Vizualizare sursă pentru „Homo sapiens”

{{italictitle}}
{{Taxobox
| color =  
| nume                   = 
| fosilă_răspândire      = {{Fossil range|0.28|0}} <small>[[Pleistocen|Pleistocenul mijlociu]]–[[Holocen|Prezent]]</small>
| imagine                =Human.svg
| imagine_text           = Reprezentarea oamenilor pe [[placa Pioneer]].
| status = LC
| status_system = IUCN3.1
| status_ref = <ref name=IUCN>{{Cite iucn|author=Global Mammal Assessment Team |title=Homo sapiens |volume=2008 |page=e.T136584A4313662 |date=2008 |doi=10.2305/IUCN.UK.2008.RLTS.T136584A4313662.en }}</ref>
| regnum = [[Animalia]]
| phylum = [[Chordata]]
| classis = [[Mammalia]]
| ordo = [[Primates]]
| subordo = [[Haplorrhini]]
| infraordo = [[Simiiformes]]
| superfamilia = [[Hominoidea]]
| familia                = [[Hominidae]]
| subfamilia =	[[Homininae]]
| tribus = [[Hominini]]
| genus                  = ''[[Homo]]''
| species = '''''H. sapiens'''''
| binomial               = Homo sapiens
| binomial_authority = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]], 1758
|subdivision_ranks = [[Subspecii]]
| subdivision   =  ''[[Homo sapiens sapiens|H. s. sapiens]]''<br/>†''[[Homo sapiens idaltu|H. s. idaltu]]''<br />†''[[Homo sapiens neanderthalensis|H. s. neanderthalensis]]''(?)<br /> †''[[Homo sapiens rhodesiensis|H. s. rhodesiensis]]''(?)

}}
'''''Homo sapiens''''' (în latină: ''homō'' ([[Cazul genitiv|genitiv]] ''hominis'') – „ființă umană“, „om”; ''sapiens'' – „intelegent, înțelept, sensibil“; adică: „om înțelept”) este denumirea științifică pentru singura specie umană existentă. Specii dispărute din genul ''[[Homo]]'' includ ''[[Homo erectus]]'', existent în urmă cu aproximativ 1,8 până la 0,1 milioane de ani în urmă, și o serie de alte specii (considerate de unii subspecii de ''H. sapiens'' sau de ''H. erectus''). ''[[Homo sapiens idaltu|H. sapiens idaltu]]'' (2003) a fost propusă să fie definită ca o subspecie dispărută al lui ''H. sapiens''.

Vârsta [[speciație]]i ''H. sapiens'' din strămoșul ''H. erectus'' (sau o specie intermediară precum ''[[Homo antecessor]]'') se estimează că a avut loc cu aproximativ 300.000 de ani în urmă. Este cunoscut faptul că [[Încrucișarea dintre oamenii arhaici și moderni|încrucișarea arhaică]] a avut loc atât în Africa cât și în Eurasia, între aproximativ 100.000 și 30.000 de ani în urmă.

În anumite contexte, termenul '''oameni moderni din punct de vedere anatomic'''<ref>Nitecki, Matthew H. and Nitecki, Doris V. (1994). ''Origins of Anatomically Modern Humans''. Springer.</ref> este folosit pentru a distinge ''H. sapiens'' ca având o [[Anatomie umană|anatomie]] compatibilă cu [[Variabilitatea umană|gama de fenotipuri]] văzute la [[Om|omul contemporan]] din varietatea de [[Homo sapiens arhaic|oameni arhaici]] dispăruți. Acest lucru este util în special pentru perioadele și regiunile în care au coexistat oameni anatomici moderni și arhaici, de ex. în [[Europa paleolitică]].

==Nume și taxonomie==
{{vezi și|Homo|Nume alternative pentru specia umană}}
[[Nomenclatură binară|Numele binomial]] ''Homo sapiens'' a fost inventat de suedezul [[Carl Linnaeus]] (1758).<ref>{{cite book|last=Linné|first=Carl von|title=Systema naturæ. Regnum animale.|year=1758|pages=18, 20|url=http://www.biodiversitylibrary.org/item/80764#page/28/mode/1up|edition=10th|accessdate=19 November 2012}}.</ref> Substantivul latin ''homō'' (genitiv ''hominis'') înseamnă "om, ființă umană" iar participiul ''sapiēns'' înseamnă "discernământ, înțelept, rațional".

Specia este considerată a fi apărut de la un predecesor din genul ''[[Homo]]'' cu 300.000-200.000 de ani în urmă.<ref>This is a matter of convention (rather than a factual dispute), and there is no universal consensus on terminology.
Some scholars include humans of up to 600,000 years ago under the same species. See [https://books.google.com/books?isbn=0761925147 Handbook of Death and Dying], Volume 1. Clifton D. Bryant. 2003. p. 811.
See also: [https://books.google.com/books?isbn=1137000384 Masters of the Planet]: The Search for Our Human Origins. Ian Tattersall. Page 82 (''cf''. Unfortunately this consensus in principle hardly clarifies matters much in practice. For there is no agreement on what the 'qualities of a man' actually are," [...]).</ref> O problemă cu clasificarea morfologică a "modernului anatomic" a fost că nu ar fi inclus anumite populații existente. Din acest motiv, a fost sugerată o definiție a lui ''H. sapiens'' bazată pe o linie în care prin ''H. sapiens'' înțelegem linia umană modernă de după despărțirea de linia Neanderthală. O astfel de definiție [[cladă|cladistică]] ar extinde vârsta lui ''H. sapiens'' la peste 500.000 de ani.<ref>Lars Werdelin, William Joseph Sanders, ''Cenozoic Mammals of Africa'' (2010), [https://books.google.ch/books?id=6c8lDQAAQBAJ&pg=PA517   p. 517], citing Daniel E. Lieberman, Brandeis M. McBratney, Gail Krovitz,
"The evolution and development of cranial form in Homo sapiens",
''Proc Natl Acad Sci USA'' 2002 Feb 5; 99(3): 1134–39, {{doi|10.1073/pnas.022440799}}.</ref>

Populațiile umane au fost istoric divizate în subspecii, dar din anii 1980 toate grupurile existente tind să fie subsumate într-o singură specie, ''H. sapiens'', evitând împărțirea în subspecii cu totul.<ref>The history of claimed or proposed subspecies of ''H. sapiens'' is complicated and fraught with controversy. The only  widely recognized archaic subspecies is ''[[Homo sapiens idaltu|H. sapiens idaltu]]'' (2003). 
The name ''H. s. sapiens'' is due to [[Linnaeus]] (1758), and refers by definition the subspecies of which Linnaeus himself is the type specimen. However, Linnaeus postulated four other extant subspecies, viz. ''H. s. afer'', ''H. s. americanus'',   ''H. s. asiaticus'' and ''H. s. ferus for  Africans, Americans, Asians and [[Malay race|Malay]].
This classification remained in common usage until the mid 20th century, sometimes alongide ''H. s. tasmanianus'' for Australians. 
See e.g. John Wendell Bailey, ''The Mammals of Virginia'' (1946), p. 356.; 
''Journal of Mammalogy'' 26-27 (1945), p. 359.;
''The Mankind Quarterly'' 1-2 (1960),  113ff ("Zoological Subspecies of Man").
The division of extant human populations into taxonomic subspecies was gradually given up in the 1970s (e.g. ''Grzimek's Animal Life Encyclopedia'', Volume 11, p. 55).</ref>

Unele surse arată [[Homo neanderthalensis|Neanderthalii]] (''Homo neanderthalensis'') ca o subspecie (''Homo sapiens neanderthalensis'').<ref name="HublinOrigin">{{cite journal |doi=10.1073/pnas.0904119106 |title=The origin of Neandertals |year=2009 |last1=Hublin |first1=J. J. |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences |volume=106 |issue=38 |pages=16022–27 |pmid=19805257 |bibcode=2009PNAS..10616022H |pmc=2752594}}</ref><ref name="HFMcN">{{Cite journal |title=Neanderthal taxonomy reconsidered: implications of 3D primate models of intra- and interspecific differences  |pmid=14745010 |last1=Harvati |first1=K. |last2=Frost |first2=S.R. |last3=McNulty |first3=K.P. |date=2004 |doi=10.1073/pnas.0308085100 |pmc=337021 |volume=101 |issue=5 |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. |pages=1147–52|bibcode=2004PNAS..101.1147H }}</ref> În mod similar, specimenele descoperite din specia ''[[Homo rhodesiensis]]'' au fost clasificate de unii ca fiind o subspecie (''Homo sapiens rhodesiensis''), deși mult mai frecvent cele două sunt tratate ca specii separate mai degrabă decât ca subspecii ale ''H. sapiens''.<ref>{{cite encyclopedia |title= ''Homo neanderthalensis'' King, 1864|encyclopedia= Wiley-Blackwell Encyclopedia of Human Evolution|date= |year= 2013 |publisher= Wiley-Blackwell |location= Chichester, West Sussex|pages=328–31}}</ref>

Numele subspeciei ''[[Homo sapiens sapiens]]'' este folosit uneori informal în loc de "om modern" sau "om modern anatomic". Nu are o autoritate oficială asociată cu ea.<ref>It is first used in the 1940s as a synonym of [[Linnaeus]]' '' H. s. europaeus'', i.e. Caucasoids. ''Journal of Mammalogy'' 26-27 (1944), p. 359.
<!--quote:
"The five subspecies here recognized are: (1) Homo sapiens sapiens, Caucasian; (2) Homo sapiens americanus, American Indian; (3) Homo sapiens asiaticus, Mongolian; (4) Homo sapiens afer, Negro; (5) Homo sapiens lasmanianus, Australian Black."-->
This usage is abandoned by the 1970s, and ''H. s. sapiens'' was now used for [[Cro-Magnon]] <!--as a synonym of ''"Homo sapiens spelaeus'' (Lapouge 1897, i.e. "[[caveman]]"), -->
by authors who wished to classify Neanderthals as subspecies of ''H. sapiens'' taken in a wider sense, e.g. ''The Journal of the American Scientific Affiliation'' 22-25 (1970), p. 134.<!--many references during 1970-2000, contrasting H. s. s. with Neanderthals and assgining an age of 40-50kya--></ref> Până la începutul anilor 2000, devine obișnuită utilizarea lui ''H. s. sapiens'' a populației ancestrale a tuturor oamenilor contemporani și, ca atare, este echivalent cu ''H. sapiens'' binomial în sensul mai restrictiv (considerând ''H. neanderthalensis'' o specie separată).<ref>e.g. "DMA studies have revealed that the first anatomically modern humans (Homo sapiens sapiens) arose in Africa between 200,000 and 140,000 years ago" Geoffrey Parker, ''Compact history of the world'' (2001), p. 14.
This usage persists alongside ''H. s. sapiens'' designating Upper Paleolithic Cro Magnon, e.g.
"About 200,000 years ago our own species, Homo sapiens (the thinking human), evolved [...] About 60,000 years ago we became elaborate artisans, building boats and intricate shelters; at this stage, scientists refer to us as Homo sapiens sapiens." 
Nina Rosenstand, ''The Human Condition: An Introduction to Philosophy of Human Nature'' (2002), p. 42.</ref>

==Vârstă și procesul de speciație==
{{See also|Evoluția umană|Homo|Migrații umane timpurii}}
[[Fișier:Homo lineage 2017update.svg|thumb|Reprezentarea schematică a apariției lui ''H. sapiens'' din speciile anterioare de ''Homo''.]]

===Derivarea din ''H. erectus''===
{{see|Homo antecessor|Homo heidelbergensis|Homo rhodesiensis|Acheulean}}

Se estimează că divergența descendenței care duce la ''H. sapiens'' din varietățile umane arhaice derivate din ''H. erectus'' a avut loc în urmă cu peste 500.000 de ani.<ref name=":2">{{Cite journal|last1=Neubauer|first1=Simon|last2=Hublin|first2=Jean-Jacques|last3=Gunz|first3=Philipp|date=2018-01-01|title=The evolution of modern human brain shape|journal=Science Advances|language=en|volume=4|issue=1|pages=eaao5961|doi=10.1126/sciadv.aao5961|issn=2375-2548}}</ref><ref name=":02">{{Cite journal|last1=Scerri|first1=Eleanor M. L.|last2=Thomas|first2=Mark G.|last3=Manica|first3=Andrea|last4=Gunz|first4=Philipp|last5=Stock|first5=Jay T.|last6=Stringer|first6=Chris|last7=Grove|first7=Matt|last8=Groucutt|first8=Huw S.|last9=Timmermann|first9=Axel|last10=Rightmire|first10=G. Philip|last11=d’Errico|first11=Francesco|date=2018-08-01|title=Did Our Species Evolve in Subdivided Populations across Africa, and Why Does It Matter?|url=https://www.cell.com/trends/ecology-evolution/abstract/S0169-5347(18)30117-4|journal=Trends in Ecology & Evolution|language=en|volume=33|issue=8|pages=582–594|doi=10.1016/j.tree.2018.05.005|issn=0169-5347}}</ref> Studiile anterioare (din 2011 și 2012) au estimat pe baza fragmentelor de secvență scurtă că cele mai vechi scindări ale populațiilor moderne până în prezent au avut loc cu aproximativ 160.000–100.000 de ani în urmă și până la 300.000–250.000 de ani după redimensionare (în 2012). Totuși, cea mai veche separare în rândul populațiilor umane moderne (cum ar fi separarea Khoisan de alte populații) a fost calculată mai recent printr-un studiu din 2017 și datată la 350.000-260.000 de ani în urmă,<ref>{{cite web |title=Ancient genomes from southern Africa pushes modern human divergence beyond 260,000 years ago |first1=Carina M. |last1=Schlebusch |first2=Helena |last2=Malmström |first3=Torsten |last3=Günther |first4=Per |last4=Sjödin |first5=Alexandra |last5=Coutinho |first6=Hanna |last6=Edlund |first7=Arielle R. |last7=Munters |first8=Maryna |last8=Steyn |first9=Himla |last9=Soodyall |first10=Marlize |last10=Lombard |first11=Mattias |last11=Jakobsson |date=5 June 2017}}</ref><ref>{{Cite journal|last1=Schlebusch|first1=Carina M.|last2=Malmström|first2=Helena|last3=Günther|first3=Torsten|last4=Sjödin|first4=Per|last5=Coutinho|first5=Alexandra|last6=Edlund|first6=Hanna|last7=Munters|first7=Arielle R.|last8=Vicente|first8=Mário|last9=Steyn|first9=Maryna|last10=Soodyall|first10=Himla|last11=Lombard|first11=Marlize|date=2017-11-03|title=Southern African ancient genomes estimate modern human divergence to 350,000 to 260,000 years ago|url=https://science.sciencemag.org/content/358/6363/652|journal=Science|language=en|volume=358|issue=6363|pages=652–655|doi=10.1126/science.aao6266|issn=0036-8075|pmid=28971970|bibcode=2017Sci...358..652S|doi-access=free}}</ref> și cele mai vechi fosile cunoscute de ''H. sapiens'' datate la aproximativ această perioadă, inclusiv rămășițele [[Jebel Irhoud]] din Maroc (circa acum 300.000 sau 350.000-280.000 ani),<ref name="NAT-20170607a"/> craniul Florisbad din Africa de Sud (circa 259.000 de ani în urmă), iar rămășițele Omo din Etiopia (cu aproximativ 195.000 de ani în urmă).<ref name="auto1">{{cite journal|pmid=27298468|pmc=4920294|year=2016|last1=Stringer|first1=C.|title=The origin and evolution of Homo sapiens|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences|volume=371|issue=1698|page=20150237|doi=10.1098/rstb.2015.0237}}</ref><ref name="Guardian">{{cite news|url=https://www.theguardian.com/science/2017/jun/07/oldest-homo-sapiens-bones-ever-found-shake-foundations-of-the-human-story|title=Oldest ''Homo sapiens'' bones ever found shake foundations of the human story|last=Sample|first=Ian|work=The Guardian|date=7 June 2017|access-date=7 June 2017}}</ref><ref name="HublinBen-Ncer2017">{{cite journal|last1=Hublin|first1=Jean-Jacques|last2=Ben-Ncer|first2=Abdelouahed|last3=Bailey|first3=Shara E.|last4=Freidline|first4=Sarah E.|last5=Neubauer|first5=Simon|last6=Skinner|first6=Matthew M.|last7=Bergmann|first7=Inga|last8=Le Cabec|first8=Adeline|last9=Benazzi|first9=Stefano|last10=Harvati|first10=Katerina|last11=Gunz|first11=Philipp|title=New fossils from Jebel Irhoud, Morocco and the pan-African origin of ''Homo sapiens''|journal=Nature|volume=546|issue=7657|year=2017|pages=289–292|doi=10.1038/nature22336|pmid=28593953|url=http://kar.kent.ac.uk/62267/1/Submission_288356_1_art_file_2637492_j96j1b.pdf|bibcode=2017Natur.546..289H}}</ref><ref name="auto">{{cite journal | last1 = Scerri | first1 = M.L. | display-authors = etal | year = 2018| title = Did Our Species Evolve in Subdivided Populations across Africa, and Why Does It Matter? | journal = Trends in Ecology & Evolution | volume = 33 | issue = 8| pages = 582–594 | doi = 10.1016/j.tree.2018.05.005 }}</ref>

Un studiu ADNmt din 2019 a propus o origine a oamenilor moderni din Botswana (și o separare Khoisan) de aproximativ 200.000 de ani.<ref name="NAT-201910283">{{cite journal|last=Chan|first=Eva, K. F.|display-authors=et al.|date=28 October 2019|title=Human origins in a southern African palaeo-wetland and first migrations|journal=[[Nature (journal)|Nature]]|volume=857|issue=7781|pages=185–189|doi=10.1038/s41586-019-1714-1|pmid=31659339|bibcode=2019Natur.575..185C|s2cid=204946938}}</ref> Propunerea a fost criticată pe scară largă de către cercetători,<ref name="Sample">{{Cite news|url=https://www.theguardian.com/science/2019/oct/28/ancestral-home-of-modern-humans-is-in-botswana-study-finds|title=Ancestral home of modern humans is in Botswana, study finds|last=Sample|first=Ian|date=28 October 2019|work=The Guardian|access-date=29 October 2019|language=en-GB|issn=0261-3077}}</ref><ref name="SA-20191028">{{cite news|url=https://www.sciencealert.com/new-study-finds-the-ancestral-homeland-of-all-humans-alive-today|title=New Study Pinpoints The Ancestral Homeland of All Humans Alive Today|last=Woodward|first=Aylin|date=28 October 2019|work=ScienceAlert.com|access-date=29 October 2019}}</ref><ref name="The Atlantic-600826">{{cite news|url=https://www.theatlantic.com/science/archive/2019/10/controversial-study-pinpoints-humanitys-homeland/600826/|title=Has Humanity's Homeland Been Found?|last=Yong|first=Ed|date=28 October 2019|work=The Atlantic|access-date=28 October 2019}}</ref> dovezile recente genetice, fosile și arheologice susținând o origine pentru  ''H. sapiens'' cu aproximativ 100.000 de ani mai devreme și într-o regiune mai largă a Africii decât propune studiul.<ref name="The Atlantic-600826" />

În septembrie 2019, oamenii de știință au propus că cel mai vechi ''H. sapiens'' (și ultimul strămoș comun al oamenilor moderni) a apărut între 350.000 și 260.000 de ani în urmă printr-o fuziune a populațiilor din Africa de Est și Africa de Sud.<ref name="NYT-20190910">{{cite news |last=Zimmer |first=Carl |title=Scientists Find the Skull of Humanity's Ancestor — on a Computer - By comparing fossils and CT scans, researchers say they have reconstructed the skull of the last common forebear of modern humans. |url=https://www.nytimes.com/2019/09/10/science/human-ancestor-skull-computer.html |date=10 September 2019 |work=[[The New York Times]] |access-date=10 September 2019 }}</ref><ref name="NAT-20190910">{{cite journal |last1=Mounier |first1=Aurélien |last2=Lahr |first2=Marta |title=Deciphering African late middle Pleistocene hominin diversity and the origin of our species |journal=Nature Communications |volume=10 |issue=1 |page=3406 |doi=10.1038/s41467-019-11213-w |year=2019 }}</ref>

O sugestie alternativă definește ''H. sapiens'' în mod cladistic ca incluzând descendența oamenilor moderni de la separarea de descendența [[Neanderthal]]ienilor, cu aproximativ 500.000 până la 800.000 de ani în urmă.

În ani 1980 s-au conturat două modele de evoluție a lui ''H. sapiens'': "[[Originea africană recentă a oamenilor moderni|originea africană recentă]]" care consideră apariția lui ''Homo sapiens'' dintr-o populație dintr-o singură sursă din Africa, care s-a extins și a dus la dispariția tuturor celorlalte soiuri umane, și modelul "evoluției multiregionale", care consideră că ''Homo erectus'' a dat naștere formelor arhaice ale lui ''Homo sapiens'' în diferite colțuri ale lumii; astfel, Neanderthal, ''Homo rhodesiensis'' și ''Homo heidelbergensis'' sunt rase ale aceleiași specii. Încrucișările dintre aceste rase ar fi dus, într-un final, la ceea ce este ''Homo sapiens sapiens''.<ref name="dx.doi.org">{{cite journal | last1 = Wolpoff | first1 = M. H. | last2 = Spuhler | first2 = J. N. | last3 = Smith | first3 = F. H. | last4 = Radovcic | first4 = J. | last5 = Pope | first5 = G. | last6 = Frayer | first6 = D. W. | last7 = Eckhardt | first7 = R. | last8 = Clark | first8 = G. | year = 1988 | title = Modern Human Origins | url = | journal = Science | volume = 241 | issue = 4867| pages = 772–74 | doi =  10.1126/science.3136545 | pmid=3136545| bibcode = 1988Sci...241..772W }}</ref>

Începând cu anii 2000, disponibilitatea datelor din [[arheogenetică]] și genetica populației a dus la apariția unei imagini mult mai detaliate, intermediare între cele două scenarii concurente prezentate mai sus: [[Originea africană recentă a oamenilor moderni|Extinderea recentă Out-of-Africa]] pentru partea predominantă a strămoșilor umani moderni, în timp ce au existat, de asemenea, [[Încrucișare între oamenii arhaici și moderni|încrucișări mixte]] cu oamenii arhaici regionali.<ref>{{cite journal | last1 = Green | first1 = RE | last2 = Krause | first2 = J | last3 = Briggs | first3 = Adrian W. | last4 = Maricic | first4 = Tomislav | last5 = Stenzel | first5 = Udo | last6 = Kircher | first6 = Martin | last7 = Patterson | first7 = Nick | last8 = Li | first8 = Heng | last9 = Zhai | first9 = Weiwei | last10 = Fritz | first10 = Markus Hsi-Yang | last11 = Hansen | first11 = Nancy F. | last12 = Durand | first12 = Eric Y. | last13 = Malaspinas | first13 = Anna-Sapfo | last14 = Jensen | first14 = Jeffrey D. | last15 = Marques-Bonet | first15 = Tomas | last16 = Alkan | first16 = Can | last17 = Prüfer | first17 = Kay | last18 = Meyer | first18 = Matthias | last19 = Burbano | first19 = Hernán A. | last20 = Good | first20 = Jeffrey M. | last21 = Schultz | first21 = Rigo | last22 = Aximu-Petri | first22 = Ayinuer | last23 = Butthof | first23 = Anne | last24 = Höber | first24 = Barbara | last25 = Höffner | first25 = Barbara | last26 = Siegemund | first26 = Madlen | last27 = Weihmann | first27 = Antje | last28 = Nusbaum | first28 = Chad | last29 = Lander | first29 = Eric S. | last30 = Russ | first30 = Carsten | date=May 2010 | title = A draft sequence of the Neandertal genome | journal = Science | volume = 328 | issue = 5979| pages = 710–22 | doi = 10.1126/science.1188021 | pmid = 20448178 |bibcode = 2010Sci...328..710G | display-authors = 29 | pmc=5100745}}
{{cite journal | last1 = Reich | first1 = D | last2 = Patterson | first2 = Nick | last3 = Kircher | first3 = Martin | last4 = Delfin | first4 = Frederick | last5 = Nandineni | first5 = Madhusudan R. | last6 = Pugach | first6 = Irina | last7 = Ko | first7 = Albert Min-Shan | last8 = Ko | first8 = Ying-Chin | last9 = Jinam | first9 = Timothy A. | last10 = Phipps | first10 = Maude E. | last11 = Saitou | first11 = Naruya | last12 = Wollstein | first12 = Andreas | last13 = Kayser | first13 = Manfred | last14 = Pääbo | first14 = Svante | last15 = Stoneking | first15 = Mark | year = 2011 | title = Denisova admixture and the first modern human dispersals into southeast Asia and oceania | url = | journal = Am J Hum Genet | volume = 89 | issue = 4| pages = 516–28 | doi = 10.1016/j.ajhg.2011.09.005 | pmid = 21944045 | pmc=3188841}}</ref>

=== ''Homo sapiens'' timpurii===
{{see|Paleoliticul mijlociu|Musterian|Homo sapiens idaltu}}
[[File:Skhul.JPG|thumb|right|upright=0.9|Skhul V (datat la aproximativ 80.000-120.000 de ani), prezentând un amestec de trăsături arhaice și moderne.]]

Termenul [[Paleoliticul mijlociu]] este destinat să acopere perioada dintre prima apariție a lui ''H. sapiens'' (aproximativ 300.000 de ani în urmă) și apariția unei modernități comportamentale depline (aproximativ 50.000 de ani în urmă, corespunzând cu începutul [[Paleoliticul superior|Paleoliticului superior]]).

Multe dintre descoperirile umane moderne timpurii, precum [[Omul de Kibish]], [[Homo sapiens idaltu]], [[Jebel Irhoud]] și [[Peștera cu Oase]] prezintă un amestec de trăsături arhaice și moderne.<ref name="Oppenheimer">{{cite book |last=Oppenheimer |first=S. |title=Out of Eden: The Peopling of the World |year=2003 |isbn=978-1-84119-697-8}}</ref><ref>{{Cite journal|doi=10.1073/pnas.2035108100 |last1=Trinkaus |first1=E. |last2=Moldovan |first2=O. |last3=Milota |first3=Ș. |last4=Bîlgăr |first4=A. |last5=Sarcina |first5=L. |last6=Athreya |first6=S. |last7=Bailey |first7=S. E. |last8=Rodrigo |first8=R. |last9=Gherase |first9=M. |last10=Higham |first10=T. |last11=Ramsey |first11=C. B. |last12=Van Der Plicht |first12=J. |year=2003 |title=An early modern human from Peștera cu Oase, Romania |journal=PNAS |volume=100 |issue=20|pages=11231–36 |pmid=14504393 |pmc=208740 |bibcode=2003PNAS..10011231T |display-authors=8 }}</ref><ref name="NAT-20170607a">{{cite journal |last=Callaway |first=Ewan |title=Oldest Homo sapiens fossil claim rewrites our species' history |url= http://www.nature.com/news/oldest-homo-sapiens-fossil-claim-rewrites-our-species-history-1.22114 |date=7 June 2017 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |doi=10.1038/nature.2017.22114 |accessdate=11 June 2017 }}</ref> Skhul V, de exemplu, are arcadele frunții proeminente și [[prognatism]]. Cu toate acestea, craniul este destul de rotunjit, distinct de cel al [[Neanderthal]]ilor și este similar cu craniul oamenilor moderni. Nu este sigur dacă trăsăturile robuste ale unora dintre oamenii moderni timpurii, precum Skhul V, reflectă strămoși micști sau păstrarea trăsăturilor mai vechi.<ref name="Reich et al.">{{Cite journal|first=David |last=Reich |first2=Richard E. |last2=Green |first3=Martin |last3=Kircher |first4=Johannes |last4=Krause |first5=Nick |last5=Patterson |first6=Eric Y. |last6=Durand |first7=Bence |last7=Viola |first8=Adrian W. |last8=Briggs |first9=Udo |last9=Stenzel |first10=Philip L. F. |last10=Johnson |first11=Tomislav |last11=Maricic |first12=Jeffrey M. |last12=Good |first13=Tomas |last13=marques-Bonet |first14=Can |last14=Alkan |first15=Qiaomei |last15=Fu |first16=Swapan |last16=Mallick |first17=Heng |last17=Li |first18=Matthias |last18=Meyer |first19=Evan E. |last19=Eichler |first20=Mark |last20=Stoneking |first21=Michael |last21=Richards |first22=Sahra |last22=Talamo |first23=Michael V. |last23=Shunkov |first24=Anatoli P. |last24=Derevianko |first25=Jean-Jacques |last25=Hublin |first26=Janet |last26=Kelso |first27=Montgomery |last27=Slatkin |lastauthoramp=yes |first28=Svante |last28=Pääbo |display-authors=8 |year=2010 |title=Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=468 |issue=7327 |pages=1053–60 |doi=10.1038/nature09710 |pmid=21179161|bibcode= 2010Natur.468.1053R |pmc=4306417 }}</ref><ref>{{cite journal|last=Trinkaus |first=Erik |title=Early modern humans |journal=Annual Review of Anthropology |date=October 2005 |volume=34 |issue=1 |pages=207–30 |doi=10.1146/annurev.anthro.34.030905.154913}}</ref>

Scheletul „gracil” sau ușor construit al oamenilor moderni anatomic a fost conectat la o schimbare a comportamentului, incluzând o cooperare sporită și „transportul resurselor”.<ref>{{cite book|author1=Meldrum, Jeff |author2=Hilton, Charles E. |title=From Biped to Strider: The Emergence of Modern Human Walking, Running, and Resource Transport |url=https://books.google.com/books?id=IfIWVrxg-hEC |date=31 March 2004 |publisher=Springer Science & Business Media |isbn=978-0-306-48000-3}}</ref><ref>{{cite book |author1=Vonk, Jennifer |author2=Shackelford, Todd K. |title=The Oxford Handbook of Comparative Evolutionary Psychology |url=https://books.google.com/books?id=btS8XyqTY6MC&pg=PA429 |date=13 February 2012 |publisher=Oxford University Press, USA |isbn=978-0-19-973818-2 |pages=429–}}</ref>

Există dovezi că dezvoltarea caracteristică a creierului uman, în special cortexul prefrontal, s-a datorat „unei accelerații excepționale a evoluției metabolomului ... paralel cu o reducere drastică a forței musculare. Schimbările metabolice rapide observate în creier și mușchi, împreună cu abilitățile cognitive unice umane și performanța musculară scăzută, ar putea reflecta mecanisme paralele în evoluția umană".<ref>{{cite journal |doi=10.1371/journal.pbio.1001871 |pmid=24866127 |title=Exceptional Evolutionary Divergence of Human Muscle and Brain Metabolomes Parallels Human Cognitive and Physical Uniqueness |journal=PLoS Biology |volume=12 |issue=5 |pages=e1001871 |year=2014 |last1=Bozek |first1=Katarzyna |last2=Wei |first2=Yuning |last3=Yan |first3=Zheng |last4=Liu |first4=Xiling |last5=Xiong |first5=Jieyi |last6=Sugimoto |first6=Masahiro |last7=Tomita |first7=Masaru |last8=Pääbo |first8=Svante |last9=Pieszek |first9=Raik |last10=Sherwood |first10=Chet C. |last11=Hof |first11=Patrick R. |last12=Ely |first12=John J. |last13=Steinhauser |first13=Dirk |last14=Willmitzer |first14=Lothar |last15=Bangsbo |first15=Jens |last16=Hansson |first16=Ola |last17=Call |first17=Josep |last18=Giavalisco |first18=Patrick |last19=Khaitovich |first19=Philipp |pmc=4035273}}</ref> [[Sulițele Schöningen]] sunt dovezi că abilități tehnologice complexe existau deja în urmă cu 300.000 de ani. ''H. heidelbergensis'' avea deja abilități intelectuale și cognitive precum planificarea anticipativă, gândire și acțiune care până acum au fost atribuite numai omului modern.<ref>{{cite encyclopedia|last=Thieme |first=H |year=2007 |title=Der große Wurf von Schöningen: Das neue Bild zur Kultur des frühen Menschen |pages=224–28 |encyclopedia=Die Schöninger Speere – Mensch und Jagd vor 400 000 Jahren |publisher=Konrad Theiss Verlag |isbn=978-3-89646-040-0}}</ref><ref>{{cite encyclopedia|last=Haidle |first=M.N. |year=2006 |title=Menschenaffen? Affenmenschen? Mensch! Kognition und Sprache im Altpaläolithikum |pages=69–97 |editor-last=Conard |editor-first=N.J. |encyclopedia=Woher kommt der Mensch |publisher=Attempto Verlag |isbn=3-89308-381-2}}</ref>

Amestecul continuu în cadrul populațiilor umane anatomic moderne fac dificilă estimarea vârstei celor mai recenți strămoși comuni matriliniar și patriliniari ale populațiilor moderne ([[Eva mitocondrială]] și [[Adam cu cromozomul Y]]). Estimările vârstei lui Adam cu cromozomul Y au fost împinse semnificativ înapoi în timp odată cu descoperirea în 2013 a unei linii cromozomiale Y antice, până acum probabil peste 300.000 de ani.{{refn|group=note|(95% confidence interval 237–581 kya)<ref>{{Cite journal |last1=Mendez |first1=Fernando |last2=Krahn |first2=Thomas |last3=Schrack |first3=Bonnie |last4=Krahn |first4=Astrid-Maria |last5=Veeramah |first5=Krishna |last6=Woerner |first6=August |last7=Fomine |first7=Forka Leypey Mathew |last8=Bradman |first8=Neil |last9=Thomas |first9=Mark |title=An African American paternal lineage adds an extremely ancient root to the human Y chromosome phylogenetic tree |journal=American Journal of Human Genetics |date=7 March 2013 |doi=10.1016/j.ajhg.2013.02.002 |url=http://haplogroup-a.com/Ancient-Root-AJHG2013.pdf |volume=92 |issue=3 |pages=454–59 |pmid=23453668 |pmc=3591855 |access-date=2019-10-25 |archive-date=2019-09-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190924160717/http://haplogroup-a.com/Ancient-Root-AJHG2013.pdf |dead-url=yes }}</ref>}} Cu toate acestea, nu a existat nici o raportare a supraviețuirii ADN-ului cromozomial sau mitocondrial derivând în mod clar de la oamenii arhaici (care ar împinge înapoi vârsta celui mai recent strămoș patriliniari sau matriliniar la peste 500.000 de ani).<ref>{{cite journal |authors=Krings M, Stone A, Schmitz RW, Krainitzki H, Stoneking M, Pääbo S |title=Neandertal DNA sequences and the origin of modern humans |journal=Cell |volume=90 |issue=1 |pages=19–30 |date=July 1997 |pmid=9230299 |doi=10.1016/S0092-8674(00)80310-4}}</ref><ref>{{cite web|url= http://www.sciencemag.org/news/2004/03/no-neandertals-gene-pool |last=Hill |first= Deborah |date=16 March 2004 |title=No Neandertals in the Gene Pool |publisher=Science |accessdate=2019-05-06}}</ref><ref>{{cite journal|last=Serre |year=2004 |title=No evidence of Neandertal mtDNA contribution to early modern humans |journal=PLoS Biology |volume=2 |issue=3 |pages=313–17 |pmid=15024415 |doi=10.1371/journal.pbio.0020057 |last2=Langaney |first2=A |last3=Chech |first3=M |last4=Teschler-Nicola |first4=M |last5=Paunovic |first5=M |last6=Mennecier |first6=P |last7=Hofreiter |first7=M |last8=Possnert |first8=G |last9=Pääbo |first9=S |pmc=368159 |first1=D }}</ref>

Dinții fosili găsiți în pestera Qesem (Israel) și datați la o vechime de 400.000-200.000 de ani în urmă au fost comparați cu materialul dentar de la hominizi mai tineri (acum 120.000-80.000 de ani), Skhul și Qafzeh.{{refn|group=note|"Although none of the Qesem teeth shows a suite of Neanderthal characters, a few traits may suggest some affinities with members of the Neanderthal evolutionary lineage. However, the balance of the evidence suggests a closer similarity with the Skhul/Qafzeh dental material, although many of these resemblances likely represent plesiomorphous features."<ref>{{cite journal|last1=Hershkovitz |first1=I |last2=Smith |first2=P |last3=Sarig |first3=R |last4=Quam |first4=R |last5=Rodríguez |first5=L |last6=García |first6=R |last7=Arsuaga |first7=JL |last8=Barkai |first8=R |last9=Gopher |first9=A |title=Middle pleistocene dental remains from Qesem Cave (Israel) |journal=American Journal of Physical Anthropology |year=2011 |volume=144 |issue=4 |pages=575–592|doi=10.1002/ajpa.21446 |pmid=21404234 }}</ref>}}

==Dispersarea și amestecul arhaic==
{{See also|Migrări umane timpurii|Originea africană recentă a oamenilor moderni}}

Dispersarea lui ''H. sapiens'' timpuriu începe curând după apariția sa, după cum demonstrează descoperirile [[Jebel Irhoud]] din Africa de Nord (datate între 280.000 și 350.000 de ani în urmă).<ref name="NAT-20170607a"/> Există dovezi indirecte pentru prezența umană modernă în Asia de Vest în urmă cu aproximativ 270.000 de ani.<ref name="NC-20170704">{{cite journal |last=Posth |first=Cosimo |display-authors=etal |title=Deeply divergent archaic mitochondrial genome provides lower time boundary for African gene flow into Neanderthals |date=4 July 2017 |journal=Nature Communications |volume=8 |pages=16046 |doi=10.1038/ncomms16046 |pmid=28675384 |pmc=5500885 |bibcode=2017NatCo...816046P }}</ref>

[[Omul de Florisbad]] din Florisbad, Africa de Sud, datat în urmă cu aproximativ 260.000 ani, a fost clasificat ca reprezentând o formă de ''H. sapiens''.<ref>{{cite journal|pmid=27298468|pmc=4920294|year=2016|last1=Stringer|first1=C.|title=The origin and evolution of Homo sapiens|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences|volume=371|issue=1698|pages=20150237|doi=10.1098/rstb.2015.0237}}</ref><ref name="Guardian"/><ref name="HublinBen-Ncer2017"/><ref> Scerri, M.L., et al., "Did Our Species Evolve in Subdivided Populations across Africa, and Why Does It Matter?" ''Trends in Ecology & Evolution'' 33(8), August 2018,  582&ndash;594, {{DOI|10.1016/j.tree.2018.05.005}}.</ref>

Printre populațiile existente, [[vânătorii-culegători]] Khoi-San din Africa de Sud pot reprezenta populația umană cu cea mai timpurie divergență posibilă în cadrul grupului ''Homo sapiens sapiens''. Într-un studiu din 2017, timpul lor de separare a fost estimat la 260.000-350.000 de ani în urmă, compatibil cu vârsta estimată a lui ''H. sapiens''.<ref name=Schlebusch350-260>{{cite journal |last=Schlebusch |display-authors=etal |title=Southern African ancient genomes estimate modern human divergence to 350,000 to 260,000 years ago |journal=Science |volume=358 |issue=6363 |date=3 November 2017 |pages=652–655 |doi=10.1126/science.aao6266 |pmid=28971970 |bibcode=2017Sci...358..652S }}</ref>  ''H. s. idaltu'', găsit la Middle Awash în [[Etiopia]], a trăit cu aproximativ 160.000 de ani în urmă,<ref>{{cite journal |last1=White |first1=Tim D. |last2=Asfaw |first2=Berhane |last3=Degusta |first3=David |last4=Gilbert |first4=Henry |last5=Richards |first5=Gary D. |last6=Suwa |first6=Gen |last7=Howell |first7=Clark F. |date=June 2003 |title=Pleistocene ''Homo sapiens'' from Middle Awash, Ethiopia |journal=Nature |volume=423 |issue=6941 |pages=742–7 |pmid=12802332 |doi=10.1038/nature01669 |bibcode=2003Natur.423..742W }}</ref> și ''H. sapiens'' a trăit la Omo Kibish în Etiopia acum aproximativ 195.000 de ani.<ref name="USER:CALR">{{cite magazine|title=Fossil Reanalysis Pushes Back Origin of ''Homo sapiens'' |magazine= Scientific American |date=2005-02-17 |accessdate=2019-05-06 |url= https://www.scientificamerican.com/article/fossil-reanalysis-pushes/}}</ref> Două fosile din Goumde, Kenia, datate cu cel puțin 180.000 de ani în urmă, au fost atribuite în mod provizoriu lui ''H. sapiens'' și s-au observat asemănări între ele și rămășițele Omo Kibbish.<ref>{{cite journal|pmid=27298468|pmc=4920294|year=2016|last1=Stringer|first1=C.|title=The origin and evolution of Homo sapiens|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences|volume=371|issue=1698|pages=20150237|doi=10.1098/rstb.2015.0237}}</ref> Dovezile fosile pentru prezența umană modernă în Asia de Vest au fost estimate la o vechime de 177.000 de ani,<ref>{{cite web|url= https://www.ibtimes.co.in/177000-year-old-jawbone-fossil-discovered-israel-oldest-human-remains-found-outside-africa-758401 |title=A 177,000-year-old jawbone fossil discovered in Israel is oldest human remains found outside Africa |first=Ankita |last=Mehta |date=26 January 2018|website=International Business Times |accessdate=2019-05-06}}</ref> iar probe fosile contestate sugerează extinderea până în Asia de Est  acum 120.000 de ani în urmă.<ref name="SCI-20171208">{{cite journal |last1=Bae |first1=Christopher J. |last2=Douka |first2=Katerina |last3=Petraglia |first3=Michael D. |title=On the origin of modern humans: Asian perspectives |journal=Science |date=8 December 2017 |volume=358 |issue=6368 |page=eaai9067 |doi=10.1126/science.aai9067 |pmid=29217544 }}</ref><ref name="QZ-20171210">{{cite web |last=Kuo |first=Lily |title=Early humans migrated out of Africa much earlier than we thought |url= https://qz.com/1151816/early-humans-migrated-out-of-africa-much-earlier-than-we-thought/ |date=10 December 2017 |website=Quartz |accessdate=2019-05-06}}</ref>

În iulie 2019, antropologii au raportat descoperirea unor rămășițe vechi de 210.000 de ani ale unui ''H. sapiens'' și rămășițe ale unui ''H. neanderthalensis''  vechi de 170.000 de ani în Peștera Apidima, Peloponez, Grecia, cu peste 150.000 de ani mai vechi decât descoperirile anterioare de ''H. sapiens'' în Europa. <ref name="NYT-20190710">{{cite news |last=Zimmer |first=Carl |title=A Skull Bone Discovered in Greece May Alter the Story of Human Prehistory - The bone, found in a cave, is the oldest modern human fossil ever discovered in Europe. It hints that humans began leaving Africa far earlier than once thought. |url=https://www.nytimes.com/2019/07/10/science/skull-neanderthal-human-europe-greece.html |date=10 July 2019 |work=[[The New York Times]] |accessdate=11 July 2019 }}</ref><ref name="PHYS-20190710">{{cite news |author=Staff |title='Oldest remains' outside Africa reset human migration clock |url=https://phys.org/news/2019-07-oldest-africa-reset-human-migration.html |date=10 July 2019 |work=Phys.org |accessdate=10 July 2019 }}</ref><ref name="NAT-20190710">{{cite journal |last=Harvati |first=Katerina |display-authors=et al. |title=Apidima Cave fossils provide earliest evidence of Homo sapiens in Eurasia |date=10 July 2019 |journal=[[Nature (journal)|Nature]] |volume=571 |issue=7766 |pages=500–504 |doi=10.1038/s41586-019-1376-z |pmid=31292546 }}</ref>

În timp ce expansiunea umană modernă timpurie în Africa sub-sahariană a persistat, expansiunea timpurie în Africa de Nord și Asia pare să dispară în cea mai mare parte acum 75.000 de ani și este cunoscută doar din dovezi fosile și din amestecuri arhaice. Asia a fost re-populată de oamenii moderni timpurii în așa-numita „recentă migrație din afara Africii”, începând cu aproximativ 70.000-50.000 de ani în urmă,<ref name="Posth">{{Cite journal|title=Pleistocene Mitochondrial Genomes Suggest a Single Major Dispersal of Non-Africans and a Late Glacial Population Turnover in Europe|journal=Current Biology|volume=26|issue=6|pages=827–833|year=2016|doi = 10.1016/j.cub.2016.01.037
|pmid=26853362|authors=Posth C, Renaud G, Mittnik M, Drucker DG, Rougier H, Cupillard C, Valentin F, Thevenet C, Furtwängler A, Wißing C, Francken M, Malina M, Bolus M, Lari M, Gigli E, Capecchi G, Crevecoeur I, Beauval C, Flas D, Germonpré M, van der Plicht J, Cottiaux R, Gély B, Ronchitelli A, Wehrberger K, Grigorescu D, Svoboda J, Semal P, Caramelli D, Bocherens H, Harvati K, Conard NJ, Haak W, Powell A, Krause J}}</ref><ref>{{cite journal | authors = Kamin M, Saag L, Vincente M, et al. | title = A recent bottleneck of Y chromosome diversity coincides with a global change in culture
 | journal = Genome Research | volume = 25
 | issue = 4
 | pages = 459–466
 | date = April 2015 | pmid = 25770088 | pmc = 4381518
 | doi = 10.1101/gr.186684.114 }}</ref><ref name="ReferenceC">{{cite journal | authors = Haber M, Jones AL, Connel BA, Asan, Arciero E, Huanming Y, Thomas MG, Xue Y, Tyler-Smith C | title = A Rare Deep-Rooting D0 African Y-chromosomal Haplogroup and its Implications for the Expansion of Modern Humans Out of Africa | journal = Genetics | volume = 212 | issue = 4 | pages = 1421–1428 | date = June 2019 | pmid = 31196864 | doi = 10.1534/genetics.119.302368 }}</ref><ref name="Vai">{{cite journal|authors=Vai S, Sarno S, Lari M,Luiselli D, Manzi G, Gallinaro M, Mataich S, Hübner A, Modi A, Pilli E, Tafuri MA, Caramelli D, di Lernia S|date=March 2019|title=Ancestral mitochondrial N lineage from the Neolithic 'green' Sahara|journal=Sci Rep|volume=9|issue=1|pages=3530|doi=10.1038/s41598-019-39802-1|pmid=30837540|bibcode=2019NatSR...9.3530V}}</ref> în timp ce Europa, Asia de Est și de Nord au fost atinse cu aproximativ 45.000 de ani în urmă.

Dovada pentru contribuția copleșitoare a acestei extinderi „recente” la toate populațiile non-africane a fost stabilită pe baza [[ADN mitocondrial|ADN-ului mitocondrial]], combinat cu dovezi bazate pe antropologia fizică a specimenelor arhaice, în anii 1990 și 2000.{{refn|group=note|"Currently available genetic and archaeological evidence is generally interpreted as supportive of a recent single origin of modern humans in East Africa."<ref>{{cite journal |last1=Liu |first1=Hua |display-authors=etal |year=2006 |title=A Geographically Explicit Genetic Model of Worldwide Human-Settlement History |doi=10.1086/505436 |journal=The American Journal of Human Genetics |volume=79 |issue=2|pages=230–237 |pmid=16826514 |pmc=1559480}}</ref>}}<ref>{{cite journal|title=Out of Africa Revisited |doi=10.1126/science.308.5724.921g |date=2005-05-13 |volume=308 |issue=5724 |journal=Science |page=921g}}</ref> Amestec neanderthal, în intervalul 1-4%, se găsește la toate populațiile moderne din afara Africii, inclusiv la europeni, asiatici, Papua Noua Guinee, aborigenii australieni, nativii americani și alți non-africani.<ref name="SankararamanMallick2016">{{cite journal|last1=Sankararaman |first1=Sriram |last2=Mallick |first2=Swapan |last3=Patterson |first3=Nick |last4=Reich |first4=David |title=The Combined Landscape of Denisovan and Neanderthal Ancestry in Present-Day Humans |journal=Current Biology |volume=26 |issue=9 |year=2016 |pages=1241–47 |issn=0960-9822 |doi=10.1016/j.cub.2016.03.037 |pmid=27032491 |pmc=4864120}}</ref><ref name=Draft>{{cite journal |last1=Green |first1=RE |last2=Krause |first2=J |last3=Briggs |first3=Adrian W. |last4=Maricic |first4=Tomislav |last5=Stenzel |first5=Udo |last6=Kircher |first6=Martin |last7=Patterson |first7=Nick |last8=Li |first8=Heng |last9=Zhai |first9=Weiwei |last10=Fritz |first10=Markus Hsi-Yang |last11=Hansen |first11=Nancy F. |last12=Durand |first12=Eric Y. |last13=Malaspinas |first13=Anna-Sapfo |last14=Jensen |first14=Jeffrey D. |last15=Marques-Bonet |first15=Tomas |last16=Alkan |first16=Can |last17=Prüfer |first17=Kay |last18=Meyer |first18=Matthias |last19=Burbano |first19=Hernán A. |last20=Good |first20=Jeffrey M. |last21=Schultz |first21=Rigo |last22=Aximu-Petri |first22=Ayinuer |last23=Butthof |first23=Anne |last24=Höber |first24=Barbara |last25=Höffner |first25=Barbara |last26=Siegemund |first26=Madlen |last27=Weihmann |first27=Antje |last28=Nusbaum |first28=Chad |last29=Lander |first29=Eric S. |last30=Russ |first30=Carsten |date=May 2010 |title=A draft sequence of the Neandertal genome |journal=Science |volume=328 |issue=5979|pages=710–22 |doi=10.1126/science.1188021 |pmid=20448178 |bibcode=2010Sci...328..710G |display-authors=29 |pmc=5100745}}</ref> Acest lucru sugerează că încrucișarea dintre Neanderthali și oamenii moderni anatomic a avut loc după recenta migrație „out of Africa”, probabil între 60.000 și 40.000 de ani în urmă.<ref>{{cite journal|date=October 17, 2012|title=North African Populations Carry the Signature of Admixture with Neandertals |journal=PLOS ONE |doi=10.1371/journal.pone.0047765 |volume=7 |issue=10 |page=e47765 |pmid=23082212 |pmc=3474783 |last1=Sánchez-Quinto |first1=F |last2=Botigué |first2=LR |last3=Civit |first3=S |last4=Arenas |first4=C |last5=Avila-Arcos |first5=MC |last6=Bustamante |first6=CD |last7=Comas |first7=D |last8=Lalueza-Fox |first8=C |bibcode=2012PLoSO...747765S}}</ref><ref>{{cite journal|date=October 23, 2014 |title= Genome sequence of a 45,000-year-old modern human from western Siberia |journal=Nature |volume=514 |issue= 7523 |pages= 445–49 |doi= 10.1038/nature13810 |pmid=25341783 |pmc=4753769 |last1=Fu |first1=Q |last2=Li |first2=H |last3=Moorjani |first3=P |last4=Jay |first4=F |last5=Slepchenko |first5=SM |last6=Bondarev |first6=AA |last7=Johnson |first7=PL |last8=Aximu-Petri |first8=A |last9=Prüfer |first9=K |last10=de Filippo |first10=C |last11=Meyer |first11=M |last12=Zwyns |first12=N |last13=Salazar-García |first13=DC |last14=Kuzmin |first14=YV |last15=Keates |first15=SG |last16=Kosintsev |first16=PA |last17=Razhev |first17=DI |last18=Richards |first18=MP |last19=Peristov |first19=NV |last20=Lachmann |first20=M |last21=Douka |first21=K |last22=Higham |first22=TF |last23=Slatkin |first23=M |last24=Hublin |first24=JJ |last25=Reich |first25=D |last26=Kelso |first26=J |last27=Viola |first27=TB |last28=Pääbo |first28=S |bibcode= 2014Natur.514..445F}}</ref><ref>{{cite magazine|last=Brahic |first=Catherine |url= https://www.newscientist.com/article/dn24988-humanitys-forgotten-return-to-africa-revealed-in-dna/ |title=Humanity's forgotten return to Africa revealed in DNA |magazine=The New Scientist |date=February 3, 2014 |accessdate=2019-05-06}}</ref> Măsura amestecului neanderthal (și introgresiunea genelor dobândite prin amestec) variază semnificativ între grupurile rasiale contemporane, fiind absentă la africani, intermediară la europeni și cea mai mare în estul asiatic.

==Biologie==
===Anatomie===
{{see also|Anatomie umană|Corp uman|Genetică umană}}
{{Stone Age}}
====Modernitate anatomică====
Termenul „om modern anatomic” este utilizat pentru a distinge ''Homo sapiens'' „anatomic modern” de [[omul arhaic]], cum ar fi [[Neanderthal]]ii și hominizii din Paleoliticul mijlociu și inferior, cu caracteristici tranzitorii intermediare între ''H. erectus'', Neandertal și omul modern anatomic numit ''Homo sapiens arhaic''.<ref>{{Cite book|url= https://books.google.com/books?id=1OU-DgAAQBAJ&pg=PA358&lpg=PA358 |title=Processes in Human Evolution: The Journey from Early Hominins to Neanderthals and Modern Humans |isbn=9780198739906 |last1=Ayala |first1=Francisco José |last2=Conde |first2=Camilo José Cela |year=2017}}</ref><ref>{{Cite book|url= https://books.google.com/books?id=Gx4uDwAAQBAJ&pg=PT503&lpg=PT503 |title=Human Adaptation: The Biosocial Background |isbn=9781351514712 |last1=Cohen |first1=Yehudi A |date=2017-07-12}}</ref> Într-o convenție populară în anii 1990, Neanderthalii au fost clasificați ca o subspecie de ''H. sapiens'', numită ''H. s. neanderthalensis'', în timp ce omul modern anatomic a fost denumit ''H. s. sapiens''. Sub această nomenclatură (Neanderthalii considerați ''H. sapiens''), termenul „''Homo sapiens'' modern anatomic” a fost folosit și pentru a se referi la [[Cro-Magnon]].<ref>{{cite book|author=Schopf, J. William |title=Major Events in the History of Life|url= https://books.google.com/books?id=py01HMuAIh4C&pg=PA168 |year=1992 |publisher=Jones & Bartlett Learning |isbn=978-0-86720-268-7 |pages=168–}}</ref> De atunci a devenit mai comună desemnarea Neanderthalilor ca specie separată, ''H. neanderthalensis'', astfel încât om modern anatomic în contextul european se referă la ''H. sapiens''.

În această definiție mai îngustă a lui ''H. sapiens'', subspecia ''H. s. idaltu'', descoperit în 2003, se încadrează și sub umbrela „modern anatomic”.<ref>{{cite web|url= https://www.berkeley.edu/news/media/releases/2003/06/11_idaltu.shtml |first=Robert |last=Sanders |publisher=UC Berkeley News |title=160,000-year-old fossilized skulls uncovered in Ethiopia are oldest anatomically modern humans |date=11 June 2003 |accessdate=2019-05-07}}</ref> Recunoașterea lui ''H. s. idaltu'' ca subspecie valabilă a liniei umane anatomic moderne ar justifica descrierea oamenilor contemporani cu subspecia denumită ''H. s. sapiens''.

De atunci, a fost utilizată o altă diviziune a omului modern anatomic în subtipuri „timpuriu” sau „robust” vs. „postglaciar” sau „gracil”. Apariția „omului modern anatomic gracil” este folosită pentru a reflecta un proces către un schelet mai mic și mai bine dezosat, care a început în urmă cu aproximativ 50.000-30.000 de ani.<ref>{{cite journal|doi=10.1073/pnas.0707650104 |title=Recent acceleration of human adaptive evolution |journal=Proceedings of the National Academy of Sciences |volume=104 |issue=52 |pages=20753–8 |year=2007 |last1=Hawks |first1=J. |last2=Wang |first2=E. T. |last3=Cochran |first3=G. M. |last4=Harpending |first4=H. C. |last5=Moyzis |first5=R. K. |bibcode=2007PNAS..10420753H |pmid=18087044 |pmc=2410101}}</ref>

===Anatomia creierului===
[[File:Sapiens neanderthal comparison en.png|thumb|upright=1.35|Comparație anatomică între craniu de ''H. sapiens'' (stânga) și  ''[[H. neanderthalensis]]'' (dreapta)<br>Caracteristicile comparate sunt forma creierului, fruntea, sprânceana, osul nazal, angulația oaselor obrazului, bărbia și conturul occipital.]]

Lobul occipital al neanderthalienilor era mai mare decât cel al oamenilor moderni. Oamenii moderni au, în general, un creier frontal mai mare decât la oamenii arhaici, astfel încât creierul stă deasupra, mai degrabă decât în spatele ochilor. De obicei, acest lucru (deși nu întotdeauna) va duce la o frunte mai înaltă și la dispariția arcadelor supraorbitale. Oamenii moderni au în mod obișnuit o frunte abruptă, chiar verticală, în timp ce predecesorii lor aveau frunți care se înclinau puternic.<ref>{{cite encyclopedia|title=Encarta, Human Evolution |url=http://encarta.msn.com/encyclopedia_761566394_9/human_evolution.html |work= |archiveurl=https://web.archive.org/web/20091029044339/http://encarta.msn.com/encyclopedia_761566394_9/Human_Evolution.html |archivedate=29 October 2009 |deadurl=yes }}</ref> Potrivit lui [[Desmond Morris]], fruntea verticală la om joacă un rol important în comunicarea umană prin mișcările sprâncenelor și ridurile de pe frunte.<ref>{{cite book|title=The Naked Woman: A Study of the Female Body |chapter=The Brow |chapterurl= https://books.google.com/books?id=Wa9zntiEKeAC&lpg=PP1&pg=PA22 |first=Desmond |last=Morris|year=2007 |isbn=978-0-312-33853-4}}</ref>

Mărimea creierului atât la [[Neanderthal]] cât și la omul modern anatomic este semnificativ mai mare față de dimensiunea creierului la ''H. erectus''.La Neanderthal și omul modern dimensiunea creierului este apropiată, capacitatea craniană la Neanderthal fiind chiar mai mare, însă morfologia craniului său sugerează un frontal mai mic decât la oamenii moderni dar cu  o dimensiune mai mare a regiunilor lobului occipital, dedicată auto-controlului corporal și percepției.<ref>{{Cite journal|last=Pearce |first=Eiluned |last2=Stringer |first2=Chris |last3=Dunbar |first3=R. I. M. |date=2013-05-07 |title=New insights into differences in brain organization between Neanderthals and anatomically modern humans|journal=Proceedings of the Royal Society of London B: Biological Sciences |volume=280 |issue=1758 |pages=20130168 |doi=10.1098/rspb.2013.0168 |issn=0962-8452 |pmc=3619466 |pmid=23486442}}</ref>

===Structura scheletului corporal===
Scheletele corporale ale celor mai timpurii și mai puternici oameni moderni erau mai puțin robuste decât cele ale neanderthalilor (și din ceea ce știm, decât la denisovani), având proporții esențial moderne. În special în ceea ce privește oasele lungi ale membrelor, oasele distale ([[radius]]/[[Ulna|cubitus]] și [[tibia]]/[[Fibulă (os)|peroneu]]) sunt aproape de aceeași dimensiune sau puțin mai scurte decât oasele proximale ([[humerus]] și [[femur]]). La oamenii străvechi, în special la neanderthalieni, oasele distale erau mai scurte, de obicei se consideră a fi o adaptare la climatul rece.<ref>{{cite journal|last=Steegmann|first=A. Theodore|author2=Cerny, Frank J.|author3= Holliday, Trenton W.|title=Neandertal cold adaptation: Physiological and energetic factors|journal=American Journal of Human Biology|year=2002|volume=14|issue=5|pages=566–583|doi=10.1002/ajhb.10070|pmid=12203812}}</ref> Aceeași adaptare poate fi întâlnită și la unii oameni moderni care trăiesc în regiunile polare.<ref>{{cite journal|last=Stock|first=J.T.|title=Hunter-gatherer postcranial robusticity relative to patterns of mobility, climatic adaptation, and selection for tissue economy|journal=American Journal of Physical Anthropology|date=October 2006|volume=131|issue=2|pages=194–204|doi=10.1002/ajpa.20398|pmid=16596600}}</ref>

Intervalele de înălțime se suprapun între Neanderthali și oamenii moderni, media Omului de Neanderthal fiind 164-168 cm la bărbați și 152-156 cm la femei.{{refn|group=note|"Based on 45 long bones from maximally 14 males and 7 females, Neanderthals' height averages between 164 and 168 (males) resp. 152 to 156 cm (females). This height is indeed 12-14 cm lower than the height of post-WWII Europeans, but compared to Europeans some 20,000 or 100 years ago, it is practically identical or even slightly higher."<ref name="Helmuth1998">{{Cite journal|author=Helmuth H |title=Body height, body mass and surface area of the Neanderthals |journal=Zeitschrift für Morphologie und Anthropologie |volume=82 |issue=1 |pages=1–12 |year=1998 |pmid=9850627 }}</ref>}} Prin comparație, mediile contemporane sunt cuprinse între 158-184 cm la bărbați și 147-172 cm la femei.

==Note==
<references group="note"/>

==Referințe==
{{Reflist|3}}


{{Evoluția umană}}
{{Evoluția omului}}

{{Control de autoritate}}
[[Categorie:Om| ]]
[[Categorie:Specii cu risc scăzut]]
[[Categorie:Organisme model]]
[[Categorie:Antropologie fizică]]
[[Categorie:Evoluția omului]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]