Balast (nave): Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 29 octombrie 2022 07:44

Balastul, denumit și lest, este un termen naval care desemnează o serie de materiale grele încărcate pe o navă, în anumite împrejurări, cu scopul de a-i îmbunătăți condițiile de navigabilitate: stabilitate și asietă satisfăcătoare, stabilitate de drum, funcționare normală a elicelor și cârmei. Balastul poate fi:

a) permanent sau fix (nisip, ciment, deșeuri fier sau fontă etc.);
b) temporar (apă de mare în tancuri de balast, picuri, diptancuri, santine etc).

Navele maritime de transport fac balastarea când navighează fără încărcătură sau când transportă mărfuri ușoare. Prin balastare se coboară centrul de greutate și se mărește imersiunea medie a navei (pescajul) în limitele asigurării condițiilor optime de navigabilitate pentru voiajul dat. Cantitatea de apă de balast și dispunerea sa în tancuri se determină prin calcul, spre a se evita stabilitatea excesivă. O navă este considerată că navighează în balast numai în cazurile când nu transportă mărfuri sau când transportă o încărcătură necomercială.

Organizația Maritimă Internațională (OMI) a făcut o estimare a tonajului de balast transportat anual în jurul planetei, ajungând la cifra de 10 miliarde de tone de apă, care conțin și mai mult de 3.000 de specii de plante si animale. ^[1] Deoarece o dată cu apa de balast se prelevează plante și animale maritime din habitatul lor natural, care apoi se deversează în alte habitate, OMI a inițiat în 2004 "Convenția privind tratarea apelor de balast" (Ballast Water Treatment) spre a evita introducerea de organisme non-indigene în ecosisteme fragile. ^[2]

Astfel, în România s-au luat măsuri ca în tot perimetrul Rezervației marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai" să le fie strict interzise tuturor navelor și ambarcațiunilor, între altele, descărcarea sau deversarea în mare a deșeurilor de orice tip (menajere, materiale dragate, apa de santină, apa de balast etc.). ^[3]

Un exemplu de specie nou apărută în Marea Neagră este cea de pești carnivori Mnemiopsis leydi, care a apărut la începutul anilor 1980, fiind adusă o dată cu apele de balast ale navelor comerciale din America de Nord. Deoarece se hrănește cu zooplancton și puiet de pește, are un impact dezastruos asupra speciilor autohtone. ^[4]

Note

^ Global Industry Alliance^{[nefuncțională]}
^ „Tratarea apelor de balast”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 16 aprilie 2010.
^ Regulamentul Rezervației Marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai
^ Șeful experților în Marea Neagră

Bibliografie

Lexicon maritim englez-român, Ed. Științifică, București, 1971

[1] Global Industry Alliance^{[nefuncțională]}

[2] „Tratarea apelor de balast”. Arhivat din original la 4 martie 2016. Accesat în 16 aprilie 2010.

[3] Regulamentul Rezervației Marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai

[4] Șeful experților în Marea Neagră

[1]

[2]

[3]

[4]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
-'''Balastul''', denumit şi '''lest''', este un termen naval care desemnează o serie de materiale grele încărcate pe o [[navă]], în anumite împrejurări, cu scopul de a-i îmbunătăţi condiţiile de navigabilitate: stabilitate şi [[asietă]] satisfăcătoare, stabilitate de drum, funcţionare normală a [[elice]]lor şi [[Cârmă|cârmei]]. Balastul poate fi poate fi:
+'''Balastul''', denumit și '''lest''', este un termen naval care desemnează o serie de materiale grele încărcate pe o [[navă]], în anumite împrejurări, cu scopul de a-i îmbunătăți condițiile de navigabilitate: stabilitate și [[asietă]] satisfăcătoare, stabilitate de drum, funcționare normală a [[elice]]lor și [[Cârmă|cârmei]]. Balastul poate fi:
-*a) ''permanent'' sau ''fix'' ([[nisip]], [[ciment]], deşeuri [[fier]] sau [[fontă]] etc.);
+* a) ''permanent'' sau ''fix'' ([[nisip]], [[ciment]], deșeuri [[fier]] sau [[fontă]] etc.);
-*b) ''temporar'' ([[apă]] de mare în tancuri de balast, picuri, diptancuri, santine etc).
+* b) ''temporar'' ([[apă]] de mare în tancuri de balast, picuri, diptancuri, santine etc).
-Navele maritime de transport fac balastarea când navigă fără încărcătură sau când transportă mărfuri uşoare. Prin balastare se coboară centrul de greutate şi se măreşte imersiunea medie a navei ([[pescaj]]ul) în limitele asigurării condiţiilor optime de navigabilitate pentru voiajul dat. Cantitatea de ''apă de balast'' şi dispunerea sa în tancuri se determină prin calcul, spre a se evita stabilitatea excesivă. O navă este considerată că navigă ''în balast'' numai în cazurile când nu transportă mărfuri sau când transportă o încărcătură necomercială.
+Navele maritime de transport fac balastarea când navighează fără încărcătură sau când transportă mărfuri ușoare. Prin balastare se coboară centrul de greutate și se mărește imersiunea medie a navei ([[pescaj]]ul) în limitele asigurării condițiilor optime de navigabilitate pentru voiajul dat. Cantitatea de ''apă de balast'' și dispunerea sa în tancuri se determină prin calcul, spre a se evita stabilitatea excesivă. O navă este considerată că navighează ''în balast'' numai în cazurile când nu transportă mărfuri sau când transportă o încărcătură necomercială.
-Organizaţia Maritimă Internaţională (OMI) a făcut o estimare a tonajului de balast transportat anual în jurul planetei, ajungând la cifra de 10 miliarde de tone de apă. <ref>[http://www.protectiaapelor.org/marina-comerciala-si-natiunile-unite-se-asociaza-in-vederea-limitarii-transferului-de-specii/ Global Industry Alliance]</ref> Deoarece o dată cu apa de balast se prelevează plante şi animale maritime din [[habitat]]ul lor natural, care apoi se deversează în alte habitate, OMI a iniţiat în 2004 "Convenţia privind tratarea apelor de balast" (''Ballast Water Treatment'') spre a evita introducerea de organisme non-indigene în [[ecosistem]]e fragile. <ref>[http://ro.marinelink.com/story.aspx?333347 Tratarea apelor de balast]</ref>
+Organizația Maritimă Internațională (OMI) a făcut o estimare a tonajului de balast transportat anual în jurul planetei, ajungând la cifra de 10 miliarde de tone de apă, care conțin și mai mult de 3.000 de specii de plante si animale. <ref>[http://www.protectiaapelor.org/marina-comerciala-si-natiunile-unite-se-asociaza-in-vederea-limitarii-transferului-de-specii/ Global Industry Alliance]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref> Deoarece o dată cu apa de balast se prelevează plante și animale maritime din [[habitat]]ul lor natural, care apoi se deversează în alte habitate, OMI a inițiat în 2004 "Convenția privind tratarea apelor de balast" (''Ballast Water Treatment'') spre a evita introducerea de organisme non-indigene în [[ecosistem]]e fragile. <ref>{{Citat web |url=http://ro.marinelink.com/story.aspx?333347 |accessdate=2010-04-16 |titlu=Tratarea apelor de balast |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304185842/http://ro.marinelink.com/story.aspx?333347 |dead-url=yes }}</ref>
-Astfel, în România s-au luat măsuri ca în tot perimetrul Rezervaţiei marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai, navelor şi ambarcaţiunilor le sunt strict interzise, între altele, descărcarea sau deversarea în mare a deşeurilor de orice tip (menajere, materiale dragate, apa de santină, apa de balast etc.). <ref>[http://www.rmri.ro/VV2M/regulament_rezervatie.pdf Regulamentul Rezervaţiei Marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai]</ref>
+Astfel, în România s-au luat măsuri ca în tot perimetrul [[Vama Veche - 2 Mai (Acvatoriul litoral marin)|Rezervației marine]] “[[Acvatoriu]]l Litoral Marin [[Vama Veche, Constanța|Vama Veche]] – [[doi Mai, Constanța|2 Mai]]" să le fie strict interzise tuturor navelor și [[ambarcațiune|ambarcațiunilor]], între altele, descărcarea sau deversarea în mare a deșeurilor de orice tip (menajere, materiale dragate, apa de santină, apa de balast etc.). <ref>[http://www.rmri.ro/VV2M/regulament_rezervatie.pdf Regulamentul Rezervației Marine “Acvatoriul Litoral Marin Vama Veche – 2 Mai]</ref>
-Un exemplu de specie nou apărută în [[Marea Neagră]] este cea de peşti carnivori ''Mnemiopsis leydi'', care a apărut la începutul anilor 1980, fiind adusă o dată cu apele de balast ale navelor comerciale din [[America de Nord]]. Deoarece se hrăneşte cu [[zooplancton]] şi puiet de peşte, are un impact dezastruos asupra speciilor autohtone. <ref>[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Seful-Marea-expertilor-fiecare-strabat_0_145785477.html Şeful experţilor în Marea Neagră]</ref>
+Un exemplu de [[Specie (biologie)|specie]] nou apărută în [[Marea Neagră]] este cea de pești carnivori ''Mnemiopsis leydi'', care a apărut la începutul anilor 1980, fiind adusă o dată cu apele de balast ale navelor comerciale din [[America de Nord]]. Deoarece se hrănește cu [[zooplancton]] și puiet de pește, are un impact dezastruos asupra speciilor autohtone. <ref>[http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Seful-Marea-expertilor-fiecare-strabat_0_145785477.html Șeful experților în Marea Neagră]</ref>
-==Note==
+== Note ==
 <references/>
-==Bibliografie==
+== Bibliografie ==
-*''Lexicon maritim englez-român'', Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971
+* ''Lexicon maritim englez-român'', Ed. Științifică, București, 1971
 [[Categorie:Elemente ale navelor]]
 [[Categorie:Termeni navali]]