Sari la conținut

Midraș: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
m r2.7.1) (Robot interwiki: Adăugat: ms:Midrash
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
 
(Nu s-au afișat 20 de versiuni intermediare efectuate de alți 13 utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
{{wikizare}}{{referințe}}
{{wikizare}}{{referințe}}
'''Midraș''' (מ ד ר ש)este o culegere de peste 60 de comentarii, povestiri, eseuri etice aranjate după ordinea cărților [[Tora]], Profeți și Scrieri.
'''Midraș''' (în [[ebraică]]:'''מדרש''' = '''midrash''') este o culegere de peste 60 de comentarii, povestiri, eseuri etice aranjate după ordinea cărților [[Tora]], Profeți și Scrieri.


== Definiția ==
== Definiția ==


Texte din Midraș datează epoca în care a fost scrisă Mișna și autorii ei apar în ambele culegeri. Majoritatea conceptelor și comentariilor fac parte din Tora orală dată pe muntele Sinai. Cele mai cunoscute părți ale Midrașului sînt Midraș Raba, Midraș Tanhuma, Ialkut Șimoni, Șifra și Mehilta.
Texte din Midraș datează din epoca în care a fost scrisă Mișna și autorii ei apar în ambele culegeri. Majoritatea conceptelor și comentariilor fac parte din Tora orală, dată și ea după traditia iudaică, pe muntele Sinai. Cele mai cunoscute părți ale Midrașului sînt Midraș Raba, Midraș Tanhuma, Ialkut Șimoni, Șifra și Mehilta.

Midraș este și o metodă exegetică a textelor biblice, aplicate pentru studiul sau cercetarea Torei. Cuvîntul "midraș" poate fi folosit pentru a denota comentariile legale, exegetice și omiletice la Tanah (Biblia ebraică). Etimologic cuvîntul provine de la verbul "daraș", care înseamnă a cerceta, investiga, explora.
Midraș este și o metodă exegetică a textelor biblice, aplicate pentru studiul sau cercetarea Torei. Cuvântul "midraș" poate fi folosit pentru a denota comentariile legale, exegetice și omiletice la [[Tanah]] ([[Biblia ebraică]]). Etimologic cuvântul provine de la verbul "daraș", care înseamnă a cerceta, a investiga, a explora, ulterior - a explica, predica în sinagogă.


== Metodă ==
== Metodă ==
Conform opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită".
Conform opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită".


Tradițional sensul textului biblic este constituit din pșat(sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul premărește remez și draș. Sînt folosite procedee retorice ca alegoria, metafora, concordanța, analogia și gematria.
Tradițional sensul textului biblic este explicat prin patru metode: pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul utilizeaza mai ales comentarea după metodele remez și draș. Sunt folosite procedee retorice ca [[alegoria]], [[metafora]], concordanța, [[analogia]] și [[gematria]].


Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel ( cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi naum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi Ișmael și Rabi Eliezer ben Rabi Iosi din Galileea (32 de principii).
Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel (cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi Nahum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi Ișmael și Rabi Eliezer ben Rabi Iosi din Galileea (32 de principii).


Mauritius Mergui distinge următoarele caracteristic ale midrașului:
Mauritius Mergui distinge următoarele caracteristice ale midrașului:


- caracterul amalgamic: temele sînt fragmetare și neordonate (povestiri din viața cotidiană, lecții, fabule, dezbateri, judecăți, dialoguri dintre D-mnezeu și Israel etc);
- caracterul amalgamic: temele sînt fragmentare și neordonate (povestiri din viața cotidiană, lecții, fabule, dezbateri, judecăți, dialoguri dintre Dumnezeu și Israel etc);


- lipsa de referițe sau date istorice;
- lipsa de referințe sau date istorice;


- midrașul este foarte greu de tradus. Limbajul folosit nu este atît de transparent ca cel folosit în Biblie;
- midrașul este foarte greu de tradus. Limbajul folosit nu este atît de transparent ca cel folosit în Biblie;
Linia 24: Linia 25:
- preferința pentru limbajul figurativ și ambiguitate;
- preferința pentru limbajul figurativ și ambiguitate;


- dezbaterile nu sînt finalizate și uneori argumentele sînt inventate pentru a justifica o opiniei minoră și ne semnificativă la prima vedere.
- dezbaterile nu sînt finalizate și uneori argumentele sînt inventate pentru a justifica o opinie minoră și
nesemnificativă la prima vedere.
- midraș este orice dezbatere despre soarta Israelului, semnificația exilului și a Legii mosaice.
- midraș este orice dezbatere despre soarta Israelului, semnificația exilului și a Legii mozaice.


Toate întîmplările descrise în Midraș, conform tradiției pot fi clasificate în felul următor:
Toate întîmplările descrise în Midraș, conform tradiției, pot fi clasificate în felul următor:


* Povești din care se poate trage o concluzie legală;
* Povești din care se poate trage o concluzie legală;
Linia 33: Linia 35:
* Povești din care se poate face o lecție morală;
* Povești din care se poate face o lecție morală;


* Povești care ne învață o ideie de credință sau filosofie;
* Povești care ne învață o idee de credință sau filosofie;


* Povești care relatează un eveniment uimitor sau miraculos.
* Povești care relatează un eveniment uimitor sau miraculos.
Linia 43: Linia 45:
* Povestiri care s-au întîmplat real dar sînt relatate într-o manieră exagerată pentru a evidenția anumite idei.
* Povestiri care s-au întîmplat real dar sînt relatate într-o manieră exagerată pentru a evidenția anumite idei.


* Povestiri care s-au întîmplat în realitate, dar care sînt prezentate ca o metaforă, asftel că fiecare cuvînt folosit nu redă exact evenimentul, dar explică esenta metaforei prezentate.
* Povestiri care s-au întîmplat în realitate, dar care sînt prezentate ca o metaforă, asftel că fiecare cuvînt folosit nu redă exact evenimentul, dar explică esența metaforei prezentate.


== Legături externe ==
== Legături externe ==
* [http://www.kingscalendar.com/cgi-bin/index.cgi?action=viewnews&id=140 Seder Olam Rabbah], Seder Olam Rabbah - The missing Years King's Calendar
* [http://www.kingscalendar.com/cgi-bin/index.cgi?action=viewnews&id=140 Seder Olam Rabbah] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080110122456/http://www.kingscalendar.com/cgi-bin/index.cgi?action=viewnews&id=140 |date=2008-01-10 }}, Seder Olam Rabbah - The missing Years King's Calendar
* [http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/index.htm Sacred Texts: Judaism: Tales and Maxims from the Midrash] extracted and translated by Samuel Rapaport, 1908.
* [http://www.sacred-texts.com/jud/tmm/index.htm Sacred Texts: Judaism: Tales and Maxims from the Midrash] extracted and translated by Samuel Rapaport, 1908.
* [http://learn.jtsa.edu/topics/diduknow/sources/midrashim.shtml The Midrashic Collections], jtsa.edu
* [http://learn.jtsa.edu/topics/diduknow/sources/midrashim.shtml The Midrashic Collections] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050316161932/http://learn.jtsa.edu/topics/diduknow/sources/midrashim.shtml |date=2005-03-16 }}, jtsa.edu
* [http://www.tsel.org/torah/tanhuma/index.html Tanchuma]
* [http://www.tsel.org/torah/tanhuma/index.html Tanchuma] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071013101401/http://tsel.org/torah/tanhuma/index.html |date=2007-10-13 }}
* [http://www.tsel.org/torah/yalkutsh/index.html Yalkut Shimoni]
* [http://www.tsel.org/torah/yalkutsh/index.html Yalkut Shimoni] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150829065447/http://www.tsel.org/torah/yalkutsh/index.html |date=2015-08-29 }}
* [http://www.yarzheit.com/tana/eliyahuhanavi.htm Tana Devei Eliyahu ]
* [http://www.yarzheit.com/tana/eliyahuhanavi.htm Tana Devei Eliyahu ] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051206013525/http://www.yarzheit.com/tana/eliyahuhanavi.htm |date=2005-12-06 }}
* [http://www.jewishgates.com/linkedindex.asp?folder_id=18 Jewishgates.org]
* [http://www.jewishgates.com/linkedindex.asp?folder_id=18 Jewishgates.org] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060104233507/http://www.jewishgates.com/linkedindex.asp?folder_id=18 |date=2006-01-04 }}
{{Iudaism}}
{{Iudaism}}


[[Categorie:Iudaism]]
[[Categorie:Iudaism]]
[[Categorie:Genuri literare]]

[[Categorie:Literatură religioasă]]
{{Legătură AF|yi}}

[[ar:مدراش]]
[[bg:Мидраш]]
[[ca:Midraix]]
[[cs:Midraš]]
[[de:Midrasch]]
[[el:Μιδράς]]
[[en:Midrash]]
[[es:Midrash]]
[[fi:Midraš]]
[[fr:Midrash]]
[[he:מדרש]]
[[hr:Midraš]]
[[hu:Midrás]]
[[it:Midrash]]
[[ja:ミドラーシュ]]
[[ms:Midrash]]
[[nl:Midrasj]]
[[no:Midrasj]]
[[pl:Midrasz]]
[[pt:Midrash]]
[[ru:Мидраш]]
[[sk:Midraš]]
[[sl:Midraš]]
[[sr:Мидраш]]
[[sv:Midrash]]
[[tl:Midrash]]
[[tr:Midraş]]
[[yi:רשימה פון מדרשים]]
[[zh:米德拉什]]
[[zh-yue:米德拉什]]

Versiunea curentă din 4 decembrie 2023 12:18

Midraș (în ebraică:מדרש = midrash) este o culegere de peste 60 de comentarii, povestiri, eseuri etice aranjate după ordinea cărților Tora, Profeți și Scrieri.

Texte din Midraș datează din epoca în care a fost scrisă Mișna și autorii ei apar în ambele culegeri. Majoritatea conceptelor și comentariilor fac parte din Tora orală, dată și ea după traditia iudaică, pe muntele Sinai. Cele mai cunoscute părți ale Midrașului sînt Midraș Raba, Midraș Tanhuma, Ialkut Șimoni, Șifra și Mehilta.

Midraș este și o metodă exegetică a textelor biblice, aplicate pentru studiul sau cercetarea Torei. Cuvântul "midraș" poate fi folosit pentru a denota comentariile legale, exegetice și omiletice la Tanah (Biblia ebraică). Etimologic cuvântul provine de la verbul "daraș", care înseamnă a cerceta, a investiga, a explora, ulterior - a explica, predica în sinagogă.

Conform opiniei lui Marc Ouaknin, Midraș este o metodă indirectă de exegeză a textului biblic în contrast cu Mișna, care este o metodă directă, "independent de sursa scripturală folosită".

Tradițional sensul textului biblic este explicat prin patru metode: pșat (sensul literal), remez (sensul aluziv), draș (exegeza) și sod (sensul mistic). Midrașul utilizeaza mai ales comentarea după metodele remez și draș. Sunt folosite procedee retorice ca alegoria, metafora, concordanța, analogia și gematria.

Hermeneutica talmudică a fost codificată de Hillel (cele șapte principii ale lui Hillel), Rabi Nahum din Gamzo, Rabi Akiva, Rabi Ișmael și Rabi Eliezer ben Rabi Iosi din Galileea (32 de principii).

Mauritius Mergui distinge următoarele caracteristice ale midrașului:

- caracterul amalgamic: temele sînt fragmentare și neordonate (povestiri din viața cotidiană, lecții, fabule, dezbateri, judecăți, dialoguri dintre Dumnezeu și Israel etc);

- lipsa de referințe sau date istorice;

- midrașul este foarte greu de tradus. Limbajul folosit nu este atît de transparent ca cel folosit în Biblie;

- preferința pentru limbajul figurativ și ambiguitate;

- dezbaterile nu sînt finalizate și uneori argumentele sînt inventate pentru a justifica o opinie minoră și nesemnificativă la prima vedere. - midraș este orice dezbatere despre soarta Israelului, semnificația exilului și a Legii mozaice.

Toate întîmplările descrise în Midraș, conform tradiției, pot fi clasificate în felul următor:

  • Povești din care se poate trage o concluzie legală;
  • Povești din care se poate face o lecție morală;
  • Povești care ne învață o idee de credință sau filosofie;
  • Povești care relatează un eveniment uimitor sau miraculos.

Aceleași povestiri (midrașim) pot fi:

  • Povestiri care s-au întîmplat în vis sau într-o viziune profetică și nu au avut loc în lumea reală;
  • Povestiri care s-au întîmplat real dar sînt relatate într-o manieră exagerată pentru a evidenția anumite idei.
  • Povestiri care s-au întîmplat în realitate, dar care sînt prezentate ca o metaforă, asftel că fiecare cuvînt folosit nu redă exact evenimentul, dar explică esența metaforei prezentate.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]