Sari la conținut

Comuna Brețcu, Covasna: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Eliminare din infocasetă parametri migrați la Wikidata sau fără valoare, revizitat introducere standard și secțiune de administrație. Greșit? Raportați aici.
 
(Nu s-au afișat 26 de versiuni intermediare efectuate de alți 10 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Casetă comune România
{{expert|date=aprilie 2021}}{{Casetă comune România
| hartă = Bretcu jud Covasna.jpg
| hartă = Bretcu jud Covasna.svg
| an = 1426
| an = 1426
| suprafață = 116,03
| suprafață = 116,03
| recensământ = [[Recensământul populației din 2011 (România)|2011]]
| populație) = 3.510
| populație) = 3.510
| densitate = 33,82
| densitate = 33,82
⚫
}}'''Brețcu''' ({{hu|Bereck}}) este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Covasna]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Brețcu, Covasna|Brețcu]] (reședința), [[Mărtănuș, Covasna|Mărtănuș]] și [[Oituz, Covasna|Oituz]].
| populație = {{decrease}} 3550
| siruta = 64096
| populație_note_subsol = <ref name="kia.hu"/><ref name="insse_2011_nat"/>
⚫
}}'''Brețcu''' ({{hu|Bereck}}) este o [[Comunele României|comună]] în [[județul Covasna]], [[Transilvania]], [[România]], formată din satele [[Brețcu, Covasna|Brețcu]] (reședința), [[Mărtănuș, Covasna|Mărtănuș]] și [[Oituz, Covasna|Oituz]]. Localitatea a fost atestată documentar începând cu anul 1426 sub diverse nume: Bereczk (1476), Breczko (1482-1496), Bretzku (1787 și 1850), Bereck (1854).


== Istoric ==
La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de Emil Panaitescu. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru.
Breucii (în greacă Βρεῦκοι) au fost membrii unui mic trib de [[iliri]] care au migrat în vecinătatea actualului [[Brčko]] din [[Bosnia și Herțegovina]]. După cucerirea romană în secolul I î.Hr., mulți breuci au migrat și s-au stabilit în [[Dacia]], unde o localitate numit Bereck sau Brețcu, un râu ([[râul Brețcu]]) și un munte ([[Munții Brețcului]]) din [[România]] de astăzi au fost numite după ei.<ref>Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára Akadémiai Kiadó, Budapest 1978 ISBN: 963 05 1490 7 103. oldal '''Bereck'''-szócikk</ref>
Ștampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum).
⚫
În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, tigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului.


Localitatea a fost atestată documentar începând cu anul 1426 sub diverse nume: Bereczk (1476), Breczko (1482-1496), Bretzku (1787 și 1850), Bereck (1854).
⚫
G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diploma regelui Sigismund din anul 1426.<ref>G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5</ref><ref>O.G. Lecca, Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei, Bucuresti, Editura Universul, 1937, p.90</ref><ref>Lapedatu, I. Lupas, Realitati istorice in voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului,1938, p.30</ref>


⚫
La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de [[Emil Panaitescu]]. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru. Ștampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită ''Cetatea Lupului'', s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului.
⚫
Conform analizei diplomei din anul [[1426]] făcută de Lisseanu, ''Brețcu'' a fost un cnezat românesc condus de ''Ioan Cneazul (chinezul în originalul tradus de Lisseanu) zis Ungurul și Radul fiul lui Țacu din Brețcu''. Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca satul româneasc Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova.


⚫
G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diploma regelui Sigismund din anul 1426.<ref>G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5</ref>{{sursă mai bună}}<ref>O.G. Lecca, Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei, Bucuresti, Editura Universul, 1937, p.90</ref><ref>Lapedatu, I. Lupas, Realitati istorice in voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului,1938, p.30</ref>
Textul în latinește:

⚫
Nos Sigismundus ... commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis in presentiam fideles nostri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestati, quod in confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam ''villa Valachalis Bereczkfalva'' vocata...<ref>http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf3468.pdf</ref>
⚫
Conform analizei diplomei din anul [[1426]] făcută de Lisseanu{{sursă mai bună}}, ''Brețcu'' a fost un cnezat românesc condus de ''Ioan Cneazul (chinezul în originalul tradus de Lisseanu) zis Ungurul și Radul fiul lui Țacu din Brețcu''. Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca satul româneasc Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova.

⚫
Textul în [[limba latină]]: ''Nos Sigismundus... commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis in presentiam fideles nostri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestati, quod in confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam villa Valachalis Bereczkfalva vocata...''<ref>http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf3468.pdf</ref>


== Demografie ==
== Demografie ==
Linia 26: Linia 24:
|thumb=left
|thumb=left
|caption=Componența etnică a comunei Brețcu
|caption=Componența etnică a comunei Brețcu
|label1=Români|value1=22.9|color1=#8080ff
|label1=Maghiari|value1=73.24|color1=#80ff80
|label2=Maghiari|value2=71.46|color2=#80ff80
|label2=Români|value2=23.28|color2=#8080ff
|label3=Romi|value3=2.25|color3=#80ffff
|label3=Alte etnii|value3=0.22|color3=#555555
|label4=Ceangăi|value4=1.04|color4=#ff55ff
|label4=Necunoscută|value4=3.26|color4=#9f9f9f}}{{Pie chart
⚫
|label5=Necunoscută|value5=2.33|color5=#9f9f9f
⚫
|label6=Altă etnie|value6=0.0|color6=#555555}}
{{Pie chart
|thumb=left
|thumb=left
⚫
|style=clear:none;
|caption=Componența confesională a comunei Brețcu
|caption=Componența confesională a comunei Brețcu
⚫
|style=clear: none;
⚫
|label1=Ortodocși|value1=20.5|color1=#8080ff
|label2=Romano-catolici|value2=73.63|color2=#ffff80
|label1=Romano-catolici|value1=72.8|color1=#ffff80
⚫
|label2=Ortodocși|value2=19.76|color2=#8080ff
|label3=Reformați|value3=2.08|color3=#80ff80
|label3=Reformați|value3=1.76|color3=#80ff80
|label4=Necunoscută|value4=2.36|color4=#c0c0c0
|label5=Altă religie|value5=1.4|color5=#9f9f9f}}
|label4=Penticostali|value4=1.4|color4=#80ffff
⚫
|label5=Alte religii|value5=0.77|color5=#555555
⚫
|label6=Necunoscută|value6=3.51|color6=#9f9f9f}}
</div>
</div>
Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat în 2011]], populația comunei Brețcu se ridică la {{formatnum:3550}} de&nbsp;locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră {{formatnum:3908}}&nbsp;locuitori.<ref name="kia.hu">{{cite web|url=http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip|title=Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii|publisher=Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație)|accessdate=2013-08-06}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[Maghiarii din România|maghiari]] (71,46%). Principalele minorități sunt cele de [[români]] (22,9%), [[Romii din România|romi]] (2,25%) și [[Ceangăii din România|ceangăi]] (1,04%). Pentru 2,34% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.<ref name="insse_2011_nat">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls|title=Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref>
Conform [[Recensământul Populației și Locuințelor 2021 (România)|recensământului efectuat în 2021]], populația comunei Brețcu se ridică la 3.132 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământul anterior din 2011]], când fuseseră înregistrați 3.550 de locuitori.<ref name="insse_2011_nat">{{Citat recensământ România 2011|tabel=8}}</ref> Majoritatea locuitorilor sunt [[Maghiarii din România|maghiari]] (73,24%), cu o minoritate de [[români]] (23,28%), iar pentru 3,26% nu se cunoaște apartenența etnică.<ref name="insse_2021_etn">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.2.2}}</ref> Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (72,8%), cu minorități de [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (19,76%), [[Biserica Reformată din România|reformați]] (1,76%) și [[Cultul Creștin Penticostal din România|penticostali]] (1,4%), iar pentru 3,51% nu se cunoaște apartenența confesională.<ref name="insse_2021_rel">{{Citat recensământ România 2021|tabel=2.4.2}}</ref>
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Romano-Catolică din România|romano-catolici]] (73,63%), dar există și minorități de [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (20,51%) și [[Biserica Reformată din România|reformați]] (2,08%). Pentru 2,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.<ref name="insse_2011_rel">Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: {{Citat web|url=http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls|title=Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune|publisher=[[Institutul Național de Statistică]] din România|accessdate=2013-08-05|date=iulie 2013}}</ref>


<br clear="left"/>
{{clear|left}}
== Politică și administrație ==
== Politică și administrație ==
<!-- secțiune administrație -->Comuna Brețcu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, a fost ales în {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=http://www.2016bec.ro/wp-content/uploads/2016/06/Export_mandate-2.xlsx|format=XLSX|titlu=Lista competitorilor care au obținut mandate|publisher=Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->
<!-- secțiune administrație -->Comuna Brețcu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6}}, de la {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|P102}}, este în funcție din {{Date înlănțuite de la Wikidata|P6|_P580}}. Începând cu [[Alegeri locale în România, 2020|alegerile locale din 2020]], consiliul local are următoarea componență pe partide politice:<ref>{{Citat web|url=https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/data/json/sicpv/pv/pv_cv_final.json|format=Json|titlu=Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020 |publisher=Autoritatea Electorală Permanentă|accessdate=2020-11-02}}</ref><!--sfârșit secțiune administrație-->

{{Componență politică
{{Componență politică
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
| eticheta_compoziție = Componența Consiliului
Linia 55: Linia 49:
| nume_complet1 = Uniunea Democrată Maghiară din România
| nume_complet1 = Uniunea Democrată Maghiară din România
| mandate1 = 10
| mandate1 = 10
| nume_scurt2 = IND
| nume_scurt2 = PSD
| nume_complet2 = Candidat independent
| nume_complet2 = Partidul Social Democrat
| mandate2 = 1
| mandate2 = 2
| nume_scurt3 = PSD
| nume_scurt3 = Neculae Marian
| nume_complet3 = Partidul Social Democrat
| nume_complet3 = Neculae Marian
| mandate3 = 1
| mandate3 = 1
| nume_scurt4 = IND
| nume_complet4 = Candidat independent
| mandate4 = 1
}}
}}
== Note ==
== Note ==
<references />
{{Listănote}}
{{Commons|Category:Brețcu, Covasna}}
[[Fișier:Castrul roman Angustia.jpg|thumb|left|Castrul roman Angustia|Poziția castrului roman din Breţcu]]
== Vezi și ==
== Vezi și ==
* [[Castrul roman Angustia]]
* [[Castrul roman Angustia]]
* [[Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș]]
⚫
* http://www.milisoft.ro/doc/Limba/Carte_Veche/%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29/.%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29.pdf
* [[Biserica Sfântul Nicolae din Brețcu]]
* [[Oituz - Ojdula]] (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană [[Natura 2000]] în România).
⚫
*http://www.milisoft.ro/doc/Limba/Carte_Veche/%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29/.%5B1937%5D%20Dictionar%20istoric,%20arheologic%20si%20geografic%20al%20Romaniei%20%28O.G.Lecca%29.pdf
* http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/anuarulinstitutuluideistorienationala/1936-1938/BCUCLUJ_FP_BALP_42_1936_1938_007_001.pdf
* http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/anuarulinstitutuluideistorienationala/1936-1938/BCUCLUJ_FP_BALP_42_1936_1938_007_001.pdf

== Imagini ==
<gallery mode="packed" heights="145px">
File:RO CV Biserica reformata din Bretcu.jpg|<div style="text-align:center">Biserica romano-catolică ([[1802]])</div>
File:RO CV Bretcu 4.jpg|<center>Biserica romano-catolică (nava spre altar)</center>
File:Bretcu city hall.jpg|<div style="text-align:center">Primăria comunei</div>
File:Bretcu RegioCalatori.jpg|<div style="text-align:center">Gara</div>
File:RO BV Biserica Sfantul Nicolae din Bretcu (1).jpg|<div style="text-align:center">Biserica „[[Sfântul Ierarh Nicolae]]” (monument istoric)</div>
File:RO BV Biserica Sfantul Nicolae din Bretcu (57).jpg|<div style="text-align:center">Biserica „[[Sfântul Ierarh Nicolae]]” (monument istoric)</div>
File:RO CV Oituz 1.jpg|<div style="text-align:center">Oituz</div>
File:RO CV Oituz 2.jpg|<div style="text-align:center">Biserica romano-catolică „Sf. Fabian și Sebastian” (1890)</div>
File:RO CV Martanus (1).jpg|<div style="text-align:center">Mărtănuș</div>
File:Biserica ortodoxa din Martanus (6).jpg|<div style="text-align:center">Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)</div>
File:RO CV Biserica Adormirea Maicii Domnului din Martanus (21).jpg|<div style="text-align:center">Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)</div>
</gallery>




{{Casete de navigare
{{Casete de navigare
Linia 80: Linia 91:
}}
}}


[[Categorie:Comune în județul Covasna|Bretțcu]]
[[Categorie:Comune din județul Covasna|Brețcu]]

Versiunea curentă din 21 iunie 2024 16:15

Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu.
Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!
Brețcu
Bereck
—  comună  —
Statuia lui Gábor Áron
Statuia lui Gábor Áron
Stemă
Stemă
Map
Brețcu (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 46°03′N 26°18′E ({{PAGENAME}}) / 46.05°N 26.3°E
Țară România
Județ Covasna
SIRUTA64096
Atestare documentară1426
ReședințăBrețcu
Componență
Brețcu
Mărtănuș
Oituz
Guvernare
 - primar al comunei Brețcu[*]​Zoltán Dimény[*]​[1][2] (UDMR, )
Suprafață
 - Total116,03 km²
Populație (2021)
 - Total3.132 locuitori
 - Densitate33,82 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal527060
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Brețcu (maghiară Bereck) este o comună în județul Covasna, Transilvania, România, formată din satele Brețcu (reședința), Mărtănuș și Oituz.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Breucii (în greacă Βρεῦκοι) au fost membrii unui mic trib de iliri care au migrat în vecinătatea actualului Brčko din Bosnia și Herțegovina. După cucerirea romană în secolul I î.Hr., mulți breuci au migrat și s-au stabilit în Dacia, unde o localitate numit Bereck sau Brețcu, un râu (râul Brețcu) și un munte (Munții Brețcului) din România de astăzi au fost numite după ei.[3]

Localitatea a fost atestată documentar începând cu anul 1426 sub diverse nume: Bereczk (1476), Breczko (1482-1496), Bretzku (1787 și 1850), Bereck (1854).

La Brețcu, primele cercetări arheologice sistematice au fost întreprinse numai între anii 1925-1926 de Emil Panaitescu. În această perioadă au fost descoperite termele castrului aflate la 100 m de castru. Ștampilele de pe cărămizi aflate în castru și la terme aparțin unităților militare COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită Cetatea Lupului, s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului.

G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diploma regelui Sigismund din anul 1426.[4][necesită sursă mai bună][5][6]

Conform analizei diplomei din anul 1426 făcută de Lisseanu[necesită sursă mai bună], Brețcu a fost un cnezat românesc condus de Ioan Cneazul (chinezul în originalul tradus de Lisseanu) zis Ungurul și Radul fiul lui Țacu din Brețcu. Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite ca satul româneasc Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontiera Transilvaniei dinspre Moldova.

Textul în limba latină: Nos Sigismundus... commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis in presentiam fideles nostri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestati, quod in confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam villa Valachalis Bereczkfalva vocata...[7]

Demografie

[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Brețcu

     Maghiari (73,24%)

     Români (23,28%)

     Alte etnii (0,22%)

     Necunoscută (3,26%)


Componența confesională a comunei Brețcu

     Romano-catolici (72,8%)

     Ortodocși (19,76%)

     Reformați (1,76%)

     Penticostali (1,4%)

     Alte religii (0,77%)

     Necunoscută (3,51%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Brețcu se ridică la 3.132 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.550 de locuitori.[8] Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (73,24%), cu o minoritate de români (23,28%), iar pentru 3,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[9] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (72,8%), cu minorități de ortodocși (19,76%), reformați (1,76%) și penticostali (1,4%), iar pentru 3,51% nu se cunoaște apartenența confesională.[10]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Brețcu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Zoltán Dimény[*]​, de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Democrată Maghiară din România10          
Partidul Social Democrat2          
Neculae Marian1          

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Kiss Lajos: Földrajzi nevek etimológiai szótára Akadémiai Kiadó, Budapest 1978 ISBN: 963 05 1490 7 103. oldal Bereck-szócikk
  4. ^ G. Popa Lisseanu, Originea secuilor si secuizarea romanilor Ed. Pur Si Simplu, Bucuresti, 2003, p.69, ISBN 973-86261-4-5
  5. ^ O.G. Lecca, Dictionar istoric, arheologic si geografic al Romaniei, Bucuresti, Editura Universul, 1937, p.90
  6. ^ Lapedatu, I. Lupas, Realitati istorice in voevodatul Transilvaniei, Anuarul Institutului de Istorie Nationala, Monitorul Oficial si Imprimeriile Statului,1938, p.30
  7. ^ http://adatbank.transindex.ro/html/alcim_pdf3468.pdf
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  10. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Brețcu, Covasna

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica romano-catolică (1802)
    Biserica romano-catolică (1802)
  • Biserica romano-catolică (nava spre altar)
    Biserica romano-catolică (nava spre altar)
  • Primăria comunei
    Primăria comunei
  • Gara
    Gara
  • Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
    Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
  • Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
    Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (monument istoric)
  • Oituz
    Oituz
  • Biserica romano-catolică „Sf. Fabian și Sebastian” (1890)
    Biserica romano-catolică „Sf. Fabian și Sebastian” (1890)
  • Mărtănuș
    Mărtănuș
  • Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)
    Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)
  • Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)
    Biserica Adormirea Maicii Domnului din Mărtănuș (monument istoric)



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Brețcu,_Covasna&oldid=16342865