|Primăria comunei Săpânța
</gallery>
</gallery>


{{Ciot-ro-mm}}{{Comune-Maramureș}}


[[Categorie:Sate din județul Maramureș|Săpânța, Săpânța]]
{{Ciot-ro-mm}}
[[Categorie:Rezervații naturale|Săpânța, Săpânța]]
{{Comune-Maramureș}}

[[Categorie:Localități în județul Maramureș]]
[[Categorie:Rezervații naturale]]

Versiunea curentă din 7 iulie 2024 16:30

Săpânța
—  sat și reședință de comună  —

Săpânța se află în România
Săpânța
Săpânța
Săpânța (România)
Localizarea satului pe harta României
Săpânța se află în Județul Maramureș
Săpânța
Săpânța
Săpânța (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°58′19″N 23°41′55″E ({{PAGENAME}}) / 47.97194°N 23.69861°E

Țară România
Județ Maramureș
ComunăSăpânța

SIRUTA108954

Populație (2021)
 - Total3.031 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437305
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Săpânța în Harta Iosefină a Comitatului Maramureșului, 1782-85

Săpânța este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Prima atestare documentară: 1373 (Zapancha). [2][3]

Etimologia numelui localității: din lat. sapinus „brad" (< rad. i.-e. sappus „brad”) + suf. -ț + suf. top. -a. [4] Varianta originala a numelui era cel mai probabil SPERANDA, care sta la baza cuvîntului “speranta”.

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.[5] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.[6][7]

La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni. Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.

Comunitatea evreiască locală

[modificare | modificare sursă]
Isaac Weiss, Rebbe de Spinka

Înainte de al doilea război mondial, în Săpânța locuia o importantă comunitate evreiască. Aici a luat naștere dinastia hasidică Spinka. În al doilea război mondial, evreii din sat au fost deportați (inclusiv rabinul Isaac Weiss) de către autoritățile horthyste la Auschwitz, unde majoritatea au fost uciși. Supraviețuitorii au fost prigoniți de autoritățile comuniste române, emigrând în Israel sau în SUA și refondând dinastia.

Sinagoga Spinka din Ierusalim

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș - 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
  • Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
  • Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.

Așezământ monahal

[modificare | modificare sursă]

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  3. ^ „SUCIU-CORIOLAN DICTIONAR ISTORIC AL LOCALITĂTILOR DIN TRANSILVANIA VOL. I. A-N” (PDF). biblioteca-digitala.ro. Biblioteca Digitală a României. Accesat în . 
  4. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  5. ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 276.
  6. ^ Idem, pag. 659.
  7. ^ „RECENSĂMÂNTUL GENERAL AL POLULAȚIEI ROMÂNIEI DIN 29 DECEMVRIE 1930” (PDF). insse.ro. Institutul Național de Statistică. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.