Hemogramă: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
m Uniformizare și simplificare note; dacă sesizați modificări de aspect raportați aici |
||
(Nu s-au afișat 45 de versiuni intermediare efectuate de alți 28 de utilizatori) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[Fișier:OuchFlintGoodrichShot1941.jpg|thumb|228px]] |
|||
{{referințe|dată=ianuarie 2009}} |
|||
'''Hemograma''' este un examen de laborator care evaluează cantitativ și calitativ elementele figurate (celulele) din [[sânge]]. Furnizează informații atât despre numărul tuturor tipurilor de celule sanguine, cât și despre mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora. Termenul desemnează și buletinul care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator<ref>DEX online - [http://dexonline.ro/search.php?cuv=hemograma Hemogramă]</ref>. Hemograma este una din analizele recomandate în mod uzual pentru evaluarea generală a stării de sănătate. Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncționalități la nivelul organismului, cum sunt [[anemie|anemiile]], infecțiile sau diverse alte [[boală|boli]]. |
|||
Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesară recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție venoasă la nivelul unei [[venă|vene]] superficiale. O hemogramă parțială se poate realiza și dintr-o picătură de sânge periferic, recoltată de regulă de la nivelul unui [[deget]] al [[mână|mâinii]] (la adult) sau de la nivelul [[călcâi]]ului (la [[sugar]]i și copiii mici). |
|||
Analizele de sînge sunt un examen rapid şi nedureros.[[Sîngele]] este vărsat ushor dintr-o [[venă]] a [[braţului]] sau a [[miinii]].Cantitatea de sînge extras depinde de numărul de analize ce vor urmă a fi făcute, însă deobicei e o cantitate destul de mică. Sîngele trebuie întotdeauna extras pe [[stomacul]] gol, preferibil dimineaţa. Conservarea acestuia va fi făcută în eprubete sterile, de [[sticlă]] sau [[plastic]]. Ar trebui făcute cel puţin de două ori pe an, mai bine chiar trimestrial. Acestea nu ar trebui făcute după o zi de [[stres]] sau extenuare fizică, căci anumite valori ale sîngelui pot fi falsificate. Citirea analizelor va fi făcută de medicul de familie. |
|||
==Singele== |
|||
Sîngele este compus dintr-o parte lichidă, numită [[plasmă]], şi o altă celulară. În plasmă sunt prezente o vastă gamă de [[substanţe]] cum ar fi: [[enzime]], [[minerale]], [[lipide]], [[hormoni]], [[glucide]], [[vitamine]] şi [[proteine]].A două parte,celulară, este compusă din [[globule roşii]] ,[[globule albe]]. Acesta e probabil cel mai răspîndit examen de sînge căci se observă nu doar substanţele care circulă în [[corp]] dar şi e posibil de văzut dacă un [[organ]] funcţionează bine sau are vreun defect. |
|||
== |
== Sângele == |
||
{{Articol principal|Sânge}} |
|||
Hemoglobina (Hgb) - este [[proteina]] care transporta [[oxigenul]] de la [[plamini]] la [[tesut]] si este prezenta in globulele rosii. In drumul spre singele [[venos]], hemoglobina transporta [[anidrida carbonica]] la plamini de unde este eliminata prin [[aer]]ul expirat. Ea se formeaza in [[maduva oaselor]] in acelasi timp cu eritrocitele imature. Intr-o globula rosie sunt cca 350 milioane de [[molecule]] de hemoglobina, dintre care fiecare trnsporta patru molecule de oxigen. |
|||
Sângele este compus dintr-o parte lichidă, numită [[plasmă]], și o alta [[celula]]ră. În plasmă sunt prezente o vastă gamă de [[substanță|substanțe]] cum ar fi: [[proteine]], [[lipide]], [[glucide]], [[minerale]], [[enzimă|enzime]], [[hormon]]i și [[vitamine]]. A doua parte, cea celulară, este compusă din [[hematie|globule roșii]], [[leucocită|globule albe]] și [[trombocit]]e. |
|||
== Globulele roșii == |
|||
Valorile normale: |
|||
{{Articol principal|Eritrocit}} |
|||
Sunt considerate valori normale cele cuprinse intre 14 si 18 g/100ml pentru barbati si 12-16 g/100ml pentru femei. |
|||
'''Globulele roșii''' (în {{en|red blood cells - RBC}}), numite și '''hematii''' sau '''eritrocite''', sunt [[celulă|celule]] ale sângelui care au forma unui disc plat și sunt lipsite de [[nucleu celular|nucleu]]. Acestea transportă [[oxigen]]ul (fixat în [[hemoglobină]]) la celulele din țesuturi, de unde aduc la plămâni dioxidul de carbon rezultat din metabolismul tisular. |
|||
Valorile normale sunt, pentru bărbați, 4,5-6 milioane/mm³; pentru femei, 4-4,5 milioane/mm³, numărul lor influențând valorile hemoglobinei. |
|||
==== Hemoglobina ==== |
|||
Cauza din care valorile sunt mai mari decit media: |
|||
{{Articol principal|Hemoglobină}} |
|||
Valorile mai mari decit media pot fi cauzate de [[diaree]], de [[dishidratare]], de [[policitemie]], de [[soc]], de [[transfuzii de singe]] repetate,etc. |
|||
'''Hemoglobina''' (Hgb) este o [[proteină]] prezentă în globulele roșii care are rolul de a transporta [[oxigen]]ul de la [[plămân]]i la [[țesut]]uri, pe calea sângelui arterial, și [[dioxid de carbon|dioxidul de carbon]] dinspre țesuturi spre plămâni, pe calea sângeui [[Venă|venos]], pentru a fi eliminat prin [[aer]]ul expirat. Ea este sintetizată în același timp cu [[eritrocit]]ele în curs de maturare din [[măduvă osoasă|măduva osoasă]]. Într-o globulă roșie sunt cca 350 milioane de [[molecule]] de hemoglobină, fiecare transportând câte patru molecule de oxigen. |
|||
Valorile normale sunt în funcție de vârstă, rasă, sex și zonă geografică. De exemplu, pentru adulții de rasă caucaziană din Europa, valorile normale ale hemoglobinei sunt cuprinse între 14-18 g/100 ml pentru bărbați și 12-16 g/100 ml pentru femei.{{nc}} |
|||
Valori mai mari decât media pot fi cauzate de [[policitemie]], [[diaree]], [[deshidratare]], [[șoc]], de [[Transfuzie de sânge|transfuzii de sânge]] repetate, etc. |
|||
Valorile inferioare mediei apar în anemiile de diverse etiologii: anemiile carențiale (prin deficit de [[fier]], de [[Cobalamină|vitamină B12]]), anemii [[hemoragie|hemoragice]], anemii hemolitice, anemii [[infecție|infecțioase]], anemia din [[insuficiența renală]] cronică, din [[leucemie]], boli de colagen, etc. |
|||
Pentru [[sport]]ivi, intervalele normale pot fi diminuate cu o unitate.{{nc}} |
|||
==== Hematocritul ==== |
|||
Cauze pentru valorile inferioare mediei: |
|||
{{Articol principal|Hematocrit}} |
|||
Acestea pot fi cauzate de [[colagenopatie]], de dificit de [[fier]], dificit de [[vitamina B12]], de [[hemoragii]], de [[infectii]] grave, de [[insuficienta renala]] cronica, de [[leucemie]], etc. |
|||
'''Hematocritul''' ('''Hct''') (plural ''hematocrite'')<ref>hematocrit,-e în [http://dexonline.ro/search.php?lexemId=25043 DEX]</ref> (sau în {{en|packed cell volume ([[PCV]])}} sau ''erythrocyte volume fraction'' (''[[EVF]]'')) este [[procent volumic|procentul volumic]] eritrocitar (de globule roșii) dintr-un volum de sînge, în procente (globule roșii, [[plachete]] și globule albe). Valorile hematocritului sunt de la 36%-48% la femei și 40%-53% la bărbați. Atleții au valori de 36%-41% la femei și 40%-45% la bărbați. |
|||
'''Volumul celular mediu''' (în {{en|Mean Corpuscular Volume - MCV}}) este valoarea care arată volumul mediu al globulelor roșii și servește la diagnosticarea [[anemie]]i. Valorile normale sunt de 80-95 [[fL]] (1 femtolitru (fL) = 10<sup>−15</sup>L). Când MCV este mai mic decât media: [[anemie microcitară]]; dacă MCV este mai mare decât valoarea medie: [[anemie macrocitară]]. |
|||
Pentru sportivi intervalele normale pot fi diminuite cu o unitate. |
|||
'''Concentrația medie a hemoglobinei''' (în {{en|Mean Corpuscular Hemoglobin Concentration - MCHC}}) este valoarea concentrației de hemoglobină în celula roșie. Valorile normale exprimate în procente oscilează între 31%-37%. Valorile inferioare apar în cazurile de [[hipocromie]]. |
|||
==Globulele rosii== |
|||
Globulele rosii (RBC) - sunt [[celule]] ale singelui, numite si eritrocite, care au forma unui disc plat si sunt fara [[nucleu]]. Acestea transporta oxigenul ( fixat in hemoglobina) la celulele din tesuturi de unde aduc la plamini anidrda carbonica produsa. |
|||
Valorile normale:pentru barbati - 4,5-6 milioane/mm3; sipentru femei - 4-4,5 milioane/mm3. |
|||
(numarul lor influenteaza valorile de hemoglobina). |
|||
'''Lărgimea distribuției eritrocitare''' (în {{en|Red-cell Distribuition Width}} sau, abreviat, ''RDW'') este un indice eritrocitar care cuantifică heterogenitatea volumului hematiilor (sau gradul de anizocitoză). Se calculează cu formula: |
|||
==Globulele albe== |
|||
Globulele albe (WBC) - sunt celule ale singelui,numite si leucocite;au un aspect de mici mase gelatinoase incolore,sunt mai mici decit eritrocitele insa mai groase (10-12 micron diametru) si deasemenea fara nucleu. In general acestea au functii de aparare impotriva [[microorganismelor]]. Unele din ele ajung la tesuturile cu [[bacterii]] si substante straine, inconjurindule si distrugindule. Altele produc substante numite [[anticorpi]], care neutralizeaza actiunea nociva a |
|||
[[virus]]ului si a bacteriilor care eventual penetreaza in organism. |
|||
Pot si diviate in: |
|||
Neutrofile - servesc la apararea organismului de la infectii, in special cauzate de bacterii. Acestea contin diverse proteine si substante chimice in stare sa distruga ireversibil [[membrana]] organismelor patogene. |
|||
RDW (%) = Deviația standard a marimii eritrocitelor x 100 / MCV |
|||
Esinofile - au functiunea de apararea organismului de [[paraziti]]. Numarul lor cresc mai ales in bolile alergice ([[asma]], [[rinita alergica]], [[orticaria]], etc) si pot firesponsabile de anumite [[simptome]] caracteristice acestor boli. |
|||
Valorile normale sunt, în procente, între 11%-16% sau, transformat în valoare absolută, între 39-50 fL. |
|||
Basofile - functia acestora nu e foarte bine cunoscuta,chiar daca numarul acestora cresc in cazul alergiilor; contin[[istamina]] care eliberata in exces in singe sau in tesut provoaca discomfosrt. |
|||
== Globulele albe == |
|||
Linfocite - aceste se subdivid in linfocite B, T, Natural Killer,etc.Fiecare din acestea au functii diverse: |
|||
{{Articol principal|Leucocită}} |
|||
linfocite B produc anticorpi, molecule importante pentru apararea organismului de la infectii |
|||
'''Globulele albe''', numite și '''[[Leucocită|leucocite]]''' (în {{en|white blood cells - WBC}}), sunt celule ale sîngelui au un aspect de mici mase gelatinoase incolore, sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru), cu un nucleu rotund (limfocitele) sau polilobat (celule polimorfonucleare). În general acestea au funcții de apărare împotriva [[microorganism]]elor. Unele din ele ajung la țesuturile cu [[bacterie|bacterii]] și substanțe străine, inconjurându-le și distrugându-le. Altele produc substanțe numite [[anticorp]]i, care neutralizează acțiunea nocivă a [[virus]]ului și a bacteriilor care eventual penetrează în organism. |
|||
linfocite T nu produc anticorpi insa elibereaza alte molecule importante pentru apararea contra infectiilor,mai ales [[infectiile virale]]. Acestea sunt in stare sa recunoasca in mod precis celulele straine si au un rol esential in apararea organismului de la [[tumori]]. |
|||
Celulele natural Killer (NK)sunt asemanatoare limfocitelot T. |
|||
Daca numarul de linfocite creste probabil infectia depinde de un virus. |
|||
Pot fi divizate în: |
|||
Monocite - apara organismul de anumite bacterii, cum ar fi cele care provoaca [[tuberculoza]]. Daca creste numarul acestora inseamna ca infectia e provocata de bacteii.Valorile normale sunt de la 4. 000 la 7.000 pe mm3 pentru femei si de la 5.000 la 8.000 pe mm3 la barbat. |
|||
*'''Neutrofile''' - servesc la apărarea organismului de infecții, în special cauzate de bacterii. Acestea conțin diverse proteine și substanțe chimice în stare să distrugă ireversibil [[membrana]] organismelor patogene pe care le fagocitează. |
|||
*'''Eozinofile''' - au funcțiunea de apărare a organismului de [[paraziți]]. Numărul lor crește mai ales în bolile alergice ([[astm]], [[rinită alergică]], [[urticaria]], etc.) și pot fi responsabile de anumite [[simptome]] caracteristice acestor boli. |
|||
Neutrofilele constitue 40-75%, eosinofilele 0-7%, basofilele 0-2%, linfocitele 18-50% si monocitele il 2-9%. |
|||
*'''Bazofile''' - funcția acestora nu e foarte bine cunoscută, chiar dacă numărul acestora crește în cazul alergiilor; conțin [[histamină]] care, eliberată în exces în sînge sau în țesut, provoacă disconfort. |
|||
numarul globulelor albe cresc daca se consuma anumite substante ca [[arginina]] sau periodoc (in caz de [[sarcina]], [[menstruatii]]). In caz ca numarul lor scade corpul este mai mult expus bolilor caci [[sistemul imunitar]] slabeste. |
|||
*'''Limfocite''' - se subdivizează în limfocite B, T, Natural Killer, etc. Fiecare dintre acestea are funcții diverse: |
|||
** '''limfocitele B''' produc anticorpi, molecule importante pentru apărarea organismului de infecții prin procesul de imunitate umorală; |
|||
** '''limfocitele T''' nu produc anticorpi însă eliberează alte molecule importante pentru apărarea contra infecțiilor, mai ales [[infecțiile virale]]. Acestea sunt în stare să recunoască în mod precis celulele străine pe care le distrug și au un rol esențial în apărarea organismului de [[tumoare|tumori]] (imunitate celulară). |
|||
** '''Celulele Natural Killer''' (NK) sunt asemănătoare limfocitelor T. |
|||
Dacă numărul de limfocite crește, infecția este probabil de origine virală. |
|||
==Ematocrita== |
|||
Ematocrita (Hct) - e procentajul partii celulare a singelui (globule rosii,[[piastrine]] si globule albe). |
|||
Valorile acesteia sunt de la 37 la 46 pentru femeie si de la 42 pina la 50 pentru barbat.Atletii au valorile de 36-41 pentru femei si 40-45 pentru barbati. |
|||
Volumul celular mediu (MCV) - (80.0-95.0 [[fl]]) arata cit de mute sunt globulele rosii si serveste pentru diagnosticarea [[anemiei]].Daca sunt mai mici decit normal - [[anemia microcitica]] si daca sunt mai mairi decit valoarea medie - [[anemia macrocitica]]. |
|||
Cncentratia hemoglobinica medie (MCHC) - indica daca globulele rosii dupa marimea lor contin multa sau putina hemoglobina. Valorile normale exprimate in procente sunt de la 31 la 37. |
|||
Valorile inferioare sunt in cazurile de [[ipocromie]]. |
|||
*'''Monocitele''' - apăra organismul de anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă [[tuberculoză]]. Dacă crește numărul acestora înseamnă că infecția e provocată de bacterii. Valorile normale sunt de la 4.000 la 7.000 pe mm<sup>3</sup> pentru femei și de la 5.000 la 8.000 pe mm<sup>3</sup> la bărbați. |
|||
[[Red-cell Distribuition Width]] (RDW) - masurat in rocente de la 11 la 16 sau absolut de la 39 la 50 fl. |
|||
Neutrofilele constitue 40-75%, eosinofilele 0-7%, basofilele 0-2%, linfocitele 18-50% și monocitele 2-9%. |
|||
==Piastrinele== |
|||
Piastrinele (PLT) - numite si trombocite, sunt corpi ale singelui fara nucleu, de forma unui disc, care au un rol important in procesul de [[coagulatie]]. Valorile normale sunt de la 150 la 440 mii/microlitru. Sunt medicamente care influeneaza asupra valorii de piastrine, dintre care [[pilulile contraceptive]] sau [[aspirina]]. |
|||
Diminuarea valorii de piastrine, numita [[trombocitopenie]], e din cauza unei imediate transfuzii de singe sau dupa o perioada indelungata de intrebuintare a anumitor medicamente:[[antibiotice]],[[diuretice]],[[hipoglicemizante]].Poate insa sa fie si semnal a diversor boli organice,cum ar fi: anemia, lipsa viteminei B12 si a [[acidului folic]], [[infectiile virale]], [[leptospiroza]], [[linfoma]], [[malaria]], [[hipertiroida]], [[porpora]], infectiile de [[streptococ]], [[scarlatina]], [[tifos]]. |
|||
Aumentarea valorii de piastrine,numita si [[trombocitoza]] poate fi din cauza unui supradozaj de vitamina B12 si acid folic, din cauza sarcinii sau unei activitati sportive intense (in ultimele 2 cazuri e considerat un lucru normal fiziologic deaceea nu este luat i consideratie de catre medic).Poate insa sa fie si semn de alte boli cum ar fi [[tumorile]]. |
|||
Numărul globulelor albe crește dacă se consumă anumite substanțe ca [[arginină]] sau periodic (în caz de [[sarcină]], [[menstruații]]). În cazul în care numărul lor scade, corpul este mai mult expus bolilor căci [[sistemul imunitar]] slăbește. |
|||
==Bilirubina== |
|||
Bilirubina - este ubstanta de culoare galbes-rzoviu,provine de la hemoglobina.La fiecare 120 de zile globulele rosiisunt reinoite si hemoglobina ajunge sa fie discompusa de [[macrofagi]] in componentele sale de baza ([[grupul eme]] si [[globinele]]). Grupul eme este apoi descompus in bilirubina si biliverdiva. Ca sa fie eliminata trebuie sa fie transformata de [[ficat]], dupa care ajunge in [[intestin]] unde se dezintegreaza din cauza florei bacteriane a intestinului. |
|||
Aceasta se verifica mai ales la [[nounascuti]],caci numarul de globule rosii pentru viata independenta atunci e destul de mic in comparatie cu viatza interuterina. Daca la nounascuti nivelul de bilirubina intrece valoarea necesara pentru colorarea pielii, poate produce daune creerului. |
|||
Deasemenea examenul determina existenta unei boli de ficat. |
|||
Un exces de bilirubina pote fi datorata a: |
|||
1. aumentarea de distrugeri a globulelor rosii |
|||
2. anumite [[boli ereditare]] cum ar fi [[sindromul Gilbert]] si [[sindromul Crigler-Najjar]]. |
|||
3. incompatibilitatea a [[RH]] matern cu cel a nounascutilor |
|||
4. efectele anumitor medicamente |
|||
O diminuare a bilirubinei poate fi cauzata de: |
|||
1. anumite tipuri de anemie |
|||
2. efectul anumitor sedativi |
|||
== |
== Trombocitele == |
||
{{Articol principal|Trombocit}} |
|||
Sideremia - este concentratia fierului in singe (de la 60 la 160 mcg/dl pentru barbati shi de la 20 la 140 mcg/dl pentru femei) |
|||
'''Trombocitele''', numite și '''plachete sanguine''' (PLT), sunt elemente celulare ale sângelui fără nucleu, de forma unui disc, reprezentând fragmente din celulele numite megacariocite. Trombocitele au un rol important în procesul de [[coagulare]]. Valorile normale sunt de la 150 la 440 mii/microlitru. Unele medicamente influențează numărul de trombocite, cum ar fi contraceptivele orale sau [[aspirină|aspirina]]. |
|||
==Transferinemia== |
|||
Transferinemia - e concentratia de tranferina in singe (de la 250 la 400 mg/dl).Aceasta e responsabila de macanismul de compensatie cind nu ajunge fier. |
|||
==Feritinemia== |
|||
Feritinemia - indica fierul existent la nivelul ficatului,adica rezerva de fier.Valorile normale sunt 5-177 [[ng]]/100ml. |
|||
Cauze pentru valorile superioare mediei: excesul de fier,leucemia,transfuziile de singe. |
|||
Cauze ale valorilor inferioare mediei:lipsa de fier, hamoragii, sarcina. |
|||
==Glicemia== |
|||
Glicemia - prezenta glucozei in singe,e controlata de un complex de mecanisme neurohormonale si metabolice care impiedica grave oscilatii.Creste in cazuri de [[diabet]]. Valorile normale sunt de la 65 la 110 mg/dl. |
|||
Cazuri de diminuare a valorii de glicemie pot fi dietele sarace in zahar sau activitatile fizice intense. |
|||
==Microalbuminuria== |
|||
Microalbuminuria - e proteina cea mai abundenta in singe si e produsa de ficat. Concentratia acesteia in singe se ridica in caz de foame,cind ficatul e bolnav cronic ([[ciroza]]),sau cind [[rinichi]]i nu functioneaza adecvat. |
|||
Atunci cin albumina se elimina prin urina nu e ceva foarte grav,cel putin pentru inceput,insa indica ca rinichii incep a se distruge. |
|||
Diminuarea numărului de plachete, numită [[trombocitopenie]], poate fi cauzată de o transfuzie imediată de sânge sau de o perioadă îndelungată de întrebuințare a anumitor medicamente: [[antibiotice]], [[diuretice]], [[hipoglicemiante]]. Ea poate fi însă și semnul unor boli organice, cum ar fi: anemia, lipsa vitaminei B12 și a [[acid folic|acidului folic]], [[infecție virală|infecțiile virale]], [[leptospiroza]], [[limfomul]], [[malaria]], [[hipertiroidia]], [[purpura]], infecțiile cu [[streptococi]], [[scarlatina]], [[tifosul]]. |
|||
==Eletrolitii== |
|||
Eletrolitii - controluul de [[sodiu]] (valoarea 135-145 mEq/l), shi [[potasiu]] (3,5-5,2 mEq/l), [[calciu]] si [[magneziu]] (1,7-2,3 mEq/l) |
|||
Creșterea numărului de plachete, numită și [[trombocitoză]], poate fi din cauza unui supradozaj de vitamina B12 și acid folic, din cauza sarcinii sau unei activități sportive intense (în ultimele 2 cazuri fiind considerată o situație normală, fiziologică, de aceea nu este luată în considerație de către medic). Poate fi însă și un semn al altor boli cum ar fi [[tumoare|tumorile]]. |
|||
==Uricemia== |
|||
Uricemia - prezenta acidului uric in singe.Acesta ar trebui sa fie eliminat prin urina din organism cu ajutorul metabolismului. |
|||
In caz contraz creste nivelul de acid uric in singe.Cazurile de aumentare pot fi generate de : [[alcoolism]], diabet, insuficienta renala cronica, leucemie, [[policitemia]].Aceasta cauzeaza un puternic discomfort a articultiilor. |
|||
Cauza pentru valorile inferioare mediei:anemia, sarcina, boala Wilson, sindromul Falconi, medicamentele antiinflamatorii,staroizii. |
|||
== |
== Referințe == |
||
<references /> |
|||
Creatinina - e formana in timpul lucrului muscular shi vine eliminata prin urina.Daca rinichii nu lucreaza bine ,valorile sale in singe ramine ridicat. |
|||
==Colesterolul== |
|||
Colesterolul - e o grasime;importanta pentru crearea celulelor in organism.Poate avea origine de la mincare (lapte si derivatele acestuia, carne, oua, etc),insa marea parte e produsa de ficat de la o vasta gama de substante. |
|||
Colesterolul se divide in doua grupe: |
|||
-Cel "bun" sau HDL cind e prezent in singe sub forma de [[lipoproteine]] cu densitate nalta (High Density Lipoproteins, HLD) si are un efect protectiv inpotriva [[bolilor arteriale]], deasemenea HDL poarta colesterolul spe ficat,valoarea lui e necesar sa fie destul de ridicata,peste 35 mg/dl; |
|||
-Cel "rau" sau LDL,colesterol cu lipoproteina de densitate joasa (Law Density Lipoproteins, Ldl),aumenta riscul de ateroscliroza.Colesterolul e o substanta esentiala ,care reprezinta baza chimica pentru sinteza anumitor hormoni. Valorile normale sunt considerate: |
|||
colesterolul total - 120 - 220 mg/100 ml |
|||
HDL - 40 - 80 mg/100 ml |
|||
LDL - 70 - 180 mg/100 ml |
|||
Cauze de valori superioare mediei: diabet, [[hepatita cronica]], contraceptivelor, [[intocsicatie]], hipotiroidism, [[obesitate]], [[pancreatita acuta]]. |
|||
Cauze de valori inferioare:anemie cronica, foame, etc. |
|||
[[Categorie:Hematologie]] |
|||
==Trigliceridele== |
|||
[[Categorie:Medicină de laborator]] |
|||
Trigliceridele - substante grase produse de ficat sau intrduse cu alimentele. Au sunctia de a „pazi” grasimile pentru organism, ceea ce inseamna ca nu furnizeaza energie insa sunt folosite in caz de necesitate.Acestia intra in organism prin alimente cum ar fi untul sau cascavalul gras. |
|||
Valorile normale sunt 40-170 mg/100ml,acestea sunt foarte influentate de alimentatia dinainte de a da analizele de singe. |
|||
Cauze ale valorilor superioare: diabetul, alcoolism, insuficienta renala, obezitate, pancreatita acuta. |
|||
Cauza valorilor inferioare:anemie,contraceptive orale,sarcina,batrinete. |
|||
Impreuna cu aumentarea colesterolului,constituie un factor care distrug arteriile. |
Versiunea curentă din 9 martie 2018 16:53
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Hemograma este un examen de laborator care evaluează cantitativ și calitativ elementele figurate (celulele) din sânge. Furnizează informații atât despre numărul tuturor tipurilor de celule sanguine, cât și despre mărimea, forma și alte caracteristici fizice ale acestora. Termenul desemnează și buletinul care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator[1]. Hemograma este una din analizele recomandate în mod uzual pentru evaluarea generală a stării de sănătate. Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncționalități la nivelul organismului, cum sunt anemiile, infecțiile sau diverse alte boli.
Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesară recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție venoasă la nivelul unei vene superficiale. O hemogramă parțială se poate realiza și dintr-o picătură de sânge periferic, recoltată de regulă de la nivelul unui deget al mâinii (la adult) sau de la nivelul călcâiului (la sugari și copiii mici).
Sângele
[modificare | modificare sursă]Sângele este compus dintr-o parte lichidă, numită plasmă, și o alta celulară. În plasmă sunt prezente o vastă gamă de substanțe cum ar fi: proteine, lipide, glucide, minerale, enzime, hormoni și vitamine. A doua parte, cea celulară, este compusă din globule roșii, globule albe și trombocite.
Globulele roșii
[modificare | modificare sursă]Globulele roșii (în engleză red blood cells - RBC), numite și hematii sau eritrocite, sunt celule ale sângelui care au forma unui disc plat și sunt lipsite de nucleu. Acestea transportă oxigenul (fixat în hemoglobină) la celulele din țesuturi, de unde aduc la plămâni dioxidul de carbon rezultat din metabolismul tisular. Valorile normale sunt, pentru bărbați, 4,5-6 milioane/mm³; pentru femei, 4-4,5 milioane/mm³, numărul lor influențând valorile hemoglobinei.
Hemoglobina
[modificare | modificare sursă]Hemoglobina (Hgb) este o proteină prezentă în globulele roșii care are rolul de a transporta oxigenul de la plămâni la țesuturi, pe calea sângelui arterial, și dioxidul de carbon dinspre țesuturi spre plămâni, pe calea sângeui venos, pentru a fi eliminat prin aerul expirat. Ea este sintetizată în același timp cu eritrocitele în curs de maturare din măduva osoasă. Într-o globulă roșie sunt cca 350 milioane de molecule de hemoglobină, fiecare transportând câte patru molecule de oxigen.
Valorile normale sunt în funcție de vârstă, rasă, sex și zonă geografică. De exemplu, pentru adulții de rasă caucaziană din Europa, valorile normale ale hemoglobinei sunt cuprinse între 14-18 g/100 ml pentru bărbați și 12-16 g/100 ml pentru femei.[necesită citare]
Valori mai mari decât media pot fi cauzate de policitemie, diaree, deshidratare, șoc, de transfuzii de sânge repetate, etc.
Valorile inferioare mediei apar în anemiile de diverse etiologii: anemiile carențiale (prin deficit de fier, de vitamină B12), anemii hemoragice, anemii hemolitice, anemii infecțioase, anemia din insuficiența renală cronică, din leucemie, boli de colagen, etc.
Pentru sportivi, intervalele normale pot fi diminuate cu o unitate.[necesită citare]
Hematocritul
[modificare | modificare sursă]Hematocritul (Hct) (plural hematocrite)[2] (sau în engleză packed cell volume (PCV) sau erythrocyte volume fraction (EVF)) este procentul volumic eritrocitar (de globule roșii) dintr-un volum de sînge, în procente (globule roșii, plachete și globule albe). Valorile hematocritului sunt de la 36%-48% la femei și 40%-53% la bărbați. Atleții au valori de 36%-41% la femei și 40%-45% la bărbați.
Volumul celular mediu (în engleză Mean Corpuscular Volume - MCV) este valoarea care arată volumul mediu al globulelor roșii și servește la diagnosticarea anemiei. Valorile normale sunt de 80-95 fL (1 femtolitru (fL) = 10−15L). Când MCV este mai mic decât media: anemie microcitară; dacă MCV este mai mare decât valoarea medie: anemie macrocitară.
Concentrația medie a hemoglobinei (în engleză Mean Corpuscular Hemoglobin Concentration - MCHC) este valoarea concentrației de hemoglobină în celula roșie. Valorile normale exprimate în procente oscilează între 31%-37%. Valorile inferioare apar în cazurile de hipocromie.
Lărgimea distribuției eritrocitare (în engleză Red-cell Distribuition Width sau, abreviat, RDW) este un indice eritrocitar care cuantifică heterogenitatea volumului hematiilor (sau gradul de anizocitoză). Se calculează cu formula:
RDW (%) = Deviația standard a marimii eritrocitelor x 100 / MCV
Valorile normale sunt, în procente, între 11%-16% sau, transformat în valoare absolută, între 39-50 fL.
Globulele albe
[modificare | modificare sursă]Globulele albe, numite și leucocite (în engleză white blood cells - WBC), sunt celule ale sîngelui au un aspect de mici mase gelatinoase incolore, sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru), cu un nucleu rotund (limfocitele) sau polilobat (celule polimorfonucleare). În general acestea au funcții de apărare împotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la țesuturile cu bacterii și substanțe străine, inconjurându-le și distrugându-le. Altele produc substanțe numite anticorpi, care neutralizează acțiunea nocivă a virusului și a bacteriilor care eventual penetrează în organism.
Pot fi divizate în:
- Neutrofile - servesc la apărarea organismului de infecții, în special cauzate de bacterii. Acestea conțin diverse proteine și substanțe chimice în stare să distrugă ireversibil membrana organismelor patogene pe care le fagocitează.
- Eozinofile - au funcțiunea de apărare a organismului de paraziți. Numărul lor crește mai ales în bolile alergice (astm, rinită alergică, urticaria, etc.) și pot fi responsabile de anumite simptome caracteristice acestor boli.
- Bazofile - funcția acestora nu e foarte bine cunoscută, chiar dacă numărul acestora crește în cazul alergiilor; conțin histamină care, eliberată în exces în sînge sau în țesut, provoacă disconfort.
- Limfocite - se subdivizează în limfocite B, T, Natural Killer, etc. Fiecare dintre acestea are funcții diverse:
- limfocitele B produc anticorpi, molecule importante pentru apărarea organismului de infecții prin procesul de imunitate umorală;
- limfocitele T nu produc anticorpi însă eliberează alte molecule importante pentru apărarea contra infecțiilor, mai ales infecțiile virale. Acestea sunt în stare să recunoască în mod precis celulele străine pe care le distrug și au un rol esențial în apărarea organismului de tumori (imunitate celulară).
- Celulele Natural Killer (NK) sunt asemănătoare limfocitelor T.
Dacă numărul de limfocite crește, infecția este probabil de origine virală.
- Monocitele - apăra organismul de anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă tuberculoză. Dacă crește numărul acestora înseamnă că infecția e provocată de bacterii. Valorile normale sunt de la 4.000 la 7.000 pe mm3 pentru femei și de la 5.000 la 8.000 pe mm3 la bărbați.
Neutrofilele constitue 40-75%, eosinofilele 0-7%, basofilele 0-2%, linfocitele 18-50% și monocitele 2-9%.
Numărul globulelor albe crește dacă se consumă anumite substanțe ca arginină sau periodic (în caz de sarcină, menstruații). În cazul în care numărul lor scade, corpul este mai mult expus bolilor căci sistemul imunitar slăbește.
Trombocitele
[modificare | modificare sursă]Trombocitele, numite și plachete sanguine (PLT), sunt elemente celulare ale sângelui fără nucleu, de forma unui disc, reprezentând fragmente din celulele numite megacariocite. Trombocitele au un rol important în procesul de coagulare. Valorile normale sunt de la 150 la 440 mii/microlitru. Unele medicamente influențează numărul de trombocite, cum ar fi contraceptivele orale sau aspirina.
Diminuarea numărului de plachete, numită trombocitopenie, poate fi cauzată de o transfuzie imediată de sânge sau de o perioadă îndelungată de întrebuințare a anumitor medicamente: antibiotice, diuretice, hipoglicemiante. Ea poate fi însă și semnul unor boli organice, cum ar fi: anemia, lipsa vitaminei B12 și a acidului folic, infecțiile virale, leptospiroza, limfomul, malaria, hipertiroidia, purpura, infecțiile cu streptococi, scarlatina, tifosul.
Creșterea numărului de plachete, numită și trombocitoză, poate fi din cauza unui supradozaj de vitamina B12 și acid folic, din cauza sarcinii sau unei activități sportive intense (în ultimele 2 cazuri fiind considerată o situație normală, fiziologică, de aceea nu este luată în considerație de către medic). Poate fi însă și un semn al altor boli cum ar fi tumorile.