Vizualizare sursă pentru „NASA”

{{Infobox
| abovestyle = background:light blue
| above      = <big>'''Administrația Națională Aeronautică și Spațială'''</big>
| bodystyle   = border-collapse:collapse
|image = [[File:NASA seal.svg|frameless]]
|image2 = [[Fișier:NASA logo.svg|frameless]]
| image3 = [[File: NASA HQ Building.jpg|frameless|250px]]
| caption =
| headerstyle = background:	#E5E4E2
|  labelstyle = padding:2px
|   datastyle = padding:2px
| header3  = '''Prezentare generală'''
|  label4  = Abreviere
|   data4  =NASA
|  label5  = Creare
|   data5  = {{Start date and years ago|1958|7|29}}
|  label6  = Agenția precedentă
|   data6  =Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA) {{small|(1915{{ndash}}1958)}}<ref name="CentNACA">[http://www.centennialofflight.net/essay/Evolution_of_Technology/NACA/Tech1.htm US Centennial of Flight Commission, NACA] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140220005256/http://www.centennialofflight.net/essay/Evolution_of_Technology/NACA/Tech1.htm |date=February 20, 2014}}. centennialofflight.net. Retrieved on November 3, 2011.</ref>
|  label7  = Jurisdicție
|   data7  = [[Guvernul Statelor Unite ale Americii]]
|  label8  = Sediu
|   data8  = [[Washington, D.C.]]
|  label9  = Deviză
|   data9  = ''În beneficiul tuturor'' <ref name="motto">{{cite web |url=http://www.lightmillennium.org/2004_newyear/gokoglu_nasa_stands_forall.html |title=NASA stands 'for the benefit of all.'—Interview with NASA's Dr. Süleyman Gokoglu |access-date=September 17, 2018 |website=The Light Millennium |date=2007 |author=Lale Tayla |author2=Figen Bingul |name-list-style=amp |archive-url=https://web.archive.org/web/20071012193203/http://lightmillennium.org/2004_newyear/gokoglu_nasa_stands_forall.html |archive-date=October 12, 2007 |url-status=live}}</ref>
|  label10  = Administrator
|   data10  =Bill Nelson
|  label11  = Angajați
|   data11  =17.960 (2022)<ref>{{cite web |url=https://wicn.nssc.nasa.gov/c10/cgi-bin/cognosisapi.dll?b_action=powerPlayService&m_encoding=UTF-8&BZ=1AAABgNNr_f942m2PQWuDQBCF%7E8yOaS9hdlTUgwd1DRHamEahZ6NjCTFuUFOaf981KYTSzu7wHm__gV2ryJdFme%7ESTIXjpAfO1BMQHSShS5TK2I89x%7ENXsYt24AfKd4Mg8mLHMM%7EWvJtGu2S9jcp1CLSqdT9xPxnX6q7hAdwYHOyrE4OtFttBt4eOgTC57HlcgKsMea7qY%7EXBv9F3PRxbPdQz%7ELM245YqkmWSbzZpUmZGotc0%7EAe14rewRRQSEaVEIQQKFwWhmI8QUdcZOD2dO31lHgGDvDeBukxXI0DtPP0yP2m4MfaFq082kADygWwDsATaAwX3QD4C8afk7c7m%7EqBbP_obQJNj2A%3D%3D |title=Workforce Profile |publisher=NASA |access-date=August 11, 2022 |archive-date=August 11, 2022 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220811051531/https://wicn.nssc.nasa.gov/c10/cgi-bin/cognosisapi.dll?b_action=powerPlayService&m_encoding=UTF-8&BZ=1AAABgNNr_f942m2PQWuDQBCF~8yOaS9hdlTUgwd1DRHamEahZ6NjCTFuUFOaf981KYTSzu7wHm__gV2ryJdFme~STIXjpAfO1BMQHSShS5TK2I89x~NXsYt24AfKd4Mg8mLHMM~WvJtGu2S9jcp1CLSqdT9xPxnX6q7hAdwYHOyrE4OtFttBt4eOgTC57HlcgKsMea7qY~XBv9F3PRxbPdQz~LM245YqkmWSbzZpUmZGotc0~Ae14rewRRQSEaVEIQQKFwWhmI8QUdcZOD2dO31lHgGDvDeBukxXI0DtPP0yP2m4MfaFq082kADygWwDsATaAwX3QD4C8afk7c7m~qBbP_obQJNj2A%3D%3D |url-status=live }}</ref>
|  label12  = Buget
|   data12  ={{increase}} 24,041 miliarde [[Dolar american|$]] {{small|(2022)}}<ref>{{Cite web |title=NASA's FY 2022 Budget |url=https://www.planetary.org/space-policy/nasas-fy-2022-budget |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20210528194457/https://www.planetary.org/space-policy/nasas-fy-2022-budget |archive-date=28 May 2021 |access-date=June 28, 2022 |website=The Planetary Society}}</ref>
|  label13  = Website
|   data13  = [https://www.nasa.gov/ NASA.gov]
}}
'''Administrația Națională Aeronautică și Spațială''' mai cunoscută sub acronimul '''NASA''' ('''''National Aeronautics and Space Administration''''') este o agenție independentă a [[Guvernul Statelor Unite ale Americii|guvernului Statelor Unite]] responsabilă cu programul spațial civil, precum și cercetarea aeronautică și aerospațială.{{#tag:ref|NASA este o agenție independentă care nu face parte din nici un departament executiv, dar raportează direct [[Președintele Statelor Unite|Președintelui Statelor Unite]].<ref>{{Cite web |url=https://www.loc.gov/rr/news/fedgov.html |title=Official US Executive Branch Web Sites – Newspaper and Current Periodical Reading Room (Serial and Government Publications Division, Library of Congress) |website=loc.gov |accessdate=24 mai 2016}}</ref><ref>{{Cite web |url=https://www.hq.nasa.gov/office/hqlibrary/ic/faqs.html |title=Frequently Asked Questions |website=hq.nasa.gov |accessdate=24 mai 2016 |archive-date=2016-05-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160504112711/http://www.hq.nasa.gov/office/hqlibrary/ic/faqs.html |dead-url=yes }}</ref>|group=note|name="independent agency"}}

NASA a fost înființată la [[29 iulie]] [[1958]] pentru a administra și a realiza proiecte de astronautică civilă, care anterior erau susținute de diverse ramuri ale Forțelor Armate ale Statelor Unite, pentru a recupera progresul înregistrat de [[Uniunea Sovietică]]. NASA a preluat centrele de cercetare de la Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA), care anterior era îndreptată spre cercetare în domeniul aeronautic. Noua agenție are o orientare civilă distinctă, încurajând aplicațiile pașnice în știința spațială.<ref name="DDE">{{cite web |url=http://www.eisenhowermemorial.org/#/news?nid=244 |title=Ike in History: Eisenhower Creates NASA |accessdate=27 noiembrie 2013 |author= |publisher=Eisenhower Memorial |date=2013}}</ref><ref name="act1">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/offices/ogc/about/space_act1.html |title=The National Aeronautics and Space Act |accessdate=29 august 2007 |author= |publisher=NASA |date=2005}}</ref><ref name="NacaNASA">{{cite book |last=Bilstein |first=Roger E. |title=NASA SP-4206, Stages to Saturn: A Technological History of the Apollo/Saturn Launch Vehicles |chapter=From NACA to NASA |chapter-url=https://history.nasa.gov/SP-4206/ch2.htm#32 |date=1996 |publisher=NASA |isbn=978-0-16-004259-1 |pages=32–33 |accessdate=6 mai 2013}}</ref> De la înființarea sa, majoritatea eforturilor de explorare spațială din SUA au fost conduse de NASA, inclusiv [[Programul Apollo|misiunile Apollo]], stația spațială [[Skylab]] și, ulterior, [[Navetă spațială|naveta spațială]]. NASA sprijină [[Stația Spațială Internațională]] și supraveghează dezvoltarea [[Orion (navă spațială)|vehiculului multifuncțional Orion]], a sistemului de lansare spațială și a vehiculelor comerciale cu echipaj. Agenția este, de asemenea, responsabilă pentru Programul de lansare a serviciilor, care oferă supravegherea operațiunilor de lansare și a gestionarea numărătorii inverse pentru lansările NASA fără pilot.

Știința utilizată de NASA se concentrează pe o mai bună înțelegere a [[Terra|Pământului]] prin Sistemul de observare a Pământului (EOS);<ref>{{cite web |url=http://nasascience.nasa.gov/earth-science |title=Earth—NASA Science |first=Ruth |last=Netting |date=30 iunie 2009 |accessdate=15 iulie 2009 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090716013403/http://nasascience.nasa.gov/earth-science |archivedate=16 iulie 2009}}</ref> avansări în [[heliofizică]] prin eforturile Programului de Cercetare în domeniul heliofizicii al Direcției Misiune Științifică;<ref>{{cite web |url=http://nasascience.nasa.gov/heliophysics |title=Heliophysics—NASA Science |first=Ruth |last=Netting |date=8 ianuarie 2009 |accessdate=15 iulie 2009 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090716023622/http://nasascience.nasa.gov/heliophysics |archivedate=16 iulie 2009}}</ref> explorează corpuri din întregul [[Sistem Solar]] cu misiuni robotizate avansate, cum ar fi ''[[New Horizons]]'';<ref name="NYT-20150828">{{cite news |last=Roston |first=Michael |title=NASA's Next Horizon in Space |url=https://www.nytimes.com/interactive/2015/08/25/science/space/nasa-next-mission.html |date=28 august 2015 |website=[[New York Times]] |accessdate=28 august 2015}}</ref> și cercetează subiecte de [[astrofizică]], cum ar fi [[Big Bang]] cu ajutorul unor observatoare mari.<ref>{{cite web |url=http://nasascience.nasa.gov/astrophysics |title=Astrophysics—NASA Science |first=Ruth |last=Netting |date=13 iulie 2009 |accessdate=15 iulie 2009 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090716013614/http://nasascience.nasa.gov/astrophysics |archivedate=16 iulie 2009}}</ref>

== Înființare ==
[[File:NACA seal (cropped).png|thumb|Sigla oficială NACA]]
[[File:NASA Worm logo.svg|thumb|Prima versiune a siglei NASA, folosită între anii 1975–1992]]
Din 1946, Comitetul Național Consultativ pentru Aeronautică (NACA) a experimentat avioane-rachetă, cum ar fi supersonicul [[Bell X-1]].<ref name="NACASupersonic">{{cite web |url=https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/20100025896_2010028361.pdf |title=The NACA, NASA, and the Supersonic-Hypersonic Frontier |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA}}</ref> La începutul anilor 1950, a fost o provocare lansarea unui satelit artificial de [[Anul Geofizic Internațional]] (1957-58). După lansarea sovietică a primului satelit artificial din lume (''[[Sputnik 1]]'') la 4 octombrie 1957, atenția Statelor Unite s-a îndreptat spre propriile sale eforturi de cucerire a spațiului. [[Congresul Statelor Unite|Congresul american]], alarmat de amenințarea percepută pentru securitatea națională și conducerea tehnologică (cunoscută sub numele de "criza Sputnik"), a cerut acțiuni imediate și rapide; președintele [[Dwight D. Eisenhower]] și consilierii săi au recomandat măsuri după deliberări făcute cu multă atenție. 

Acest lucru a condus la un acord privind necesitatea unei noi agenții federale, bazată în primul rând pe NACA, care să efectueze toate activitățile spațiale non-militare. În februarie 1958, a fost creată Agenția de cercetare avansată în domeniul apărării (ARPA) pentru a dezvolta tehnologia spațială pentru aplicații militare.<ref>{{cite book |url=https://books.google.com/books/about/Fiscal_year_1958_supplemental_military_c.html?id=N-IPAAAAIAAJ |title=Supplemental military construction authorization (Air Force).: Hearings, Eighty-fifth Congress, second session, on H.R. 9739. |date=January 21–24, 1958 |author1=Subcommittee On Military Construction |first1=United States. Congress. Senate. Committee on Armed Services}}</ref>

La 29 iulie 1958, Eisenhower a semnat Legea Națională pentru Aeronautică și Spațiu, înființând NASA. Când a început să fie operațională la 1 octombrie 1958, NASA a absorbit complet NACA; cei 8000 de angajați ai săi, un buget anual de 100 milioane $, trei laboratoare majore de cercetare (Laboratorul Aeronautic Langley, Laboratorul Aeronautic Ames și Laboratorul de Propulsie Lewis Flight Propulsion) și două facilități mici de testare.<ref name="Glennan">{{cite web |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/Biographies/glennan.html |title=T. Keith Glennan |publisher=NASA |date=4 august 2006 |accessdate=15 iulie 2009 |archive-date=2017-02-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170214234112/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/Biographies/glennan.html |dead-url=yes }}</ref> Un logo al NASA a fost aprobat de președintele Eisenhower în 1959.<ref name="order">[[s:Executive Order 10849|Executive Order 10849 (Wikisource)]]</ref> O contribuție semnificativă la intrarea NASA în cursa spațială cu Uniunea Sovietică a fost tehnologia din programul german de rachete condus de [[Wernher von Braun]], care lucra acum pentru Agenția de rachete balistice a armatei (ABMA), care la rândul său a încorporat tehnologia omului de știință american [[Robert Goddard]].<ref name="recoll">{{cite web |url=https://history.msfc.nasa.gov/vonbraun/recollect-childhood.html |first=Werner |last=von Braun |date=1963 |title=Recollections of Childhood: Early Experiences in Rocketry as Told by Werner Von Braun 1963 |website=MSFC History Office |publisher=NASA Marshall Space Flight Center |accessdate=15 iulie 2009 |archive-date=2009-07-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090709045105/http://history.msfc.nasa.gov/vonbraun/recollect-childhood.html |dead-url=yes }}</ref> 

Eforturile anterioare de cercetare în cadrul Forțelor Aeriene ale SUA <ref name="Glennan" /> și multe dintre programele spațiale timpurii ale ARPA au fost transferate și la NASA.<ref name="DARPA">{{Cite journal |url=http://www.arpa.mil/Docs/Intro_-_Van_Atta_200807180920581.pdf |title=50 years of Bridging the Gap |first=Richard |last=Van Atta |date=10 aprilie 2008 |accessdate=15 iulie 2009 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090224210533/http://www.arpa.mil/Docs/Intro_-_Van_Atta_200807180920581.pdf |archivedate=24 februarie 2009 |deadurl=yes}}</ref> În decembrie 1958, NASA a preluat controlul asupra Laboratorului de Propulsie Jet.<ref name="Glennan" />

== Programe de zbor în spațiu ==

[[File:VonBraunMuellerReesSA6.jpg|thumb|Centrul de control la lansarea ''Saturn I SA-6'' din 28 mai 1964. [[Wernher von Braun]] în centru.]]

NASA a realizat numeroase programe spațiale cu pilot și fără pilot în toată istoria sa. Programele fără pilot au lansat primii sateliți artificiali americani pe orbita Pământului în scopuri științifice și de comunicații și au trimis sonde științifice pentru a explora planetele sistemului solar, începând cu [[Venus (planetă)|Venus]] și [[Marte (planetă)|Marte]], inclusiv [[Programul Voyager|un program]] de studiere a planetelor exterioare. Programele cu echipaj uman au trimis primii americani pe [[Orbita joasă a Pământului|orbita joasă a Pământului]], au câștigat cursa spațială cu Uniunea Sovietică prin aterizarea a 12 oameni pe Lună între 1969 și 1972 în [[programul Apollo]], au dezvoltat o navă spațială semi-reutilizabilă și au dezvoltat o stație spațială de sine stătătoare prin cooperarea cu mai multe națiuni, inclusiv Rusia post-sovietică. Unele misiuni includ părți atât cu echipaj uman cât și fără pilot, cum ar fi [[Galileo (sondă spațială)|sonda ''Galileo'']], care a fost desfășurată de astronauți pe orbita Pământului, înainte de a fi trimisă fără pilot către [[Jupiter (planetă)|Jupiter]].

=== Programe cu echipaj uman ===
[[File:Alan Shepard during Mercury-Redstone 3.jpg|thumb|left|Primul american în spațiu, [[Alan Shepard]] în ''MR3'', 5 mai 1961.]]

Programele experimentale de aeronave cu rachete lansate de NACA au fost prelungite de NASA ca sprijin pentru zborurile cu echipaj uman. Reacționând la pierderea prestigiului național și a temerilor legate de securitate cauzate de faptul că Uniunea Sovietică preluase conducerea în explorarea spațiului, în 1961, președintele [[John F. Kennedy]] a propus obiectivul ambițios "de a aseliniza un om pe Lună până la sfârșitul [anilor 1960] și să se întoarcă în siguranță pe Pământ". Acest obiectiv a fost îndeplinit în 1969 prin programul Apollo, iar NASA a planificat activități chiar și mai ambițioase care să conducă la o [[Misiuni cu echipaj uman pe Marte| misiune cu echipaj uman pe Marte]]. Reducerea amenințării percepute și schimbarea priorităților politice au condus aproape imediat la stoparea majorității acestor planuri. NASA și-a îndreptat atenția spre un laborator spațial temporar, derivat de la Apollo, și spre o navetă orbitală semi-reutilizabilă. În anii 1990, a fost aprobată finanțarea pentru NASA de a dezvolta o [[stație spațială]] permanentă orbitală în cooperare cu comunitatea internațională, care a inclus și pe fostul rival, Rusia post-sovietică. Până în prezent, NASA a lansat un total de 166 de misiuni spațiale cu echipaj uman în rachete și treisprezece zboruri cu rachete [[North American X-15|X-15]] deasupra altitudinii de 80 km.<ref>The Air Force definition of outer space differs from that of the [[Fédération Aéronautique Internationale|International Aeronautical Federation]], which is {{convert|100|km|ft|sp=us}}.</ref>

==== Avion-rachetă X-15 (1954–1968) ====
{{Main|North American X-15}}
[[File:X-15 in flight.jpg|thumb|X-15]]

NASA a moștenit aeronava de cercetare hipersonică experimentală [[North American X-15|X-15]] de la NACA, dezvoltată în colaborare cu Forțele Aeriene și Marina SUA. Proiectul avea un fuselaj subțire, cu carenaje de-a lungul laturii care conținea combustibil și unul dintre primele sisteme de control computerizate.<ref name="AerospacewebX15" /> La 30 decembrie 1954, au fost emise propunerile pentru structura aeronavei, iar la 4 februarie 1955, pentru motorul rachetă. În noiembrie 1955, contractul pentru fuselaj a fost atribuit companiei North American Aviation, iar în 1956 contractul pentru motorul XLR30 a fost atribuit Motors Reaction; au fost construite trei avioane. Lansarea modelului X-15 a avut loc la o altitudine de aproximativ 14 km și la o viteză de aproximativ 805 km/h, de pe aripa unui [[Boeing B-52 Stratofortress]].

Doisprezece piloți au fost selectați pentru program de la Forțele Aeriene, Marină și NACA (mai târziu NASA). Un total de 199 de zboruri au fost făcute între 1959 și 1968, rezultând recordul mondial oficial pentru cea mai mare viteză realizată vreodată de o aeronavă echipată cu motor cu o viteză maximă de 7.273 km/h.<ref name="Fastest">[http://www.aerospaceweb.org/aircraft/research/x15/ Aircraft Museum X-15."] ''Aerospaceweb.org'', 24 noiembrie 2008.</ref> Recordul de altitudine pentru X-15 a fost de 107,96 km.<ref name="NASAHyper" /> Opt dintre piloți au fost premiați pentru zborul la peste 80 km altitudine, iar două zboruri ale lui [[Joseph A. Walker]] au depășit 100 km, calificate drept zboruri spațiale conform [[Federația Aeronautică Internațională|Federației Aeronautice Internaționale]]. Programul X-15 a folosit tehnici mecanice utilizate în programele ulterioare de zbor spațial cu echipaj, inclusiv jeturi cu sistem de control al reacției pentru a controla orientarea unei nave spațiale aflate sub presiune și definirea costumelor spațiale.<ref name="NASAHyper">[https://www.nasa.gov/centers/dryden/news/FactSheets/FS-052-DFRC.html NASA, X-15 Hypersonic Research Program] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181007011246/https://www.nasa.gov/centers/dryden/news/FactSheets/FS-052-DFRC.html |date=2018-10-07 }}, retrieved 17 octombrie 2011</ref> Datele colectate de reintrare și aterizare au fost valoroase pentru NASA pentru proiectarea [[Navetă spațială|navetei spațiale]].<ref name="AerospacewebX15">[http://www.aerospaceweb.org/aircraft/research/x15/ Aerospaceweb, North American X-15]. Aerospaceweb.org. Retrieved on 3 noiembrie 2011.</ref>
{{clear}}

==== Proiectul Mercury (1958–1963) ====
{{Main|Proiectul Mercury}}
[[File:Glenn62.jpg|thumb|[[John Glenn]] în ''Friendship 7'': primul zbor american orbital, 1962]]

La scurt timp după începerea cursei spațiale, unul dintre primele obiective a fost acela de a lansa o persoană pe orbita Pământului cât mai curând posibil. Prin urmare a fost favorizată cea mai simplă navă spațială care putea fi lansată de rachetele existente. Programul Air Force ''Man in Space Soonest'' a luat în considerare numeroasele modele de nave spațiale, de la avioane cu rachete, cum ar fi X-15, până la mici capsule spațiale balistice.<ref name="Project1969">[http://www.astronautix.com/craft/prot7969.htm Encyclopedia Astronautica, Project 7969] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111011131311/http://astronautix.com/craft/prot7969.htm |date=11 octombrie 2011 }}, retrieved 17 octombrie 2011</ref> Până în 1958, conceptele aeronavelor spațiale au fost eliminate în favoarea capsulei balistice.<ref>[http://www-pao.ksc.nasa.gov/history/mercury/mercury-overview.htm NASA, Project Mercury Overview] {{webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130603211738/http://www-pao.ksc.nasa.gov/history/mercury/mercury-overview.htm |date=3 iunie 2013 }}, retrieved 17 octombrie 2011</ref>

Când NASA a fost înființată în acelasi an, programul Air Force a fost transferat și redenumit ''Proiectul Mercury''. Au fost selectați primii șapte astronauți dintre candidații la programele pilot ale Marinei și Forțelor Aeriene. La 5 mai 1961, astronautul [[Alan Shepard]] a devenit primul american în spațiu la bordul unei capsule numită ''Freedom 7'', lansată pe un propulsor Redstone într-un zbor balistic (suborbital) de 15 minute.<ref name="ShepardsRide">{{Cite book |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4201/toc.htm |title=This New Ocean: A History of Project Mercury |format=url |chapter=11-4 Shepard's Ride |chapterurl=https://history.nasa.gov/SP-4201/ch11-4.htm |publisher=NASA |website=Published as NASA Special Publication-4201 in the NASA History Series |first1=Loyd S. |last1=Swenson Jr. |first2=James M. |last2=Grimwood |first3=Charles C. |last3=Alexander |editor1-first=David |editor1-last=Woods |editor2-first=Chris |editor2-last=Gamble |accessdate=14 iulie 2009 |date=1989 |archive-date=2009-07-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090713233748/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4201/toc.htm |dead-url=yes }}</ref> [[John Glenn]] a devenit primul american care a fost lansat pe orbită, pe un vehicul de lansare Atlas la 20 februarie 1962, la bordul ''Friendship&nbsp;7''.<ref name="AnAmericaninOrbit">{{Cite book |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4201/toc.htm |title=This New Ocean: A History of Project Mercury |format=url |chapter=13-4 An American in Orbit |chapterurl=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4201/ch13-4.htm |publisher=NASA |website=Published as NASA Special Publication-4201 in the NASA History Series |first1=Loyd S. |last1=Swenson Jr. |first2=James M. |last2=Grimwood |first3=Charles C. |last3=Alexander |editor1-first=David |editor1-last=Woods |editor2-first=Chris |editor2-last=Gamble |accessdate=14 iulie 2009 |date=1989 |archive-date=2009-07-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090713233748/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4201/toc.htm |dead-url=yes }}</ref> Glenn a finalizat trei orbite, după care au mai fost efectuate trei zboruri orbitale, culminând cu 22 de zboruri orbitale făcute de [[Gordon Cooper]] la bordul ''Faith 7'', în perioada 15-16 mai 1963.<ref name="NASAManned">{{cite web |publisher=NASA |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/mercury/missions/manned_flights.html |title=Mercury Manned Flights Summary |accessdate=9 octombrie 2011 |archive-date=2011-09-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110916001228/http://www.nasa.gov/mission_pages/mercury/missions/manned_flights.html |dead-url=yes }}</ref> Katherine Johnson, Mary Jackson și Dorothy Vaughan au fost trei computere umane care au calculat traiectoriile în timpul cursei spațiale.<ref name=":1">{{Cite web|url=http://www.nasa.gov/content/katherine-johnson-biography|title=Katherine Johnson Biography|last=Loff|first=Sarah|date=2016-11-22|website=NASA|access-date=2019-03-08}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.nasa.gov/content/mary-jackson-biography|title=Mary Jackson Biography|last=Loff|first=Sarah|date=2016-11-22|website=NASA|access-date=2019-03-08|archive-date=2019-01-20|archive-url=https://web.archive.org/web/20190120155710/https://www.nasa.gov/content/mary-jackson-biography|dead-url=yes}}</ref><ref>{{Cite web|url=http://www.nasa.gov/content/dorothy-vaughan-biography|title=Dorothy Vaughan Biography|last=Loff|first=Sarah|date=2016-11-22|website=NASA|access-date=2019-03-08|archive-date=2018-11-30|archive-url=https://web.archive.org/web/20181130144413/https://www.nasa.gov/content/dorothy-vaughan-biography/|dead-url=yes}}</ref> Johnson era binecunoscută pentru că făcea calcule de traiectorie pentru misiunea lui John Glenn în 1962, unde rula aceleași ecuații cu mâna care rulau pe computer.<ref name=":1" />

[[Uniunea Sovietică]] a concurat Programul Mercury cu propria sa navă spațială cu un singur pilot, [[Programul Vostok|Vostok]]. Ei au trimis primul om în spațiu, odată cu lansarea cosmonautului [[Iuri Gagarin]] într-o singură orbită a Pământului la bordul lui ''[[Vostok 1]]'' în aprilie 1961, cu o lună înainte de zborul lui Shepard.<ref name="NASAGagarin">{{cite web |publisher=NASA |url=https://www.nasa.gov/topics/history/features/gagarin/gagarin.html |title=NASA history, Gagarin |accessdate=9 octombrie 2011 |archive-date=2011-10-25 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111025035327/http://www.nasa.gov/topics/history/features/gagarin/gagarin.html |dead-url=yes }}</ref> În august 1962, au realizat un zbor record de aproape patru zile cu Andrian Nikolaev la bordul lui ''Vostok 3'' și, de asemenea, au efectuat o misiune concurentă ''Vostok 4'' cu Pavel Popovici.<ref>{{cite web|title=Joint flight of Vostok-3 and Vostok-4|url=http://www.russianspaceweb.com/vostok3.html|date=December 1, 2020|access-date=October 1, 2022|publisher=russianspaceweb.com}}</ref>
{{clear}}

==== Proiectul Gemini (1961–1966) ====
{{main|Programul Gemini}}
[[File:Ed White performs first U.S. spacewalk - GPN-2006-000025-crop.jpg|thumb|left|[[Edward Higgins White|Ed White]] în timpul misiunii ''Gemini 4'': prima [[activitate extravehiculară]] americană, 1965]]

Bazat pe studii de creștere a capacităților navei spațiale Mercur la zboruri de lungă durată, dezvoltarea tehnicilor de întâlnire în spațiu și aterizării de precizie pe Pământ, Proiectul Gemini a fost început ca un program de doi oameni în 1961 pentru a depăși avansul sovieticilor și pentru a sprijini echipajul de la Apollo. Primul zbor Gemini cu echipaj, ''[[Gemeni 3]]'', a fost pilotat de [[Gus Grissom]] și [[John Young]] la 23 martie 1965.<ref name="TheLastHurdle">{{cite book |author=Barton C. Hacker |author2=James M. Grimwood |title=On the Shoulders of Titans: A History of Project Gemini |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archiveurl=https://www.webcitation.org/5nE1rKoZS?url=http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archivedate=February 1, 2010 |format=url |accessdate=July 14, 2009 |date=December 31, 2002 |publisher=NASA |isbn=978-0-16-067157-9 |chapter=10-1 The Last Hurdle |chapterurl=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/ch10-1.htm}}</ref> Au urmat nouă misiuni în 1965 și 1966, demonstrând o misiune de anduranță de aproape paisprezece zile, întâlnire, andocare, [[activitate extravehiculară]] (EVA),   și colectarea de date medicale cu privire la efectele imponderabilității asupra oamenilor.<ref name="PlansforGemini3">{{cite book |author=Barton C. Hacker |author2=James M. Grimwood |title=On the Shoulders of Titans: A History of Project Gemini |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archiveurl=https://www.webcitation.org/5nE1rKoZS?url=http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archivedate=February 1, 2010 |accessdate=July 14, 2009 |date=December 31, 2002 |publisher=NASA |isbn=978-0-16-067157-9 |chapter=12-5 Two Weeks in a Spacecraft |chapterurl=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/ch12-5.htm}}</ref><ref name="AnAlternativeTarget">{{cite book |author=Barton C. Hacker |author2=James M. Grimwood |title=On the Shoulders of Titans: A History of Project Gemini |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archiveurl=https://www.webcitation.org/5nE1rKoZS?url=http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/toc.htm |archivedate=February 1, 2010 |accessdate=July 14, 2009 |date=December 31, 2002 |publisher=NASA |isbn=978-0-16-067157-9 |chapter=13-3 An Alternative Target |chapterurl=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4203/ch13-3.htm}}</ref>

Sub conducerea premierului sovietic [[Nikita Hrușciov]], URSS a concurat cu Gemeni transformând navele lor spațiale Vostok în Voskhod cu doi sau trei oameni. Au reușit să lanseze două zboruri cu echipaj înainte de primul zbor al Gemeni, obținând un zbor cu trei cosmonauți în 1964 și primul EVA în 1965.<ref>{{cite web|last=Mann|first=Adam|title=Voskhod program: The Soviet Union's first crewed space program
|url=https://www.space.com/voskhod-program.html|date=October 1, 2020|access-date=October 2, 2022|publisher=space.com}}</ref>  După aceasta, programul a fost anulat, iar proiectantul de nave spațiale [[Sergei Korolev]] a dezvoltat nava spațială Soyuz, ca răspuns la Apollo.

==== Programul Apollo (1960–1972) ====
{{Main|Programul Apollo}}
[[File:Aldrin Apollo 11 original.jpg|thumb|''[[Apollo 11]]'': [[Buzz Aldrin]] pe Lună, 1969.]]

Percepția publicului american asupra superiorității sovietice în [[Cursa Spațială]] (prin plasarea primului om în spațiu) l-a motivat președintele [[John F. Kennedy]] să ceară Congresului, la 25 mai 1961, să angajeze guvernul federal pentru un program care să aterizeze un om pe Luna până la sfârșitul anilor '60, decizie care dus la lansarea [[Programul Apollo|programului Apollo]].<ref>{{YouTube|TUXuV7XbZvU|John F. Kennedy "Landing a man on the Moon" Address to Congress}}, speech</ref>

Apollo a fost unul dintre cele mai scumpe programe științifice americane de până acum. Aceasta a costat peste 20 de miliarde de dolari în anii '60<ref name="Butts">{{cite web |last=Butts |first=Glenn |last2=Linton |first2=Kent |title=The Joint Confidence Level Paradox: A History of Denial, 2009 NASA Cost Symposium |date=28 aprilie 2009 |pages=25–26 |url=https://science.ksc.nasa.gov/shuttle/nexgen/Nexgen_Downloads/Butts_NASA's_Joint_Cost-Schedule_Paradox_-_A_History_of_Denial.pdf |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20111026132859/http://science.ksc.nasa.gov/shuttle/nexgen/Nexgen_Downloads/Butts_NASA's_Joint_Cost-Schedule_Paradox_-_A_History_of_Denial.pdf |archivedate=26 octombrie 2011  }}</ref> sau aproximativ 236 de miliarde de dolari în dolari americani actuali.{{Inflation-fn|US}} (În comparație, [[Proiectul Manhattan]] a costat aproximativ 30,1 miliarde de dolari, ținând cont de inflație.){{Inflation-fn|US}}<ref name="harv">{{cite book |last=Nichols |first=Kenneth David |title=The Road to Trinity: A Personal Account of How America's Nuclear Policies Were Made, pp 34–35 |location=New York |publisher=William Morrow and Company |date=1987 |isbn=978-0-688-06910-0 |oclc=15223648 |ref=harv}}</ref> Programul Apollo a folosit noile rachete Saturn I și [[Saturn V]], care erau mult mai mari decât ICBM-urile reutilizate ale programelor anterioare Mercury și Gemini.<ref name="AstroSat5">{{cite web |url=http://www.astronautix.com/lvs/saturnv.htm |title=Saturn V |publisher=Encyclopedia Astronautica |accessdate=13 octombrie 2011 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20111007153222/http://astronautix.com/lvs/saturnv.htm |archivedate=7 octombrie 2011}}</ref> Nava a avut două părți principale,  [[Modulul de comandă și serviciu Apollo|modulul de comandă și serviciu]] (MCS) și [[Modulul lunar Apollo|modulul lunar Apollo]] (ML). MCS a transportat astronauții de pe orbita Pământului pe orbita Lunii și înapoi, în timp ce Modulul Lunar i-a aterizat pe Lună.{{refn |group = note |The descend stage of the LM stayed on the Moon after landing while the ascend stage brought the two astronauts back to the CSM and then fell back to the Moon.}}

Primul echipaj planificat de 3 astronauți a fost ucis din cauza unui incendiu în timpul unui test înainte de zbor, în 1967 pentru misiunea Apollo 204 (redenumită mai târziu ''Apollo 1'').<ref>{{cite web |title=Apollo 1 |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/apollo/missions/apollo1.html |website=NASA |date=March 16, 2015 |access-date=16 May 2022 |archive-date=February 3, 2017 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170203185822/https://www.nasa.gov/mission_pages/apollo/missions/apollo1.html |url-status=live }}</ref> A doua misiune cu echipaj, ''[[Apollo 8]]'', în decembrie 1968, a dus astronauți pentru prima dată într-un zbor în jurul Lunii.<ref name="NASAApol8">{{cite web |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch11-6.html |title=Apollo 8: The First Lunar Voyage |publisher=NASA |accessdate=13 octombrie 2011 |archive-date=2011-10-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111027194659/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch11-6.html |dead-url=yes }}</ref> Cu puțin timp înainte, sovieticii au trimis o navă spațială fără echipaj în jurul Lunii.<ref name="Siddiqi">{{cite book |last=Siddiqi |first=Asif A. |title=The Soviet Space Race with Apollo |pages=654–656 |date=2003 |publisher=Gainesville: University Press of Florida |isbn=978-0-8130-2628-2}}</ref> Următoarele două misiuni (''[[Apollo 9]]'' și ''[[Apollo 10]]'') au practicat manevrele de întâlnire și de andocare necesare pentru a efectua aterizarea pe Lună.<ref name="NasaApollo9">{{cite web |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch12-5.html |title=Apollo 9: Earth Orbital trials |publisher=NASA |accessdate=13 octombrie 2011 |archive-date=2011-10-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111027200206/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch12-5.html |dead-url=yes }}</ref><ref name="NASAApollo10">{{cite web |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch12-7.html |title=Apollo 10: The Dress Rehearsal |publisher=NASA |accessdate=13 octombrie 2011 |archive-date=2011-10-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111027193342/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch12-7.html |dead-url=yes }}</ref>

[[File:NASA Apollo 17 Lunar Roving Vehicle-crop.jpg|thumb|upright=1|''[[Apollo 17]]'': LRV-003, 1972]]
Misiunea ''[[Apollo 11]]'', lansată în iulie 1969, a aterizat primii oameni pe [[Lună]]. Astronauții [[Neil Armstrong]] și [[Buzz Aldrin]] au mers pe suprafața lunară, efectuând experimente și colectând mostre, în timp ce [[Michael Collins]] a orbitat deasupra în MCS.<ref name="NasaApollo11">{{cite web |title=The First Landing |url=https://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch14-4.html |url-status=live |archive-url=https://web.archive.org/web/20111027234250/http://www.hq.nasa.gov/office/pao/History/SP-4205/ch14-4.html |archive-date=October 27, 2011 |access-date=October 13, 2011 |publisher=NASA}}</ref> Au fost lansate șase misiuni Apollo ulterioare (numerotate 12 până la 17); cinci dintre ele au avut succes, în timp ce pentru ''[[Apollo 13]]'' aterizarea lunară a fost întreruptă după ce un rezervor de oxigen din modulul de service (SM) a explodat la două zile după începutul misiunii  Pe parcursul acestor șapte zboruri spațiale Apollo, doisprezece astronauți au pășit pe Lună. Din aceste misiuni au rezultat o multitudine de date științifice și 381,7 kg de mostre lunare. Experimentele efectuate au inclus [[mecanica solului]], [[Meteoroid|meteoroizi]], [[seismologie]], [[Transmiterea căldurii|transferul de căldură]], reflexiile fasciculului laser, [[câmp magnetic|câmpul magnetic]] și [[Vânt solar|vântul solar]].<ref>{{cite book |last=Chaikin |first=Andrew |title=A Man on the Moon |url=https://books.google.com/?id=CuXqumwrH6gC |date=16 martie 1998 |publisher=Penguin Books |location=New York |isbn=978-0-14-027201-7}}</ref> Aterizarea pe Lună a marcat sfârșitul cursei spațiale iar Armstrong a menționat cuvântul „omenirea” când a aselenizat.
<ref>[http://www.phrases.org.uk/meanings/324100.html The Phrase Finder:]'' ... a giant leap for mankind'', retrieved 1 octombrie 2011</ref>

Programul Apollo a stabilit repere importante în [[Lista zborurilor spațiale cu echipaj uman|zborul spațial cu echipaj uman]]. El rămâne singurul care a trimis misiuni cu echipaj uman dincolo de [[orbita joasă a Pământului]] și a aterizat oameni pe un alt [[corp ceresc]].<ref>[https://history.nasa.gov/ap11ann/missions.htm 30th Anniversary of Apollo 11, Manned Apollo Missions]. NASA, 1999.</ref> ''[[Apollo 8]]'' a fost prima nava cu echipaj care a orbitat un alt corp ceresc, în timp ce ''[[Apollo 17]]'' a marcat ultima misiune de aterizare pe Lună și ultima misiune cu echipaj dincolo de orbita joasă a Pământului, până în prezent. Programul a stimulat progrese în multe domenii ale tehnologiei periferice pentru zborurile cu rachete și echipaj uman, inclusiv  [[avionică]], telecomunicații și computere. Apollo a stârnit interesul în multe domenii ale ingineriei și a lăsat ca reper multe facilități fizice și mașini dezvoltate pentru program. Multe obiecte și artefacte din program sunt expuse în diverse locuri din întreaga lume, în special la  Muzeul Național al Aerului și Spațiului, al Institutului Smithsonian.

==== Skylab (1965–1979) ====
{{Main|Skylab}}
[[File:Skylab (SL-4).jpg|thumb|left|Skylab în 1974]]

Skylab a fost prima și singura [[stație spațială]] americană construită independent.<ref name="skylabFirst">{{Cite book |url=https://ntrs.nasa.gov/archive/nasa/casi.ntrs.nasa.gov/19770020211_1977020211.pdf |title=Skylab Our First Space Station—NASA report |id=NASA-SP-400 |date=1977 |publisher=NASA |editor-first=Leland F. |editor-last=Belew |accessdate=15 iulie 2009}}</ref>  Conceput în 1965 ca un atelier care urma să fie construit în spațiu din stadiul superior a lui Saturn IB, stația de 77.088 kg a fost construită pe Pământ și lansată la 14 mai 1973, pe o orbită la 435 km înclinată la 50° față de ecuator. Afectat în timpul lansării de pierderea protecției sale termice și a unui panou solar care generează electricitate, a fost reparat de primul său echipaj. A fost ocupat timp de 171 zile de către 3 echipaje succesive în 1973 și 1974.<ref name="skylabFirst" /> Acesta a inclus un laborator pentru studierea efectelor microgravității și un observator solar.<ref name="skylabFirst" /> NASA a planificat să aibă o navetă spațială pe ea și să ridice Skylab la o altitudine mai înaltă și mai sigură, dar naveta nu era pregătită să zboare înainte de reîntoarcerea lui Skylab la 11 iulie 1979.<ref name="livingandworking">Benson, Charles Dunlap and William David Compton. ''[https://history.nasa.gov/SP-4208/contents.htm Living and Working in Space: A History of Skylab]''. NASA publication SP-4208.</ref>

Pentru a economisi costurile, NASA a folosit pentru lansarea Skylab una dintre rachetele Saturn V destinate inițial unei misiuni Apollo care fusese anulată. Nave spațiale Apollo au fost folosite pentru transportul astronauților către și de la stație. Trei echipaje de câte trei persoane au rămas la bordul stației pentru perioade de 28, 59 și 84 de zile. Spațiul locuibil al lui Skylab a fost de 320 m<sup>3</sup>, care era de 30,7 ori mai mare decât cel al [[Modulul de comandă și serviciu Apollo|modulului de comandă Apollo]].<ref name="livingandworking" />

====  Proiectul de testare Apollo-Soyuz (1972-1975) ====
{{Main|Apollo-Soyouz}}
[[File:Portrait of ASTP crews - restoration-crop.jpg|thumb|Echipajele sovietice și americane cu modelul navei spațiale, 1975.]]

La 24 mai 1972, președintele american [[Richard M. Nixon]] și premierul sovietic [[Alexei Kosîghin]] au semnat un acord de asociere pentru o misiune spațială cu echipaj comun și au declarat intenția ca toate viitoarele nave spațiale cu echipaj internațional să fie capabile să se cupleze între ele.<ref>{{Cite book |last=Gatland |first=Kenneth |title=Manned Spacecraft, Second Revision |publisher=Macmillan Publishing Co., Inc. |date=1976 |location=New York |page=247 |isbn=978-0-02-542820-1}}</ref> Acest lucru a autorizat proiectul de testare Apollo-Soyuz (ASTP), care a implicat ''întâlnirea'' și cuplarea pe orbita Pământului a unui modul de comandă și service Apollo cu o navă spațială Soyuz. Misiunea a avut loc în iulie 1975 și a fost ultimul zbor spațial cu echipaj american până la primul zbor orbitat al navetei spațiale din aprilie 1981.<ref name="ASTP">{{cite web |url=http://www-pao.ksc.nasa.gov/kscpao/history/astp/astp.html |title=The Apollo Soyuz Test Project |first=Kay |last=Grinter |date=23 aprilie 2003 |accessdate=15 iulie 2009 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20090725172011/http://www-pao.ksc.nasa.gov/kscpao/history/astp/astp.html |archivedate=25 iulie 2009 |df=}}</ref>
 
Misiunea a inclus experimente științifice comune și separate și a oferit o experiență tehnică utilă pentru viitoarele zboruri spațiale SUA-Rusia, cum ar fi programul Shuttle-Mir<ref name="Shuttle-MIR">[https://spaceflight.nasa.gov/history/shuttle-mir/history/h-t-long.htm NASA, Shuttle-MIR history] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181007011459/https://spaceflight.nasa.gov/history/shuttle-mir/history/h-t-long.htm |date=2018-10-07 }}, retrieved 15 octombrie 2011</ref> și [[Stația Spațială Internațională]]. 

==== Programul Space Shuttle (1972–2011) ====
{{Main|Programul Space Shuttle}}
[[File:Shuttle-a.jpg|thumb|upright=0.7|left|Lansarea unei navete spațiale.]]
[[File:Astronaut Mae Jemison Working in Spacelab-J (7544385084).jpg|thumb|[[Mae Jemison]] lucrând în Spacelab în 1992. Spacelab a fost o colaborare majoră a NASA cu agențiile spațiale din Europa]]

[[Naveta spațială]] a devenit principalul obiectiv al NASA la sfârșitul anilor 1970 și 1980. Conceput a fi un vehicul care putea fi lansat și reutilizat în mod frecvent, până în 1985 au fost construite patru nave spațiale orbitale. Lansarea primei navete spațiale, [[Naveta spațială Columbia|''Columbia'']], s-a realizat la 12 aprilie 1981,<ref name="Odyssey">{{cite book |last=Bernier |first=Serge |title=Space Odyssey: The First Forty Years of Space Exploration |url=https://books.google.com/?id=TDfk-kylpPgC |date=27 mai 2002 |publisher=Cambridge University Press |isbn=978-0-521-81356-3}}</ref> la cea de-a 20-a aniversare a primului zbor spațial a lui Iuri Gagarin.<ref>[http://www.astronautix.com/flights/vostok1.htm Encyclopedia Astronautica, Vostok 1], retrieved 18 octombrie 2011</ref>

Componentele sale principale erau un avion spațial cu un rezervor de combustibil extern și două rachete de lansare cu combustibil solid. Rezervorul extern, care era mai mare decât nava spațială în sine, a fost singura componentă majoră care nu a fost refolosită. Naveta putea să orbiteze la altitudini de 185-643 km <ref name="ShuttleBas">[https://www.nasa.gov/returntoflight/system/system_STS.html NASA, Shuttle Basics] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181007011729/https://www.nasa.gov/returntoflight/system/system_STS.html |date=2018-10-07 }}, retrieved 18 octombrie 2011</ref> și să suporte o sarcină utilă maximă (la orbită joasă) de 24.400 kg.<ref name="AstroShutt">[http://www.astronautix.com/lvs/shuttle.htm Encyclopedia Astronautica, Shuttle], retrieved 18 octombrie 2011</ref> Misiunile puteau dura între 5 și 17 zile, iar echipajele puteau fi de la 2 la 8 astronauți.<ref name="ShuttleBas" />

În 20 de misiuni, între 1983-1998, naveta spațială a transportat [[Spacelab]], un laborator spațial proiectat în colaborare cu [[Agenția Spațială Europeană]] (ESA). La 18 iunie 1983, Sally Ride a devenit prima femeie americană în spațiu, la bordul misiunii STS-7 a Space Shuttle Challenger.<ref>{{Cite web|url=https://www.space.com/16756-sally-ride-biography.html|title=Sally Ride: First American Woman in Space|last=Spaceflight|first=Kim Ann Zimmermann 2018-01-19T02:02:00Z|website=Space.com|language=en|access-date=8 martie 2019}}</ref> O altă faimoasă serie de misiuni a fost lansarea și repararea ulterioară cu succes a [[Telescopul spațial Hubble|Telescopului spațial Hubble]] în 1990 și, respectiv, 1993.<ref name="AstroHST">[http://www.astronautix.com/craft/hst.htm Encyclopedia Astronautica, HST] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111011045746/http://www.astronautix.com/craft/hst.htm |date=2011-10-11 }}. Retrieved 20 octombrie 2011</ref>

În 1995, interacțiunea ruso-americană a fost reluată cu misiunile programului Shuttle-Mir (1995-1998). Încă o dată, un vehicul american a cuplat cu o navă rusă, de data aceasta o stație spațială cu drepturi depline. Această cooperare a continuat cu construcția celei mai mari stații spațiale, [[Stația Spațială Internațională]] (ISS), SUA și Rusia fiind principalii parteneri ai proiectului. Puterea cooperării lor în acest proiect a fost și mai evidentă atunci când NASA a început să se bazeze pe vehiculele de lansare rusești pentru a deservi ISS în cei doi ani care au urmat [[Dezastrul navetei spațiale Columbia|dezastrului navetei spațiale ''Columbia'']] în 2003.

Flota de navete a pierdut două aeronave și paisprezece astronauți în două dezastre: ''[[Dezastrul navetei spațiale Challenger|Challenger]]'' în 1986 și ''Columbia'' în 2003.<ref name="delays1">{{Cite news |url=https://www.usatoday.com/tech/science/space/2008-01-07-nasawoes_N.htm |title=Shuttle delays endanger space station |accessdate=15 iulie 2009 |website=USA Today |first=Traci |last=Watson |date=8 ianuarie 2008}}</ref> În timp ce pierderea din 1986 a fost atenuată prin construirea lui ''[[Naveta spațială Endeavour|Endeavour]]'' cu piese de schimb, NASA nu a construit o altă navă care să înlocuiască a doua pierdere.<ref name="delays1" /> Programul Space Shuttle a finalizat 135 de misiuni, când programul s-a încheiat cu aterizarea cu succes a navetei spațiale ''Atlantis'' la Centrul Spațial Kennedy, la 21 iulie 2011. Programul a parcurs 30 de ani cu peste 300 de astronauți trimiși în spațiu.<ref>{{cite web |url=http://khitschicago.radio.com/2011/07/08/nasas-last-space-shuttle-flight-lifts-off-from-cape-canaveral/ |title=NASA's Last Space Shuttle Flight Lifts Off From Cape Canaveral |date=8 iulie 2011 |publisher=KHITS Chicago |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110714034602/http://khitschicago.radio.com/2011/07/08/nasas-last-space-shuttle-flight-lifts-off-from-cape-canaveral/ |archivedate=14 iulie 2011  }}</ref>

==== Stația Spațială Internațională (1993–prezent) ====
{{Main|Stația Spațială Internațională}}
[[Fișier:The station pictured from the SpaceX Crew Dragon 5 (cropped).jpg|miniatura|270x270px|[[Stația Spațială Internațională]] (ISS)]]
[[Stația Spațială Internațională]] (ISS) combină proiectul NASA ''Space Station Freedom'' cu stația rusească ''[[Mir-2]]'', stația europeană ''Columbus'' și modulul de laborator japonez Kibō .<ref name="ISSBook">{{cite book |isbn=978-0-387-78144-0 |date=17 iunie 2008 |publisher=Springer-Praxis |author=John E. Catchpole |title=The International Space Station: Building for the Future}}</ref>  Inițial, în anii 1980, NASA intenționase să dezvolte independent ''Freedom'', însă constrângerile bugetare ale Statelor Unite au dus în 1993 la fuziunea acestor proiecte într-un singur program multianual, gestionat de NASA, [[Agenția Federală Spațială Rusă]] (RKA), [[Japan Aerospace Exploration Agency|Agenția Japoneză de Explorare Aerospațială]] (JAXA), [[Agenția Spațială Europeană]] (ESA) și Agenția Spațială Canadiană (CSA).<ref name="PartStates">{{cite web |url=http://www.esa.int/esaHS/partstates.html |title=Human Spaceflight and Exploration—European Participating States |accessdate=17 ianuarie 2009 |publisher=European Space Agency (ESA) |date=2009}}</ref><ref name="ISSRG">{{cite book |author=Gary Kitmacher |title=Reference Guide to the International Space Station |publisher=Apogee Books |location=Canada |date=2006 |isbn=978-1-894959-34-6 |issn=1496-6921|pages=71–80}}</ref> Stația constă din module presurizate, structuri externe tip zăbrele, panouri solare și alte componente, lansate de rachetele rusești ''Proton'' și ''Soyuz'' și de navetele spațiale ale SUA.<ref name="ISSBook" /> În prezent se asamblează pe [[orbita joasă a Pământului]]. Asamblarea pe orbită a început în 1998, finalizarea segmentului orbital din SUA a avut loc în 2011, iar finalizarea segmentului orbital rusesc în 2016.<ref>{{cite web |url=http://science.house.gov/sites/republicans.science.house.gov/files/documents/hearings/101211_Gerstenmaier.pdf |title=Statement of William H. Gerstenmaier Associate Administrator for HEO NASA before the Subcommittee on Space and Aeronautics Committee on Science, Space and Technology U. S. House of Representatives |last=Gerstenmaier |first=William |date=12 octombrie 2011 |publisher=United States House of Representatives |accessdate=31 august 2012 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120921125017/http://science.house.gov/sites/republicans.science.house.gov/files/documents/hearings/101211_Gerstenmaier.pdf |archive-date=21 septembrie 2012 |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.ato.ru/content/building-sand |title=The Russian ISS segment is to be completed by 2016 |first1=Igor |last1=Afanasev |first2=Dmitrii |last2=Vorontsov |date=11 ianuarie 2012 |publisher=Air Transport Observer |accessdate=14 octombrie 2012}}</ref> Deținerea și utilizarea stației spațiale este stabilită prin tratate și acorduri interguvernamentale<ref name="ESA-IGA">{{cite web |url=http://www.spaceflight.esa.int/users/index.cfm?act=default.page&level=11&page=1980 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090610083738/http://www.spaceflight.esa.int/users/index.cfm?act=default.page&level=11&page=1980 |dead-url=yes |archive-date=10 iunie 2009 |title=ISS Intergovernmental Agreement |publisher=European Space Agency (ESA) |accessdate=19 aprilie 2009 |date=19 aprilie 2009}}</ref> care împart stația în două zone și permit Rusiei să își păstreze proprietatea deplină asupra segmentului orbital rus (cu excepția modulului Zarya),<ref name="RSA-MOU">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/station/structure/elements/nasa_rsa.html |title=Memorandum of Understanding Between the National Aeronautics and Space Administration of the United States of America and the Russian Space Agency Concerning Cooperation on the Civil International Space Station |publisher=NASA |accessdate=19 aprilie 2009 |date=29 ianuarie 1998 |archive-date=2009-06-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090610221509/http://www.nasa.gov/mission_pages/station/structure/elements/nasa_rsa.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.russianspaceweb.com/iss_enterprise.html |title=Russian Segment: Enterprise |last=Zak |first=Anatoly |date=15 octombrie 2008 |publisher=RussianSpaceWeb |accessdate=4 august 2012}}</ref> cu segmentul orbital american andocat (cuplat) cu ceilalți parteneri internaționali.<ref name="ESA-IGA" />

Misiunile de lungă durată pe ISS sunt denumite expediții. Durata petrecută pe ISS de membrii echipajului de expediție este de obicei de aproximativ șase luni.<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/centers/johnson/pdf/562641main_FS-2011-ISS%20intro.pdf |title=ISS Fact sheet: FS-2011-06-009-JSC |date=2011 |publisher=NASA |accessdate=2 septembrie 2012 |archive-date=2013-05-10 |archive-url=https://web.archive.org/web/20130510171224/http://www.nasa.gov/centers/johnson/pdf/562641main_FS-2011-ISS%20intro.pdf |dead-url=yes }}</ref> Inițial, echipajul de expediție era alcătuit din trei membri, diminuat temporar la doi după dezastrul ''Columbia''. Din mai 2009, dimensiunea echipajului de expediție a crescut la șase membri.<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/pdf/423071main_mcb_joint_stmt_020110.pdf |title=MCB Joint Statement Representing Common Views on the Future of the ISS |date=3 februarie 2010 |publisher=International Space Station Multilateral Coordination Board |accessdate=16 august 2012 |archive-date=2012-11-16 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121116024323/http://www.nasa.gov/pdf/423071main_mcb_joint_stmt_020110.pdf |dead-url=yes }}</ref> Este de așteptat ca dimensiunea echipajului să crească la șapte, numărul pentru care a fost proiectat ISS, odată ce programul comercial va deveni operațional.<ref>{{cite web |url=http://www.spacenews.com/civil/120620-nasa-commercial-crew-grow-iss-pop.html |title=Wed, 20 June, 2012 NASA Banking on Commercial Crew To Grow ISS Population |last=Leone |first=Dan |date=20 iunie 2012 |publisher=Space News |accessdate=1 septembrie 2012 |archive-date=2013-01-05 |archive-url=https://archive.today/20130105004023/http://www.spacenews.com/civil/120620-nasa-commercial-crew-grow-iss-pop.html |dead-url=yes }}</ref> ISS a fost ocupat în mod continuu în ultimii {{age in years and days|2000|11|2}}, depășind recordul anterior deținut de [[Mir]]; a fost vizitat de astronauți și cosmonauți din 15 națiuni diferite.<ref name="10th">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/station/main/10th_anniversary.html |title=Nations Around the World Mark 10th Anniversary of International Space Station |publisher=NASA |date=17 noiembrie 2008 |accessdate=6 martie 2009 |archive-date=2009-02-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090213140619/http://www.nasa.gov//mission_pages//station//main//10th_anniversary.html |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite web |url=http://www.popsci.com/science/article/2010-11/happy-anniversary-international-space-station |title=The International Space Station Has Been Continuously Inhabited for Ten Years Today |last=Boyle |first=Rebecca |date=11 noiembrie 2010 |publisher=Popular Science |accessdate=1 septembrie 2012}}</ref>
 
Stația poate fi văzută de pe Pământ cu ochiul liber și, începând din 2013 este cel mai mare satelit artificial al [[Terra|Terrei]] cu o masă și un volum mai mare decât a oricărei stații spațiale anterioare.<ref name="shuttlepresskit">[http://www.shuttlepresskit.com/ISS_OVR/index.htm International Space Station], Retrieved 20 octombrie 2011</ref> Mai multe nave spațiale fără pilot servesc ISS; acestea sunt nava spațială rusă ''Progress'' din 2000, vehiculul european de transfer automat (ATV) din 2008, vehiculul japonez de transport H-II (HTV) din 2009, nava americană Dragon din 2012 și nava americană Cygnus începând cu 2013. Înainte de retragerea navetelor spațiale, ele au fost folosite pentru transferul încărcăturii și, deseori, pentru schimbarea membrilor echipajului. Până când o altă navă spațială cu echipaj american va fi pregătită, membrii echipajului vor călători la și de la stația spațială internațională exclusiv la bordul Soyuz.<ref>{{cite web |url=http://www.space.com/13664-nasa-future-space-exploration-progress.html |title=U.S. Human Spaceflight Program Still Strong, NASA Chief Says |last=Chow |first=Denise |date=17 noiembrie 2011 |publisher=Space.com |accessdate=2 iulie 2012}}</ref> Cel mai mare număr de persoane care au locuit în același timp pe ISS a fost de treisprezece astronauți; acest lucru s-a întâmplat de trei ori în timpul misiunilor de asamblare ale ISS.<ref>{{cite web|url=http://abcnews.go.com/Technology/story?id=8112821&page=1#.UElhfKNmNlA|title=Space Shuttle, Station Dock: 13 Astronauts Together|last=Potter|first=Ned|date=17 iulie 2009|website=|publisher=ABC News|archiveurl=https://web.archive.org/web/20170630165148/http://abcnews.go.com/Technology/story?id=8112821&page=1#.UElhfKNmNlA|archivedate=30 iunie 2017|accessdate=7 septembrie 2012|dead-url=no}}</ref>

Este de așteptat ca programul ISS să continue până cel puțin în anul 2024 și poate fi prelungit dincolo de anul 2028.<ref>{{Cite web|url=https://www.space.com/16748-international-space-station.html|title=International Space Station: Facts, History & Tracking|last=Spaceflight|first=Elizabeth Howell 2018-02-08T01:25:00Z|website=Space.com|language=en|access-date=28 aprilie 2019}}</ref>

===== Programe comerciale (2006–prezent) =====
{{multiple image
| align = right
| image1 = COTS2 Dragon is berthed.jpg
| width1 = 150
| alt1 = 
| caption1 = ''Dragon'' s-a alăturat ISS în mai 2012
| image2 = Cygnus Orb-D1.8.jpg
| width2 = 180
| alt2 = 
| caption2 = ''Cygnus'' s-a alăturat ISS în septembrie 2013
| footer = 
}}

Dezvoltarea vehiculelor Commercial Resupply Services (CRS) a început în 2006 cu scopul de a crea vehicule americane de transport încărcătură fără echipaj, care să funcționeze comercial, pentru a deservi ISS.<ref>{{cite press release |publisher=NASA |date=18 august 2006 |title=NASA Selects Crew and Cargo Transportation to Orbit Partners |url=https://www.nasa.gov/home/hqnews/2006/aug/HQ_06295_COTS_phase_1.html |accessdate=21 noiembrie 2006 |archive-date=2020-08-21 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200821040133/https://www.nasa.gov/home/hqnews/2006/aug/HQ_06295_COTS_phase_1.html |dead-url=yes }}</ref> La 23 decembrie 2008, NASA a acordat contracte de servicii comerciale către [[SpaceX]] și [[Orbital Sciences Corporation]].<ref>[https://www.nasa.gov/home/hqnews/2008/dec/HQ_C08-069_ISS_Resupply.html "NASA Awards Space Station Commercial Resupply Services Contracts"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20171202115546/https://www.nasa.gov/home/hqnews/2008/dec/HQ_C08-069_ISS_Resupply.html |date=2017-12-02 }}. NASA, 23 decembrie 2008.</ref> SpaceX utilizează racheta [[Falcon 9]] și nava spațială Dragon.<ref>{{cite web |url=http://www.spacex.com/press.php?page=20081223 |title=Space Exploration Technologies Corporation&nbsp;– Press |publisher=Spacex.com |accessdate=17 iulie 2009 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090721083827/http://www.spacex.com/press.php?page=20081223 |archive-date=21 iulie 2009 |dead-url=yes  }}</ref> Orbital Sciences utilizează racheta Antares și nava Cygnus. Prima misiune Dragon de reaprovizionare a avut loc în mai 2012,<ref>{{cite web |url=http://spaceflightnow.com/falcon9/003/120602crs/ |title=NASA expects quick start to SpaceX cargo contract |last=Clark |first=Stephen |date=2 iunie 2012 |publisher=SpaceFlightNow |accessdate=30 iunie 2012}}</ref> în timp ce prima misiune de reaprovizionare Cygnus a avut loc în septembrie 2013.<ref>{{cite web |url=http://www.nasaspaceflight.com/2013/09/cygnus-second-attempt-berth-iss/ |title=Orbital's Cygnus successfully berthed on the ISS |last=Bergin |first=Chris |date=28 septembrie 2013 |publisher=NASASpaceFlight.com (not affiliated with NASA) |accessdate=17 octombrie 2013}}</ref>

{{Multiple image|align=right|direction= horizontal
|image1= SpaceX Dragon v2 Pad Abort Vehicle (16661791299).jpg
|width1=160
|caption1=Dragon V2
|image2= CST-100.jpg
|width2=160
|caption2=CST-100
}}
Programul de dezvoltare a echipajului comercial (CCDev) a fost demarat în 2010, cu scopul de a crea o navă spațială americană cu echipaj operațională comercial, capabilă să transporte cel puțin patru membri ai echipajului pe ISS, să rămână andocată timp de 180 de zile și apoi să se întoarcă pe Pământ.<ref name="Berger">{{cite web |url=http://www.spacenews.com/venture_space/100201-biggest-ccdev-award-goes-sierra-nevada.html |title=Biggest CCDev Award Goes to Sierra Nevada |last=Berger |first=Brian |date=1 februarie 2011 |publisher=Imaginova Corp. |accessdate=13 decembrie 2011 |archive-date=2012-09-09 |archive-url=https://archive.today/20120909235028/http://www.spacenews.com/venture_space/100201-biggest-ccdev-award-goes-sierra-nevada.html |dead-url=yes }}</ref> Se speră că aceste vehicule ar putea, de asemenea, să transporte clienți care nu fac parte din NASA către stații spațiale private, cum ar fi cele planificate de [[Bigelow Aerospace]].<ref>{{cite web |url=http://www.aviationweek.com/Article.aspx?id=/article-xml/AW_10_01_2012_p45-498001.xml&p=2 |title=Boeing Gets Most Money With Smallest Investment |last=Morring |first=Frank |date=10 octombrie 2012 |publisher=Aviation Week |accessdate=5 octombrie 2012 |archive-date=2014-04-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140404153328/http://www.aviationweek.com/Article.aspx?id=/article-xml/AW_10_01_2012_p45-498001.xml&p=2 |dead-url=yes }}</ref> 

În 2010, când NASA a anunțat câștigătorii primei faze a programului, un total de 50 de milioane de dolari a fost împărțit între cinci companii americane pentru a promova cercetarea și dezvoltarea conceptelor și tehnologiilor pentru zborul uman în spațiu în sectorul privat. În 2011, au fost anunțați câștigătorii celei de-a doua faze a programului și 270 de milioane de dolari au fost împărțite între patru companii.<ref name="ft20110418">{{cite web |url=http://space.flatoday.net/2011/04/nasa-awards-270-million-for-commercial.html |author=Dean, James |title=NASA awards $270 million for commercial crew efforts |website=space.com |date=18 aprilie 2011 |accessdate=11 mai 2011 |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20110419234227/http://space.flatoday.net/2011/04/nasa-awards-270-million-for-commercial.html |archivedate=19 aprilie 2011}}</ref> În 2012, au fost anunțați câștigătorii celei de-a treia faze a programului; NASA a acordat 1,1 miliarde de dolari împărțite între trei companii pentru a-și dezvolta în continuare sistemele de transport ale echipajului.<ref name="August2012">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/centers/kennedy/news/releases/2012/release-20120803.html |title=NASA Announces Next Steps in Effort to Launch Americans from U.S. Soil |date=3 august 2012 |publisher=NASA |accessdate=3 august 2012 |archive-date=2017-03-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170319023004/https://www.nasa.gov/centers/kennedy/news/releases/2012/release-20120803.html |dead-url=yes }}</ref> În 2014, au fost anunțați câștigătorii rundei finale.<ref name="CCtCapBlogAnnounce">{{cite web |title=American Companies Selected to Return Astronaut Launches to American Soil |last=Bolden |first=Charlie |url=https://blogs.nasa.gov/bolden/2014/09/16/american-companies-selected-to-return-astronaut-launches-to-american-soil/ |website=NASA.gov |accessdate=16 septembrie 2014 |archive-date=2020-09-20 |archive-url=https://web.archive.org/web/20200920110248/https://blogs.nasa.gov/bolden/2014/09/16/american-companies-selected-to-return-astronaut-launches-to-american-soil/ |dead-url=yes }}</ref> [[Dragon V2]] al SpaceX (planificat să fie lansat pe un Falcon 9 v1.1) a primit un contract de până la 2,6 miliarde de dolari, iar [[CST-100]] al lui Boeing (care va fi lansat pe un [[Atlas V]]) a primit un contract de până la 4,2 miliarde de dolari.<ref name="sn20140921">{{cite news |last1=Foust |first1=Jeff |title=NASA Commercial Crew Awards Leave Unanswered Questions |url=http://www.spacenews.com/article/civil-space/41924nasa-commercial-crew-awards-leave-unanswered-questions |accessdate=21 septembrie 2014 |website=Space News |date=19 septembrie 2014 |quote="We basically awarded based on the proposals that we were given," Kathy Lueders, NASA commercial crew program manager, said in a teleconference with reporters after the announcement. "Both contracts have the same requirements. The companies proposed the value within which they were able to do the work, and the government accepted that." |archive-date=2014-09-21 |archive-url=https://archive.today/20140921132432/http://www.spacenews.com/article/civil-space/41924nasa-commercial-crew-awards-leave-unanswered-questions |dead-url=yes }}</ref> NASA se așteaptă ca aceste vehicule să înceapă să transporte oameni pe ISS în 2019.<ref>{{cite web|url=https://blogs.nasa.gov/commercialcrew/2018/11/21/nasas-commercial-crew-program-target-test-flight-dates-5/|title=NASA's Commercial Crew Program Target Test Flight Dates|last=Lewis|first=Marie|date=21 noiembrie 2018|website=NASA.gov|publisher=NASA|archive-url=|archive-date=|dead-url=|accessdate=29 noiembrie 2018}}</ref>

==== Programul Constellation (2005-2009) și politica Obama (2010-2017) ====

În februarie 2010, administrația președintelui [[Barack Obama]] a propus eliminarea fondurilor publice pentru programul Constellation și transferarea unei responsabilități mai mari de deservire a ISS către companii private.<ref name="Achenbach">{{cite news |url=https://www.washingtonpost.com/wp-dyn/content/article/2010/01/31/AR2010013101058.html |title=NASA budget for 2011 eliminates funds for manned lunar missions |website=Washington Post |date=1 februarie 2010 |accessdate=1 februarie 2010 |first=Joel |last=Achenbach}}</ref> În timpul unui discurs la Kennedy Space Center, la 15 aprilie 2010, Obama a propus un nou vehicul greu de ridicare (HLV) pentru a-l înlocui pe anteriorul planificat Ares V.<ref name="speech">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/news/media/trans/obama_ksc_trans.html |title=President Barack Obama on Space Exploration in the 21st Century |date=15 aprilie 2010 |publisher=Office of the Press Secretary |accessdate=4 iulie 2012 |archive-date=2017-12-14 |archive-url=https://web.archive.org/web/20171214131316/https://www.nasa.gov/news/media/trans/obama_ksc_trans.html |dead-url=yes }}</ref> În discursul său, Obama a cerut o misiune cu echipaj uman pe un asteroid cât mai curând în 2025 și o misiune cu echipaj uman pe Marte până la mijlocul anilor 2030.<ref name="speech" /> Congresul Statelor Unite a adoptat Actul de Autorizare NASA la 11 octombrie 2010,<ref name="nasa2010" /> iar actul oficial a anulat programul Constellation.<ref name="nasa2010">{{cite web |url=http://www.universetoday.com/75522/president-signs-nasa-2010-authorization-act/Universe |title=Today&nbsp;– President Signs NASA 2010 Authorization Act |publisher=Universetoday.com |accessdate=20 noiembrie 2010}}</ref>

Actul de autorizare a necesitat proiectarea unui nou HLV în termen de 90 de zile de la aprobarea lui; vehiculul de lansare a primit denumirea de "sistem de lansare spațială". Noua lege a cerut, de asemenea, construirea unei nave spațiale dincolo de orbita joasă a Pământului.<ref>{{cite web |url=http://www.spacenews.com/policy/110331-obama-administration-pushing-back-congressionally-mandated-rocket.html |title=Holdren: NASA Law Doesn't Square with Budgetary Reality |last=Svitak |first=Amy |date=31 martie 2011 |publisher=Space News |accessdate=4 iulie 2012 |archive-date=2012-05-26 |archive-url=https://archive.today/20120526031256/http://www.spacenews.com/policy/110331-obama-administration-pushing-back-congressionally-mandated-rocket.html |dead-url=yes }}</ref> [[Orion (navă spațială)|Nava spațială Orion]], care a fost dezvoltat ca parte a programului Constellation, a fost aleasă pentru a îndeplini acest rol.<ref name="authorizationact" /> Sistemul de lansare spațială este planificat să lanseze atât Orion cât și alte echipamente hardware necesare pentru misiuni dincolo de orbita joasă a Pământului.<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/exploration/systems/sls/sls1.html |title=NASA Announces Design for New Deep Space Exploration System |date=14 septembrie 2011 |publisher=NASA |accessdate=28 aprilie 2012 |archive-date=2012-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120413084219/http://www.nasa.gov/exploration/systems/sls/sls1.html |dead-url=yes }}</ref> În timp, SLS va fi actualizat cu versiuni mai puternice. Inițial SLS vaputea să ridice 70 tone pe orbita joasă, apoi este de așteptat ca această capacitate să fie actualizată la 105 tone și în final la 130.<ref name="authorizationact">{{cite web |url=http://thomas.loc.gov/cgi-bin/query/D?c111%3A3%3A.%2Ftemp%2F~c111MS7qB3%3A%3A |title=Bill Text – 111th Congress (2009–2010) – THOMAS (Library of Congress) |website=loc.gov |accessdate=2019-06-29 |archive-date=2015-11-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20151105142346/http://thomas.loc.gov/cgi-bin/query/D?c111%3A3%3A.%2Ftemp%2F~c111MS7qB3%3A%3A |dead-url=yes }}</ref><ref name="schedule" /> La 5 decembrie 2014 a fost lansat un zbor de testare fără pilot al modulului de echipaj al lui Orion, pe o rachetă [[Delta IV Heavy]].<ref name="schedule">{{cite web |url=http://www.nasaspaceflight.com/2012/02/acronyms-ascent-sls-managers-create-developmental-milestone-roadmap/ |title=Acronyms to Ascent&nbsp;– SLS managers create development milestone roadmap |last=Bergin |first=Chris |date=23 februarie 2012 |publisher=NASA |accessdate=29 aprilie 2012}}</ref>

NASA a întreprins un studiu de fezabilitate în 2012 și a dezvoltat [[Asteroid Redirect Mission]] ca misiune fără echipaj care va muta un [[Obiecte din apropierea Pământului|asteroid din apropierea Pământului]] de dimensiunea unui bolovan (sau o bucată dintr-un asteroid mai mare) pe orbita lunară. Misiunea ar demonstra tehnologia [[Motor ionic|propulsorului ionic]] și ar dezvolta tehnici care ar putea fi utilizate pentru apărarea planetară împotriva unei coliziuni cu asteroizi, precum și pentru transportul de marfă pe Marte în sprijinul unei viitoare misiuni umane. Asteroid Redirect Mission a fost anulată în 2017, ca parte a bugetului NASA pentru anul 2018, primul sub președintele Donald Trump.

==== Programul Artemis (2017–prezent) ====
{{main|Programul Artemis}}
[[File:Artemis program (solid contrast with wordmark).svg|thumb|upright|Logo-ul programului Artemis]]

Începând cu 2017, programul de zbor spatial cu echipaj al NASA a fost [[programul Artemis]], care implică ajutorul companiilor de zbor spatial comercial și parteneri internaționali, cum ar fi [[European Space Agency|ESA]].<ref name="Artemis home">{{Cite web|url=https://www.nasa.gov/specials/moontomars/index.html|title=NASA: Moon to Mars|website=NASA|access-date=19 May 2019|archive-url=https://web.archive.org/web/20190805055135/https://www.nasa.gov/specials/moontomars/index.html|archive-date=August 5, 2019}}</ref> Scopul acestui program este acela de a ateriza „prima femeie și următorul bărbat” în regiunea lunară a polului sud până în 2025. Artemis va fi primul pas către obiectivul pe termen lung de a stabili o prezență durabilă pe Lună, punând bazele companiilor private pentru a construi o economie lunară și, în cele din urmă, a trimite oameni pe [[Planeta Marte|Marte]].

[[Artemis 1]] este lansarea inițială fără echipaj a [[Space Launch System]] (SLS), care va trimite, de asemenea, o navă spațială Orion pe o orbită retrogradă îndepărtată.<ref name="Nov2020">{{cite news|url=https://twitter.com/jeff_foust/status/1177317195921186816/|title=John Honeycutt, NASA SLS program manager, says at the ASEB meeting that while a new associate administrator for human exploration and operations will set a formal launch date for Artemis 1, his team is still working “aggressively” towards a November 2020 launch date.|date=26 September 2019}}</ref>

Următoarea inițiativă spațială a NASA este construcția [[Lunar Gateway]]. Această inițiativă constă în construirea unei noi stații spațiale, care va avea multe caracteristici în comun cu actuala [[Stația Spațială Internațională|Stație Spațială Internațională]], cu excepția faptului că va fi pe orbita Lunii și nu a Pământului.<ref>[https://www.extremetech.com/extreme/277788-nasa-sets-new-roadmap-for-moon-base-crewed-missions-to-mars NASA Sets New Roadmap for Moon Base, Crewed Missions to Mars] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181127022433/https://www.extremetech.com/extreme/277788-nasa-sets-new-roadmap-for-moon-base-crewed-missions-to-mars |date=November 27, 2018}} Extreme Tech. By Ryan Whitwam.  September 27, 2018.  Downloaded November 26, 2018.</ref> Această stație spațială va fi proiectată în principal pentru locuința umană ne-permanentă. Primii pași de revenire la misiunile lunare cu echipaj vor fi [[Artemis 2]], care va include capsula Orion, propulsat de SLS și urmează să se lanseze în 2024.<ref name="Artemis home" /> Această misiune va fi o misiune de 10 zile, planificată pentru a plasa pentru scurt timp un echipaj format din patru într-un zbor lunar.<ref name="schedule" /> Construcția Gateway-ului ar începe cu Artemis 3, care este planificată să livreze un echipaj de patru persoane pe [[orbită lunară|orbita lunară]] împreună cu primele module ale Gateway-ului. Această misiune va dura până la 30 de zile. NASA intenționează să construiască habitatele spațiale, cum ar fi Lunar Gateway și [[Nautilus-X]], ca parte a programului său [[NextSTEP]].<ref>{{cite web |url=https://www.yahoo.com/tech/nasa-builds-deep-space-habitats-on-earth-180702737.html |title=NASA builds deep space habitats on Earth |accessdate=December 30, 2016 |archive-url=https://web.archive.org/web/20170224213331/https://www.yahoo.com/tech/nasa-builds-deep-space-habitats-on-earth-180702737.html |archive-date=February 24, 2017}}</ref> În 2017, NASA a fost direcționată de către Congresul NASA Transition Authorization Act din 2017 să ducă oameni pe orbita lui Marte (sau pe suprafața marțiană) până în anii 2030.<ref name="futurism.com">{{cite web|url=https://futurism.com/us-government-issues-nasa-demand-get-humans-to-mars-by-2033/|title=US Government Issues NASA Demand, 'Get Humans to Mars By 2033'|date=March 9, 2017|access-date=February 16, 2018|archive-url=https://web.archive.org/web/20180217082516/https://futurism.com/us-government-issues-nasa-demand-get-humans-to-mars-by-2033/|archive-date=February 17, 2018|url-status=live}}</ref><ref>{{cite web |url=https://www.spaceflightinsider.com/organizations/nasa/trump-signs-nasa-transition-authorization-act-2017/ |title=Trump Signs NASA Authorization act of 2017 |date=March 21, 2017 |publisher=Spaceflight Insider |access-date=December 2, 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181203055748/https://www.spaceflightinsider.com/organizations/nasa/trump-signs-nasa-transition-authorization-act-2017/ |archive-date=December 3, 2018 |url-status=live}}</ref>

În sprijinul misiunilor Artemis, NASA a finanțat companii private pentru a ateriza sonde robotice pe suprafața Lunii într-un program cunoscut sub numele de Commercial Lunar Payload Services. În martie 2022, NASA a atribuit contracte către patru companii pentru sonde lunare robotizate, inclusiv Intuitive Machines, Masten Space Systems, Firefly Space Systems și Astrobotic.<ref>{{cite news|last=Foust|first=Jeff|url=https://spacenews.com/nasa-selects-intuitive-machines-for-clps-lunar-landing-mission/|title=NASA selects Intuitive Machines for CLPS lunar landing mission|publisher=SpaceNews|date=November 18, 2021|access-date=March 17, 2022}}</ref> 

În septembrie 2020, ca parte a programului Artemis, NASA a schițat un plan de a trimite astronauți pe Lună până în 2024. Astronauții urmează să călătorească în capsula Orion, lansată pe racheta SLS.<ref>{{cite news|url=https://www.bbc.com/news/science-environment-54246485|title=Nasa outlines plan for first woman on Moon by 2024|work=BBC News|date=September 22, 2020|access-date=September 22, 2020|archive-date=September 22, 2020|archive-url=https://web.archive.org/web/20200922095913/https://www.bbc.com/news/science-environment-54246485|url-status=live}}</ref>

La 16 aprilie 2021, NASA a anunțat că a selectat [[SpaceX Starship]] ca sistem de aterizare umană. Racheta [[Space Launch System]] a NASA va lansa patru astronauți la bordul navei spațiale Orion pentru călătoria lor de mai multe zile pe orbita lunară, unde se vor transfera pe Starship pentru ultima etapă a călătoriei lor către suprafața Lunii.<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/press-release/as-artemis-moves-forward-nasa-picks-spacex-to-land-next-americans-on-moon|date=April 16, 2021 |title=As Artemis Moves Forward, NASA Picks SpaceX to Land Next Americans on Moon |work=NASA |access-date=November 16, 2021}}</ref>

În noiembrie 2021, s-a anunțat că obiectivul de aterizare a astronauților pe Lună până în 2024 s-a amânat până în  2025 din cauza a numeroși factori. NASA intenționează să lanseze [[Artemis 1]] în iunie 2022, Artemis 2 în mai 2024 și Artemis 3 cândva în 2025. Misiuni suplimentare Artemis, Artemis 4 și Artemis 5, sunt planificate să fie lansate după 2025.<ref>{{cite news|last=Foust|first=Jeff|url=https://spacenews.com/nasa-foresees-gap-in-lunar-landings-after-artemis-3/|title=NASA foresees gap in lunar landings after Artemis 3|publisher=SpaceNews|date=January 20, 2022|access-date=February 2, 2022}}</ref>

=== Programe fără pilot ===
[[File:Voyager 2 is encapsulated.jpg|left|thumb|220px|upright|''[[Voyager 2]]'' este încapsulată pentru lansare, 1977]]
[[File:Pioneer 10 Construction.jpg|thumb|''[[Pioneer 10]]'' în stadiul final al construcției, 1971]]

Peste 1.000 de misiuni fără pilot au fost proiectate pentru a explora Pământul și sistemul solar.<ref name="NASAHisStat">{{cite web |url=https://history.nasa.gov/pocketstats/sect%20B/Launch%20Hist.pdf |title=Launch History (Cumulative) |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA |archive-date=2011-10-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111019231919/http://history.nasa.gov/pocketstats/sect%20B/Launch%20Hist.pdf |dead-url=yes }}</ref> Pe lângă explorare, sateliții de comunicare au fost, de asemenea, lansați de NASA.<ref name="NASAHis6">{{cite web |url=https://history.nasa.gov/SP-4217/ch6.htm |title=NASA Experimental Communications Satellites, 1958–1995 |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA}}</ref> Misiunile au fost lansate direct de pe Pământ sau NASA a construit navete spațiale care pot transporta sateliți și pot să-i lanseze pe orbită.

Primul satelit fără pilot a fost [[Explorer 1]], care a început ca proiect ABMA/JPL la începutul [[Cursa spațială|Cursei spațiale]]. A fost lansat în ianuarie 1958, la două luni după Sputnik. Odată cu crearea NASA, proiectul Explorer a fost transferat la acestă agenție și activitatea acestuia continuă până în prezent. Misiunile sale se concentreză pe [[Pământ]] și pe [[Soare]], măsurarea câmpurilor magnetice și a vântului solar.<ref name="NASAExp">{{cite web |url=https://explorers.gsfc.nasa.gov/ |title=NASA, Explorers program |accessdate=20 septembrie 2011 |publisher=NASA}}</ref> O misiune mai recentă, fără legătură cu programul Explorer, a fost [[Telescopul spațial Hubble]], care a fost pus în orbită în 1990.<ref>{{Citat web |url=http://science.ksc.nasa.gov/shuttle/missions/sts-31/mission-sts-31.html |accessdate=2019-06-29 |titlu=NASA mission STS-31 (35) |archive-date=2011-08-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110815191242/http://science.ksc.nasa.gov/shuttle/missions/sts-31/mission-sts-31.html |dead-url=yes }}</ref>

[[Sistemul solar intern]] a fost ținta a cel puțin patru patru programe fără pilot. Primul a fost [[Programul Mariner|Mariner]] în anii 1960 și 1970, care a făcut mai multe vizite planetelor [[Venus (planetă)|Venus]] și [[Marte (planetă)|Marte]] și o vizită [[Mercur (planetă)|planetei Mercur]]. Sondele lansate în cadrul programului Mariner au fost primele care au făcut un survol planetar (''[[Mariner 2]]''), pentru a lua primele imagini de pe o altă planetă (''[[Mariner 4]]''), primul satelit arificial al planetei Marte (''[[Mariner 9]]'') și primul vehicul spațial care a folosit asistența gravitațională (''[[Mariner 10]]''). Aceasta este o tehnică prin care satelitul profită de gravitatea și viteza planetelor pentru a ajunge la destinație.<ref name="JPL">{{cite web |url=https://www2.jpl.nasa.gov/basics/bsf4-1.php |title=JPL, Chapter 4. Interplanetary Trajectories |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA}}</ref>
[[File:PIA19808-MarsCuriosityRover-AeolisMons-BuckskinRock-20150805.jpg|thumb|250px|[[Curiosity (rover)|Roverul ''Curiosity'']] pe Marte, august 2015]]

Prima aterizare reușită pe Marte a fost făcută de ''[[Viking 1]]'' în 1976. Douăzeci de ani mai târziu un rover a făcut-o din nou ca parte a misiunii ''[[Mars Pathfinder]]''.<ref name="PlanetSocMars">{{cite web |url=http://planetary.org/explore/topics/mars/missions.html |title=Missions to Mars |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=The Planet Society |archive-date=2012-01-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120118120636/http://planetary.org/explore/topics/mars/missions.html |dead-url=yes }}</ref> În afară de Marte, [[Jupiter (planetă)|Jupiter]] a fost vizitat pentru prima oară de ''[[Pioneer 10]]'' în 1973. Douăzeci de ani mai târziu, [[Galileo (sondă spațială)|misiunea spațială ''Galileo'']] a trimis o sondă în atmosfera planetei și a devenit prima nava spațială care a orbitat planeta.<ref name="PlanetSocJup">{{cite web |url=http://planetary.org/explore/topics/jupiter/missions.html |title=Missions to Jupiter |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=The Planet Society |archive-date=2011-10-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111006172102/http://www.planetary.org/explore/topics/jupiter/missions.html |dead-url=yes }}</ref> ''[[Pioneer 11]]'' a devenit prima nava spațială care a vizitat [[Saturn (planetă)|Saturn]] în 1979, cu ''[[Voyager 2]]'' făcând primele (și până în prezent singurele) vizite planetelor [[Uranus (planetă)|Uranus]] și [[Neptun (planetă)|Neptun]] în 1986 și respectiv 1989. Prima navă spațială care a părăsit sistemul solar a fost ''Pioneer 10'' în 1983. Pentru o vreme a fost nava cea mai îndepărtată de Terra, dar a fost depășită atât de ''[[Voyager 1]]'' cât și de ''[[Voyager 2]]''.<ref name="JPLVoyager">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/mission/fastfacts.html |title=JPL Voyager |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=JPL}}</ref>

''Pioneer 10'' și ''11''  și ambele sonde Voyager poartă către posibila viață extraterestră mesaje înregistrate pe Pământ.<ref name="NASAPioneer10">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/centers/ames/news/releases/2003/03_25HQ.html |title=Pioneer 10 spacecraft send last signal |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA |archive-date=2005-01-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20050112110246/https://www.nasa.gov/centers/ames/news/releases/2003/03_25HQ.html |dead-url=yes }}</ref><ref name="JPLGolden">{{cite web |url=https://voyager.jpl.nasa.gov/spacecraft/goldenrec.html |title=The golden record |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=JPL}}</ref> Cu cât călătoriile au loc mai departe de Terra, cu atât comunicarea poate fi mai dificilă. De exemplu, semnalul radio trimis către nava ''New Horizons'', când aceasta trecuse de jumătatea drumului către [[Pluto (planetă pitică)|Pluto]], a ajuns după aproximativ 3 ore de la transmitere.<ref name="HeavensAbove">{{cite web |url=http://pluto.jhuapl.edu/mission/whereis_nh.php |title=New Horizon |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=JHU/APL |deadurl=yes |archiveurl=https://web.archive.org/web/20100509015137/http://pluto.jhuapl.edu/mission/whereis_nh.php |archivedate=9 mai 2010  }}</ref> În 2003 s-a pierdut contactul cu ''Pioneer 10'' însă ambele sonde Voyager continuă să funcționeze în timp ce explorează granița exterioară dintre sistemul solar și spațiul interstelar. <ref name="NASAVoyagesBeyond">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/exploration/whyweexplore/Why_We_25.html |title=Voyages Beyond the Solar System: The Voyager Interstellar Mission |accessdate=30 septembrie 2011 |publisher=NASA |archive-date=2011-09-27 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110927224726/http://www.nasa.gov/exploration/whyweexplore/Why_We_25.html |dead-url=yes }}</ref>

La 26 noiembrie 2011, misiunea [[Mars Science Laboratory]] a fost lansată cu succes pentru Marte. [[Curiosity (rover)|Roverul ''Curiosity'']] a aterizat cu succes pe Marte la 6 august 2012 și, ulterior, a început să caute dovezi de viață trecută sau prezentă pe Marte.<ref name="NASA-MSL">{{cite web |author=NASA Staff |title=Mars Science Laboratory |url=https://marsprogram.jpl.nasa.gov/msl/ |publisher=NASA |date=26 noiembrie 2011 |accessdate=26 noiembrie 2011}}</ref><ref name="NYT-MSL">{{cite news |agency=Associated Press |title=NASA Launches Super-Size Rover to Mars: 'Go, Go!' |url=https://www.nytimes.com/aponline/2011/11/26/science/AP-US-SCI-Mars-Rover.html |website=New York Times |date=26 noiembrie 2011 |accessdate=26 noiembrie 2011}}</ref><ref name="New York Times">{{cite news |author=Kenneth Chang |title=Curiosity Rover Lands Safely on Mars |url=https://www.nytimes.com/2012/08/06/science/space/curiosity-rover-lands-safely-on-mars.html?hp |website=The New York Times |date=6 august 2012 |accessdate=6 august 2012}}</ref>

=== Activități (2010–2017) ===
[[File:PIA02879 - A New Year for Jupiter and Io.jpg|thumb|[[Io (satelit)|Io]] tranzitând [[Planeta Jupiter|Jupiter]] la 1 ianuarie 2001, fotografie făcută de ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]''.]]
Cercetările în curs de desfășurare ale NASA includ studii aprofundate despre Marte ([[Mars 2020]] și [[InSight]]) și despre Saturn, precum și studii despre Pământ și Soare. Alte misiuni ale navelor spațiale active sunt ''[[Juno (navă spațială)|Juno]]'' pentru [[Jupiter (planetă)|Jupiter]], ''New Horizons'' (pentru Jupiter, Pluto și dincolo) și ''[[Dawn (navă spațială)|Dawn]]'' pentru [[centura de asteroizi]]. NASA a continuat să susțină explorarea ''in situ'' dincolo de centura de asteroizi, inclusiv traversările Pioneer și Voyager a regiunii neexploatată trans-Pluto și sondele spațiale care orbitează [[Gigant gazos|giganții gazoși]] ''Galileo'' (1989-2003), ''[[Cassini-Huygens|Cassini]]'' (1997-2017) și ''Juno'' (2011-). La începutul anilor 2000, NASA a fost direcționată spre cursa pe Lună, însă în 2010 acest program a fost anulat (vezi [[programul Constellation]]). Ca parte a acestui plan, naveta urma să fie înlocuită, totuși, deși programul navetelor spațiale a fost încheiat, programul de înlocuire al acestora a fost anulat, lăsând SUA fără lansator de zbor spațial pentru prima oară în peste trei decenii.

Misiunea ''[[New Horizons]]'' către Pluto a fost lansată în 2006 și a efectuat cu succes o survolare a planetei la 14 iulie 2015. Sonda a primit [[asistență gravitațională]] de la Jupiter în februarie 2007, examinând câțiva dintre sateliții naturali ai lui Jupiter și testând instrumentele de bord în timpul survolului. La orizontul planurilor NASA se află nava spațială ''[[MAVEN]]'', ca parte a [[Programul Mars Scout|programului Mars Scout]], pentru a studia atmosfera planetei Marte.<ref name="MAVEN">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/mission_pages/mars/news/maven_20080915.html |title=NASA Selects 'MAVEN' Mission to Study Mars Atmosphere |publisher=NASA |first=Jim |last=Wilson |date=15 septembrie 2008 |accessdate=15 iulie 2009 |archive-date=2009-06-19 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090619181039/http://www.nasa.gov/mission_pages/mars/news/maven_20080915.html |dead-url=yes }}</ref>

La 4 decembrie 2006, NASA a anunțat că planifică o [[bază lunară permanentă]].<ref name="moon2">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/pdf/164021main_lunar_architecture.pdf |title=Global Exploration Strategy and Lunar Architecture |author=NASA Office of Public Affairs |publisher=NASA |date=4 decembrie 2006 |accessdate=15 iulie 2009 |archive-date=2009-06-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20090624104112/http://www.nasa.gov/pdf/164021main_lunar_architecture.pdf |dead-url=yes }}</ref> Obiectivul era să se înceapă construirea bazei până în 2020, și, până în 2024, să existe o bază deplin funcțională care să permită rotirea echipajului și utilizarea resurselor ''in-situ''. Cu toate acestea, în 2009, s-a constatat că programul este pe o "traiectorie nesustenabilă".<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/pdf/396093main_HSF_Cmte_FinalReport.pdf |title=Review of United States Human Space Flight Plans Committee |date=22 octombrie 2009 |publisher=Office of Science and Technology Policy |accessdate=13 decembrie 2011 |archive-date=2011-12-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20111213100849/http://www.nasa.gov/pdf/396093main_HSF_Cmte_FinalReport.pdf |dead-url=yes }}</ref> În 2010, președintele [[Barack Obama]] a oprit planurile existente, inclusiv baza lunară, și a îndreptat atenția generală asupra misiunilor cu asteroizi și Marte, precum și asupra extinderii sprijinului pentru Stația Spațială Internațională.<ref>{{cite news |url=http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/us_and_americas/article7011322.ece |website=The Times |location=London |title=Nasa reduced to pipe dreams as Obama cancels Moon flights |first=Jacqui |last=Goddard |date=2 februarie 2010 |accessdate=19 mai 2010 |archive-date=2011-06-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110604180253/http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/us_and_americas/article7011322.ece |dead-url=yes }}</ref>
[[File:JWST Full Mirror.jpg|thumb|Oglinda principală a Telescopului [[James Webb Space Telescope|James Webb Space]], noiembrie 2016]]

Din 2011, obiectivele strategice ale NASA sunt:<ref name="NP-2011-01-699-HQ">{{cite web |title=NASA Strategic Plan, 2011 |url=https://www.nasa.gov/pdf/516579main_NASA2011StrategicPlan.pdf |publisher=NASA Headquarters |accessdate=2019-06-29 |archive-date=2018-10-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181007012012/https://www.nasa.gov/pdf/516579main_NASA2011StrategicPlan.pdf |dead-url=yes }}</ref>
* Menținerea și extinderea activităților umane în [[sistemul solar]]
* Extinderea înțelegerii științifice a [[Pământ]]ului și a [[Univers]]ului
* Crearea de tehnologii spațiale noi și inovative
* Studii avansate în domeniul [[Aeronautică|aeronautic]]
* Dezvoltarea de programe și capacități instituționale de a direcționa activitățile aeronautice și spațiale ale NASA
* Deschiderea NASA pentru public, educatori și studenți pentru a oferi oportunități de participare

În septembrie 2011, NASA a anunțat lansarea [[Space Launch System|sistemului de lansare spațială]] care are rolul de a lansa [[Orion (navă spațială)|nava spațială ''Orion'']] și alte echipamente spre [[Lună]], asteroizi aflați în apropierea Pământului și spre [[Planeta Marte|Marte]].<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/exploration/systems/sls/sls1.html |title=NASA Announces Design for New Deep Space Exploration System |date=14 septembrie 2011 |publisher=NASA |accessdate=13 decembrie 2011 |archive-date=2012-04-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20120413084219/http://www.nasa.gov/exploration/systems/sls/sls1.html |dead-url=yes }}</ref> În decembrie 2014, Orion MPCV a efectuat o lansare de teste fără pilot pe o rachetă Delta IV Heavy.<ref>{{cite web |url=https://www.nasa.gov/content/nasa-s-orion-flight-test-yields-critical-data-as-engineers-improve-spacecraft-for-next |title=NASA's Orion Flight Test Yields Critical Data |website=NASA}}</ref>

La 6 august 2012, NASA a aterizat roverul ''[[Curiosity (rover)|Curiosity]]'' pe Marte. La 27 august 2012, ''Curiosity'' a transmis primul mesaj pre-înregistrat de pe Marte înapoi pe Terra. 

Telescopul [[James Webb Space Telescope|James Webb Space]] (JWST) este programat să fie lansat în martie 2021.<ref name="NASAJWSTdelay2021">{{cite news|last1=|first1=|title=NASA Completes Webb Telescope Review, Commits to Launch in Early 2021|url=https://www.nasa.gov/press-release/nasa-completes-webb-telescope-review-commits-to-launch-in-early-2021|accessdate=27 June 2018|publisher=NASA|date=27 June 2018|archive-date=2020-03-14|archive-url=https://web.archive.org/web/20200314025315/https://www.nasa.gov/press-release/nasa-completes-webb-telescope-review-commits-to-launch-in-early-2021|dead-url=yes}}</ref>

== Buget ==
[[File:NASA-Budget-Federal.svg|thumb|Bugetul NASA între anii 1958 și 2012, ca procent din bugetul federal]]

Cota NASA din bugetul federal total a atins un nivel de aproximativ 4,41% în 1966 în timpul [[Programul Apollo|programului Apollo]], apoi a scăzut rapid la aproximativ 1% în 1975 și a rămas în jurul acestui nivel până în 1998.<ref name=":0">{{Cite news |url=http://www.ozy.com/2016/your-presidential-candidates-for-the-milky-way/69557 |title=Your Presidential Candidates ... For the Milky Way |last=Fouriezos |first=Nick |date=30 mai 2016 |website=OZY |accessdate=30 mai 2016 |via= |archive-date=2016-05-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160530225641/http://www.ozy.com/2016/your-presidential-candidates-for-the-milky-way/69557 |dead-url=yes }}</ref><ref>Rogers, Simon. (1 februarie 2010) [https://www.theguardian.com/news/datablog/2010/feb/01/nasa-budgets-us-spending-space-travel Nasa budgets: US spending on space travel since 1958 |Society]. theguardian.com. Retrieved on 26 august 2013.</ref> Procentul a scăzut treptat ajungând aproximativ o jumătate de procent în 2006 (estimat în 2012 la 0,48% din bugetul federal).<ref name="B2013">{{cite web |url=https://www.nasa.gov/pdf/622643main_FY%2013%20Budget%20Presentation.pdf |title=Fiscal Year 2013 Budget Estimates |publisher=NASA |accessdate=13 februarie 2013 |archive-date=2012-10-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20121023175740/http://www.nasa.gov/pdf/622643main_FY%2013%20Budget%20Presentation.pdf |dead-url=yes }}</ref> 

Într-o audiere din martie 2012 a Comitetului Științific al Senatului Statelor Unite, comunicatorul științific [[Neil deGrasse Tyson]] a declarat că "Bugetul anual al NASA este acum o jumătate de penny din dolarul dvs. impozitat. Pentru dublu - un penny dintr-un dolar - putem transforma țara dintr-o națiune sumbră, abătută, obosită de lupta economică, într-una care își revendică dreptul de naștere din secolul al XX-lea de a visa viitorul".<ref name="tysontranscript">{{cite web |url=http://www.haydenplanetarium.org/tyson/read/2012/03/07/past-present-and-future-of-nasa-us-senate-testimony |title=Past, Present, and Future of NASA&nbsp;— U.S. Senate Testimony |publisher=Hayden Planetarium |date=7 martie 2012 |accessdate=4 decembrie 2012}}</ref><ref name="tysontranscript_video">{{cite web |url=http://www.haydenplanetarium.org/tyson/watch/2012/03/07/past-present-and-future-of-nasa-us-senate-testimony-video |title=Past, Present, and Future of NASA&nbsp;— U.S. Senate Testimony (Video) |publisher=Hayden Planetarium |date=7 martie 2012 |accessdate=4 decembrie 2012}}</ref>

În ciuda acestui fapt, percepția publică asupra bugetului NASA diferă semnificativ: un sondaj realizat în 1997 a indicat că majoritatea americanilor credeau că NASA primea un buget de 20% din bugetul federal.<ref name="perception of US Human Spaceflight">{{cite web |last=Launius |first=Roger D. |title=Public opinion polls and perceptions of US human spaceflight |url=https://www.academia.edu/179045 |publisher=Division of Space History, National Air and Space Museum, Smithsonian Institution |accessdate=2019-06-29 |archive-date=2021-02-05 |archive-url=https://web.archive.org/web/20210205001235/https://www.academia.edu/179045/_Public_Opinion_Polls_and_Perceptions_of_US_Human_Spaceflight_ |dead-url=yes }}</ref>

Pentru anul fiscal 2015, NASA a primit o alocare de 18,01 miliarde de dolari — cu 549 milioane de dolari mai mult decât s-a cerut și cu aproximativ 350 milioane dolari mai mult decât bugetul NASA adoptat de Congres în 2014.<ref name="sfn20141214">{{cite news |last1=Clark |first1=Stephen |title=NASA gets budget hike in spending bill passed by Congress |url=http://spaceflightnow.com/2014/12/14/nasa-gets-budget-hike-in-spending-bill-passed-by-congress/ |website=Spaceflight Now |date=14 decembrie 2014 |accessdate=15 decembrie 2014}}</ref> În anul fiscal 2016, NASA a primit 19,3 miliarde de dolari,<ref name="businessinsider.com" /> iar 2017 în aproximativ 19,5 miliarde de dolari.<ref name="businessinsider.com">{{cite web|url=http://www.businessinsider.com/nasa-law-budget-president-trump-2017-3|title=Trump just signed a law that maps out NASA's long-term future — but a critical element is missing}}</ref>

== Vezi și ==
* [[Astronomy Picture of the Day]]
* [[NASA TV]]
* [[Cronologia explorării sistemului solar]]

== Referințe ==
<references />
<references group="note"/>

{{Zbor spațial}}
<!-- {{NASA}} -->

{{Control de autoritate}}

[[Categorie:NASA| ]]