Codex Gigas: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 10 decembrie 2023 06:18

Informații generale
Codex Gigas

Coperta originală a cărții.
Autor	necunoscut
Ediția originală
Titlu original	Codex Gigas
Limba	latină
Țara primei apariții	Cehia
Data primei apariții	~1229
Număr de pagini	310
Dimensiune și greutate	92/50 cm, 22 cm grosime, 75 kg.
Modifică date / text

Codex Gigas (“Cartea uriașă”) este cel mai voluminos manuscris medieval din lume.^[1] Se crede că a fost scris la începutul secolului al XIII-lea într-o mănăstire benedictină din Podlazice, Cehia de astăzi. În timpul Războiului de Treizeci de Ani din 1648, întreaga scriere a fost furată de armata suedeză și în prezent este păstrată la Biblioteca Națională din Suedia, la Stockholm.^[1] Manuscrisul este supranumit “Biblia Diavolului” din cauza unei ilustrații din interior, cea mai mare, până atunci, înfățișare a Diavolului și cea mai veche descoperită până acum.^[2] Este considerată cea de-a opta minune a lumii.^[2]^[3]

Descriere

Codex Gigas are coperta din lemn de santal, acoperit de piele și decorat cu ornamente metalice. Având 90 de centimetri înălțime, 50 centimetri lățime și 20 centimetri grosime, este cel mai mare manuscris medieval descoperit până acum.^[4]

Inițial, avea 320 de pagini de pergament. În timp, opt dintre acestea au fost scoase.^[5] Nu se știe motivul pentru care au fost smulse acele pagini și nici cine a făcut-o, dar se pare că acestea conțineau regulile Ordinului benedictin. Manuscrisul cântărește aproximativ 75 de kilograme, iar pergamentul este făcut din piele de vițel (unele surse susțin că ar fi piele de măgar) de la un număr de 160 de animale. Textele au fost scrise pe două coloane a câte 106 rânduri fiecare.

Manuscrisul conține numeroase astfel de decorațiuni.

Manuscrisul a fost scris și decorat (decorațiuni fiind considerate atât inițialele scrise diferit cât și ilustrațiile reprezentând Raiul, dar și portretul Satanei) de un singur artist. Nu a mai fost găsită nicio operă de-a acestuia și nici nu se știe nimic despre pregătirea sa profesională.^[6]

Istorie

Codexul a fost creat într-o mănăstire benedictină din Podlažice, de lângă Chrudim, distrusă în secolului al XV-lea. Însemnările din manuscris se încheie în anul 1229.

Codexul a fost mai târziu făcut cadou mănăstirii cisterciene Sedlec și apoi, cumpărat de mănăstirea benedectină din Břevnov. Între 1444 - 1593 a fost păstrăt în biblioteca mănăstirii din Broumov până a fost luat și dus la Praga în 1594 pentru a completa colecția Împăratului Roman Rudolf II.

La sfârșitul războiului de treizeci de ani, în 1648, întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din 1649 până în 2007, manuscrisul a fost păstrat în Biblioteca Națională a Suediei din Stockholm. La 24 septembrie 2007, după 359 de ani, “Codex Gigas” revine la Praga în cadrul unei expoziții.

De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un călugăr, însă din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva totuși, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave.Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; nume invalid, e.g. prea multe nume

Ultima mare lucrare din Codex este “Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 - 1125). Aceasta este prima isotrie a Boemiei.^[2] În manuscris apar o serie de lucrări mici. Prima descrie pocăința pentru relele comise. A doua, după portretul Diavolului, este o lucrare destinată exorcizării. Ultima lucrare se numește “Calendarul” și conține o listă de sfinți, precum și zilele în care sunt comemorați aceștia.

În Codex mai apar două imagini, una reprezentând cerul, cu stele albastre, Soare și Lună, iar cea de-a doua reprezentând Pământul, cu oceane verzi, probabil înainte de Creație.

Portretul Diavolului

Cea mai faimoasă imagine din Codex Gigas este cu siguranță portretul Diavolului, aflat la pagina 290. De la această poză a primit renumele de “Biblia Diavolului”.

Diavolul este înfățișat singur, cu brațele ridicate, având o poziție amenințătoare. Are 4 degete, coarne și ghiare și este împrejmuit de două turnuri. Poartă blană de hermină, asociată căpeteniilor și celor de rang nobiliar, tocmai pentru a-i reliefa poziția de “prinț al întunericului”.

Portretul intenționează să-i amintească cititorului de păcat și rău. Pe verso, este o reprezentare a Raiului, iar cele două pagini au fost intenționat alăturate, pentru a arăta avantajele unei vieți “bune” și dezavantajele unei vieți “rele”.^[7]

Portretele reprezentându-l pe Diavol, sunt comune în arta medievală, însă cel din Codex este unic prin faptul că îl prezintă singur, ocupând o pagină întreagă.

Legende

Legenda spune că scriitorul Codexului este un călugăr benedictin, care a săvârșit un păcat atât de grav, încât nu a putut fi spus nimănui. Superiorii mănăstirii au hotărât că nu poate fi iertat pentru ceea ce a făcut și l-au condamnat la moarte prin zidirea de viu. În încercarea de a se salva, a jurat că dacă i se va da șansa, până a doua zi, va scrie cea mai măreață carte scrisă vreodată, care va cinsti mănăstirea și va include toate realizările umanității până la momentul respectiv. I s-a dat această șansă, cu condiția ca a doua zi, cartea să fie gata. Dacă nu se ține de promisiune, nu i se va mai da o a doua șansă. Pe la mijlocul nopții, și-a dat seama că nu va reuși să ducă sarcina la bun sfârșit. La disperare, l-a contactat pe arhanghelul căzut Satan, cerându-i să-l ajute să termine cartea în schimbul sufletului său. Diavolul a terminat manuscrisul iar călugărul i-a adăugat portretul în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit. A reușit să se salveze de la moarte, însă și-a pierdut liniștea sufletească. A implorat iertare Sfintei Fecioare Maria. Aceasta a fost de acord să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puțin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu Diavolul^[8]^[9] Se speculează că numeroasele scrieri din Codex legate de exorcizare, sunt încercările călugărului de a-și salva propriul suflet. Totuși, manuscrisul nu a fost interzis de Inchiziție și a fost intens studiat de mulți învățați.^[10]

Note

^ ^a ^b en Codex Gigas - Kungl. biblioteket, Stockholm
^ ^a ^b ^c Descopera » Codex Gigas – Biblia Diavolului
^ See the additions - Kungliga biblioteket
^ en Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 15. ISBN 978-80-7050-532-8.
^ en Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 17. ISBN 978-80-7050-532-8.
^ en http://kb.se/codex-gigas/eng/short/description/
^ Devil Portrait - Kungliga biblioteket
^ Legends - Kungliga biblioteket
^ "Satanic Inspiration", The Prague Post Online, 12 septembrie 2007
^ Read more - Kungliga biblioteket

Legături externe

Codex Gigas: Povestea Bibiliei Diavolului Arhivat în 21 ianuarie 2012, la Wayback Machine.
[1]^{[nefuncțională]} — Articol în ProTV Magazin despre manuscris.
en Codex Gigas — Pagina oficială a Codex Gigas pe site-ul oficial al Bibliotecii Naționale a Suediei.
en World Digital Library — Versiunea on-line a cărții.
en National Geographic
Uimitoarele peregrinari ale Bibliei Diavolului Arhivat în 5 iunie 2012, la Wayback Machine., 18 mai 2011, Revista Magazin

[autogenerated2-1] Codex Gigas - Kungl. biblioteket, Stockholm

[autogenerated1-2] Descopera » Codex Gigas – Biblia Diavolului

[3] See the additions - Kungliga biblioteket

[4] Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 15. ISBN 978-80-7050-532-8.

[5] Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 17. ISBN 978-80-7050-532-8.

[6] ttps://kb.se/codex-gigas/eng/short/description/

[7] Devil Portrait - Kungliga biblioteket

[8] Legends - Kungliga biblioteket

[9] "Satanic Inspiration", The Prague Post Online, 12 septembrie 2007

[10] Read more - Kungliga biblioteket

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

@@ Linia 5: / Linia 5: @@
 | poza          = [[Fișier:CodexGigas2.jpeg|150px|border]]
 | comentariu    = Coperta originală a cărții.
-| autor         = [[Necunoscut]]
+| autor         = necunoscut
 | ilustratia    =
 | coperta       =
@@ Linia 23: / Linia 23: @@
 }}
-'''Codex Gigas''' (“''Cartea uriașă''”) este cel mai mare manuscris medieval din lume.<ref name=autogenerated2>{{en icon}} Codex Gigas - Kungl. biblioteket, Stockholm</ref> Se crede că a fost scris la începutul [[secolul 13|secolului 13]] într-o mănăstire [[ordinul benedictin|benedictină]] din [[Podlazice]], [[Cehia]] de astăzi. În timpul [[Războiul de treizeci de ani|războiului de treizeci de ani]] din [[1648]], întreaga scriere a fost furată de armata suedeză și în prezent este păstrată la [[Biblioteca Națională din Suedia]], la [[Stockholm]].<ref name=autogenerated2 />
+'''Codex Gigas''' (“''Cartea uriașă''”) este cel mai voluminos manuscris medieval din lume.<ref name=autogenerated2>{{en icon}} Codex Gigas - Kungl. biblioteket, Stockholm</ref> Se crede că a fost scris la începutul [[secolul al XIII-lea|secolului al XIII-lea]] într-o mănăstire [[ordinul benedictin|benedictină]] din [[Podlazice]], [[Cehia]] de astăzi. În timpul [[Războiul de Treizeci de Ani|Războiului de Treizeci de Ani]] din [[1648]], întreaga scriere a fost furată de armata suedeză și în prezent este păstrată la [[Biblioteca Națională din Suedia]], la [[Stockholm]].<ref name=autogenerated2 />
-Manuscrisul mai este cunoscut sub numele de ''“Biblia Diavolului”'' datorită unei ilustrații din interior, cea mai veche imagine a înfățișării [[Diavol]]ului descoperită până acum.<ref name=autogenerated1>[http://www.descopera.org/codex-gigas-biblia-diavolului/ Descopera » Codex Gigas – Biblia Diavolului<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>
+Manuscrisul este supranumit ''“Biblia Diavolului”'' din cauza unei ilustrații din interior, cea mai mare, până atunci, înfățișare a [[Diavol]]ului și cea mai veche descoperită până acum.<ref name=autogenerated1>[http://www.descopera.org/codex-gigas-biblia-diavolului/ Descopera » Codex Gigas – Biblia Diavolului<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>
 Este considerată cea de-a opta minune a lumii.<ref name=autogenerated1 /><ref>[http://www.kb.se/codex-gigas/eng/Long/texter/Additions/Later-additions-in-Codex-Gigas/ See the additions - Kungliga biblioteket<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>
 == Descriere ==
-[[Fișier:Codex Gigas f286v.jpg|150px|right|thumb|Coloanele au câte 160 de rânduri fiecare, iar literele între 2.5 şi 3 mm înălţime.]]
+[[Fișier:Codex Gigas f286v.jpg|150px|right|thumb|Coloanele au câte 160 de rânduri fiecare, iar literele între 2.5 și 3 mm înălțime.]]
-''Codex Gigas'' are coperta din lemn, acoperit de piele și decorat cu ornamente metalice. Având 89 de centimetri înălțime, 49 centimetri lățime și 22 centimetri grosime, este cel mai mare manuscris medieval descoperit până acum.<ref>{{en icon}} Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 15. ISBN 978-80-7050-532-8.</ref>
+''Codex Gigas'' are coperta din lemn de santal, acoperit de piele și decorat cu ornamente metalice. Având 90 de centimetri înălțime, 50 centimetri lățime și 20 centimetri grosime, este cel mai mare manuscris medieval descoperit până acum.<ref>{{en icon}} Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 15. ISBN 978-80-7050-532-8.</ref>
 Inițial, avea 320 de pagini de [[pergament]]. În timp, opt dintre acestea au fost scoase.<ref>{{en icon}} Boldan, Kamil; Michal Dragoun, Duan Foltýn, Jindřich Marek, Zdeněk Uhlíř (2007). The Devil’s Bible - Codex Gigas. The Secrets of the World’s Largest Book. NKP. p. 17. ISBN 978-80-7050-532-8.</ref> Nu se știe motivul pentru care au fost smulse acele pagini și nici cine a făcut-o, dar se pare că acestea conțineau regulile [[ordinul benedictin|Ordinului benedictin]].
@@ Linia 35: / Linia 35: @@
 Textele au fost scrise pe două coloane a câte 106 rânduri fiecare.
-[[Fișier:Sapientia.jpg|150px|right|thumb|Manuscrisul conţine numeroase astfel de decoraţiuni.]]
+[[Fișier:Sapientia.jpg|150px|right|thumb|Manuscrisul conține numeroase astfel de decorațiuni.]]
 Manuscrisul a fost scris și decorat (decorațiuni fiind considerate atât inițialele scrise diferit cât și ilustrațiile reprezentând [[Rai]]ul, dar și portretul [[Satana|Satanei]]) de un singur artist. Nu a mai fost găsită nicio operă de-a acestuia și nici nu se știe nimic despre pregătirea sa profesională.<ref>{{en icon}} http://kb.se/codex-gigas/eng/short/description/</ref>
 == Istorie ==
-Codexul a fost creat într-o mănăstire benedictină din [[Podlažice]], de lângă [[Chrudim]], distrusă în [[secolul 15|secolului 15]]. Însemnările din manuscris se încheie în anul [[1229]].
+Codexul a fost creat într-o mănăstire benedictină din [[Podlažice]], de lângă [[Chrudim]], distrusă în [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]]. Însemnările din manuscris se încheie în anul [[1229]].
-Codexul a fost mai târziu făcut cadou mănăstirii [[ordinul cistercian|cisterciene]] [[Sedlec]] și apoi, cumpărat de mănăstirea benedectină din [[Břevnov]]. Între [[1477]] - [[1593]] a fost păstrăt în biblioteca mănăstirii din [[Broumov]] până a fost luat și dus la Praga în [[1594]] pentru a completa colecția Împăratului Roman [[Rudolf II]].
+Codexul a fost mai târziu făcut cadou mănăstirii [[ordinul cistercian|cisterciene]] [[Sedlec]] și apoi, cumpărat de mănăstirea benedectină din [[Břevnov]]. Între [[1444]] - [[1593]] a fost păstrăt în biblioteca mănăstirii din [[Broumov]] până a fost luat și dus la Praga în [[1594]] pentru a completa colecția Împăratului Roman [[Rudolf II]].
-La sfârșitul [[războiul de treizeci de ani|războiului de treizeci de ani]], în [[1648]], întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din [[1649]] până în [[2007]], manuscrisul a fost păstrat în [[Librăria Națională din Stockholm]].
+La sfârșitul [[războiul de treizeci de ani|războiului de treizeci de ani]], în [[1648]], întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din [[1649]] până în [[2007]], manuscrisul a fost păstrat în [[Biblioteca Națională  a  Suediei din Stockholm]].
 La [[24 septembrie]] [[2007]], după 359 de ani, “Codex Gigas” revine la [[Praga]] în cadrul unei expoziții.
-De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un [[călugăr]], însă din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva totuși, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave.<ref name=autogenerated1 />
+De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un [[călugăr]], însă din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva totuși, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave.<ref name=autogenerated
 == Conținut ==
@@ Linia 61: / Linia 61: @@
 == Portretul Diavolului ==
-[[Fișier:Codex Gigas devil.jpg|240px|right|thumb|Imaginea Diavolului, ilustrată la pagina 290. Legenda spune că scriitorul manuscrisului a făcut acest desen în semn de mulţumire pentru Diavol, care l-a ajutat în scrierea Codexului.]]
+[[Fișier:Devil's portrait, Herman the Recluse, Codex Gigas, Benedictine monastery of Podlažice, early 13th century.jpg|240px|right|thumb|Imaginea Diavolului, ilustrată la pagina 290. Legenda spune că scriitorul manuscrisului a făcut acest desen în semn de mulțumire pentru Diavol, care l-a ajutat în scrierea Codexului într-o singură noapte, în felul acesta scăpându-l de pedeapsa cu moartea.]]
 Cea mai faimoasă imagine din Codex Gigas este cu siguranță portretul Diavolului, aflat la pagina 290. De la această poză a primit renumele de “Biblia Diavolului”.
@@ Linia 74: / Linia 74: @@
 [[legendă|Legenda]] spune că scriitorul Codexului este un [[călugăr benedictin]], care a săvârșit un păcat atât de grav, încât nu a putut fi spus nimănui. Superiorii mănăstirii au hotărât că nu poate fi iertat pentru ceea ce a făcut și l-au condamnat la moarte prin zidirea de viu. În încercarea de a se salva, a jurat că dacă i se va da șansa, până a doua zi, va scrie cea mai măreață carte scrisă vreodată, care va cinsti mănăstirea și va include toate realizările umanității până la momentul respectiv.
 I s-a dat această șansă, cu condiția ca a doua zi, cartea să fie gata. Dacă nu se ține de promisiune, nu i se va mai da o a doua șansă.
-Pe la mijlocul nopții, și-a dat seama că nu va reuși să ducă sarcina la bun sfârșit. La disperare, l-a convocat pe [[arhanghel|arhenghelul]] căzut [[Satan]], cerându-i să-l ajute să termine cartea în schimbul sufletului său. Diavolul a terminat manuscrisul iar călugărul i-a adăugat portretul în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit.
+Pe la mijlocul nopții, și-a dat seama că nu va reuși să ducă sarcina la bun sfârșit. La disperare, l-a contactat pe [[arhanghel|arhanghelul]] căzut [[Satan]], cerându-i să-l ajute să termine cartea în schimbul sufletului său. Diavolul a terminat manuscrisul iar călugărul i-a adăugat portretul în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit.
-A reușit să se salveze de la moarte, însă și-a pierdut liniștea sufletească. A implorat iertare [[Sfintei Fecioare Maria]]. Aceasta a fost de acord să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puțin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu [[Diavol]]ul<ref>[http://www.kb.se/codex-gigas/eng/Long/handskriftens/legender/#A%20variety%20of%20names Legends - Kungliga biblioteket<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref><ref>"Satanic Inspiration", The Prague Post Online, 12 septembrie, 2007</ref>
+A reușit să se salveze de la moarte, însă și-a pierdut liniștea sufletească. A implorat iertare [[Sfintei Fecioare Maria]]. Aceasta a fost de acord să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puțin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu [[Diavol]]ul<ref>[http://www.kb.se/codex-gigas/eng/Long/handskriftens/legender/#A%20variety%20of%20names Legends - Kungliga biblioteket<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref><ref>"Satanic Inspiration", The Prague Post Online, 12 septembrie 2007</ref>
 Se speculează că numeroasele scrieri din Codex legate de exorcizare, sunt încercările călugărului de a-și salva propriul suflet. Totuși, manuscrisul nu a fost interzis de [[Inchiziția|Inchiziție]] și a fost intens studiat de mulți învățați.<ref>[http://www.kb.se/codex-gigas/eng/Long/#Was%20Codex%20Gigas%20ever%20used Read more - Kungliga biblioteket<!-- Titlu generat de un robot -->]</ref>
@@ Linia 82: / Linia 82: @@
 == Legături externe ==
-* [http://www.efemeride.ro/mistere/codex-gigas-povestea-bibiliei-diavolului/ Codex Gigas: Povestea Bibiliei Diavolului]
+* [http://www.efemeride.ro/mistere/codex-gigas-povestea-bibiliei-diavolului/ Codex Gigas: Povestea Bibiliei Diavolului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120121064927/http://www.efemeride.ro/mistere/codex-gigas-povestea-bibiliei-diavolului/ |date=2012-01-21 }}
-* [http://www.protvmagazin.ro/articole/4051459/Codex-Gigas-Biblia-diavolului.html] — Articol în ProTV Magazin despre manuscris.
+* [http://www.protvmagazin.ro/articole/4051459/Codex-Gigas-Biblia-diavolului.html]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} — Articol în ProTV Magazin despre manuscris.
 * {{en icon}}[http://kb.se/codex-gigas/eng/ Codex Gigas] — Pagina oficială a Codex Gigas pe ''site''-ul oficial al Bibliotecii Naționale a Suediei.
 * {{en icon}}[http://www.wdl.org/en/item/3042 World Digital Library] — Versiunea ''on-line'' a cărții.
 * {{en icon}}[http://channel.nationalgeographic.com/episode/devil-s-bible-3619/Overview#tab-facts National Geographic]
-* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8646/8/ Uimitoarele peregrinari ale Bibliei Diavolului], 18 mai 2011, ''Revista Magazin''
+* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/8646/8/ Uimitoarele peregrinari ale Bibliei Diavolului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120605020639/http://www.revistamagazin.ro/content/view/8646/8 |date=2012-06-05 }}, 18 mai 2011, ''Revista Magazin''
+{{Control de autoritate}}
-[[Categorie:Manuscrise]]
+[[Categorie:Manuscrise iluminate]]
 [[Categorie:Manuscrise în latină medievală]]