Sari la conținut

Alexandru Borza: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Victor Blacus (discuție | contribuții)
post-mortem
m Modicări minore asupra textului și Hyperlinkuri.
 
(Nu s-au afișat 32 de versiuni intermediare efectuate de alți 22 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{Note de subsol}}
{{pentru|un medic cu acest nume, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia|Alexandru Borza (medic)}}
{{Infocaseta Biografie
{{Infocaseta Biografie
| numele_subiectului = Alexandru Borza
| numele_subiectului = Alexandru Borza
| numele_imaginii = Alexandru Borza.jpg
| numele_imaginii = Alexandru Borza.jpg
| mărimea_imaginii =
| mărimea_imaginii =
| tip_membru= post-mortem
| tip_membru = post-mortem
| descrierea_imaginii = Alexandru Borza
| descrierea_imaginii = Alexandru Borza
| data_nașterii = [[21 mai]] [[1887]]
| data_nașterii = [[21 mai]] [[1887]]
| locul_nașterii = [[Alba Iulia]], [[Comitatul Alba de Jos]] <br />{{border|[[Fișier:Flag of Hungary (1867-1918).svg|20px]]}} [[Regatul Ungariei]], [[Austro-Ungaria]]
| locul_nașterii = [[Alba Iulia]], [[Comitatul Alba de Jos]] <br />{{border|[[Fișier:Flag of Hungary (1867-1918).svg|20px]]}} [[Regatul Ungariei]], [[Austro-Ungaria]]
| data_decesului = [[3 septembrie]] [[1971]], (84 de ani)
| data_decesului = [[3 septembrie]] [[1971]], (84 de ani)
| locul_decesului = [[Cluj]], [[Județul Cluj]]<br />{{border|[[Fișier:Flag of Romania (1965-1989).svg|20px]]}} [[Republica Socialistă România]]
| locul_decesului = [[Cluj]], [[Județul Cluj]]<br />{{border|[[Fișier:Flag of Romania (1965–1989).svg|20px]]}} [[Republica Socialistă România]]
| ocupație = preot [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolic]], [[protopop]] onorar al Clujului și [[botanist]]
| ocupație = profesor universitar, botanist, preot [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolic]], [[protopop]] onorar al Clujului
|lucrări remarcabile = „''Flora și vegetația Văii Sebeșului''”, „''Dicționar etnobotanic''”
| lucrări remarcabile = „''Flora și vegetația Văii Sebeșului''”, „''Dicționar etnobotanic''”
| naționalitate = [[Fișier:Flag of Romania.svg|23px]] [[români|română]]
| naționalitate = [[Fișier:Flag of Romania.svg|23px]] [[români|română]]
| educație = Seminarul Teologic Greco-Catolic din Blaj, [[Universitatea din Budapesta|Facultatea de Științe din Budapesta]]
| educație = Seminarul Central Teologic din Budapesta (1904-1908), Facultatea de Științe Naturale si Geografie, Universitatea din Budapesta (1908-1911), doctor "summa cum laude" în Botanică, Universitatea din Budapesta (1913). Studii postdoctorale la Breslau (1913-1914) cu Ferdinand Pax.
| influențe =
| influențe =
| părinți =
| părinți = Ignat Borza, Valeria Borza (născută Rațiu)
| ani_de_activitate =
| ani_de_activitate =
| partid =
| partid = Partidul Național-Tărănesc
| premii =
| premii =
|reprezentant = 1. A fondat [[Grădina Botanică din Cluj]]<br>2. Membru fondator al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]]<br>3. Președinte de onoare al ''Congresului Internațional de Botanică'' de la [[Paris]]
| reprezentant = 1. A fondat [[Grădina Botanică din Cluj]]<br>2. Membru fondator al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]]<br>3. Președinte de onoare al ''Congresului Internațional de Botanică'' de la [[Paris]]
|cunoscut_pentru = Este considerat a fi întemietorul geobotanicii în [[România]]
| cunoscut_pentru = Este considerat a fi întemietorul geobotanicii în [[România]]
|soție =
| soție = Veturia Borza (născută Negruțiu)
|copii =
| copii =
|module={{Membru Academia de Științe din România| tip_membru = fondator}}
| module = {{Membru Academia de Științe din România| tip_membru = fondator}}
|module2={{Membru Academia Română
| module2 = {{Membru Academia Română| tip_membru = post-mortem}}
| tip_membru = post-mortem}}
}}
}}

'''Alexandru Borza''' (n. [[21 mai]] [[1887]], [[Alba Iulia]] - d. [[3 septembrie]] [[1971]], [[Cluj]]) a fost un preot [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|greco-catolic]], [[protopop]] onorar al Clujului și [[botanist]], întemeietorul [[Geobotanică|geobotanicii]] în [[România]].
'''Alexandru Borza''' ({{Date biografice}}) a fost [[botanist]], întemeietorul [[Grădina Botanică din Cluj|Grǎdinii Botanice din Cluj]] și al [[geobotanică|geobotanicii]] din [[România]], membru (post-mortem) al [[Academia Română|Academiei Române]] precum și preot [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|român unit (greco-catolic)]], [[protopop]] onorar al Clujului. A fost printre primii specialiști europeni care au făcut cercetări sistematice în etnobotanică<ref>{{Citat carte|nume=Cârja|prenume=Cecilia|an=2023|titlu=Universitari și universități în spațiul românesc (sec. XIX-XX), Studii și interpretări|pagină=Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61.|editură=Mega}}</ref>.


== Tinerețea ==
== Tinerețea ==
Alexandru Borza s-a născut la [[Alba Iulia]], într-o familie de români greco-catolici. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în [[armata austro-ungară]] în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Ignat Borza s-a nǎscut în satul [[Borzești, Cluj|Berchiș]] (jud. Cluj), sat căruia autoritățile române i-au dat în anul 1922 numele - în cinstea sa - de „Borzești”. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la [[Turda]].
S-a născut la [[Alba Iulia]].
Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în [[armata austro-ungară]], în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Părinții săi sunt originari din satul [[Borzești, Cluj|Berchiș]] (jud. Cluj), sat căruia - în cinstea familiei Borza - i s-a dat numele de [[Borzești, Cluj|Borzești]]. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la [[Turda]].


Borza a fost îndrăgostit de natură încă din școala primară, această admirație devenind o prezență constantă în viața lui. În 1902, pe când se afla la Roma, a devenit fascinat de vegetația mediteraneană. Ulterior, el și-a susținut examenul de maturitate la Gimnaziul de la [[Alba Iulia]] și și-a propus să devină profesor de științe naturale la Gimnaziul greco-catolic din Blaj<ref>{{Citat carte|nume=Cârja|prenume=Cecilia|an=2023|titlu=Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări|pagină=Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61.|editură=Mega}}</ref>. În acest sens, urmează Seminarul Central Catolic din [[Budapesta]] (1904-1908) și apoi, din 1908, Facultatea de Științe din [[Budapesta]], obținând licența în 1911, iar ulterior doctoratul în [[științe naturale]] („summa cum laude”), în 1913, acesta fiind intitulat "Studii asupra genului Cerastium din spațiul carpatic și balcanic"''.''
Urmează Seminarul Teologic Greco-Catolic din [[Blaj]] și a Facultatea de Științe din [[Budapesta]], obținând licența în 1911 și doctoratul în [[științe naturale]] în 1913.


== Activitatea ==
== Activitatea ==
=== Profesor ===
=== Activitatea didactică ===
Înainte de perioada în care a fost activ la Universitatea din Cluj, Alexandru Borza a predat la gimnaziul de la Blaj, unde a activat până la [[Primul Război Mondial]]<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Primul_R%C4%83zboi_Mondial|titlu=Primul Război Mondial|publisher=Wikipedia|accessdate=31.05.2024}}</ref>, când a fost deportat la [[Oradea]]<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Oradea|titlu=Oradea|publisher=Wikipedia|accessdate=31.05.2024}}</ref>.
A fost pînă în 1919 profesor de științe naturale la liceul românesc (''Liceul de Băieți'') din [[Blaj]], iar după aceea profesor de [[botanică]] la [[Universitatea din Cluj]] (1919-1947).


Tot în această perioadă a efectuat și stadii de cercetare la Universitatea din Breslau ([[Wrocław]], [[Polonia]]<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Wroc%C5%82aw|titlu=Wrocław|publisher=Wikipedia|accessdate=31.05.2024}}</ref>) și la [[Berlin]]<ref>{{Citat web|url=https://ro.wikipedia.org/wiki/Berlin|titlu=Berlin|publisher=Wikipedia|accessdate=31.05.2024}}</ref>, sub îndrumarea profesorilor Adolf Engler și Ludwid Diels. La cursurile de la Breslau și Berlin, Alexandru Borza a stabilit contacte cu alți tineri cercetători din [[Japonia]] și [[India]]<ref>{{Citat carte|nume=Cârja|prenume=Cecilia|an=2023|titlu=Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări|pagină=Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61.|editură=Mega}}</ref>.
=== Om de știință ===
La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în [[1923]]) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 [[Grădina Botanică din Cluj]] (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic.


În această perioadă a pregătirii sale academice și profesionale, Borza a intrat în contact cu abordările metodologice și direcțiile de cercetare din domeniul botanicii, fiind printre primii specialiști europeni care au făcut cercetări sistematice în etnobotanică.
Tot la inițiativa sa a fost înființat [[Parcul Național Retezat]], primul parc național românesc, avându-l alături pe [[Emil Racoviță]]


A fost până în 1919 profesor de științe naturale la [[Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj|Liceul de Băieți din Blaj]], iar după aceea profesor de [[botanică]] la [[Universitatea din Cluj]] (1919-1947).
Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni a ajutat la pornirea [[Mișcarea de cercetași din România|mișcării de cercetași din România]] și la dezvoltarea organizației [[Cercetașii României]].


Alexandru Borza a fost prodecan (1919-1921) și decan (1935-1938) al Facultății de Științe. De asemenea, a ocupat funcția de rector al [[Universitatea din Cluj|Universității din Cluj]] (1944-1945).<ref name=":0">{{Cite revistă|nume=Alexandru Borza|dată=12/2018|titlu=Academicianul Alexandru Borza și Marea Unire|magazine=Orizont|pagină=p. 16}}</ref>
Un Dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11 000 de nume românești de plante, față de cele 5000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.


=== Activitatea științifică ===
Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938).
La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate amplă, întemeind publicații științifice, fondând (în [[1923]]) și conducând Institutul Botanic. A fondat în anul 1920 [[Grădina Botanică din Cluj]] (care îi poartă numele începând cu anul 1991) și Muzeul Botanic.
De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către [[Parlamentul României]].


Între anii 1921 și 1947 a fost redactor al Buletinului Grădinii Botanice, Muzeului Botanic și al Institutului Botanic de la Universitatea din Cluj, al Buletinului Comisiei Monumentelor Naturii și al publicației „Ierbarul de schimb al Grădinii Botanice”.[https://www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Alexandru_Borza]
A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine.


Înainte de amenajarea [[Grădina Botanică din Cluj-Napoca|Grădinii Botanice din Cluj]], vizitează grădini botanice din [[Australia]], [[Franța]], [[Elveția]], [[Anglia]], [[Cehoslovacia]].<ref>{{Citat web|url=https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm|publisher=www.dacoromania-alba.ro|accessdate=2024-05-15}}</ref>
A fost membru fondator al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]]<ref>[http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p.4]</ref>.


Tot la inițiativa sa a fost înființat [[Parcul Național Retezat]], primul parc național românesc, avându-l alături pe [[Emil Racoviță]].
În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a [[Republica Populară Chineză|R. P. Chineze]], unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914).


Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni, a ajutat la pornirea [[Mișcarea de cercetași din România|mișcării de cercetași din România]] și la dezvoltarea organizației [[Cercetașii României]].
=== Activitatea politică ===
Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la [[Alba Iulia]] la votarea unirii [[Transilvania|Transilvaniei]] cu [[România]].


În anii 1920-1924, Alexandru Borza a purtat corespondențe cu câțiva editori și librari străini, care îi furnizau literatură de specialitate din domeniul botanicii sistematice, Mulți dintre acești furnizori de carte științifică proveneau din spațiul german și expediau la [[Cluj-Napoca|Cluj]] lucrări publicate în mediul academic german. Principalul furnizor de literatură de specialitate din [[Germania]] a fost editura Theodor Oswald Weigel, din [[Leipzig]]. Tot pe această cale, luată în sens opus, Borza a expediat volume românești în [[Germania]]<ref>{{Citat carte|nume=Cârja|prenume=Cecilia|an=2023|titlu=Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări|pagină=Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61.|editură=Mega}}</ref>.
A fost în perioada interbelică președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din [[Eparhia de Cluj-Gherla]], arestat din acest motiv în anul [[1948]], după instaurarea [[comunismul în România|regimului comunist]] în România și desființarea [[BRU|Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică]] de către autoritățile comuniste. Episcopul [[Iuliu Hossu]] a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de [[Samoilă Mârza]] la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia|Marea Adunare de la Alba Iulia]], din [[1 Decembrie]] [[1918]]. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul [[1990]], de către [[Viorica Lascu]], fiica profesorului Borza.<ref>[http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Istoria+primelor+fotografii+ale+Romaniei+Unite Istoria primelor fotografii ale Unirii], digi24.ro, 1 decembrie 2014.</ref>

În anul 1926, Alexandru Borza a participat la Congresul Internațional de [[Botanică]] de la [[Ithaca, New York|Ithaca]], [[Statele Unite ale Americii]]. În cadrul Congresului, a susținut două prezentări referitoare la [[Floră|vegetația]] din [[Insula Șerpilor]], respectiv la protecția naturii din [[România]]. O altă etapă a Congresului a fost realizarea unei excursii prin parcurile naturale [[Parcul Național Yellowstone|Yellowstone]] și [[Munții Stâncoși|Rocky Mountains]] din [[Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], la care a participat și Alexandru Borza<ref>{{Citat carte|titlu=Universitari și universități în spațiul românesc (secolele XIX-XX)|nume=Cârja|prenume=Cecilia|an=2023|pagină=82-83|editură=Mega}}</ref>

Un dicționar [[:en:Ethnobotany|etnobotanic]] publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5.000 înregistrate anterior de botanistul [[Zaharia Panțu]]. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.

Prin ocrotirea unor specii rare și prin decretarea de asociații vegetale a unor monumente ale naturii ([[Cheile Turzii]]. Pădurea de castani de la Tismana, Scărișoara-Ghețarul, [[Râpa Roșie]] și Fânețele Blajului), este considerat întemeietorul școlii românești de [[geobotanică]].<ref>{{Citat web|url=https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm|publisher=www.dacoromania-alba.ro|accessdate=2024-05-15}}</ref>

Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către [[Parlamentul României]].

A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine.

A fost membru fondator al [[Academia de Științe din România|Academiei de Științe din România]].<ref>{{Citat web |url=http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |accessdate=2013-06-17 |titlu=Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p. 4 |archive-date=2015-09-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150923172603/http://www.aos.ro/site_mod/Istoric/ASR.pdf |dead-url=yes }}</ref>

În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a [[Republica Populară Chineză|R. P. Chineze]], unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914<ref>{{Citat carte|titlu=?}}</ref>).

După 1969, a devenit membru la o serie de academii și societăți științifice din diferite state, precum [[Elveția]], [[Finlanda]], [[Franța]], [[Germania]].<ref>{{Citat web|url=https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm|publisher=www.dacoromania-alba.ro|accessdate=2024-05-15}}</ref>


Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de [[arheologie]] și [[istorie]], studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui [[Gheorghe Șincai]], reprezentant de seamă al [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]].
Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de [[arheologie]] și [[istorie]], studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui [[Gheorghe Șincai]], reprezentant de seamă al [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]].

=== Activitatea politică ===
Alexandru Borza a participat la Actul Marii Uniri, în calitate de secretar al Consiliului Național Român din [[Blaj]] și ca delegat din partea Casinei Române din Blaj la Marea Adunare Națională Română de la Alba Iulia din [[1 Decembrie 1918]]. Astfel, s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la votarea unirii [[Transilvania|Transilvaniei]] cu [[România]] de la [[Alba Iulia]].<ref name=":0" /> A fost arestat scurt timp după venirea la putere a comuniștilor în 1948.

A fost, în perioada interbelică, președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din [[Eparhia de Cluj-Gherla]].


== Opere ==
== Opere ==
* Alexandru Borza - ''Cerastium'' (1913);
* Alexandru Borza - ''Fritillaria tenella'' (1915);
* Alexandru Borza - ''Saponaria bellidifolia'' (1916);
* Alexandru Borza - ''„Melampyrum nemorosus” și formele înrudite'' (1921);
* Alexandru Borza - ''Lotus thermalis'' (1924);
* Alexandru Borza - ''Vegetația și flora Ardealului'' (1929);
* Alexandru Borza - ''Studii fitosociologice în Munții Retezatului'' (1934);
* Alexandru Borza - ''Monumentele naturii din Ardealul central și apusean'' (1942);
* Alexandru Borza - ''Vegetația Banatului în timpul romanilor'' (1943);
* Alexandru Borza - ''Flora și vegetația Văii Sebeșului'' (Editura Academiei, București, 1959);
* Alexandru Borza - ''Flora și vegetația Văii Sebeșului'' (Editura Academiei, București, 1959);
* Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu - ''Introducere în studiul covorului vegetal'' (Editura Academiei, București, 1965);
* Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu - ''Introducere în studiul covorului vegetal'' (Editura Academiei, București, 1965);
Linia 70: Linia 99:


== Distincții și aprecieri ==
== Distincții și aprecieri ==
În 1954 a fost ales președinte de onoare al ''Congresului Internațional de Botanică de la [[Paris]]''.
În 1954 a fost ales președinte de onoare al ''Congresului Internațional de Botanică de la [[Paris]]''. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].

Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al [[Academia Română|Academiei Române]].
În 1969 i s-a decernat titlul de „Om de știință emerit al R.S.România” și în 1990 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.<ref name=":0" />

== Altele ==
Episcopul [[Iuliu Hossu]] a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de [[Samoilă Mârza]] la [[Marea Adunare Națională de la Alba Iulia|Marea Adunare de la Alba Iulia]], din [[1 Decembrie]] [[1918]]. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul [[1990]], de către [[Viorica Lascu]], fiica profesorului Borza.<ref>[http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Cluj-Napoca/Stiri/Istoria+primelor+fotografii+ale+Romaniei+Unite Istoria primelor fotografii ale Unirii], digi24.ro, 1 decembrie 2014.</ref>

Alexandru Borza a fost unul dintre membrii fondatori ai Universității Daciei Superioare. Tot mulțumită lui a fost înființat Parcul Național Retezat.<ref name=":0" />

== Galerie de imagini ==
<gallery>
Fișier:Cluj-Napoca-Grădina Botanică-Alexandru Borza-IMG 1589.jpg|<center> Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (poarta de acces)</center>
Fișier:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-IMG 1562.jpg|<center> Grădina Botanică "Alexandru Borza" (clădirea Institutului Botanic)</center>
Fișier:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-Statuia lui Alexandru Borza-IMG 1269.jpg|<center> Statuia lui Alexandru Borza din Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca</center>
Fișier:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-Inscripție-IMG 1280.jpg|<center>Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (panou comemorativ).</center>
Fișier:Școala de obște din Blaj, placă memorială.jpg|<center>Școala de obște din Blaj, placă memorială.</center>
Fișier:Prof. Alexandru Borza, placa memoriala, Scoala de Obste din Blaj.jpg|<center>Prof. Alexandru Borza, placa memorială, Școala de Obște din Blaj.</center>
Fișier:Alexandru Borza, membru al Consiliului Național Român din Blaj, 1918-1919.jpg|<center>Alexandru Borza, membru al Consiliului Național Român din Blaj, 1918-1919.</center>
Fișier:Alexandru Borza 2.jpg|Alexandru Borza în tinerețe.
</gallery>


== Vezi și ==
== Vezi și ==
Linia 78: Linia 125:
== Referințe ==
== Referințe ==
<references/>
<references/>

== Legături externe ==
* [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/cine-a-fost-charles-darwin-al-romaniei-212967.html Cine a fost Charles Darwin al României], 13 ianuarie 2011, Claudiu Padurean, ''România liberă''
* [http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/alexandru-borza-botanica-savant-1_515d173900f5182b85811261/index.html Savanți uitați pe nedrept: naturalistul Alexandru Borza a făcut cunoscută școala botanică românească în toată lumea], 4 aprilie 2013, Dorin Timonea, ''Adevărul''


== Bibliografie ==
== Bibliografie ==
* Cecilia Cârja, ''Universitari și Universități în spațiul românesc (sec. XIX-XX), Studii și interpretări'', Editura Mega, Cluj, 2023.
* I. Resmeriță, ''Alexandru Borza: biolog român, ctitor al Grădinii Botanice din Cluj'', Editura Litera, București, 1976
* Dorina N. Rusu, ''Membrii Academiei Române, 1866-1999'', Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967
* Dorina N. Rusu, ''Membrii Academiei Române, 1866-1999'', Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967
* I. Resmeriță, ''Alexandru Borza: biolog român, ctitor al Grădinii Botanice din Cluj'', Editura Litera, București, 1976


== Galerie de imagini ==
== Legături externe ==
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=B Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B]
<gallery>
* [http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/cine-a-fost-charles-darwin-al-romaniei-212967.html Cine a fost Charles Darwin al României] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20121003000840/http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/documentar/cine-a-fost-charles-darwin-al-romaniei-212967.html |date=2012-10-03 }}, 13 ianuarie 2011, Claudiu Padurean, ''România liberă''
Image:Cluj-Napoca-Grădina Botanică-Alexandru Borza-IMG 1589.jpg|<center> Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (poarta de acces)</center>
* [http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/alexandru-borza-botanica-savant-1_515d173900f5182b85811261/index.html Savanți uitați pe nedrept: naturalistul Alexandru Borza a făcut cunoscută școala botanică românească în toată lumea], 4 aprilie 2013, Dorin Timonea, ''Adevărul''
Image:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-IMG 1562.jpg|<center> Grădina Botanică "Alexandru Borza" (clădirea Institutului Botanic)</center>
Image:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-Statuia lui Alexandru Borza-IMG 1269.jpg|<center> Statuia lui Alexandru Borza din Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca</center>
Image:Cluj-Napoca-Grădina Botanică -Alexandru Borza-Inscripție-IMG 1280.jpg|<center>Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca (panou comemorativ)</center>
File:Școala de obște din Blaj, placă memorială.jpg|<center>Școala de obște din Blaj, placă memorială</center>
File:Prof. Alexandru Borza, placa memoriala, Scoala de Obste din Blaj.jpg|<center>Prof. Alexandru Borza, placa memorială, Școala de Obște din Blaj</center>
File:Alexandru Borza, membru al Consiliului Național Român din Blaj, 1918-1919.jpg|<center>Alexandru Borza, membru al Consiliului Național Român din Blaj, 1918-1919</center>
</gallery>


{{Control de autoritate}}
{{Informații bibliotecare}}
{{DEFAULTSORT:Borza, Alexandru}}
{{DEFAULTSORT:Borza, Alexandru}}
[[Categorie:Nașteri pe 21 mai]]
[[Categorie:Nașteri pe 21 mai]]
Linia 107: Linia 145:
[[Categorie:Români din Transilvania]]
[[Categorie:Români din Transilvania]]
[[Categorie:Clujeni]]
[[Categorie:Clujeni]]
[[Categorie:Oameni din Alba Iulia]]
[[Categorie:Botaniști]]
[[Categorie:Botaniști]]
[[Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România]]
[[Categorie:Membri ai Academiei de Științe din România]]
[[Categorie:Academicieni români aleși post-mortem]]
[[Categorie:Membri post-mortem ai Academiei Române]]
[[Categorie:Preoți greco-catolici români]]
[[Categorie:Preoți greco-catolici români]]
[[Categorie:Protopopi români]]
[[Categorie:Protopopi români]]
Linia 117: Linia 156:
[[Categorie:Membri ai Marelui Sfat Național Român]]
[[Categorie:Membri ai Marelui Sfat Național Român]]
[[Categorie:Mișcarea de cercetași din România]]
[[Categorie:Mișcarea de cercetași din România]]
[[Categorie:Profesori universitari români]]

Versiunea curentă din 5 iunie 2024 20:46

Pentru un medic cu acest nume, delegat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, vedeți Alexandru Borza (medic).
Alexandru Borza

Alexandru Borza
Date personale
Născut21 mai 1887
Alba Iulia, Comitatul Alba de Jos
Regatul Ungariei, Austro-Ungaria
Decedat3 septembrie 1971, (84 de ani)
Cluj, Județul Cluj
Republica Socialistă România
PărințiIgnat Borza, Valeria Borza (născută Rațiu)
Căsătorit cuVeturia Borza (născută Negruțiu)
Cetățenie Austro-Ungaria
 România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieprofesor universitar, botanist, preot greco-catolic, protopop onorar al Clujului
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
EducațieSeminarul Central Teologic din Budapesta (1904-1908), Facultatea de Științe Naturale si Geografie, Universitatea din Budapesta (1908-1911), doctor "summa cum laude" în Botanică, Universitatea din Budapesta (1913). Studii postdoctorale la Breslau (1913-1914) cu Ferdinand Pax.
Alma materUniversitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Babeș-Bolyai
Grădina Botanică din Cluj  Modificați la Wikidata
Reprezentant1. A fondat Grădina Botanică din Cluj
2. Membru fondator al Academiei de Științe din România
3. Președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris
Lucrări remarcabileFlora și vegetația Văii Sebeșului”, „Dicționar etnobotanic
Cunoscut pentruEste considerat a fi întemietorul geobotanicii în România
Partid politicPartidul Național-Tărănesc
Membru fondator al Academiei de Științe din România
Membru post-mortem al Academiei Române

Alexandru Borza (n. , Alba Iulia, Austro-Ungaria – d. , Cluj, România) a fost botanist, întemeietorul Grǎdinii Botanice din Cluj și al geobotanicii din România, membru (post-mortem) al Academiei Române precum și preot român unit (greco-catolic), protopop onorar al Clujului. A fost printre primii specialiști europeni care au făcut cercetări sistematice în etnobotanică[1].

Alexandru Borza s-a născut la Alba Iulia, într-o familie de români greco-catolici. Tatăl său, Ignat Borza, a fost subofițer în armata austro-ungară în cadrul serviciului de intendență (aprovizionare). Ignat Borza s-a nǎscut în satul Berchiș (jud. Cluj), sat căruia autoritățile române i-au dat în anul 1922 numele - în cinstea sa - de „Borzești”. Ulterior, părinții s-au mutat definitiv la Turda.

Borza a fost îndrăgostit de natură încă din școala primară, această admirație devenind o prezență constantă în viața lui. În 1902, pe când se afla la Roma, a devenit fascinat de vegetația mediteraneană. Ulterior, el și-a susținut examenul de maturitate la Gimnaziul de la Alba Iulia și și-a propus să devină profesor de științe naturale la Gimnaziul greco-catolic din Blaj[2]. În acest sens, urmează Seminarul Central Catolic din Budapesta (1904-1908) și apoi, din 1908, Facultatea de Științe din Budapesta, obținând licența în 1911, iar ulterior doctoratul în științe naturale („summa cum laude”), în 1913, acesta fiind intitulat "Studii asupra genului Cerastium din spațiul carpatic și balcanic".

Activitatea didactică

[modificare | modificare sursă]

Înainte de perioada în care a fost activ la Universitatea din Cluj, Alexandru Borza a predat la gimnaziul de la Blaj, unde a activat până la Primul Război Mondial[3], când a fost deportat la Oradea[4].

Tot în această perioadă a efectuat și stadii de cercetare la Universitatea din Breslau (Wrocław, Polonia[5]) și la Berlin[6], sub îndrumarea profesorilor Adolf Engler și Ludwid Diels. La cursurile de la Breslau și Berlin, Alexandru Borza a stabilit contacte cu alți tineri cercetători din Japonia și India[7].

În această perioadă a pregătirii sale academice și profesionale, Borza a intrat în contact cu abordările metodologice și direcțiile de cercetare din domeniul botanicii, fiind printre primii specialiști europeni care au făcut cercetări sistematice în etnobotanică.

A fost până în 1919 profesor de științe naturale la Liceul de Băieți din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947).

Alexandru Borza a fost prodecan (1919-1921) și decan (1935-1938) al Facultății de Științe. De asemenea, a ocupat funcția de rector al Universității din Cluj (1944-1945).[8]

Activitatea științifică

[modificare | modificare sursă]

La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate amplă, întemeind publicații științifice, fondând (în 1923) și conducând Institutul Botanic. A fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând cu anul 1991) și Muzeul Botanic.

Între anii 1921 și 1947 a fost redactor al Buletinului Grădinii Botanice, Muzeului Botanic și al Institutului Botanic de la Universitatea din Cluj, al Buletinului Comisiei Monumentelor Naturii și al publicației „Ierbarul de schimb al Grădinii Botanice”.[1]

Înainte de amenajarea Grădinii Botanice din Cluj, vizitează grădini botanice din Australia, Franța, Elveția, Anglia, Cehoslovacia.[9]

Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc, avându-l alături pe Emil Racoviță.

Împreună cu un grup de profesori, ofițeri, ziariști, oameni de litere și politicieni, a ajutat la pornirea mișcării de cercetași din România și la dezvoltarea organizației Cercetașii României.

În anii 1920-1924, Alexandru Borza a purtat corespondențe cu câțiva editori și librari străini, care îi furnizau literatură de specialitate din domeniul botanicii sistematice, Mulți dintre acești furnizori de carte științifică proveneau din spațiul german și expediau la Cluj lucrări publicate în mediul academic german. Principalul furnizor de literatură de specialitate din Germania a fost editura Theodor Oswald Weigel, din Leipzig. Tot pe această cale, luată în sens opus, Borza a expediat volume românești în Germania[10].

În anul 1926, Alexandru Borza a participat la Congresul Internațional de Botanică de la Ithaca, Statele Unite ale Americii. În cadrul Congresului, a susținut două prezentări referitoare la vegetația din Insula Șerpilor, respectiv la protecția naturii din România. O altă etapă a Congresului a fost realizarea unei excursii prin parcurile naturale Yellowstone și Rocky Mountains din Statele Unite, la care a participat și Alexandru Borza[11]

Un dicționar etnobotanic publicat de el cuprinde nu mai puțin de 11.000 de nume românești de plante, față de cele 5.000 înregistrate anterior de botanistul Zaharia Panțu. A avut contribuții importante în determinarea unor specii de plante din România, fiind autorul unui mare inventar floristic, întocmit în perioada 1947-1949.

Prin ocrotirea unor specii rare și prin decretarea de asociații vegetale a unor monumente ale naturii (Cheile Turzii. Pădurea de castani de la Tismana, Scărișoara-Ghețarul, Râpa Roșie și Fânețele Blajului), este considerat întemeietorul școlii românești de geobotanică.[12]

Alexandru Borza a organizat primul Congres al Naturaliștilor din România (1931) și a fost președinte al Comisiei Monumentelor Naturii (1938). De asemenea, a inițiat o lege pentru ocrotirea naturii, votată în 1930 de către Parlamentul României.

A fost membru al unui mare număr de societăți științifice române și străine.

A fost membru fondator al Academiei de Științe din România.[13]

În 1958, a fost invitat de Academia de Științe a R. P. Chineze, unde a fost omagiat ca „cel mai vechi cercetător european în viață al florei chineze” (oamenii de știință chinezi cunoșteau lucrarea sa din 1914[14]).

După 1969, a devenit membru la o serie de academii și societăți științifice din diferite state, precum Elveția, Finlanda, Franța, Germania.[15]

Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de mare importanță ale lui Gheorghe Șincai, reprezentant de seamă al Școlii Ardelene.

Activitatea politică

[modificare | modificare sursă]

Alexandru Borza a participat la Actul Marii Uniri, în calitate de secretar al Consiliului Național Român din Blaj și ca delegat din partea Casinei Române din Blaj la Marea Adunare Națională Română de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Astfel, s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care la 1 decembrie 1918 au participat la votarea unirii Transilvaniei cu România de la Alba Iulia.[8] A fost arestat scurt timp după venirea la putere a comuniștilor în 1948.

A fost, în perioada interbelică, președintele Asociației Generale a Românilor Uniți (AGRU) din Eparhia de Cluj-Gherla.

  • Alexandru Borza - Cerastium (1913);
  • Alexandru Borza - Fritillaria tenella (1915);
  • Alexandru Borza - Saponaria bellidifolia (1916);
  • Alexandru Borza - „Melampyrum nemorosus” și formele înrudite (1921);
  • Alexandru Borza - Lotus thermalis (1924);
  • Alexandru Borza - Vegetația și flora Ardealului (1929);
  • Alexandru Borza - Studii fitosociologice în Munții Retezatului (1934);
  • Alexandru Borza - Monumentele naturii din Ardealul central și apusean (1942);
  • Alexandru Borza - Vegetația Banatului în timpul romanilor (1943);
  • Alexandru Borza - Flora și vegetația Văii Sebeșului (Editura Academiei, București, 1959);
  • Alexandru Borza, Nicolae Boscaiu - Introducere în studiul covorului vegetal (Editura Academiei, București, 1965);
  • Alexandru Borza - Dicționar etnobotanic (Editura Academiei, București, 1968);
  • Alexandru Borza - Amintirile turistice ale unui naturalist călător pe trei continente (Editura Sport-Turism, București, 1987).

Distincții și aprecieri

[modificare | modificare sursă]

În 1954 a fost ales președinte de onoare al Congresului Internațional de Botanică de la Paris. Savant de renume european, în 1990 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

În 1969 i s-a decernat titlul de „Om de știință emerit al R.S.România” și în 1990 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române.[8]

Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza.[16]

Alexandru Borza a fost unul dintre membrii fondatori ai Universității Daciei Superioare. Tot mulțumită lui a fost înființat Parcul Național Retezat.[8]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Cârja, Cecilia (). Universitari și universități în spațiul românesc (sec. XIX-XX), Studii și interpretări. Mega. p. Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61. 
  2. ^ Cârja, Cecilia (). Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări. Mega. p. Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61. 
  3. ^ „Primul Război Mondial”. Wikipedia. Accesat în 31 mai 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  4. ^ „Oradea”. Wikipedia. Accesat în 31 mai 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  5. ^ „Wrocław”. Wikipedia. Accesat în 31 mai 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  6. ^ „Berlin”. Wikipedia. Accesat în 31 mai 2024.  Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor)
  7. ^ Cârja, Cecilia (). Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări. Mega. p. Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61. 
  8. ^ a b c d Alexandru Borza (12/2018). „Academicianul Alexandru Borza și Marea Unire”. Orizont: p. 16.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ . www.dacoromania-alba.ro https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ Cârja, Cecilia (). Universitari și universități în spațiul românesc (sec XIX-XX), Studii și interpretări. Mega. p. Alexandru Borza și cercetarea botanică la Universitatea din Cluj: stabilirea rețelei de cooperări internaționale (1919-1924), pp. 43-61. 
  11. ^ Cârja, Cecilia (). Universitari și universități în spațiul românesc (secolele XIX-XX). Mega. p. 82-83. 
  12. ^ . www.dacoromania-alba.ro https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  13. ^ „Lista membrilor Academiei de Științe din România (ASR) (1936-1948) p. 4” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ ?. 
  15. ^ . www.dacoromania-alba.ro https://www.dacoromania-alba.ro/nr30/academicianul_alexandru_borza.htm. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  16. ^ Istoria primelor fotografii ale Unirii, digi24.ro, 1 decembrie 2014.
  • Cecilia Cârja, Universitari și Universități în spațiul românesc (sec. XIX-XX), Studii și interpretări, Editura Mega, Cluj, 2023.
  • Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, București, 1999, ISBN 973-27-06967
  • I. Resmeriță, Alexandru Borza: biolog român, ctitor al Grădinii Botanice din Cluj, Editura Litera, București, 1976

Legături externe

[modificare | modificare sursă]