Napoléon Victor Bonaparte

Victor
Prinț Napoléon
Date personale
Nume la naștere	Napoléon Victor Jérôme Frédéric
Născut	18 iulie 1862 Palais Royal, Paris
Decedat	3 mai 1926 (63 de ani) Bruxelles
Înmormântat	chapelle Impériale d'Ajaccio[*][[chapelle Impériale d'Ajaccio (chapel located in Corse-du-Sud, in France)|​]]
Părinți	Napoléon Joseph Charles Paul Bonaparte Prințesa Maria Clotilde a Savoiei
Frați și surori	Maria Letizia Bonaparte
Căsătorit cu	Prințesa Clémentine a Belgiei
Copii	Prințesa Marie-Clotilde Prințul Louis
Cetățenie	Franța
Ocupație	politician
Limbi vorbite	limba franceză
Apartenență nobiliară
Titluri	Le Prince Napoléon[*][[Le Prince Napoléon (titre de courtoisie)|​]] prétendant bonapartiste au trône de France[*][[prétendant bonapartiste au trône de France |​]]
Familie nobiliară	Casa de Bonaparte
Șeful Casei de Bonaparte
Domnie	1 iunie 1879 – 3 mai 1926
Predecesor	Napoléon al IV-lea Eugene
Succesor	Napoléon al VI-lea Louis

Victor, Prinț Napoléon, al 4-lea Prinț de Montfort (Napoléon Victor Jérôme Frédéric Bonaparte; n. 18 iulie 1862 - d. 3 mai 1926) a fost pretendent bonapartist la tronul Franței din 1879 până la moartea sa în 1926. A fost cunoscut sub numele de Napoléon al V-lea de către susținătorii săi.

Biografie

Primii ani

Prințul Victor copil

S-a născut la Palatul Regal din Paris în timpul celui de-Al Doilea Imperiu Francez ca primul copil al Prințului Napoléon și a soției acestuia, Prințesa Maria Clotilde de Savoia, fiica lui Victor Emmanuel al II-lea al Italiei. Curând au urmat doi frați mai mici: Prințul Louis (1864–1932) și Maria Letizia Bonaparte (1866–1926), care mai târziu a devenit Ducesă de Aosta.

La momentul nașterii sale era al treilea în linia de succesiune la tronul Franței după Prințul Imperial și tatăl său. Imperiul a luat sfârșit în 1870 cu abdicarea împăratului Napoleon al III-lea al Franței.

Moștenitor Bonaparte

A fost numit șef al casei Bonaparte la vârsta de 18 ani prin testamentul lui Prițului Imperial, care a murit în 1879. Astfel a devenit Napoleon al V-lea pentru susținătorii săi, deși Prințul Louis, fratele său mai mic, care era colonel în Garda Imperială Rusă era preferat de cei mai mulți bonapartiști.

Decizia Prințului Imperial de a trece peste tatăl Prințului Victor a dus la tensiuni în relația tată-fiu. În mai 1886 Republica Franceză a expulzat prinții fostelor dinastii guvernatoare și astfel Prințul Victor a părăsit Franța plecând în exil în Belgia.

Afacerea Dreyfus

În momentul decesului președintelui Félix Faure, în timpul afacerii Dreyfus un număr de facțiuni politice au încercat să profite de perioada tulbure și Prințul Victor a anunțat o delegație din partea comitetului imperialist că va lua măsuri pentru a restabili Imperiul francez când va simți că timpul este favorabil. Pentru a realiza acest lucru, el a anunțat că se va plasa în capul mișcării, împreună cu fratele său Louis.

Ducele de Orléans, pretendentul rival la tron, a avut de asemenea, forțe disponibile și au fost gata să treacă frontiera franceză în același timp cu forțele bonapartiste. În final A Treia Republică Franceză a supraviețuit uneia dintre cele mai grave crize ale sale.

Familie

Prințul Victor Bonaparte și soția sa, Prințesa Clémentine a Belgiei.

La 10 noiembrie/14 noiembrie 1910, la Moncalieri, Prințul Victor s-a căsătorit cu Prințesa Clémentine a Belgiei (1872–1955), fiica cea mică a regelui Leopold al II-lea al Belgiei și a Marie Henriette de Austria. Cuplul a avut doi copii:

• Prințesa Marie Clotilde Eugénie Alberte Laetitia Généviève Bonaparte (1912–1996); căsătorită cu contele Serge de Witt; au avut copii.
• Prințul Louis Napoléon (1914–1997)

Deces

Prințul Victor a murit la 3 mai 1926 la Bruxelles la vârsta de 63 de ani. A fost succedat ca șef al Casei Bonaparte de singurul său fiu, Prințul Louis.