Sinonim: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 23 ianuarie 2024 01:57

În semantică, sinonime sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități lingvistice între care există o relație de similitudine de sens^[1]^[2]^[3]^[4]^[5]^[6]. Astfel de entități sunt cuvinte cu sens lexical, cuvinte gramaticale, locuțiuni, afixe sau construcții sintactice precum sintagme și propoziții.

Nu există unitate de vederi în tratarea cazurilor de relație acoperite de definiția de mai sus. Unii lingviști ar considera cazuri de sinonimie numai pe acelea în care sensul entităților în cauză ar fi identic din toate punctele de vedere, dar consideră că nu există asemenea cazuri, deci că nu există sinonimie^[7]. Laurence Urdang este coordonatorul unui dicționar de sinonime, dar afirmă că nu există sinonime adevărate^[8]. După alți autori nu există sinonimie completă, ci numai parțială^[9]. Iarăși alții găsesc că pe lângă cele parțiale există și sinonime complete^[10], dar văd unele diferențe și între acestea. În opinia unora dintre ei, sunt sinonime complete numai cele între care există diferență de frecvență în folosire^[11], alții admit existența mai multor feluri de diferențe^[12].

Tipuri de sinonimie

După tipul de entitate lingvistică

Sinonimie lexicală

Despre sinonimie se vorbește în primul rând în domeniul lexical. Unii autori amintesc numai acest gen de sinonimie^[2]^[4]^[5].

Pot fi sinonime lexicale un cuvânt și alt cuvânt (ex. vorbăreț – guraliv^[1]) sau un cuvânt și o locuțiune, ex. amintire – aducere aminte^[13]. Condiția principală ca două entități lexicale să fie sinonime este să fie aceeași parte de vorbire^[14].

O sursă importantă de sinonime lexicale este împrumutul de cuvinte. Exemple:

ro guraliv (cuvânt derivat în română dintr-un cuvânt moștenit din latină) – locvace (împrumut din franceză sau latină), a scrânti (împrumut vechi din slavă) – a luxa (împrumut relativ recent din franceză sau latină)^[1];

fr mal d'estomac „durere de stomac” – gastralgie „gastralgie” (cuvânt format din elemente de compunere din limba greacă)^[15];

en begin (cuvânt moștenit din limba protogermanică) – commence (împrumut din franceza veche)^[16];

ru черта (certa) (cuvânt moștenit din limba protoslavă) – линия (linia) (împrumut din latină) „linie”^[17].

Altă sursă este formarea conștientă de cuvinte sau locuțiuni din elemente anterior integrate în limbă, pentru a se putea înlocui unele împrumuturi:

ro prefață (împrumut din franceză sau latină) – cuvânt înainte^[18];

fr e-mail (cuvânt englezesc) – courriel (cuvânt telescopat din cuvinte franceze)^[19];

en preface (împrumut din franceză) – foreword (cuvânt compus din elemente autohtone) „prefață”^[20];

hu kurzus (împrumut din latină) – tanfolyam (cuvânt compus din elemente autohtone) „curs”^[21];

ru лингвистика (lingvistika) – языкознание (iazîkoznanie) (cuvânt compus din elemente autohtone) „lingvistică”^[22].

Sinonimie în formarea cuvintelor

Există afixe derivaționale sinonime, de pildă:

ro sufixele diminutive -uț – -icel, ex. călduț – căldicel^[1];

ru prefixele negative не- (ne-) – без- (bez-), ex. неграмотный (negramotnîi) – безграмотный (bezgramotnîi) „analfabet”^[22].

Există sinonimie și între elemente prime de compunere fără folosire autonomă. De pildă, în franceză se găsesc astfel de sinonime împrumutate în general din greacă și din latină, în limbaje de specialitate. Se întâlnesc mai frecvent cu elemente secunde diferite, dar există și aplicate aceluiași element secund:

bi- (din latină) – di- (din greacă): biatomique – diatomique^[23], preluate și în română: biatomic – diatomic^[24];

micro- (din greacă) – mini- (din latină): microordinateur – miniordinateur „microcalculator”^[25].

Sinonimie morfologică

Acest tip de sinonimie constă în echivalența funcțională a unor forme gramaticale. Astfel sunt în română formele de viitor cu verbul auxiliar a avea la indicativ prezent + verbul cu sens lexical la conjunctiv prezent și auxiliarul invariabil o + conjunctiv prezent: am să adun – o să adun^[26].

În limbi precum engleza sau rusa, se pot exprima gradele de comparație comparativ de superioritate și superlativ relativ de superioritate atât sintactic (cu sufix), cât și analitic (în două cuvinte). În cazul unor cuvinte se pot aplica ambele procedee:

en surer – more sure „mai sigur”, the clearest – the most clear „cel mai clar”^[27];

ru интереснее (interesnee) – более интересный (bolee interesnîi) „mai interesant”^[28], умнейший (umneișîi) – самый умный (samîi umnîi) „cel mai inteligent”^[22].

În limba rusă sunt și desinențe cazuale sinonime aplicate unor cuvinte, ca cea de genitiv în sintagma стакан чая (stakan ciaia) – стакан чаю (stakan ciaiu) „un pahar de ceai”^[22].

Sinonimie sintactică

Unii autori extind noțiunea de sinonimie și la construcții sintactice^[1]^[6]^[16]. Astfel sunt, în română, construcțiile cu^[1]:

subiect multiplu – complement cu prepoziție: Ion și Gheorghe se salută – Ion se salută cu Gheorghe;
conjunctiv – infinitiv – supin: Rămâne să vedem / a vedea / de văzut;
participiu – propoziție atributivă: caiet pierdut / care a fost pierdut;
element predicativ suplimentar – propoziție completivă directă: Ion mă consideră corupt – Ion consideră că sunt corupt;
complemente de tip diferit: a anunța cuiva ceva / pe cineva ceva;
construcții diferite în ansamblu: Scapă din vedere ceva – Ceva îi scapă din vedere.

În alte limbi:

fr construcție activă – construcție pasivă: Le vent a cassé la branche „Vântul a rupt creanga” – La branche a été cassée par le vent „Creanga fost ruptă de vânt”^[29];

en construcție activă – construcție pasivă:The secretary typed the report „Secretarul/a a dactilografiat raportul” – The report was typed by the secretary „Raportul a fost dactilografiat de secretar(ă)”^[30];

ru propoziție cu predicatul la indicativ – complement la gerunziu: Он вошёл в комнату и поздоровался со всеми (On voșiol v komnatu i pozdorovalsia so vsemi) „A intrat în cameră și s-a salutat cu toți” – Войдя в комнату, он поздоровался со всеми (Voidia v komnatu, on pozdorovalsia so vsemi) „Intrând în cameră, s-a salutat cu toți”^[22].

După gradul de similitudine

Sinonimie completă și sinonimie parțială

Murphy 2006 numește „sinonimie logică” sau „sinonimie cognitivă”, conform logicii formale, relația în care două propoziții îndeplinesc exact aceleași condiții de adevăr, adică în orice situație în care una din propoziții este adevărată, cealaltă trebuie să fie de asemenea adevărată, iar dacă una este falsă, și cealaltă este falsă. Asemenea propoziții sunt, de exemplu en Tor bought a book from Ulla „Tor a cumpărat o carte de la Ulla” – Ulla sold Tor a book „Ulla i-a vândut o carte lui Tor”^[6]. În cazul sinonimiei lexicale, sinonimia logică se referă la cuvinte care pot fi substituite unul cu altul în propoziții enunțiative, fără să fie afectate condițiile de adevăr ale acestora. Collinge 2005 o numește „sinonimie descriptivă”, de exemplu în cazul cuvintelor englezești begin și commence, în propozițiile The recital began ten minutes ago „Recitalul a început acum zece minute” și The recital commenced ten minutes ago „Recitalul a debutat acum zece minute”^[16]. În semantica structurală numai o asemenea relație este considerată sinonimie^[31].

Sinonimia logică se caracterizează prin identitatea referentului, altfel spus, denotatul sinonimelor este același. De exemplu sodiu și natriu denumesc același element chimic. Însă de cele mai multe ori, sinonimia logică se limitează la denotație, deci nu este totdeauna completă^[32]. Sinonimia completă, numită și totală sau absolută, presupune ca entitățile considerate să aibă aceleași trăsături denotative și conotative, și să poată fi schimbate între ele în orice context, păstrându-și toate aceste trăsături. O asemenea sinonimie este considerată de unii autori improbabilă^[4], de către alții foarte rară^[5]^[6]^[16], cel puțin în cazul sinonimiei lexicale^[3]. Astfel de sinonime se găsesc în limbaje de specialitate, ex. ro sodiu – natriu^[1]; en gorse – furze la ulex (denumire științifică)^[33]. După Murphy 2006, de fapt limba evită sinonimia completă, pentru că este ineficace să existe entități echivalente din toate punctele de vedere. Dimpotrivă, utilizatorii limbii au nevoie de sinonimia parțială pentru a putea alege entitatea pe care o consideră cea mai adecvată în contextul situațional în care se află^[6].

Din cauza rarității sinonimiei complete, numită de Bidu-Vrănceanu „sinonimie în sens restrâns”, prin sinonimie se înțelege aproape totdeauna sinonimie parțială^[3]^[5], numită și „sinonimie în sens larg”^[1], „parasinonimie”^[34] „sinonimie incompletă”^[32] sau „cvasisinonimie”^[15].

Diferențe între sinonime

Între sinonime pot exista diferențe de diverse naturi, care le pot conferi grade diferite de similitudine^[1].

În ciuda identității referentului, unele cuvinte pot să fie sinonime în unele contexte și să nu fie în altele. De exemplu, a ridica – a sălta sunt sinonime în contexte în care înseamnă „a ridica o greutate”, dar nu și în altele, în care a ridica are sensul „a construi”^[1].

Alte diferențe între sinonime sunt cele de varietate de limbă, de exemplu:

între registre de limbă: a muri (registru curent) – a deceda (limbaj administrativ) – a sucomba (registru literar livresc) – a crăpa (registru familiar sau argou)^[1];
între varietatea standard și varietăți regionale: porumb – cucuruz^[35].

În cazul cuvintelor polisemice (cu mai multe sensuri), sinonimia se poate limita la un singur sens. De pildă, ceas – oră sunt sinonime numai în sensul „unitate de măsură a timpului”, nu și în cel de „obiect de măsurat timpul”^[1].

Unele diferențe sunt numai de grad. De pildă, teamă și frică se caracterizează prin grad nedeterminat, față de sinonimul lor spaimă, de grad maxim^[1].

Alte sinonime se diferențiază prin nuanțe de sens. De exemplu, podea și dușumea înseamnă ambele „acoperământul părții de jos a unei încăperi”, dar dușumea înseamnă exact „acoperământul numai din scânduri al părții de jos a unei încăperi”^[1].

Și prin grad, și prin nuanță de sens se deosebesc, bunăoară, cald (grad nedeterminat) – fierbinte (grad mare) – clocotitor (grad maxim + atins prin fierbere)^[1].

Există de multe ori și diferențe conotative între sinonime. Acestea se reflectă bine între sinonimele din registre diferite. Astfel, în franceză, cheval „cal” (curent) este neutru din acest punct de vedere, destrier „bidiviu” (elevat) evocă frumusețe, noblețe, iar canasson „mârțoagă” (familiar) conotează urâțenia, slăbiciunea, caracterul neîngrijit, fiind peiorativ din punct de vedere pragmatic^[36]. Astfel de trăsături au un caracter stilistic, fiind pe larg exploatate în vorbirea expresivă în general și în operele literare^[21].

Chiar și între sinonime complete poate exista o diferență, cea de frecvență în folosire. Bunăoară, dintre en gorse și furze, primul este cel mai frecvent^[6].

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o Bidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.
^ ^a ^b Constantinescu-Dobridor 1998, articolul sinonimie.
^ ^a ^b ^c Bussmann 1998, p. 1164-1165.
^ ^a ^b ^c Crystal 2008, p. 470.
^ ^a ^b ^c ^d Eifring și Theil 2005, cap. 2, p. 12-13.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Murphy 2006, p. 376-378.
^ De exemplu Bartos 2002.
^ Urdang 1978, p. III.
^ De exemplu Crystal 2008 (p. 470).
^ De exemplu Bussmann 1998 (p. 1164) sau Dubois 2002 (p. 466).
^ De exemplu Murphy 2006 (p. 377).
^ De exemplu Szépe 2018 (p. 23-24).
^ Constantinescu-Dobridor 1998, articolul locuțiune.
^ Grevisse 2007, p. 215.
^ ^a ^b Dubois 2002, p. 393.
^ ^a ^b ^c ^d Collinge 2005, p. 84.
^ Iarțeva 1990, articolul Сино́нимы (Sinonimî) „Sinonime”.
^ Dexonline, articolele prefață și cuvânt.
^ Le Robert, articolul courriel.
^ OLD, articolele preface și foreword.
^ ^a ^b Szathmári 2008, articolul Szinonímia.
^ ^a ^b ^c ^d ^e Iarțeva 1990, articolul Cиноними́я (Sinonimia) „Sinonimie”.
^ TLFi, articolul bi-.
^ Dexonline, articolele biatomic și diatomic.
^ TLFi, articolul micro-.
^ Avram 1997, p. 232.
^ Eastwood 1994, p. 260.
^ Rozental – Telenkova 1985, articolul грамматикализация (grammatikalizația).
^ Dubois 2002, p. 352.
^ Eastwood 1994, p. 130.
^ Gyuris și Kiefer 2006, p. 485.
^ ^a ^b Dubois 2002, p. 465-466.
^ Gen de arbuști din familia Fabaceae.
^ Bidu-Vrănceanu 1997, p. 351.
^ Dexonline, articolul cucuruz.
^ Dubois 2002, p. 111.

Bibliografie

Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
hu Bartos Tibor, Magyar szótár – egymást magyarázó szavak és fordulatok tára (Dicționar maghiar explicativ), vol. I., Budapesta, Corvina, 2002, ISBN 9789631351378
Bidu-Vrănceanu, Angela et al., Dicționar general de științe. Științe ale limbii, București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 11 februarie 2022)
en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în 23 ianuarie 2022, la Wayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 11 februarie 2022)
en Collinge, N. E. (coord.), An Encyclopaedia of Language (Enciclopedia limbii), ediție PDF, Londra – New York, Taylor & Francis e-Library, 2005, ISBN 0-203-71185-8
Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Dicționar de termeni lingvistici, București, Teora, 1998; online: Dexonline (DTL) (accesat la 11 februarie 2022)
en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 11 februarie 2022)
Dicționare ale limbii române (Dexonline) (accesat la 11 februarie 2022)
fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 11 februarie 2022)
en Eastwood, John, Oxford Guide to English Grammar Arhivat în 26 iulie 2018, la Wayback Machine. (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 11 februarie 2022)
en Eifring, Halvor și Theil, Rolf, Linguistics for Students of Asian and African Languages (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 11 februarie 2022)
fr Grevisse, Maurice și Goosse, André, Le Bon usage. Grammaire française (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
hu Gyuris, Beáta și Kiefer, Ferenc, 7. fejezet – Szemantika (Capitorul 7 – Semantică), Kiefer, Ferenc (coord.), A magyar nyelv (Limba maghiară), ediție Epub, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ediție Epub, ISBN 963-05-8324-0, p. 471-594
ru Iarțeva, V. N. (coord.), Лингвистический энциклопедический словарь (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 11 februarie 2022)
fr Le Robert, DICO EN LIGNE (accesat la 20 noiembrie 2022)
en Murphy, M. L., Synonymy, Brown, Keith (coord.), Encyclopedia of Language and Linguistics (Enciclopedia limbii și lingvisticii), ediția a II-a, vol. 12, Boston, Elsevier, 2006 (ELL2), p. 376-378
en Oxford Learners’s Dictionaries (OLD) (accesat la 11 februarie 2022)
ru Rozental, Ditmar și Telenkova, Margarita, Словарь-справочник лингвистических терминов (Dicționar-ghid al termenilor lingvistici), ediția a III-a, Moscova, Prosveșcenie, 1985
hu Szathmári, István (coord.), Alakzatlexikon. A retorikai és stilisztikai alakzatok kézikönyve (Lexiconul figurilor. Ghidul figurilor retorice și de stil), Budapesta, Tinta, 2008, ISBN 978-963-9902-02-2; online: Alakzatlexikon, PDF de descărcat (accesat la 11 februarie 2022)
hu Szépe, Judit, Lexikális viszonyok II Arhivat în 9 iunie 2022, la Wayback Machine. (Relații lexicale II), curs universitar, 5 martie 2018 (accesat la 11 februarie 2022)
fr Trésor de la langue française informatisé (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 11 februarie 2022)
en Urdang, Laurence (coord.), The synonym finder (Dicționar de sinonime), ediție revăzută, Emmaus (Pennsylvania), Rodale Press, 1978, ISBN 0-87857-236-8

Lectură suplimentară

Mladin, Constantin-Ioan, Note asupra sinonimiei din terminologie (accesat la 11 februarie 2022)
Seche, Luiza și Preda, Irina, Dicționar de sinonime, București, Meteor Press, Colecția Dicționarele Meteor Press, 2005, ISBN 9789737286819

Vezi și

Sinonim (biologie)

[bidu_457-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g ^h ⁱ ^j ^k ^l ^m ⁿ ^o Bidu-Vrănceanu 1997, p. 457-459.

[dobridor-2] Constantinescu-Dobridor 1998, articolul sinonimie.

[bussmann-3] Bussmann 1998, p. 1164-1165.

[crystal-4] Crystal 2008, p. 470.

[eifring-5] Eifring și Theil 2005, cap. 2, p. 12-13.

[murphy-6] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Murphy 2006, p. 376-378.

[7] De exemplu Bartos 2002.

[8] Urdang 1978, p. III.

[9] De exemplu Crystal 2008 (p. 470).

[10] De exemplu Bussmann 1998 (p. 1164) sau Dubois 2002 (p. 466).

[11] De exemplu Murphy 2006 (p. 377).

[12] De exemplu Szépe 2018 (p. 23-24).

[13] Constantinescu-Dobridor 1998, articolul locuțiune.

[14] Grevisse 2007, p. 215.

[dubois_393-15] Dubois 2002, p. 393.

[collinge-16] Collinge 2005, p. 84.

[17] Iarțeva 1990, articolul Сино́нимы (Sinonimî) „Sinonime”.

[18] Dexonline, articolele prefață și cuvânt.

[19] Le Robert, articolul courriel.

[20] OLD, articolele preface și foreword.

[szathmari-21] Szathmári 2008, articolul Szinonímia.

[iarteva-22] Iarțeva 1990, articolul Cиноними́я (Sinonimia) „Sinonimie”.

[23] TLFi, articolul bi-.

[24] Dexonline, articolele biatomic și diatomic.

[25] TLFi, articolul micro-.

[26] Avram 1997, p. 232.

[27] Eastwood 1994, p. 260.

[28] Rozental – Telenkova 1985, articolul грамматикализация (grammatikalizația).

[29] Dubois 2002, p. 352.

[30] Eastwood 1994, p. 130.

[31] Gyuris și Kiefer 2006, p. 485.

[dubois_465-32] Dubois 2002, p. 465-466.

[33] Gen de arbuști din familia Fabaceae.

[34] Bidu-Vrănceanu 1997, p. 351.

[35] Dexonline, articolul cucuruz.

[36] Dubois 2002, p. 111.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]

[30]

[31]

[32]

[33]

[34]

[35]

[36]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+În [[semantică]], '''sinonime''' sunt, conform definiției celei mai generale, două sau mai multe entități [[Lingvistică|lingvistice]] între care există o relație de similitudine de sens<ref name="bidu_457">Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;457-459.</ref><ref name="dobridor">Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/sinonimie sinonimie]'''.</ref><ref name="bussmann">Bussmann 1998, p.&nbsp;1164-1165.</ref><ref name="crystal">Crystal 2008, p.&nbsp;470.</ref><ref name="eifring">Eifring și Theil 2005, cap. 2, p.&nbsp;12-13.</ref><ref name="murphy">Murphy 2006, p.&nbsp;376-378.</ref>. Astfel de entități sunt [[Cuvânt|cuvinte]] cu sens [[lexic]]al, [[Cuvânt gramatical|cuvinte gramaticale]], [[Locuțiune|locuțiuni]], [[afix]]e sau construcții [[Sintaxă|sintactice]] precum [[Sintagmă|sintagme]] și [[Propoziție gramaticală|propoziții]].
-'''Sinonimele''' sunt [[Cuvânt|cuvinte]] cu forme diferite, dar care au același sens. Ele sunt folosite pentru a nuanța și a preciza ideea expusă în cadrul unei comunicări. Sinonimele au diferite grade de echivalență între ele. În general nu există echivalență perfectă a cuvintelor existente într-o limbă.<ref> [http://sinonime.citate-celebre.com/ Dicționar de sinonime]</ref>
+Nu există unitate de vederi în tratarea cazurilor de relație acoperite de definiția de mai sus. Unii lingviști ar considera cazuri de sinonimie numai pe acelea în care sensul entităților în cauză ar fi identic din toate punctele de vedere, dar consideră că nu există asemenea cazuri, deci că nu există sinonimie<ref>De exemplu Bartos 2002.</ref>. [[:en:Laurence Urdang|Laurence Urdang]] este coordonatorul unui dicționar de sinonime, dar afirmă că nu există sinonime adevărate<ref>Urdang 1978, p.&nbsp;III.</ref>. După alți autori nu există sinonimie completă, ci numai parțială<ref>De exemplu Crystal 2008 (p.&nbsp;470).</ref>. Iarăși alții găsesc că pe lângă cele parțiale există și sinonime complete<ref>De exemplu Bussmann 1998 (p.&nbsp;1164) sau Dubois 2002 (p.&nbsp;466).</ref>, dar văd unele diferențe și între acestea. În opinia unora dintre ei, sunt sinonime complete numai cele între care există diferență de frecvență în folosire<ref>De exemplu Murphy 2006 (p.&nbsp;377).</ref>, alții admit existența mai multor feluri de diferențe<ref>De exemplu Szépe 2018 (p.&nbsp;23-24).</ref>.
-Sinonimele pot fi clasificate în trei categorii:
-* '''''sinonime totale''''' (absolute sau perfecte) Acestea corespund semantic în toată sfera lor de înțelesuri.
-* '''''sinonime parțiale''''' (relative sau imperfecte), adică cele ale căror sensuri nu se suprapun în mod absolut. Ele se întâlnesc în special la cuvintele vechi și polisemantice:
-* '''''sinonime aproximative'''''. Acestea sunt comune în stilul scriitorilor, stabilind apropieri sau coincidențe de termeni, atribuind valori, semantice figurate, metaforice cuvintelor uzuale mărind sfera semantică a cuvintelor prin conotații imprevizibile cu o mare expresivitate.
+== Tipuri de sinonimie ==
-Sinonimia poate fi descoperită între:<ref>[http://209.85.129.132/search?q=cache:wcAlslGDIbQJ:www.didactic.ro/files/1/proiectlectiefonetica.doc+%22un+cuv%C3%A2nt+%C5%9Fi+o+expresie%22&cd=1&hl=ro&ct=clnk&gl=ro Proiect didactic] </ref>
-* două cuvinte;
-* un cuvânt și o expresie;
-* două expresii.
+=== După tipul de entitate lingvistică ===
-Într-un dicționar de sinonime se aplică, în general, două principii:<ref>[http://www.supercarti.ro/carte/dictionar_de_sinonime.html Dictionar de sinonime, Luiza Seche, Irina Preda] </ref>
-* ''sinonimia pe sensuri'', și, în interiorul fiecărui sens,
-* ''sinonimia marcată stilistic, diacronic și regional
-== Serii sinonimice ==
+==== Sinonimie lexicală ====
-Un cuvânt poate avea mai multe sinonime, formându-se astfel o ''serie sinonimică''. <ref>[http://www.limba-romana.net/lectie/SINONIMELE--Definitie-si-Mic-dictionar-de-sinonime/56/ SINONIMELE: Definitie si Mic dictionar de sinonime]</ref>
+Despre sinonimie se vorbește în primul rând în domeniul lexical. Unii autori amintesc numai acest gen de sinonimie<ref name="dobridor"/><ref name="crystal"/><ref name="eifring"/>.
-Seriile sinonimice sunt constituite din: <ref name=pseudo> [http://www.litere.uvt.ro/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/imladin.pdf Note asupra sinonimiei din terminologie, Constantin-Ioan Mladin] </ref>
+Pot fi sinonime lexicale un cuvânt și alt cuvânt (ex. ''vorbăreț'' – ''guraliv''<ref name="bidu_457"/>) sau un cuvânt și o locuțiune, ex. ''amintire'' – ''aducere aminte''<ref>Constantinescu-Dobridor 1998, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dtl/locu%C8%9Biune locuțiune]'''.</ref>. Condiția principală ca două entități lexicale să fie sinonime este să fie aceeași [[parte de vorbire]]<ref>Grevisse 2007, p.&nbsp;215.</ref>.
-* ''alomorfe'' și ''alofone/alografe'', variante morfo-fonetice și grafice care corespund formelor preluate din limbi diferite (reproducând fonetismul/scrierea din limbile respective) sau în care se alătură forme împrumutate și creații interne, unele obținute pe căi diferite (adecuare – adecvare, afirmație – afirmațiune, complement – compliment, complementare – complementizare, coordinare – coordonare, dominare – dominanță, funcție – funcțiune, transformare – transformație).
-* ''formele diferite ale unor termeni rezultate din încadrarea oscilantă la un gen gramatical sau altul'' (la singular sau la plural), fără modificări semantice (component –componenți/componentă – componente, constituent – constituenți/constituentă –constituente, membru – membri/membră – membre).
+O sursă importantă de sinonime lexicale este [[Împrumut (lingvistică)|împrumutul]] de cuvinte. Exemple:
-== Pseudo-sinonimia ==
+:{{ro icon}} ''guraliv'' (cuvânt [[Derivare (lingvistică)|derivat]] în [[Limba română|română]] dintr-un cuvânt moștenit din [[Limba latină|latină]]) – ''locvace'' (împrumut din [[Limba franceză|franceză]] sau latină), ''a scrânti'' (împrumut vechi din [[Limbi slave|slavă]]) – ''a luxa'' (împrumut relativ recent din franceză sau latină)<ref name="bidu_457"/>;
-Pseudo-sinonimia constă în folosirea echivocă a unor termeni interpretați ca sinonime, fie datorită lacunelor profesionale, fie din absența voită a intenției de precizie în utilizarea unui termen, într-un cadru mai general al discuției științifice, considerându-se suficientă recunoașterea semelor de bază din structura semantică a termenului în cauză.<ref name=pseudo/>
+:{{fr icon}} ''mal d'estomac'' „durere de stomac” – ''gastralgie'' „gastralgie” (cuvânt format din elemente de [[Compunere (lingvistică)|compunere]] din [[limba greacă]])<ref name="dubois_393">Dubois 2002, p.&nbsp;393.</ref>;
+:{{en icon}} ''begin'' (cuvânt moștenit din [[limba protogermanică]]) – ''commence'' (împrumut din franceza veche)<ref name="collinge">Collinge 2005, p.&nbsp;84.</ref>;
+:{{ru icon}} черта (''certa'') (cuvânt moștenit din [[limba protoslavă]]) – линия (''linia'') (împrumut din latină) „linie”<ref>Iarțeva 1990, articolul '''[http://tapemark.narod.ru/les/447a.html Сино́нимы]''' (''Sinonimî'') „Sinonime”.</ref>.
+Altă sursă este [[Formare de cuvinte|formarea]] conștientă de cuvinte sau locuțiuni din elemente anterior integrate în limbă, pentru a se putea înlocui unele împrumuturi:
+:{{ro icon}} ''prefață'' (împrumut din franceză sau latină) – ''cuvânt înainte''<ref>Dexonline, articolele '''[https://dexonline.ro/definitie/prefa%C8%9B%C4%83 prefață]''' și '''[https://dexonline.ro/definitie-dex09/cuv%C3%A2nt cuvânt]'''.</ref>;
+:{{fr icon}} ''e-mail'' (cuvânt englezesc) – ''courriel'' ([[cuvânt telescopat]] din cuvinte franceze)<ref>Le Robert, articolul '''[https://dictionnaire.lerobert.com/definition/courriel courriel]'''.</ref>;
+:{{en icon}} ''preface'' (împrumut din franceză) – ''foreword'' (cuvânt compus din elemente autohtone) „prefață”<ref>OLD, articolele '''[https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/preface_1?q=preface preface]''' și '''[https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/definition/english/foreword?q=foreword foreword]'''.</ref>;
+:{{hu icon}} ''kurzus'' (împrumut din latină) – ''tanfolyam'' (cuvânt compus din elemente autohtone) „curs”<ref name="szathmari">Szathmári 2008, articolul '''Szinonímia'''.</ref>;
+:{{ru icon}} лингвистика (''lingvistika'') – языкознание (''iazîkoznanie'') (cuvânt compus din elemente autohtone) „lingvistică”<ref name="iarteva">Iarțeva 1990, articolul '''[http://tapemark.narod.ru/les/446c.html Cиноними́я]''' (''Sinonimia'') „Sinonimie”.</ref>.
+==== Sinonimie în formarea cuvintelor ====
+Există afixe derivaționale sinonime, de pildă:
+:{{ro icon}} [[Afix|sufixele]] [[diminutiv]]e ''-uț'' – ''-icel'', ex. ''căld'''uț''''' – ''căld'''icel'''''<ref name="bidu_457"/>;
+:{{ru icon}} [[Afix|prefixele]] [[Negație (gramatică)|negative]] не- (''ne-'') – без- (''bez-''), ex. '''не'''грамотный ('''''ne'''gramotnîi'') – '''без'''грамотный ('''''bez'''gramotnîi'') „analfabet”<ref name="iarteva"/>.
+Există sinonimie și între elemente prime de compunere fără folosire autonomă. De pildă, în franceză se găsesc astfel de sinonime împrumutate în general din greacă și din latină, în limbaje de specialitate. Se întâlnesc mai frecvent cu elemente secunde diferite, dar există și aplicate aceluiași element secund:
+:''bi-'' (din latină) – ''di-'' (din greacă): '''''bi'''atomique'' – '''''di'''atomique''<ref>TLFi, articolul '''[https://www.cnrtl.fr/definition/bi- bi-]'''.</ref>, preluate și în română: '''''bi'''atomic'' – '''''di'''atomic''<ref>Dexonline, articolele '''[https://dexonline.ro/definitie/biatomic biatomic]''' și '''[https://dexonline.ro/definitie/diatomic diatomic]'''.</ref>;
+:''micro-'' (din greacă) – ''mini-'' (din latină): '''''micro'''ordinateur'' – '''''mini'''ordinateur'' „microcalculator”<ref>TLFi, articolul '''[https://www.cnrtl.fr/definition/micro- micro-]'''.</ref>.
+==== Sinonimie morfologică ====
+Acest tip de sinonimie constă în echivalența funcțională a unor forme [[Gramatică|gramaticale]]. Astfel sunt în română formele de [[Viitor (gramatică)|viitor]] cu [[Verb auxiliar|verbul auxiliar]] ''a avea'' la [[indicativ]] [[Prezent (gramatică)|prezent]] + [[verb]]ul cu sens lexical la [[conjunctiv]] prezent și auxiliarul invariabil ''o'' + conjunctiv prezent: ''am să adun'' – ''o să adun''<ref>Avram 1997, p.&nbsp;232.</ref>.
+În limbi precum engleza sau rusa, se pot exprima [[Grad de comparație|gradele de comparație]] comparativ de superioritate și superlativ relativ de superioritate atât [[Analitism și sintetism (lingvistică)|sintactic]] (cu sufix), cât și [[Analitism și sintetism (lingvistică)|analitic]] (în două cuvinte). În cazul unor cuvinte se pot aplica ambele procedee:
+:{{en icon}} ''sur'''er''''' – '''''more''' sure'' „mai sigur”, ''the clear'''est''''' – ''the '''most''' clear'' „cel mai clar”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;260.</ref>;
+:{{ru icon}} интересн'''ее''' (''interesn'''ee''''') – '''более''' интересный ('''''bolee''' interesnîi'') „mai interesant”<ref>Rozental – Telenkova 1985, articolul '''грамматикализация''' (''grammatikalizația'').</ref>, умн'''ейший''' (''umn'''eișîi''''') – '''самый''' умный ('''''samîi''' umnîi'') „cel mai inteligent”<ref name="iarteva"/>.
+În limba rusă sunt și [[Desinență|desinențe]] [[Caz (gramatică)|cazuale]] sinonime aplicate unor cuvinte, ca cea de [[Cazul genitiv|genitiv]] în sintagma стакан ча'''я''' (''stakan cia'''ia''''') – стакан ча'''ю''' (''stakan cia'''iu''''') „un pahar de ceai”<ref name="iarteva"/>.
+==== Sinonimie sintactică ====
+Unii autori extind noțiunea de sinonimie și la construcții sintactice<ref name="bidu_457"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>. Astfel sunt, în română, construcțiile cu<ref name="bidu_457"/>:
+* [[Subiect (gramatică)|subiect]] multiplu – [[complement]] cu [[prepoziție]]: ''Ion și Gheorghe se salută'' – ''Ion se salută cu Gheorghe'';
+* conjunctiv – [[infinitiv]] – [[supin]]: ''Rămâne să vedem / a vedea / de văzut'';
+* [[participiu]] – [[propoziție atributivă]]: ''caiet pierdut / care a fost pierdut'';
+* [[element predicativ suplimentar]] – [[propoziție completivă directă]]: ''Ion mă consideră corupt'' – ''Ion consideră că sunt corupt'';
+* complemente de tip diferit: ''a anunța cuiva ceva / pe cineva ceva'';
+* construcții diferite în ansamblu: ''Scapă din vedere ceva'' – ''Ceva îi scapă din vedere''.
+În alte limbi:
+:{{fr icon}} construcție [[Diateză (gramatică)#Diateza activă|activă]] – construcție [[Diateză (gramatică)#Diateza pasivă|pasivă]]: ''Le vent a cassé la branche'' „Vântul a rupt creanga” – ''La branche a été cassée par le vent'' „Creanga fost ruptă de vânt”<ref>Dubois 2002, p.&nbsp;352.</ref>;
+:{{en icon}} construcție activă – construcție pasivă:''The secretary typed the report'' „Secretarul/a a dactilografiat raportul” – ''The report was typed by the secretary'' „Raportul a fost dactilografiat de secretar(ă)”<ref>Eastwood 1994, p.&nbsp;130.</ref>;
+:{{ru icon}} propoziție cu [[predicat]]ul la indicativ – complement la [[gerunziu]]: Он вошёл в комнату и поздоровался со всеми (''On voșiol v komnatu i pozdorovalsia so vsemi'') „A intrat în cameră și s-a salutat cu toți” – Войдя в комнату, он поздоровался со всеми (''Voidia v komnatu, on pozdorovalsia so vsemi'') „Intrând în cameră, s-a salutat cu toți”<ref name="iarteva"/>.
+=== După gradul de similitudine ===
+==== Sinonimie completă și sinonimie parțială ====
+Murphy 2006 numește „sinonimie logică” sau „sinonimie cognitivă”, conform [[Logică|logicii]] formale, relația în care două [[Propoziție|propoziții]] îndeplinesc exact aceleași condiții de adevăr, adică în orice situație în care una din propoziții este adevărată, cealaltă trebuie să fie de asemenea adevărată, iar dacă una este falsă, și cealaltă este falsă. Asemenea propoziții sunt, de exemplu {{en icon}} ''Tor bought a book from Ulla'' „Tor a cumpărat o carte de la Ulla” – ''Ulla sold Tor a book'' „Ulla i-a vândut o carte lui Tor”<ref name="murphy"/>. În cazul sinonimiei lexicale, sinonimia logică se referă la cuvinte care pot fi substituite unul cu altul în propoziții enunțiative, fără să fie afectate condițiile de adevăr ale acestora. Collinge 2005 o numește „sinonimie descriptivă”, de exemplu în cazul cuvintelor englezești ''begin'' și ''commence'', în propozițiile ''The recital '''began''' ten minutes ago'' „Recitalul a început acum zece minute” și ''The recital '''commenced''' ten minutes ago'' „Recitalul a debutat acum zece minute”<ref name="collinge"/>. În semantica [[Structuralism|structurală]] numai o asemenea relație este considerată sinonimie<ref>Gyuris și Kiefer 2006, p.&nbsp;485.</ref>.
+Sinonimia logică se caracterizează prin identitatea referentului, altfel spus, [[Denotație și conotație|denotatul]] sinonimelor este același. De exemplu ''[[sodiu]]'' și ''natriu'' denumesc același [[element chimic]]. Însă de cele mai multe ori, sinonimia logică se limitează la denotație, deci nu este totdeauna completă<ref name="dubois_465"/>. Sinonimia completă, numită și totală sau absolută, presupune ca entitățile considerate să aibă aceleași trăsături denotative și [[Denotație și conotație|conotative]], și să poată fi schimbate între ele în orice [[Context (lingvistică)|context]], păstrându-și toate aceste trăsături. O asemenea sinonimie este considerată de unii autori improbabilă<ref name="crystal"/>, de către alții foarte rară<ref name="eifring"/><ref name="murphy"/><ref name="collinge"/>, cel puțin în cazul sinonimiei lexicale<ref name="bussmann"/>. Astfel de sinonime se găsesc în limbaje de specialitate, ex. {{ro icon}} ''sodiu'' – ''natriu''<ref name="bidu_457"/>; {{en icon}} ''gorse'' – ''furze'' {{la icon}} ''[[:en:ulex|ulex]]'' (denumire științifică)<ref>[[Gen (biologie)|Gen]] de arbuști din [[Familie (biologie)|familia]] ''[[Fabaceae]]''.</ref>. După Murphy 2006, de fapt [[Limbă|limba]] evită sinonimia completă, pentru că este ineficace să existe entități echivalente din toate punctele de vedere. Dimpotrivă, utilizatorii limbii au nevoie de sinonimia parțială pentru a putea alege entitatea pe care o consideră cea mai adecvată în [[Context (lingvistică)|contextul situațional]] în care se află<ref name="murphy"/>.
+Din cauza rarității sinonimiei complete, numită de Bidu-Vrănceanu „sinonimie în sens restrâns”, prin sinonimie se înțelege aproape totdeauna sinonimie parțială<ref name="bussmann"/><ref name="eifring"/>, numită și „sinonimie în sens larg”<ref name="bidu_457"/>, „parasinonimie”<ref>Bidu-Vrănceanu 1997, p.&nbsp;351.</ref> „sinonimie incompletă”<ref name="dubois_465">Dubois 2002, p.&nbsp;465-466.</ref> sau „cvasisinonimie”<ref name="dubois_393"/>.
+=== Diferențe între sinonime ===
+Între sinonime pot exista diferențe de diverse naturi, care le pot conferi grade diferite de similitudine<ref name="bidu_457"/>.
+În ciuda identității referentului, unele cuvinte pot să fie sinonime în unele contexte și să nu fie în altele. De exemplu, ''a ridica'' – ''a sălta'' sunt sinonime în contexte în care înseamnă „a ridica o greutate”, dar nu și în altele, în care ''a ridica'' are sensul „a construi”<ref name="bidu_457"/>.
+Alte diferențe între sinonime sunt cele de [[Varietate (lingvistică)|varietate de limbă]], de exemplu:
+* între [[Registru de limbă|registre de limbă]]: ''a muri'' (registru curent) – ''a deceda'' (limbaj administrativ) – ''a sucomba'' (registru literar livresc) – ''a crăpa'' (registru familiar sau [[argou]])<ref name="bidu_457"/>;
+* între [[Limbă standard|varietatea standard]] și [[Dialect|varietăți regionale]]: ''porumb'' – ''cucuruz''<ref>Dexonline, articolul '''[https://dexonline.ro/definitie-dex09/cucuruz cucuruz]'''.</ref>.
+În cazul cuvintelor [[Polisemie|polisemice]] (cu mai multe sensuri), sinonimia se poate limita la un singur sens. De pildă, ''ceas'' – ''oră'' sunt sinonime numai în sensul „unitate de măsură a timpului”, nu și în cel de „obiect de măsurat timpul”<ref name="bidu_457"/>.
+Unele diferențe sunt numai de grad. De pildă, ''teamă'' și ''frică'' se caracterizează prin grad nedeterminat, față de sinonimul lor ''spaimă'', de grad maxim<ref name="bidu_457"/>.
+Alte sinonime se diferențiază prin nuanțe de sens. De exemplu, ''podea'' și ''dușumea'' înseamnă ambele „acoperământul părții de jos a unei încăperi”, dar ''dușumea'' înseamnă exact „acoperământul numai din scânduri al părții de jos a unei încăperi”<ref name="bidu_457"/>.
+Și prin grad, și prin nuanță de sens se deosebesc, bunăoară, ''cald'' (grad nedeterminat) – ''fierbinte'' (grad mare) – ''clocotitor'' (grad maxim + atins prin fierbere)<ref name="bidu_457"/>.
+Există de multe ori și diferențe conotative între sinonime. Acestea se reflectă bine între sinonimele din registre diferite. Astfel, în franceză, ''cheval'' „cal” (curent) este neutru din acest punct de vedere, ''destrier'' „bidiviu” (elevat) evocă frumusețe, noblețe, iar ''canasson'' „mârțoagă” (familiar) conotează urâțenia, slăbiciunea, caracterul neîngrijit, fiind [[peiorativ]] din punct de vedere [[Pragmatică|pragmatic]]<ref>Dubois 2002, p.&nbsp;111.</ref>. Astfel de trăsături au un caracter [[Stilistică|stilistic]], fiind pe larg exploatate în vorbirea expresivă în general și în operele [[Literatură|literare]]<ref name="szathmari"/>.
+Chiar și între sinonime complete poate exista o diferență, cea de frecvență în folosire. Bunăoară, dintre {{en icon}} ''gorse'' și ''furze'', primul este cel mai frecvent<ref name="murphy"/>.
 == Note ==
 <references/>
+== Bibliografie ==
-{{ciot-gramatică}}
-== Legături externe ==
+* [[Mioara Avram|Avram, Mioara]], ''Gramatica pentru toți'', ediția a II-a, București, Humanitas, 1997, ISBN 973-28-0769-5
-* [http://www.webdex.ro/online/dictionar_de_sinonime/ Dictionar online de sinonime]
+* {{hu icon}} Bartos Tibor, ''Magyar szótár – egymást magyarázó szavak és fordulatok tára'' (Dicționar maghiar explicativ), vol. I., Budapesta, Corvina, 2002, ISBN 9789631351378
-* [http://www.grai.ro/c/sinonime/ Colectie de sinonime]
+* [[Angela Bidu-Vrănceanu|Bidu-Vrănceanu, Angela]] ''et al.'', [https://www.academia.edu/10986209/87525919-DSL-Dictionar-de-Stiinte-Ale-Limbii ''Dicționar general de științe. Științe ale limbii''], București, Editura științifică, 1997, ISBN 973-440229-3 (accesat la 11 februarie 2022)
-[[Categorie:Sinonime|*]]
+* {{en icon}} Bussmann, Hadumod (coord.), [http://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf ''Dictionary of Language and Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220123230149/https://www.e-reading.club/bookreader.php/142124/Routledge_Dictionary_of_Language_and_Linguistics.pdf |date=2022-01-23 }} (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{en icon}} Collinge, N. E. (coord.), ''An Encyclopaedia of Language'' (Enciclopedia limbii), ediție PDF, Londra – New York, Taylor & Francis e-Library, 2005, ISBN 0-203-71185-8
+* Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, ''Dicționar de termeni lingvistici'', București, Teora, 1998; online: [https://dexonline.ro/ Dexonline] (DTL) (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{en icon}} Crystal, David, [https://web.archive.org/web/20181110120458/https://anekawarnapendidikan.files.wordpress.com/2014/04/a-dictionary-of-linguistics-and-phonetics-by-david-christal.pdf ''A Dictionary of Linguistics and Phonetics''] (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 11 februarie 2022)
+* [https://dexonline.ro Dicționare ale limbii române] (Dexonline) (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{fr icon}} Dubois, Jean ''et al.'', ''[https://archive.org/details/DictionnaireDeLinguistiqueDubois Dictionnaire de linguistique]'' (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{en icon}} Eastwood, John, [https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf ''Oxford Guide to English Grammar''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180726010147/https://www.uop.edu.jo/download/research/members/Oxford_Guide_to_English_Grammar.pdf |date=2018-07-26 }} (Ghidul Oxford al gramaticii engleze), Oxford, Oxford University Press, 1994, ISBN 0-19-431351-4 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{en icon}} Eifring, Halvor și Theil, Rolf, [http://www.uio.no/studier/emner/hf/ikos/EXFAC03-AAS/h05/larestoff/linguistics/ ''Linguistics for Students of Asian and African Languages''] (Lingvistică pentru studenții în limbi asiatice și africane), Universitatea din Oslo, 2005 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{fr icon}} Grevisse, Maurice și Goosse, André, ''Le Bon usage. Grammaire française'' (Folosirea corectă a limbii. Gramatică franceză), ediția a XIV-a, Bruxelles, De Boeck Université, 2007, ISBN 978-2-8011-1404-9
+* {{hu icon}} Gyuris, Beáta și Kiefer, Ferenc, 7. fejezet – Szemantika (Capitorul 7 – Semantică), Kiefer, Ferenc (coord.), ''A magyar nyelv'' (Limba maghiară), ediție Epub, Budapesta, Akadémiai Kiadó, 2006, ediție Epub, ISBN 963-05-8324-0, p.&nbsp;471-594
+* {{ru icon}} Iarțeva, V. N. (coord.), [http://tapemark.narod.ru/les/ ''Лингвистический энциклопедический словарь''] (Dicționar enciclopedic de lingvistică), Moscova, Sovietskaia Ențiklopedia, 1990 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{fr icon}} [https://dictionnaire.lerobert.com Le Robert, <small>DICO EN LIGNE</small>] (accesat la 20 noiembrie 2022)
+* {{en icon}} Murphy, M. L., Synonymy, Brown, Keith (coord.), ''Encyclopedia of Language and Linguistics'' (Enciclopedia limbii și lingvisticii), ediția a II-a, vol. 12, Boston, Elsevier, 2006 (ELL2), p.&nbsp;376-378
+* {{en icon}} [https://www.oxfordlearnersdictionaries.com/ Oxford Learners’s Dictionaries] (OLD) (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{ru icon}} Rozental, Ditmar și Telenkova, Margarita, ''Словарь-справочник лингвистических терминов'' (Dicționar-ghid al termenilor lingvistici), ediția a III-a, Moscova, Prosveșcenie, 1985
+* {{hu icon}} Szathmári, István (coord.), ''Alakzatlexikon. A retorikai és stilisztikai alakzatok kézikönyve'' (Lexiconul figurilor. Ghidul figurilor retorice și de stil), Budapesta, Tinta, 2008, ISBN 978-963-9902-02-2; online: [https://dtk.tankonyvtar.hu/handle/123456789/8870 Alakzatlexikon], PDF de descărcat (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{hu icon}} Szépe, Judit, ''[http://www.szepejudit.hu/Lexea%2011%20Lexvisz%20homon%20szinon%20monon%20rov.pdf Lexikális viszonyok II] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220609002043/http://www.szepejudit.hu/Lexea%2011%20Lexvisz%20homon%20szinon%20monon%20rov.pdf |date=2022-06-09 }}'' (Relații lexicale II), curs universitar, 5 martie 2018 (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{fr icon}} [http://www.cnrtl.fr/definition/ Trésor de la langue française informatisé] (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 11 februarie 2022)
+* {{en icon}} Urdang, Laurence (coord.), ''The synonym finder'' (Dicționar de sinonime), ediție revăzută, [[:en:Emmaus|Emmaus]] ([[Pennsylvania]]), Rodale Press, 1978, ISBN 0-87857-236-8
+== Lectură suplimentară ==
+* Mladin, Constantin-Ioan, [https://litere.uvt.ro/litere-old/vechi/documente_pdf/aticole/uniterm/uniterm3_2005/imladin.pdf Note asupra sinonimiei din terminologie] (accesat la 11 februarie 2022)
+* Seche, Luiza și Preda, Irina, ''Dicționar de sinonime'', București, Meteor Press, Colecția Dicționarele Meteor Press, 2005, ISBN 9789737286819
+== Vezi și ==
+* [[Sinonim (biologie)]]
+{{Control de autoritate}}
+[[Categorie:Semantică]]