Vizualizare sursă pentru „Grecia”

{{Infocaseta Țară
| nume_nativ = Ελληνική Δημοκρατίa ([[greacă]]) <br />''Ellīnikī́ Dīmokratía'' ([[greacă]])
| nume_convențional = Republica Elenă
| nume = Grecia
| nume_genitiv = Greciei
| imagine_drapel = Flag of Greece.svg
| imagine_stemă = Coat of arms of Greece.svg
| imagine_hartă = EU-Greece.svg
| descriere_hartă = Localizarea Greciei
| imn_național = {{polytonic|Ὕμνος εἰς τὴν Ἐλευθερίαν}}<br />''[[Imnos pros tin Eleftherian]]''<br />[[Fișier:Greece national anthem.ogg]]
| limbi_oficiale = [[Limba greacă|Greaca]]
| ethnic_groups = 
| etonim = [[Greci|Grec]] (Oficial: [[Greci|Eleni]])
| capitală = [[Atena]]
| latd = 37
| latm = 58
| latNS = N
| longd = 23
| longm = 43
| longEW = E
| cel_mai_mare_oraș = Atena
| sistem_politic = [[Republică parlamentară]] [[Stat unitar|unitară]]
| tip_suveranitate = [[Războiul de Independență al Greciei|Independență]] {{nobold|de la [[Imperiul Otoman]]}}
| eveniment_fondare1 = Declarată
| dată_fondare1 = 1 ianuarie 1822, la [[Prima Adunare Națională de la Epidaur|Prima Adunare Națională]]
| eveniment_fondare2 = Recunoscută
| dată_fondare2 = 3 februarie 1830, în [[Protocolul de la Londra]]
| eveniment_fondare3 = [[Constituția Greciei|Constituția actuală]]
| dată_fondare3 = 11 iunie 1975,<br />[[Istoria constituțională a Greciei#A treia Republica Elenă|A treia Republica Elenă]]
| aderareUEdată = 1 ianuarie 1981
| suprafață_loc = 96
| area_magnitude = 1 E11
| suprafață_km2 = 131.957
| procentaj_apa = 1.51 (2015)<ref>{{cite web|title=Surface water and surface water change|access-date=11 October 2020|publisher=[[Organisation for Economic Co-operation and Development]] (OECD)|url=https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=SURFACE_WATER#}}</ref>
| populație_estimare = 
| populație_estimare_loc = 74
| populație_estimare_an = 
| populație_recensământ = 
| populație_recensământ_an = 
| densitate_populație_km2 = 82
| densitate_populație_loc = 98
| PIB_PPC = {{increase}} $339.668 miliarde<ref name="WEO database">{{cite web |title=World Economic Outlook Database: October 2021 |url=https://www.imf.org/en/Publications/WEO/weo-database/2021/October/weo-report?c=174,&s=NGDPD,PPPGDP,NGDPRPPPPC,NGDPDPC,PPPPC,&sy=2019&ey=2021&ssm=0&scsm=1&scc=0&ssd=1&ssc=0&sic=0&sort=country&ds=.&br=1 |publisher=[[International Monetary Fund]] |access-date=12 October 2021 |location=Washington, D.C. |date=12 October 2021}}</ref>
| PIB_PPC_an = 2021
| GDP_PPP_loc = 53
| PIB_PPC_pe_locuitor = {{increase}} $31.821<ref name="WEO database" />
| PIB_PPC_pe_locuitor_loc = 47
| PIB_nominal = {{increase}} $211.645 miliarde<ref name="WEO database" />
| PIB_nominal_an = 2021
| PIB_nominal_loc = 51
| PIB_nominal_pe_locuitor = {{increase}} $19.827<ref name="WEO database" />
| PIB_nominal_pe_locuitor_loc = 41
| Gini = 31.4 (mediu) <!--number only-->
| Gini_an = 2020
| Gini_schimbare = decrease <!--increase/decrease/steady-->
| Gini_ref = <ref>{{cite web|title=INCOME INEQUALITY|url=https://www.statistics.gr/documents/20181/bf91316c-4831-8cde-01c9-f7c8f5ff2fbc|publisher=Hellenic Statistical Authority|access-date=23 June 2020|location=Piraeus|date=19 June 2020}}</ref>
| Gini_loc = 6
| IDU = {{increase}} 0.888 (foarte ridicat) <!--number only-->
| IDU_an = 2019 <!-- Please use the year to which the data refers, not the publication year-->
| IDU_schimbare = increase <!--increase/decrease/steady-->
| IDU_ref = <ref name="UNHDR">{{cite book|title=Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene|date=15 December 2020|publisher=United Nations Development Programme|isbn=978-92-1-126442-5|pages=343–346|url=http://hdr.undp.org/sites/default/files/hdr2020.pdf|access-date=16 December 2020}}</ref>
| IDU_loc = 32
| monedă = Euro (€)<sup>2</sup>
| monedă_ISO = EUR
| country_code = 
| fus_orar = [[Eastern European Time|EET]]
| utc = +2
| fus_orar_ODV = [[EEST]]
| utc_ODV = +3
| domeniu_internet = [[.gr]]<sup>3</sup>
| prefix_telefonic = 30
| note = De asemenea, acest imn național este și al [[Cipru]]lui.
| footnote2 = Înainte de 2001 era [[Drahmă grecească|drahma grecească]].
| footnote3 = Domeniul [[.eu]] de asemenea este folosit.
}}
'''Grecia''' (în {{el|Ελλάδα|Elláda}}, {{IPA-el|eˈlaða|audio=Ellada.ogg}}), oficial, '''Republica Elenă''' (în {{el|Ελληνική Δημοκρατία|Ellīnikī́ Dīmokratía}} {{IPA-el|eliniˈci ðimokraˈti.a|}})<ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|date=15 March 2007|accessdate=7 April 2007|work=World Factbook|title=Greece: Government|archive-date=2016-08-25|archive-url=https://web.archive.org/web/20160825033157/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html|dead-url=yes}}</ref> și cunoscută încă din antichitate și sub denumirea de '''Elada''', este o țară din [[Europa de Sud]].<ref>{{Citation | publisher = [[Organizația Națiunilor Unite|UN]] | url = http://unstats.un.org/unsd/geoinfo/ungegn/docs/23-gegn/wp/gegn23wp48.pdf | title = Stats | format = PDF}}</ref> Conform recensământului din 2011, populația Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare oraș și capitala țării este [[Atena]].

Grecia se află amplasată strategic la intersecția între [[Europa]], [[Asia de Vest]] și [[Africa]],<ref name="KolliasGünlük-ȘenesenGülay2003">{{cite book|author1=Chrēstos G. Kollias|author2=Gülay Günlük-Șenesen|author3=Gülden Ayman|title=Greece and Turkey in the 21st Century: Conflict Or Cooperation : a Political Economy Perspective|url={{Google books|plainurl=y|E_e4CT57tZYC|page=10}}|accessdate=12 April 2013|year=2003|publisher=Nova Publishers|isbn=978-1-59033-753-0|page=10|quote=Greece's Strategic Position In The Balkans And Eastern Mediterranean Greece is located at the crossroads of three continents (Europe, Asia and Africa). It is an integral part of the Balkans (where it is the only country that is a member of the ...)}}</ref><ref name="PaulstonKiesling2012">{{cite book|author1=Christina Bratt Paulston|author2=Scott F. Kiesling|author3=Elizabeth S. Rangel|title=The Handbook of Intercultural Discourse and Communication|url={{Google books|plainurl=y|L2_JtZV7ZIYC|page=292}}|accessdate=12 April 2013|date=13 February 2012|publisher=John Wiley & Sons|isbn=978-1-4051-6272-2|page=292|quote=Introduction Greece and Turkey are situated at the crossroads of Europe, Asia, the Middle East and [[Africa]], and their inhabitants have had a long history of cultural interaction even though their languages are neither genetically nor typologically ...}}</ref><ref name="Focas2004">{{cite book|author=Caralampo Focas|title=Transport Issues And Problems In Southeastern Europe|url={{Google books|plainurl=y|MO33_NB5sWcC|page=114}}|accessdate=12 April 2013|year=2004|publisher=Ashgate Publishing, Ltd.|isbn=978-0-7546-1970-3|page=114|quote=Greece itself shows a special geopolitical importance as it is situated at the crossroads of three continents – Europe, Asia and Africa – and can be therefore considered as a natural bridge between Europe and the Middle East}}</ref> și se învecinează la nord-vest cu [[Albania]], la nord cu [[Macedonia de Nord]] și cu [[Bulgaria]], și la nord-est cu [[Turcia]]. Țara este formată din nouă regiuni istorico-geografice: [[Macedonia (Grecia)|Macedonia]], [[Grecia Centrală]], [[Peloponez|Pelopones]], [[Tesalia]], [[Epir]], [[Insulele Egee|Insulele din Marea Egee]] (inclusiv [[Dodecanez]]ele și [[Insulele Ciclade|Cicladele]]), {{Ill|en|Tracia de Vest|Western Thrace}}, [[Insula Creta|Creta]] și [[Insulele Ionice|Insulele din Marea Ionică]]. [[Marea Egee]] se află la est de partea continentală, [[Marea Ionică]] se află la vest, iar [[Marea Mediterană]] la sud. Grecia are cea mai lungă coastă din bazinul Mediteranei și a 11-a ca lungime din lume, cu {{dim|13676|km}} lungime, deținând și un mare număr de insule (aproximativ 1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sută din teritoriul grec este format din munți, dintre care cel mai înalt este [[Muntele Olimp]] cu {{dim|2917|m}}.

Grecia modernă își trage rădăcinile din civilizația [[Grecia Antică|Greciei Antice]], începând cu {{Ill|en|civilizațiile egeene|Aegean civilizations}} din [[Epoca Bronzului]], și este considerată a fi leagănul culturii occidentale. Ea este locul de naștere al [[Democrația ateniană|democrației ca formă de guvernare]],<ref>{{Ill-wd|Q553825|3=Finley, Moses I.}} (1985). ''Democracy Ancient and Modern''. 2d ed. Londra: {{Ill-wd|Q1623362}}.</ref> al {{Ill|en|Filosofia occidentală|Western philosophy|filosofiei occidentale}},<ref>{{Ill-wd|Q981839|3=Copleston, Frederick}}. ''History of Philosophy, Volume 1''.</ref> al [[Jocurile Olimpice|Jocurilor Olimpice]], al {{Ill|en|Literatura occidentală|Western literature|literaturii occidentale}} și al [[istoriografie]]i, științelor politice, al marilor principii științifice și matematice,<ref name="Heath1981">{{cite book|author=Thomas Heath|title=A History of Greek Mathematics|url={{Google books|plainurl=y|drnY3Vjix3kC}}|accessdate=19 august 2013|year=1981|publisher=Courier Dover Publications|isbn=978-0-486-24073-2|page=1}}</ref> și al [[dramaturgie]]i occidentale,<ref>Brockett, Oscar G. (1991) ''History of the Theatre'' (sixth edition). Boston; Londra: {{Ill-wd|Q4733449}}.</ref> incluzând genurile [[tragedie]]i și [[comedie]]i. Realizările culturale și tehnologice ale Greciei au influențat mult întreaga lume, multe aspecte ale civilizației grecești pătrunzând în Orient prin campaniile lui [[Alexandru cel Mare]], și în Occident prin intermediul [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]]. Această bogată moștenire este parțial reflectată de cele 18 situri din [[patrimoniul mondial UNESCO]] aflate în Grecia, ceea ce plasează țara pe locul al șaselea în Europa și al treisprezecelea în lume. Statul grec modern, care cuprinde mare parte din miezul istoric al civilizației grecești, a fost înființat în 1830 după [[Războiul de Independență al Greciei|Războiul Grec de Independență]] față de [[Imperiul Otoman]].

Grecia este o țară [[Democrație|democratică]]<ref>{{cite web |author=Greece |url=http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2013/greece-0 |title=Greece |publisher=Freedom House |date= |accessdate=2014-04-23 |archive-date=2014-08-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20140804065032/http://www.freedomhouse.org/report/freedom-world/2013/greece-0 |dead-url=yes }}</ref> și dezvoltată, cu o economie de venit mare avansată, un nivel de trai ridicat<ref>{{cite news|title=Interactive Infographic of the World's Best Countries|url=http://www.thedailybeast.com/newsweek/2010/08/15/interactive-infographic-of-the-worlds-best-countries.html|accessdate=10 September 2013|newspaper=[[Newsweek]]|date=15 august 2010|location=New York}}</ref><ref name="Economist2005">{{cite news|url=http://www.economist.com/media/pdf/QUALITY_OF_LIFE.pdf|title=The Economist Intelligence Unit's Quality-of-Life Index|year=2005|work=The Economist|accessdate=10 September 2013|format=PDF}}</ref> și un [[Indicele dezvoltării umane|Indice al Dezvoltării Umane]] foarte ridicat.<ref>{{cite web|title=Human Development Index (HDI) – 2012 Rankings|url=http://hdr.undp.org/en/statistics/|work=2013 Human Development Report|publisher=[[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare]]|accessdate=10 September 2013|location=New York|year=2013}}</ref> Grecia este membru fondator al [[ONU|Organizației Națiunilor Unite]], și membru al [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]] de la aderarea la o structură precursoare a acesteia în 1981 (precum și membră a zonei [[euro]] din 2001<ref name="europa.eu">{{cite web |url= http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/greece/index_en.htm |publisher=[[European Union]] |accessdate=7 April 2007 |work = Member States of the EU | title = Greece}}</ref>), și este și membră a mai multor instituții internaționale, inclusiv [[Consiliul Europei]], [[NATO]],<ref group=lower-alpha name="integrated1974">La 14 august 1974, forțele grecești s-au retras din structura militară integrată a [[NATO]] în semn de protest față de ocuparea de către Turcia a Ciprului de Nord; Grecia a revenit în NATO în 1980.</ref> [[OECD]], [[OSCE]] și [[Organizația Mondială a Comerțului|OMC]]. Economia Greciei este cea mai mare din [[Peninsula Balcanică|Balcani]], în care țara este un important investitor regional.

== Etimologia ==
Numele poporului și al țării diferă față de cele utilizate în alte limbi, locuri sau culturi. Deși grecii își denumesc țara ''Hellas'' sau ''Ellada'' (în {{el|Ελλάς sau Ελλάδα}}) și numele oficial este ''Republica Elenă'', în [[Limba română|română]] ea este denumită ''Grecia'', termen latin utilizat de către [[Roma Antică|romani]] (în scrierea ''Graecia''), ceea ce înseamnă literal „țara grecilor”, și care derivă de la numele grecesc ''Γραικός'' (transliterat ''Graikos''). Și în română se utilizează uneori numele ''Elada''.

== Istoria ==
{{Main|Istoria Greciei}}

=== De la primele prezențe umane până în secolul al III-lea î.Hr. ===
{{Main|Grecia Antică}}
[[Fișier:Fresco of a fisherman, Akrotiri, Greece.jpg|thumb|160px|left|Frescă minoică de la Akrotiri din [[Santorini]].]]
[[Fișier:Lions-Gate-Mycenae.jpg|thumb|{{Ill|en|Poarta Leilor|Lion Gate}}, [[Micene]].]]
[[Fișier:Greek Colonization Archaic Period.svg|400px|thumb|Teritorii și colonii grecești în [[Perioada arhaică în Grecia|Perioada Arhaică]] (750-550 î.Hr.)]]

Cea mai veche urmă de prezență umană în [[Balcani]], datând de circa 270.000 de ani, se găsește în [[peștera Petralona]], din provincia grecească actuală [[Macedonia (Grecia)|Macedonia]].<ref name="Borza">{{Citation | last = Borza | first = EN | title = In the Shadow of Olympus: The Emergence of Macedon | page = 58 | url = {{Google books|plainurl=y|614pd07OtfQC|page=58}} | publisher = Princeton University Press | year = 1992}}</ref> Așezările [[neolitic]]e din Grecia, datând din mileniul al VII-lea î.Hr.,<ref name="Borza" /> sunt printre cele mai vechi din Europa, țara aflându-se pe ruta pe care s-a răspândit revoluția agrară din [[Orientul Apropiat]] în Europa.<ref>{{Citation | last = Perlès | first = Catherine | title = The Early Neolithic in Greece: The First Farming Communities in Europe | page = 1 | url = {{Google books|plainurl=y|LQQ3tx5_t7QC}} | publisher = Cambridge University Press | year = 2001}}</ref>

Grecia este leagănul primelor civilizații europene avansate și locul unde s-a născut civilizația occidentală,<ref name="Slomp2011">{{cite book| first =Hans | last = Slomp|title=Europe, A Political Profile: An American Companion to European Politics: An American Companion to European Politics|url = {{Google books|plainurl=y|LmfAPmwE6YYC|page=50}} |accessdate=5 December 2012|date=30 September 2011 | publisher =ABC-CLIO|isbn=978-0-313-39182-8|page=50|quote= Greek Culture and Democracy.  As the cradle of European civilization, Greece long, long ago discovered the value and beauty of the individual human being; Greek gods were actually no more than super-humans.  Around 500 BC, Greece}}</ref><ref name="Fullinwider1996">{{cite book| first =Robert K | last = Fullinwider|title=Public Education in a Multicultural Society: Policy, Theory, Critique|url={{Google books|plainurl=y|VrXWLLwigTEC|page=55}} |accessdate=5 December 2012 |date=26 January 1996|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-49958-3 |page=55 |quote=Similarly obscured was the influence of Egypt on Greece, which European civilization honors as its fountainhead.}}</ref><ref name="BullietCrossley2007">{{cite book| first1 = Richard W | last1 = Bulliet | first2 = Pamela | last2 = Kyle Crossley| first3= Daniel R | last3 = Headrick| first4 = Lyman L | last4 = Johnson | first5 = Steven W | last5 = Hirsch|title=The Earth and Its Peoples: A Global History to 1550|url = {{Google books|plainurl=y|TM4cFlroi7AC|page=95}}|accessdate=5 December 2012|date=21 February 2007 | publisher =Cengage |isbn=978-0-618-77150-9|page=95|quote= The emergence of the Minoan civilization on the island of Crete and the Mycenaean civilization of Greece is another... was home to the first European civilization to have complex political and social structures and advanced technologies}}</ref><ref name="Pomeroy1999">{{cite book| first =Sarah B | last = Pomeroy|title=Ancient Greece: A Political, Social, and Cultural History|url={{Google books|plainurl=y|INUT5sZku1UC}}|accessdate=5 December 2012|year=1999 | publisher =Oxford University Press|isbn=978-0-19-509742-9|quote=Written by four leading authorities on the classical world, here is a new history of ancient Greece that dynamically presents a generation of new scholarship on the birthplace of Western civilization.}}</ref><ref name="Frucht2004">{{cite book| first = Richard C | last = Frucht|title=Eastern Europe: An Introduction to the People, Lands, and Culture|url = {{Google books|plainurl=y|lVBB1a0rC70C|page=847}} |accessdate=5 December 2012|date=31 December 2004 | publisher =ABC-CLIO|isbn=978-1-57607-800-6|page= 847|quote= People appear to have first entered Greece as hunter-gatherers from southwest Asia about 50,000 years... of Bronze Age culture and technology laid the foundations for the rise of Europe's first civilization, Minoan Crete}}</ref> începând cu [[civilizația cicladică]] din insulele din [[Marea Egee]] pe la 3200&nbsp;î.Hr.,<ref>{{Citation | last = Sansone | first = David | title = Ancient Greek civilzation | page = 5 | url = {{Google books|plainurl=y|YJONdN0dNYQC|pg=PT27}} | publisher = Wiley | year = 2011}}</ref> [[civilizația minoică]] din Creta (2700–1500 î.Hr.),<ref name="Frucht2004" /><ref name="World and Its Peoples">{{cite book| title= World and Its Peoples| url={{Google books|plainurl=y|b5vHRWp8yqEC|page=1458}}|accessdate=5 December 2012|date=September 2009|publisher=Marshall Cavendish|isbn=978-0-7614-7902-4|page= 1458|quote=Greece was home to the earliest European civilizations, the Minoan civilization of Crete, which developed around 2000 BCE, and the Mycenaean civilization on the Greek mainland, which emerged about 400 years later. The ancient Minoan}}</ref> și apoi [[civilizația miceniană]] pe continent (1900–1100 î.Hr.).<ref name="World and Its Peoples" /> Aceste civilizații cunoșteau scrisul, forma indescifrabilă de scriere a civilizației minoice fiind denumită [[Liniar A|Linear A]], iar cea a micenienilor, [[Liniar B|Linear B]], o veche formă a [[Limba greacă|limbii grecești]]. Micenienii i-au asimilat și absorbit treptat pe minoici, dar și civilizația lor s-a prăbușit violent prin preajma lui 1200 î.Hr., într-o vreme de agitație regională denumită [[Colapsul epocii bronzului|Colapsul din Epoca Bronzului]].<ref>{{Citation | last = Drews | first = Robert | title = The End of the Bronze Age: Changes in Warfare and the Catastrophe Ca. 1200 BC | page = 3 | url = {{Google books|plainurl=y|bFpK6aXEWN8C}} | publisher = Princeton University Press | year = 1995}}</ref> Aceasta a adus o perioadă denumită [[Era "întunecată" a Greciei|Epoca Întunecată]], din care lipsesc mărturiile scrise.

Sfârșitul Epocii Întunecate este datat prin tradiție la anul 776 î.Hr., anul primelor [[Jocuri Olimpice antice|Jocuri Olimpice]].<ref>{{Citation | first = John R | last = Short | title = An Introduction to Urban Geography | page = 10 | url = {{Google books|plainurl=y|uGE9AAAAIAAJ|page=10}} | publisher = Routledge | year = 1987}}</ref> ''[[Iliada]]'' și ''[[Odiseea]]'', textele fundamentale ale literaturii occidentale, sunt considerate a fi fost compuse de [[Homer]] în [[Secolul al VIII-lea î.Hr.|secolele al VIII-lea]]&ndash;[[Secolul al VIII-lea î.Hr.|al VII-lea î.Hr.]].<ref>Vidal-Naquet, Pierre. ''Le monde d’Homère'' (The World of Homer), Perrin (2000), p. 19.</ref><ref name="The Odyssey 2003">{{Ill-wd|Q5203524}}'s introduction to ''The Odyssey'' (Penguin, 2003), p. ''xi''.</ref> Odată cu sfârșitul Epocii Întunecate, au apărut diferite regate și [[oraș-stat|orașe-stat]] în toată peninsula greacă, care s-au răspândit până la țărmurile [[Marea Neagră|Mării Negre]], [[Magna Graecia|Italia de Sud]] (în {{la|Magna Graecia}}, sau ''Grecia Mare'') și [[Asia Mică]]. Aceste state și coloniile lor au atins niveluri înalte de prosperitate, care au avut ca efect o explozie culturală fără precedent, cea a [[Grecia clasică|Greciei clasice]], exprimată prin [[Arhitectura Greciei antice|arhitectură]], [[Teatrul în Grecia antică|teatru]], [[Grecia Antică|știință]], matematică și [[Filozofia greacă clasică|filosofie]]. În [[508 î.Hr.]], [[Clistene]] a instituit primul sistem [[Democrația ateniană|democratic]] de guvernare în [[Atena]].<ref name="BKDunn1992">{{Citation | first = John | last = Dunn | title = Democracy: the unfinished journey 508 BC – 1993 AD | publisher = Oxford University Press | year = 1994 | ISBN = 0-19-827934-5}}</ref><ref name="BKRaaflaud2007">{{Citation | first1 = Kurt A | last1 = Raaflaub | first2 = Josiah | last2 = Ober | first3 = Robert W | last3 = Wallace | title = Origin of Democracy in Ancient Greece | publisher = University of California Press | year = 2007 | ISBN = 0-520-24562-8 | url = {{Google books|plainurl=y|6qaSHHMaGVkC}}}}</ref>

Până în [[500 î.Hr.]], [[Imperiul Ahemenid|Imperiul Persan]] controla teritorii ce se întindeau din zona lor de origine din Iran până în Grecia și Turcia actuale, și a devenit o amenințare pentru orașele-stat grecești. Tentativele orașelor-stat din [[Asia Mică]] de a răsturna dominația persană au eșuat, iar Persia a [[Prima invazie persană a Greciei|invadat statele Greciei continentale]] în [[492 î.Hr.]], dar a fost obligată să se retragă după o înfrângere în [[bătălia de la Maraton]] din [[490 î.Hr.]] O [[A doua invazie persană a Greciei|a doua invazie]] a urmat în [[480 î.Hr.]] În ciuda rezistenței eroice din [[bătălia de la Termopile]], opusă de greci din mai multe orașe, în frunte cu [[sparta]]nii, forțele persane au prădat Atena.
După mai multe victorii grecești în 480 și 479 î.Hr. la [[Bătălia de la Salamina|Salamina]], [[Bătălia de la Plateea|Plateea]] și [[Bătălia de la Mycale|Mycale]], perșii au fost obligați din nou să se retragă. Conflictele militare, denumite ''[[Războaiele Medice]]'', au fost purtate mai ales de Atena și de Sparta. Faptul că Grecia nu era o țară unificată a făcut ca adesea să apară conflicte între diferitele orașe-stat.

[[Fișier:The Parthenon in Athens.jpg|thumb|[[Partenon]]ul de pe [[Acropola din Atena]] este unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale [[Grecia clasică|Greciei clasice]].]]

Cel mai devastator război inter-grec din antichitatea clasică a fost [[Războiul Peloponesiac]] (431–404 î.Hr.), care a marcat decăderea [[Liga de la Delos|Imperiului Atenian]] din statutul de principală putere a Greciei Antice. Atât Atena, cât și Sparta au fost ulterior depășite de [[Teba]] și apoi de [[Macedonia Antică|Macedonia]], ultima unificând lumea greacă în [[Liga de la Corint]], sub conducerea lui [[Filip al II-lea al Macedoniei|Filip al II-lea]], care a fost ales conducător al primului stat grec unificat din istorie.

După asasinarea lui Filip al II-lea, fiul său, [[Alexandru cel Mare|Alexandru al III-lea cel Mare]] a preluat conducerea Ligii de la Corint și a declanșat o invazie a Imperiului Persan cu forțele combinate ale tuturor orașelor-stat grecești în [[334 î.Hr.]] După victoriile grecilor în bătăliile de la [[Bătălia de la Granicus|Granicus]], [[Bătălia de la Issos|Issus]] și [[Bătălia de la Gaugamela|Gaugamela]], grecii au ocupat [[Susa]] și [[Persepolis]], capitala ceremonială a Persiei, în [[330 î.Hr.]] Imperiul lui Alexandru cel Mare se întindea din Grecia în vest până în actualul [[Pakistan]] în est, și până în [[Egipt]] în sud.

Înainte de moartea sa subită în [[323 î.Hr.]], Alexandru plănuia și o invazie a [[Arabia|Arabiei]]. Moartea sa a cauzat prăbușirea vastului său imperiu, care a fost divizat în mai multe regate, cele mai cunoscute fiind [[Imperiul Seleucid]] și [[Regatul Ptolemeic|Egiptul Ptolemaic]]. Printre alte stat fondate de greci se numără [[Regatul Greco-Bactrian]] și [[Regatul Indo-Grec|Regatul Greco-Indian]] în India. Numeroși greci au migrat către [[Alexandria, Egipt|Alexandria]], [[Antiohia]], [[Seleucia]] și în numeroase alte orașe elenistice din Asia și din Africa.<ref>{{cite web|url=http://www.princeton.edu/~pswpc/pdfs/morris/120509.pdf|title=Growth of the Greek Colonies in the First Millenium BC | format = PDF|publisher=[[Princeton University]]}}</ref> Deși unitatea politică a imperiului lui Alexandru nu a putut fi conservată, ea a dus la o dominație a [[Grecia elenistică|civilizației elenistice]] și a limbii grece în teritoriile cucerite de Alexandru, ce a durat cel puțin două secole, și, în cazul unor părți din țărmul estic al Mediteranei, considerabil mai mult.<ref>{{cite web |url=http://www.britannica.com/EBchecked/topic/260307/Hellenistic-Age |title=Hellenistic Age | publisher=Encyclopaedia Britannica | work = Online | accessdate=29 April 2012}}</ref>

=== Perioadele elenistică și romană (323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.) ===
{{Main|Grecia elenistică|Grecia romană}}
[[Fișier:NAMA Machine d'Anticythère 1.jpg|thumb|left|[[Mecanismul de la Antikythera]] (c. 100 î.Hr.) este considerat a fi cel mai vechi calculator analog mecanic ({{Ill|en|Muzeul Național de Arheologie de la Atena|National Archaeological Museum, Athens}}).]]
[[Fișier:Napoli BW 2013-05-16 16-24-01.jpg|thumb|Detaliu din {{Ill|en|Mozaicul Alexandru|Alexander Mosaic}}, ce îl prezintă pe [[Alexandru cel Mare]] pe calul său, [[Bucefal|Bucephalus]].]]
[[Fișier:Ac.galerius2.jpg|thumb|{{Ill|en|Arcul lui Galerius și Rotunda|Arch of Galerius and Rotunda|Rotunda}} romană din [[Salonic]].]]

După o [[Războaiele Diadohilor|perioadă de derută]] ce a urmat morții lui Alexandru, {{Ill|en|dinastia Antigonidă|Antigonid dynasty}}, inițiată de unul dintre generalii lui Alexandru, a preluat controlul asupra Macedoniei până în [[276 î.Hr.]], precum și hegemonia asupra majorității orașelor-stat grecești.<ref>{{cite book | last = Spielvogel | first = Jackson | title = Western Civilization | volume = I: To 1715 | publisher = Thomson Wadsworth | year = 2005 | pages = 89–90 | url = {{Google books|plainurl=y|xcNIBlwrjMsC|page=89}} | isbn = 0-534-64603-4}}</ref> Începând cu circa anul [[200 î.Hr.]], [[Republica Romană]] a devenit din ce în ce mai implicată în chestiunile grecești și s-a implicat într-o {{Ill|en|Războaiele Macedonene|Macedonian Wars|serie de războaie cu Macedonia}}.<ref name= Flower>{{cite book |title= The Roman Republic | editor-last=Flower | editor-first=Harriet |year=2004 |isbn=0-521-00390-3 | pages=248, 258}}</ref> Înfrângerea Macedoniei în {{Ill|en|bătălia de la Pydna|Battle of Pydna}} din 168 î.e.n. a fost începutul sfârșitului puterii Antigonizilor în Grecia.<ref>{{Citation | title = Britannica | contribution = Antigonid dynasty | year = 2008 | edition = online}}</ref> În 146 [[î.Hr.]], Macedonia a fost anexată ca provincie a Romei, restul Greciei devenind protectorat roman.<ref name=Flower /><ref name=Ward>{{cite book |title=A history of the Roman people |last1=Ward |first1=Allen Mason |author2=et al |year=2003 |isbn= 978-0-13-038480-5 |page= 276}}</ref>

Cucerirea romană a fost deplină la [[27 î.Hr.]], când împăratul roman [[Augustus]] a anexat restul Greciei și a organizat-o sub forma [[Provincie romană|provinciei senatoriale]] [[Achaea (provincie romană)|Achaea]].<ref name=Ward /> În ciuda superiorității militare, romanii admirau realizările culturii grecești și s-au lăsat {{Ill|en|Lumea greco-romană|Greco-Roman world|puternic influențați}} de ele, de unde și celebra afirmație a lui [[Horațiu]]: ''Graecia capta ferum victorem cepit'' („Grecia, deși cucerită, și-a luat cuceritorul prizonier”).<ref>{{cite book |title=Ancient Rome: An Introductory History |last=Zoch |first=Paul | year= 2000 | isbn = 978-0-8061-3287-7 |page=136 | url= {{Google books|plainurl=y|95bu0O3LLlsC|page=136}}|accessdate=29 April 2012}}</ref> Știința, tehnologia și matematica grecești sunt în general considerate a fi ajuns la un apogeu în timpul perioadei elenistice.<ref>{{Citation | first1 = Cynthia | last1 = Kosso | first2 = Anne | last2 = Scott | title = The Nature and Function of Water, Baths, Bathing, and Hygiene from Antiquity Through the Renaissance | publisher = Brill | year = 2009 | page = 51 | url = {{Google books|plainurl=y|UTkXFLfmLTkC|page=51}}}}, 538 pp.</ref>

Comunitățile vorbitoare de greacă din estul elenizat au contribuit la răspândirea creștinismului timpuriu în [[Secolul al II-lea|secolele al II-lea]] și [[Secolul al II-lea|al III-lea]],<ref>{{cite book | title= Backgrounds of Early Christianity | last = Ferguson | first = Everett | year = 2003 |isbn= 978-0-8028-2221-5 |pages= 617–18}}</ref> și primii lideri și autori creștini (cel mai cunoscut fiind [[Pavel (apostol)|apostolul Pavel]]) erau în general vorbitori de greacă,<ref>{{cite book | title= Ancient Rome | last = Dunstan | first = William | year=2011 |isbn=978-0-7425-6834-1 |page=500 | url= {{Google books|plainurl=y|xkOhwFzz1AkC|page=500}} |accessdate=29 April 2012}}</ref> deși niciunul nu era originar din Grecia. Grecia însăși avea o tendință de a rămâne la păgânism și nu a fost un centru influent al creștinismului timpuriu: de fapt, unele practici religioase ale Greciei Antice au rămas utilizate până la sfârșitul [[Secolul al IV-lea|secolului al IV-lea]],<ref>{{cite book |title=Early Christian Art and Architecture |last = Milburn |first=Robert |year=1992 |page=158 |url= {{Google books|plainurl=y|OcRTwsDq_Z4C|page=158}} |accessdate=29 April 2012}}</ref> iar unele zone, cum ar fi [[Peloponez]]ul de sud-est, au rămas păgâne până în [[secolul al X-lea]].<ref>{{cite book |title= Hellenic Temples and Christian Churches: A Concise History of the Religious Cultures of Greece from Antiquity to the Present |last=Makrides |first=Nikolaos |year=2009 |publisher=NYU Press |isbn=978-0-8147-9568-2 |page=206 |url = {{Google books|plainurl=y|kKOY5NsekfkC|page=17}} |accessdate=29 April 2012}}</ref>

=== Perioada medievală (secolul al IV-lea–1453) ===
{{Main|Imperiul Bizantin}}
[[Fișier:Justinian555AD.png|thumb|[[Imperiul Bizantin]] la maxima sa întindere în timpul lui [[Iustinian I]], în anul [[555]]]]

După căderea Imperiului Roman de Apus în secolul al V-lea, [[Imperiul Roman de Răsărit]] este denumit prin convenție ''Imperiul Bizantin'' (deși la acea vreme, era denumit simplu „Imperiul Roman”) și a continuat să existe până în 1453. Cu capitala la [[Constantinopol]], limba și literatura sa erau grecești, iar religia predominant [[Biserica Ortodoxă|creștină ortodoxă]].<ref>{{cite book | title = The Oxford Handbook of Byzantine Studies | editor-last= Jeffreys | editor-first= Elizabeth | year = 2008 | isbn = 978-0-19-925246-6 |page=4 | url= {{Google books|plainurl=y|liFKua_cWL8C|page=4}} |accessdate=29 April 2012}}</ref>

Începând cu [[secolul al IV-lea]], teritoriile balcanice ale imperiului, inclusiv Grecia, au suferit de pe urma dislocărilor de populație cauzate de [[Migrația popoarelor|Invaziile Barbare]]. Raidurile și expedițiile de jaf ale [[goți]]lor și [[huni]]lor din secolele al IV-lea&ndash;al V-lea, împreună cu invazia slavă a Greciei din [[secolul al VII-lea]], au avut ca rezultat o prăbușire dramatică a autorității imperiale în peninsula greacă.{{Sfn | Fine | 1991 | pp = 35–6}} După invazia slavilor, guvernul imperial mai păstra control doar asupra insulelor și zonelor de coastă, anume asupra orașelor Atena, Corint și Salonic, în timp ce unele zone montane din interior rezistau invaziei și continuau să recunoască autoritatea imperială, fără însă a fi ajutate.{{Sfn | Fine | 1991 | pp = 35–6}} În afara acestor zone, se consideră în general că a avut loc și o așezare a slavilor, deși pe o scară foarte redusă.{{Sfn | Fine | 1991 | pp = 63–6}}<ref>{{Citation | first = TE | last = Gregory | title = A History of Byzantium | publisher = Wiley-Blackwell | year = 2010 | page = 169 | quote = It is now generally agreed that the people who lived in the Balkans after the Slavic "invasions" were probably for the most part the same as those who had lived there earlier, although the creation of new political groups and arrival of small immigrants caused people to look at themselves as distinct from their neighbors, including the Byzantines.}}</ref>

[[Fișier:Maltan knights castle in rh.jpg|thumb|250px|left|{{Ill|en|Palatul Marelui Maestru al Cavalerilor de Rodos|Palace of the Grand Master of the Knights of Rhodes}}, rămășiță a stăpânirii [[Ordinul Ospitalierilor]] de pe insulă.]]
[[Fișier:Mystras palace.JPG|thumb|Palatul [[Mystras]], rămășiță a [[Despotatul Moreei|despotatului Moreei]].]]

Recuperarea provinciilor pierdute de bizantini a început către sfârșitul [[Secolul al VIII-lea|secolului al VIII-lea]] și o mare parte din peninsula greacă a revenit sub control imperial treptat, de-a lungul [[Secolul al IX-lea|secolului al IX-lea]].<ref name= EB2>{{cite web | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26387/Byzantine-recovery |title=Greece During the Byzantine Period: Byzantine recovery | publisher=Encyclopaedia Britannica | work = Online |accessdate=28 April 2012}}</ref>{{Sfn | Fine | 1991 | pp =79–83}} Acest proces a fost facilitat de un mare influx de greci din Sicilia și din Asia Mică spre peninsula greacă, în timp ce, simultan, numeroși slavi cădeau prizonieri sau se reașezau în Asia Mică, iar cei care rămâneau erau asimilați.{{Sfn | Fine | 1991 | pp = 63–6}} În secolele al XI-lea și al XII-lea, revenirea stabilității a avut ca rezultat o puternică creștere economică – mult mai puternică decât în teritoriile anatoliene ale imperiului.<ref name=EB2 />

După [[cruciada a patra]] și [[căderea Constantinopolului]] în fața „latinilor” în 1204, mare parte din Grecia a căzut rapid sub dominație [[Franci|francă]]<ref name = EB3>{{cite web | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26389/Results-of-the-Fourth-Crusade |title= Greece During the Byzantine Period: Results of the Fourth Crusade | publisher = Encyclopaedia Britannica | work = Online |accessdate=28 April 2012}}</ref> (perioada a fost denumită ''[[Frankokratia]]'') sau [[Republica Venețiană|venețiană]] în cazul unora dintre insule.<ref name= EB3A>{{cite web | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26395/The-islands |title=Greece During the Byzantine Period: The islands | publisher= Encyclopaedia Britannica | work = Online |accessdate=14 May 2012}}</ref> Reînființarea Imperiului Bizantin la Constantinopol în 1261 a fost însoțită de recuperarea a mare parte din teritoriul peninsulei grecești, deși [[Principatul Ahaia|principatul franc al Aheei]] din [[Peloponez]] a rămas o importantă putere regională până în [[secolul al XIV-lea]], în timp ce insulele au rămas în mare parte sub control genovez sau venețian.<ref name = EB3 />

Ca atare, personalități remarcabile ale timpului au propus de asemenea schimbarea titlului imperial în „împărat al [[greci|elenilor]]”,<ref name=Vasiliev>{{cite book |last1=Vasiliev |first1=Alexander A. |title=History of the Byzantine Empire, 324–1453 |date=1964 |publisher=University of Wisconsin Press |isbn=9780299809256 |page=582 |url=https://books.google.com/?id=RtM0qClcIX4C |language=en}}</ref><ref name="RuncimanRunciman1985">{{cite book|author1=Steven Runciman|author2=Sir Steven Runciman|title=The Great Church in Captivity: A Study of the Patriarchate of Constantinople from the Eve of the Turkish Conquest to the Greek War of Independence|url=https://books.google.com/books?id=Vm5OGIBgoHMC&pg=PA120|date=24 October 1985|publisher=Cambridge University Press|isbn=978-0-521-31310-0|page=120|quote=Prin secolul cincisprezece, cei mai mulți intelectuali bizantini făceau referire la ei înșiși ca fiind eleni. Ioan Argyropoulus chiar îl numește pe împărat 'împăratul elenilor' și descrie ultimele războaie ale Bizanțului ca luptă pentru eliberarea Hellasului.}}</ref> și, la sfârșitul secolului paisprezece, la împărat se făcea referire în mod frecvent cu „împăratul elenilor”.<ref name="CareyCarey1968">{{cite book|author1=Jane Perry Clark Carey|author2=Andrew Galbraith Carey|title=The Web of Modern Greek Politics|url=https://books.google.com/books?id=ltw7AAAAMAAJ|year=1968|publisher=Columbia University Press|page =33|quote = Către sfârșitul secolului paisprezece, împăratul bizantin era adesea numit „împăratul elenilor”}}</ref> În mod asemănător, în anumite tratate internaționale ale timpului, împăratul bizantin este calificat drept „Imperator Graecorum”.<ref>{{cite book |last1=Hilsdale |first1=Cecily J. |title=Byzantine Art and Diplomacy in an Age of Decline |date=2014 |publisher=Cambridge University Press |isbn=9781107729384 |pages=82–83 |url=https://books.google.gr/books?id=t7GkAgAAQBAJ&pg=PA8 |language=en}}</ref>

În secolul al XIV-lea, mare parte din peninsula greacă a fost pierdută de Imperiu după ce mai întâi [[sârbi]]i și apoi [[otomani]]i au ocupat teritoriu imperial.<ref name = EB4>{{cite web |url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26391/Thessaly-and-surrounding-regions |title = Greece During the Byzantine Period: Serbian and Ottoman advances | publisher= Encyclopaedia Britannica | work = Online |accessdate=28 April 2012}}</ref> Până la începutul [[secolul al XV-lea|secolului al XV-lea]], înaintarea otomană a dus la limitarea teritoriului bizantin din Grecia în principal la [[Despotatul Moreei]] din Peloponez.<ref name=EB4 /> După căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, Morea a fost ultima rămășiță a Imperiului Bizantin care a rezistat în fața turcilor. Aceasta a căzut și ea în mâinile lor în 1460, desăvârșind cucerirea otomană a Greciei continentale.<ref name= EB5>{{cite web |url= http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26391/Thessaly-and-surrounding-regions |title=Greece During the Byzantine Period: The Peloponnese advances |work = Encyclopaedia Britannica |accessdate=28 April 2012}}</ref> După cucerirea turcească, numeroși cărturari bizantini, care până atunci conservaseră cunoașterea antică grecească, au fugit în Occident, luând cu ei numeroase volume de literatură și contribuind astfel semnificativ la [[Renaștere]].<ref name= JJN>{{cite book |title= A Short History of Byzantium |last= Norwich |first= John Julius|year=1997 |publisher= Vintage Books |isbn=0-679-77269-3 |page = xxi}}</ref>

=== Perioada otomană (secolul al XV-lea–1821) ===
{{Vezi și|Fanarioți}}
[[Fișier:Angelokastro (Corfu).jpg|thumb|Castelul bizantin de la {{Ill|en|Anghelokastro (Corfu)|Angelokastro (Corfu)|Anghelokastro}} a rezistat cu succes asediului otoman în primul atac asupra Insulei Corfu din 1537, în asediul din 1571, și în marele asediu din 1716 care i-a forțat pe turci să renunțe la cucerirea insulei.<ref name="Stamatopoulos1993">{{cite book|author=Nondas Stamatopoulos|title=Old Corfu: history and culture|url={{Google books|plainurl=y|6m0-AQAAIAAJ}}|accessdate=6 April 2013|year=1993|publisher=N. Stamatopoulos|pages=164–165|quote=Again, during the first great siege of Corfu by the Turks in 1537, Angelocastro ... and After a siege lasting a year the invaders were finally driven away by the defenders of the fortress who were helped by the inhabitants of the neighbouring villages. In 1571, when they once more invaded Corfu, the Turks again unsuccessfully attacked, Angelocastro, where 4,000 people had taken refuge. During the second great siege of the city by the Turks in 1716, Angelokastro once again served}}</ref>]]
[[Fișier:Bílá věž, Thesalloniki.jpg|thumb|[[Turnul Alb din Salonic]], una dintre cele mai cunoscute structuri otomane rămase în Grecia.]]

În timp ce mare parte a Greciei continentale și a insulelor din Marea Egee erau sub control otoman până la sfârșitul secolului al XV-lea, [[Cipru]]l și [[Creta]] rămăseseră teritoriu [[Republica Venețiană|venețian]] și nu au căzut în mâinile otomanilor decât în 1571, respectiv în 1670. Singura parte a lumii vorbitoare de limba greacă ce a scăpat de o îndelungată stăpânire otomană au fost [[Insulele Ionice]], care au rămas venețiene până la cucerirea lor de către [[Prima Republică Franceză]] în 1797, după care au trecut în mâinile [[Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei|Regatului Unit]] în 1809 până la reunificarea cu Grecia în 1864.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}}

În timp ce grecii din Insulele Ionice și cei din [[Constantinopol]] trăiau în prosperitate, cei din urmă obținând poziții puternice în cadrul administrației otomane,{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}} mare parte din populația Greciei continentale a suferit consecințele economice ale cuceririi turcești. S-au impus taxe grele, și în ultimii ani ai Imperiului Otoman s-a aplicat o politică de creare a domeniilor ereditare, care a dus la [[Iobag|iobăgirea]] populației grecești.<ref>{{Citation | last1 = Kourvetaris | first1 = George | last2 = Dobratz | first2 = Betty | title = A profile of modern Greece: in search of identity | page = 33 | url = {{Google books|plainurl=y|ePwcAAAAYAAJ}} | publisher = Clarendon Press | year = 1987}}</ref>

[[Biserica Ortodoxă Greacă]] și [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol]] erau considerate de guvernele otomane ca autorități dominante asupra întregii populații ortodoxe din Imperiul Otoman, indiferent dacă era sau nu grecească. Deși statul otoman nu a obligat pe cei ce nu erau musulmani să se convertească la [[Islam]], creștinii se confruntau cu diferite tipuri de discriminări care le confereau statut de cetățeni de rang inferior ai Imperiului Otoman. Discriminările împotriva creștinilor, în special când erau combinate cu rele tratamente aplicate de autoritățile otomane locale, au dus la unele convertiri de fațadă la Islam. În secolul al XIX-lea, numeroși „cripto-creștini” s-au întors la vechea lor credință religioasă.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}}

Natura administrației otomane a Greciei era însă variată, și era aplicată arbitrar și adesea dur.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}} Unele orașe aveau guvernatori numiți de sultan, în timp ce altele (cum ar fi Atena) se bucurau de o oarecare autonomie. Regiunile muntoase din interior și numeroase insule au rămas practic autonome față de statul otoman timp de mai multe secole.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}}

Când izbucneau conflicte militare între Imperiul Otoman și alte state, grecii se răsculau de obicei împotriva Imperiului, cu doar câteva excepții. Înainte de revoluția greacă, existaseră câteva războaie în care grecii au luptat împotriva otomanilor, notabile fiind participarea grecilor în [[bătălia de la Lepanto]] din 1571, {{Ill-wd|Q12877110|3=Răscoalele Țărănești din Epir}} din 1600–1601, {{Ill|en|Războiul din Moreea|Morean War}} din 1684–1699, și [[Revolta Orlov|Revolta lui Orlov]] instigată de [[Imperiul Rus|ruși]] în 1770, care avea ca scop dezmembrarea Imperiului Otoman în folosul intereselor rusești.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}} Aceste ridicări la luptă au fost înăbușite de otomani cu mari vărsări de sânge.<ref>{{Citation | first = Lyn | last = Harrington | title = Greece and the Greeks | page = 124 | url = {{Google books|plainurl=y|d7BAAAAAIAAJ}} | publisher = T Nelson | year = 1968}}, 221 pp.</ref><ref>{{Citation | first1 = Jamie | last1 = Stokes | first2 = Anthony | last2 = Gorman | title = Encyclopedia of the Peoples of Africa and the Middle East | page = 256 | url = {{Google books|plainurl=y|stl97FdyRswC|page=256}} | publisher = Infobase | year = 2010 | ISBN = 978-1-4381-2676-0}}</ref>

Secolele al XVI-lea și al XVII-lea sunt considerate ca un fel de „epocă întunecată” a istoriei grecești, perspectiva răsturnării dominațîei otomane părând foarte îndepărtate, doar Insulele Ionice rămânând libere de turci. [[Corfu]] a rezistat la trei mari asedii în {{Ill|en|Asediul Insulei Corfu (1537)|Siege of Corfu (1537)|1537}}, 1571 și {{Ill|en|Războiul Turco-Venețian (1714-1718)|Ottoman–Venetian War (1714–18)#The Siege of Corfu|1716}}, toate soldate cu respingerea otomanilor. În secolul al XVIII-lea, însă, a apărut o clasă înstărită și răspândită de negustori greci. Aceștia au ajuns să domine comerțul în interiorul Imperiului Otoman, înființând comunități în bazinul Mediteranei, în Balcani și chiar în Europa Occidentală. Deși cucerirea otomană tăiase legăturile Greciei cu mișcările intelectuale europene ale vremii, cum ar fi [[Reforma Protestantă]] și [[iluminism]]ul, aceste idei, împreună cu idealurile [[Revoluția Franceză|Revoluției Franceze]] și ale {{Ill|en|Naționalismul romantic|romantic nationalism|naționalismului romantic}} au început să pătrundă în lumea greacă prin intermediul diasporei mercantile.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}} Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, [[Rigas Velestinlis|Rigas Feraios]], primul revoluționar care și-a închipuit un stat grec independent, a publicat o serie de documente legate de independența Greciei, inclusiv un imn național și, la [[Viena]], prima hartă detaliată a Greciei, dar a fost ucis de agenți otomani în 1798.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}}<ref>{{Citation | first = Olga | last = Katsiaridi-Hering | contribution = La famiglia nell'economia europea, secc. XIII-XVIII | title = Atti della "quarantesima Settimana di studi," 6–10 Aprile 2008 | publisher = Istituto internazionale di storia economica F. Datini. Simonetta Cavaciocchi. Firenze University Press | year = 2009 | ISBN = 978-88-8453-910-6 | page = 410 | url = {{Google books|plainurl=y|WsyHfHzeP_8C|page=410}}}}</ref>

=== Războiul Grec de Independență (1821–1832) ===
{{Main|Războiul de independență al Greciei}}
[[Fișier:The sortie of Messologhi by Theodore Vryzakis.jpg|thumb|''Ruperea asediului de la Missolonghi'', în timpul [[Războiul de independență al Greciei|Războiului Grec de Independență]] (1821–1830), de {{Ill|en|Theodoros Vryzakis}}.]]

În 1814 a fost înființată o societate secretă denumită [[Filiki Eteria]] („Societatea Prietenilor”) cu scopul eliberării Greciei. Eteria a pus la cale, împreună cu revoluționari din toate popoarele din Balcani, declanșarea de revoluții simultane în [[Pelopones]], în [[Principatele Dunărene]] și la [[Constantinopol]]. [[Revoluția de la 1821|Prima dintre aceste revoluții]] a izbucnit la 4 februarie 1821 în [[Țara Românească]] sub conducerea localnicului [[Tudor Vladimirescu]], susținută de o revoluție declanșată cu o lună mai târziu de [[Alexandru Ipsilanti Eteristul|Alexandru Ipsilanti]] dar, dezavuată de țarul rus pe al cărui suport se bizuiau, acțiunea a fost rapid înăbușită de otomani. Evenimentele au declanșat însă reacții în lanț și la 17 martie 1821 {{Ill|en|Manioți|Maniots|manioții}} din Pelopones au declarat război otomanilor.<ref name="Brewer, D. 2001, pp. 235">Brewer, D. ''The Greek War of Independence: The Struggle for Freedom from Ottoman Oppression and the Birth of the Modern Greek Nation.'' Overlook Press, 2001, ISBN 1-58567-172-X, pp. 235–36.</ref>

Până la sfârșitul lunii, întregul Pelopones era în război deschis contra otomanilor și în octombrie 1821, grecii conduși de [[Theodoros Kolokotronis]] cuceriseră [[Tripoli, Grecia|Tripolița]]. Revolta peloponesiacă a fost rapid urmată de alte insurecții în [[Creta]], [[Macedonia (Grecia)|Macedonia]] și în [[Grecia Centrală]], care însă aveau să fie rapid înăbușite. Între timp însă, marina grecească improvizată reușea să învingă flotele otomane din [[Marea Egee]] și să împiedice sosirea pe mare a întăririlor otomane. În 1822 și 1824, turcii și egiptenii au devastat insulele, inclusiv [[Măcelul din Chios|Chiosul]] și [[Psara]], comițând masacre nediscriminatorii ale populației.<ref name="Brewer, D. 2001, pp. 235" /> Aceste acțiuni au avut ca efect galvanizarea opiniei publice din Europa Occidentală în favoarea rebelilor greci.{{Sfn | Clogg | 1992}}{{Rp | needed = yes | date = March 2013}}

Au apărut însă tensiuni între diferite facțiuni grecești, care au dus la două războaie civile consecutive. Între timp, sultanul otoman a negociat cu [[Muhammad Ali al Egiptului|Mehmet Ali al Egiptului]], care a acceptat să-l trimită pe fiul său {{Ill|en|Ibrahim Pașa al Egiptului|Ibrahim Pasha of Egypt|Ibrahim Pașa}} și Grecia cu o armată pentru a suprima revolta în schimbul unor teritorii. Ibrahim a debarcat în Pelopones în februarie 1825 și a obținut rapid victorii: până la sfârșitul lui 1825, mare parte din Pelopones era sub control egiptean, iar orașul [[Missolonghi]]—asediat de turci din aprilie 1825—a căzut în aprilie 1826. Deși Ibrahim a fost învins în [[Peninsula Mani|Mani]], el a reușit să înabușe mare parte din revolta peloponesiacă că a recucerit [[Atena]].

După ani de negocieri, trei Mari Puteri, [[Imperiul Rus|Rusia]], [[Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei|Regatul Unit]] și [[Franța]], au hotărât să intervină în conflict. Fiecare țară a trimis câte o flotă în Grecia. La vestea că flotele combinate otomano-egiptene se pregăteau să atace insula grecească [[Hydra (insulă)|Hydra]], flota aliată a interceptat-o pe cea otomano-egipteană la [[Pylos|Navarino]]. După o săptămână de expectativă, [[Bătălia de la Navarino|au izbucnit luptele]] ce s-au soldat cu distrugerea flotei turco-egiptene. O [[Expediția din Moreea|forță expediționară franceză]] a fost trimisă pentru a supraveghea evacuarea armatei egiptene din Pelopones, în timp ce grecii au ocupat o parte din Grecia Centrală până în 1828. Ca urmare a anilor de negocieri, prin {{Ill|en|Protocolul de la Londra (1830)|London Protocol (1830)|Protocolul de la Londra}}, în 1830, a fost recunoscută independența [[Prima Republică Elenă|unui stat grecesc incipient]].

=== Secolul al XIX-lea ===
{{See also|Regatul Greciei}}
[[Fișier:Peter v Hess Empfang König Otto (1).jpg|thumb|''Intrarea [[Otto al Greciei|Regelui Otto]] în Atena'', {{Ill-wd|Q388523}}, 1839.]]

În 1827 [[Ioannis Kapodistrias]] din [[Corfu]] a fost ales ca primul guvernator al noii republici. În urma asasinării lui în 1831, [[Marile Puteri]] au instaurat o [[Regatul Greciei|monarhie]] sub domnia lui [[Otto al Greciei|Otto]] din [[Casa de Wittelsbach]] originară din [[Bavaria]]. În 1843 o revoltă l-a făcut pe rege să accepte o constituție și o adunare reprezentativă.

Din cauza domniei sale autoritare, el a fost în cele din urmă detronat în 1862 și după un an înlocuit cu prințul Wilhelm al Danemarcei, care a luat numele de [[George I al Greciei|George I]] și a adus cu el Insulele Ionice ca dar de încoronare din partea Regatului Unit. În 1877, {{Ill|en|Charilaos Trikoupis}}, creditat cu o importantă îmbunătățire a infrastructurii din țară, a limitat puterea monarhiei de a influența Adunarea Națională prin impunerea regulii [[Moțiune de cenzură|votului de încredere]] ce trebuie acordat oricărui potențial șef al guvernului.

[[Corupție|Corupția]], combinată cu cheltuielile mari ale lui Trikoupis pe proiecte necesare de infrastructură, cum ar fi [[Canalul Corint|Canalul Corintului]], au dus la impozitarea exagerată și la slăbirea economiei grecești, obligând declararea insolvenței publice în 1893 și acceptarea impunerii Controlului Financiar Internațional pentru plata datoriilor naționale. O altă problemă politică în secolul al XIX-lea era una unic grecească: problema limbii oficiale. Grecii vorbeau o formă de greacă denumită [[Greaca modernă|„demotică”]]. Mare parte din elite o considerau însă pe aceasta un dialect țărănesc și erau hotărâți să restaureze greaca veche.

[[Fișier:Greekhistory.GIF|thumb|400px|Evoluția teritorială a [[Regatul Greciei|Regatului Greciei]] până la 1947.]]

Ca urmare, documentele guvernamentale se publicau în greaca ''{{Ill|en|Katharevousa}}'' (purificată), o formă pe care puțini greci obișnuiți știau să o citească. Liberalii favorizau recunoașterea demoticii ca limbă națională, dar conservatorii și Biserica Ortodoxă s-au opus oricărui efort în acest sens, până într-acolo încât, atunci când [[Noul Testament]] a fost tradus în demotică în 1901, au izbucnit revolte în Atena și guvernul a căzut (''Evangeliaka''). Chestiunea avea să continue să otrăvească viața politică grecească până în anii 1970.

Toți grecii erau uniți, însă, în hotărârea de a elibera și restul provinciilor vorbitoare de greacă de sub control otoman. Mai ales în [[Creta]], o {{Ill|en|Revolta Cretană (1866-1869)|Cretan Revolt (1866–1869)|revoltă prelungită în 1866–1869}} agitase spiritele. Când a izucnit [[Războiul Ruso-Turc (1877–1878)|războiul între Rusia și Imperiul Otoman în 1877]], sentimentul popular grec era în favoarea rușilor, dar Grecia era prea îngrijorată de perspectiva unei intervenții britanice pentru a intra oficial în război. Cu toate acestea, în 1881, [[Tesalia]] și mici părți din [[Epir]] au fost transferate Greciei ca urmare a [[Tratatul de la Berlin (1878)|tratatului de la Berlin]], deși Creta a rămas la otomani.

Grecii din Creta au continuat să se răscoale și în 1897, guvernul grec al lui Theodoros Deligiannis, cedând presiunii populare, a declarat război otomanilor. În [[Războiul Greco-Turc (1897)|Războiul Greco-Turc]] ce a urmat, slab pregătita și slab dotata armată greacă a fost învinsă de otomani. Prin intervenția Marilor Puteri însă, Grecia a pierdut doar puțin teritoriu de-a lungul graniței, iar Creta a devenit {{Ill|en|Statul Cretan|Cretan State|stat autonom}} condus de [[Prințul George al Greciei și Danemarcei|prințul George al Greciei]].

=== Din secolul al XX-lea până în prezent ===

[[Fișier:Bundesarchiv Bild 101I-164-0389-23A, Athen, Hissen der Hakenkreuzflagge.jpg|thumb|upright|Soldați germani ridicând {{Ill|en|Reichskriegsflagge}} pe [[Acropola din Atena]]. Avea să fie dat jos într-una dintre primele acțiuni ale [[Rezistența greacă|rezistenței grecești]].]]

La sfârșitul [[Războaiele Balcanice|Războaielor Balcanice]], întinderea teritorială și demografică a Greciei crescuse. În anii ce au urmat, lupta dintre [[Constantin I al Greciei|Constantin I]] și charismaticul prim ministru [[Eleftherios Venizelos]] pe tema politicii externe a țării în ajunul Primului Război Mondial a dominat scena politică a țării, și a împărțit țara în două grupuri antagonice. De-a lungul unei părți din Primul Război Mondial, Grecia a avut două guverne, un guvern pro-german regalist la [[Atena]] și un guvern pro-britanic, venizelist la [[Salonic]]. Cele două guverne au fost unificate în 1917, când Grecia a intrat oficial în război de partea [[Antanta|Antantei]].

După Primul Război Mondial, Grecia a încercat să anexeze noi teritorii din [[Asia Mică]], o regiune care la acea vreme avea o numeroasă populație greacă, dar a fost învinsă în [[Războiul Greco-Turc (1919-1922)|Războiul Greco-Turc din 1919–1922]], care a avut ca rezultat un [[Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia|masiv schimb de populații între cele două țări]] conform [[Tratatul de la Lausanne|Tratatului de la Lausanne]].<ref>{{Citation | place = [[Germany|DE]] | url = http://www.spiegel.de/international/0,1518,451140,00.html | title = The Diaspora Welcomes the Pope | newspaper = [[Der Spiegel]] | date = 28 November 2006}}</ref> Conform diferitelor surse,<ref>{{Citation | first = RJ | last = Rummel | author-link = R. J. Rummel | year = 1998 | title = The Holocaust in Comparative and Historical Perspective | journal = Idea Journal of Social Issues | volume = 3 | number = 2}}</ref> câteva sute de mii de [[greci pontici]] au murit în această perioadă în ceea ce este uneori denumit [[genocidul grecilor|genocidul grecilor pontici]].<ref>{{Citation | author-link = Chris Hedges| last = Hedges | first = Chris | date = 17 September 2000 | url = http://www.nytimes.com/2000/09/17/nyregion/a-few-words-in-greek-tell-of-a-homeland-lost.html | title = A Few Words in Greek Tell of a Homeland Lost | newspaper = [[The New York Times]]}}</ref>

Epoca ce a urmat a fost una marcată de instabilitate, umbrită de dificila misiune de a introduce un milion și jumătate de refugiați greci din Turcia în societatea grecească. Populația greacă a [[Istanbul]]ului a scăzut de la 300.000 în 1900 la circa 3.000 în 2001.<ref name="minorities">Roudometof, Victor; Robertson, Roland (2001). {{Google books|I9p_m7oXQ00C|page=186|title=Nationalism, Globalization, and Orthodoxy&nbsp;– The Social Origins of Ethnic Conflict in the Balkans}}. [[Westport, Connecticut]]: [[Greenwood Publishing Group|Greenwood]]. p. 186. ISBN 978-0-313-31949-5.</ref>

După evenimentele dezastruoase din Asia Mică, monarhia a fost abolită după un referendum ținut în 1924 și s-a declarat {{Ill|en|a Doua Republică Elenă|Second Hellenic Republic}}. Premierul {{Ill|en|Georgios Kondylis}} a preluat puterea în 1935 și a abolit efectiv republica reinstaurând monarhia printr-un nou referendum în 1935. În anul următor, a urmat o [[lovitură de stat]] care l-a instaurat pe [[Ioannis Metaxas]] ca lider al unui regim dictatorial denumit {{Ill|en|Regimul de la 4 August|4th of August Regime}}. Deși stat totalitar, Grecia a rămas în relații bune cu Regatul Unit și nu s-a aliat cu Axa.

La 28 octombrie 1940, [[Regatul Italiei (1861–1946)|Italia]] fascistă a cerut capitularea Greciei, dar administrația greacă a refuzat și, în [[Războiul greco-italian|Războiul Greco-Italian]] care a urmat, Grecia a respins forțele italiene în Albania, aducând [[Aliații din al Doilea Război Mondial|Aliaților]] prima victorie terestră împotriva [[Puterile Axei|Axei]]. Țara avea în cele din urmă să cadă în fața unor forțe germane trimise de urgență în [[Bătălia Greciei]]. Ocupanții germani s-au confruntat totuși cu probleme grave cauzate de [[Rezistența greacă|rezistența grecească]]. Peste 100.000 de civili au murit de foame în iarna lui 1941–1942, și marea majoritate a evreilor au fost deportați și uciși în [[Lagăr de concentrare nazist|lagărele naziste de concentrare]].<ref>{{Citation | url = http://www.britannica.com/EBchecked/topic/244154/Greece/26430/Greek-history-since-World-War-IGreece | contribution = Greek history since World War I | title = [[Encyclopædia Britannica]]}}</ref>
După eliberare, Grecia a trecut printr-un [[Războiul Civil Grec|război civil]] între comuniști și anticomuniști, care a dus la devastare economică și grave tensiuni sociale între dreapta și stânga predominant comunistă, tensiuni ce au durat treizeci de ani.<ref>{{Ill-wd|Q984165|3=Mazower, Mark}}. ''After the War was Over''.</ref> Următoarele două decenii au fost caracterizate prin marginalizarea stângii în sferele politică și socială, dar și printr-o rapidă creștere economică parțial generată de [[Planul Marshall]].

Demiterea guvernului centrist al lui {{Ill-wd|Q311207|3=Georgios Papandreou}} de către regele [[Constantin al II-lea al Greciei|Constantin al II-lea]] în iulie 1965 a dus la o nouă perioadă de agitație politică, ce a culminat cu lovitura de stat de la 21 aprilie 1967 și instaurarea [[Junta greacă|Regimul Coloneilor]]. Suprimarea brutală a [[Revolta de la Politehnica din Atena|Revoltei de la Politehnica din Atena]] la 17 noiembrie 1973 a transmis unde de șoc prin regimul dictatorial, și printr-o contralovitură de stat a fost instaurat ca dictator generalul de brigadă {{Ill-wd|Q460912}} ca dictator. La 20 iulie 1974, în urma [[Invazia turcă a Ciprului|invadării insulei Cipru de către Turcia]], regimul s-a prăbușit.

Fostul prim ministru [[Konstantinos Karamanlis]] a fost invitat să se întoarcă de la Paris, unde trăise în exil autoimpus din 1963, momentul marcând începutul epocii {{Ill|en|Metapolitefsi}}. Primele alegeri multipartid de după 1964 s-au ținut la prima aniversare a revoltei de la Politehnică. La 11 iunie 1975 a fost promulgată o [[Constituția Greciei|constituție]] democrată și republicană după un {{Ill|en|Referendumul pentru instaurarea republicii în Grecia, 1974|Greek republic referendum, 1974|referendum}} în care locuitorii au ales să nu restaureze monarhia.

Între timp, [[Andreas Papandreou]] a înființat [[PASOK|Mișcarea Socialistă Pan-elenă]] (PASOK) ca răspuns la partidul de orientare conservatoare [[Noua Democrație (Grecia)|Noua Democrație]] al lui Karamanlis, cele două formațiuni politice alternând la guvernare de atunci. Grecia a aderat din nou la NATO în 1980.<ref name="autogenerated2">History, Editorial Consultant: Adam Hart-Davis. {{Ill-wd|Q1245484}}. ISBN 978-1-85613-062-2.</ref>

Grecia a devenit al zecelea membru al [[Uniunea Europeană|Comunităților Europene]] (structură subsumată ulterior de [[Uniunea Europeană]]) la 1 ianuarie 1981, aducând o perioadă de creștere susținută. Investiții pe scară largă în întreprinderi industriale și în infrastructură, precum și fondurile europene și veniturile crescânde provenite din turism, navigație comercială și un sector al serviciilor în rapidă creștere au ridicat standardul de viață la un nivel fără precedent. [[Relațiile greco-turce|Relațiile cu Turcia vecină]], încordate prin tradiție, s-au ameliorat după ce ambele țări au fost lovite de cutremure succesive în 1999, ceea ce a dus la ridicarea vetoului grecesc împotriva candidaturii Turciei la aderarea la Uniunea Europeană. Țara a adoptat moneda euro în 2001 și a găzduit [[Jocurile Olimpice de Vară 2004|Olimpiada de vară din 2004]] la Atena.

Mai recent, Grecia a suferit mult de pe urma [[Marea Recesiune|recesiunii de la sfârșitul anilor 2000]] și a jucat un rol central în [[Criza datoriilor europene|criza datoriilor suverane din Europa]]. [[Criza datoriei publice din Grecia|Criza datoriei publice grecești]], criza economică și {{Ill|en|Protestele din Grecia din 2010–2012|2010–2012 Greek protests|protestele ce au urmat}} au perturbat puternic politica internă și au amenințat în mod repetat piețele financiare europeană și globală de la începutul crizei în 2010.

== Geografia și clima ==
{{Main|Geografia Greciei}}
{| style="float:right; margin:10px" cellspacing="0" cellpadding="0"
|-
|<div style="position: relative">[[Fișier:000 Greqia harta.PNG|center|border]]
<!----------------------------------- NATIONS/FLAGS -->
<div style="position:absolute;left:18px;top:38px;">[[Fișier:Flag of Albania.svg|25px|border]]</div>
<div style="position:absolute;left:11px;top:56px;">[[Albania|<span style="color: black;">Albania]]</div>
<div style="position:absolute;left:74px;top:10px;">[[Fișier:Flag of Macedonia.svg|25px|border]]</div>
<div style="position:absolute;left:50px;top:22px;">[[Republica Macedonia|<span style="color: black;">Macedonia]]</div>
<div style="position:absolute;left:174px;top:2px;">[[Fișier:Flag of Bulgaria.svg|25px|border]]</div>
<div style="position:absolute;left:160px;top:16px;">[[Bulgaria|<span style="color: black;">Bulgaria]]</div>
<div style="position:absolute;left:283px;top:135px;">[[Fișier:Flag of Turkey.svg|25px|border]]</div>
<div style="position:absolute;left:272px;top:150px;">[[Turcia|<span style="color: black;">Turcia]]</div>
<div style="position:absolute;left:20px;top:254px;">[[Fișier:Flag of Greece.svg|65px|border]]</div>
<div style="position:absolute;left:27px;top:299px;"><big>'''<span style="color: black;">Grecia'''</big></div>
<!------------------------------- TOWNS/ISLANDS -->
<div style="position:absolute;left:157px;top:172px;">[[Atena|ATENA]]</div>
<div style="position:absolute;left:124px;top:71px;"><small>[[Salonic]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:160px;top:42px;"><small>[[Kavala]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:184px;top:60px;"><small>[[Thasos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:228px;top:53px;"><small>[[Alexandroupoli]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:219px;top:70px;"><small>[[Samothraki|Samotracia]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:0;top:101px;"><small>[[Corfu]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:1px;top:117px;"><small>[[Igoumenitsa]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:113px;top:107px;"><small>[[Larissa]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:133px;top:118px;"><small>[[Volos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:90px;top:140px;"><small>[[Lamía]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:58px;top:108px;"><small>[[Ioannina]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:151px;top:156px;"><small>[[Chalcis]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:59px;top:173px;"><small>[[Patras]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:90px;top:180px;"><small>[[Corint]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:80px;top:202px;"><small>[[Nafplion]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:75px;top:220px;"><small>[[Sparti|Sparta]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:55px;top:225px;"><small>[[Kalamata]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:100px;top:236px;"><small>[[Areopoli]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:137px;top:186px;"><small>[[Pireu]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:111px;top:172px;"><small>[[Eleusina]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:148px;top:200px;"><small>[[Laurium]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:204px;top:290px;"><small>[[Heraklion]]</small></div>
<!----------------------------------------- Locations -->
<div style="position:absolute;left:91px;top:54px;">''[[Macedonia (Grecia)|<span style="color:#9f9788;">Macedonia]]''</div>
<div style="position:absolute;left:197px;top:43px;">''[[Tracia de Vest|<span style="color:#9f9788;">Tracia]]''</div>
<div style="position:absolute;left:41px;top:95px;">''[[Epir (regiune)|<span style="color:#9f9788;">Epir]]''</div>
<div style="position:absolute;left:72px;top:119px;">''[[Tesalia|<span style="color:#9f9788;">Tesalia]]''</div>
<div style="position:absolute;left:133px;top:142px;">''[[Evia|<span style="color:#9f9788;">Evia]]''</div>
<div style="position:absolute;left:57px;top:150px;">''[[Grecia Centrală|<span style="color:#9f9788;">Grecia Centrală]]''</div>
<div style="position:absolute;left:64px;top:191px;">''[[Peloponez|<span style="color:#9f9788;">Peloponez]]''</div>
<div style="position:absolute;left:57px;top:79px;"><small>[[Muntele Olimp]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:10px;top:143px;"><small>[[Lefkada]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:8px;top:175px;"><small>[[Kefalonia]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:3px;top:190px;"><small>[[Zakynthos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:180px;top:88px;"><small>[[Lemnos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:213px;top:128px;"><small>[[Lesbos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:211px;top:162px;"><small>[[Chios]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:265px;top:185px;"><small>[[Samos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:180px;top:185px;"><small>[[Andros (Grecia)|Andros]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:189px;top:195px;"><small>[[Tinos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:205px;top:207px;"><small>[[Mykonos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:225px;top:191px;"><small>{{Ill-wd|Q209576}}</small></div>
<div style="position:absolute;left:254px;top:209px;"><small>[[Patmos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:220px;top:220px;"><small>[[Naxos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:181px;top:234px;"><small>[[Milos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:165px;top:249px;"><small>[[Santorini]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:251px;top:233px;"><small>[[Kos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:269px;top:263px;"><small>[[Rhodos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:277px;top:282px;"><small>[[Karpathos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:268px;top:300px;"><small>[[Kasos]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:105px;top:258px;"><small>[[Kythira]]</small></div>
<div style="position:absolute;left:170px;top:322px;"><small>[[Gavdos]]</small></div>
<!------------------------------------- SEAS -->
<div style="position:absolute;left:194px;top:140px;">[[Marea Egee|<span style="color:#09d;">''Marea'']]</div>
<div style="position:absolute;left:214px;top:177px;">[[Marea Egee|<span style="color:#09d;">''Egee'']]</div>
<div style="position:absolute;left:185px;top:268px;">[[Marea Cretei|<span style="color:#09d;">''Marea Cretei'']]</div>
<div style="position:absolute;left:133px;top:228px;">[[Marea Myrtoană|<span style="color:#0088dd;">''Marea'']]</div>
<div style="position:absolute;left:147px;top:237px;">[[Marea Myrtoană|<span style="color:#0088dd;">''Myrtoană'']]</div>
<div style="position:absolute;left:09px;top:208px;">[[Marea Ionică|<span style="color:#0088dd;">''Marea'']]</div>
<div style="position:absolute;left:14px;top:223px;">[[Marea Ionică|<span style="color:#0088dd;">''Ionică'']]</div>
<div style="position:absolute;left:225px;top:319px;">[[Marea Mediterană|<span style="color:#0088dd;">''Marea'']]</div>
<div style="position:absolute;left:238px;top:333px;">[[Marea Mediterană|<span style="color:#0088dd;">''Mediterană'']]</div>
<!------------------------------------- ISLAND GROUPS -->
<div style="position:absolute;left:192px;top:305px;">''[[Insula Creta|<span style="color:#999;">Creta]]'''''</div>
<div style="position:absolute;left:169px;top:105px;">''[[Insulele Egeene|<span style="color:#999;">Insulele]]''</div>
<div style="position:absolute;left:180px;top:117px;">''[[Insulele Egeene|<span style="color:#999;">Egeene]]''</div>
<div style="position:absolute;left:143px;top:217px;">''[[Insulele Ciclade|<span style="color:#999;">Cicladele]]''</div>
<div style="position:absolute;left:229px;top:247px;">''[[Insulele Dodecaneze|<span style="color:#999;">Dodecanezele]]''</div>
<div style="position:absolute;left:02px;top:151px;">''[[Insulele Ionice|<span style="color:#999;">Insulele]]''</div>
<div style="position:absolute;left:01px;top:161px;">''[[Insulele Ionice|<span style="color:#999;">Ionice]]''</div>
|}

Grecia este formată dintr-o parte continentală muntoasă și peninsulară, întinzându-se în mare în capătul sudic al [[Peninsula Balcanică|Peninsulei Balcanice]], terminându-se cu peninsula [[Pelopones]] (separată de restul continentului printr-un [[Canalul Corint|canal]] prin {{Ill|en|Istmul Corintului|Isthmus of Corinth}}). Datorită coastei deosebit de complexe și datorită numeroaselor insule, Grecia are a unsprezecea cea mai lungă coastă din lume, cu {{dim|13676|km}};<ref>{{cite web |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html?countryName=Greece&countryCode=gr&regionCode=eu&#gr |title=The World Fact Book – Field Listing :: Coastline |accessdate=17 martie 2011 |publisher=[[Central Intelligence Agency]] |archive-date=2011-05-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20110503213215/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/fields/2060.html?countryName=Greece&countryCode=gr&regionCode=eu&#gr |dead-url=yes }}</ref> frontiera sa terestră este de doar {{dim|1160|km}}. Țara se află aproximativ între paralelele de 34° și 42° latitudine nordică, și între meridianele de 19° și 30° longitudine estică.

Grecia are un număr mare de insule, între 1.200 și 6.000, în funcție de definiție,<ref>{{cite book |last=Marker, Sherry; Bowman, John; Kerasiotis, Peter; Sarna, Heidi |title= Frommer's Greek Islands |publisher=[[Wiley]]|year=2010  |page=12 |isbn= 978-0-470-52664-4 |url={{Google books|plainurl=y|wvlP7D9C_7gC|page=12}}}}</ref> dintre care 227 sunt locuite. Creta este cea mai mare și mai populată; [[Euboea]], separată de continent prin [[Strâmtoarea Euripos|Strâmtoarea Euripus]] lată de {{dim|60|m}}, este a doua ca mărime, urmată de [[Rhodos]] și [[Lesbos]].

Insulele grecești sunt grupate prin tradiție în următoarele arhipelaguri: {{Ill|en|Insulele Argo-Saronice|Argo-Saronic Islands}} din Golful Saronic de lângă Atena, Cicladele, o colecție mare dar densă ce ocupă partea centrală a Mării Egee, {{Ill|en|Insulele Egeene de Nord|North Aegean islands}}, o grupare aproximativă aflată în largul coastei vestice a Turciei, Dodecanezele, o altă mulțime vagă de insule din sud-est, aflate între Creta și Turcia, [[Arhipelagul insulelor Sporade|Sporadele]], un grup mic și compact în largul coastei Euboeei de nord-est, Insulele Ionice, aflate la vest de continent în Marea Ionică.

Optzeci la sută din teritoriul Greciei este format din munți și dealuri, ceea ce face țara să fie una dintre cele mai muntoase din Europa. [[Muntele Olimp]], sălașul mitic al [[Cei Doisprezece Olimpieni|zeilor greci]], culminează cu vârful Mytikas {{dim|2917|m}}, cel mai înalt din țară. Grecia vestică are mai multe lacuri și zone umede și este dominată de [[Munții Pindului]]. O continuare a [[Alpii Dinarici|Alpilor Dinarici]], acest lanț atinge o altitudine maximă de {{dim|2637|m}} în vârful {{Ill|en|Smolikas}} (al doilea din Grecia), și de-a lungul istoriei a constituit o importantă barieră împotriva transportului dintre est și vest.

[[Fișier:Greece topo.jpg|thumb|left|Hartă fizică a Greciei.]]

Munții Pindului continuă în Peloponesul central, trece insulele [[Kythera]] și Antikythera și ajung până în sud-vestul Egeei, în Insula Creta unde se termină. Insulele din Egee sunt de fapt culmi ale unor munți submarini ce au constituit odată o prelungire a continentului. Munții Pindului sunt caracterizați de creste înalte și abrupte, adesea întretăiate de văi adânci și de alte peisaje carstice. Spectaculoasele {{Ill|en|Cheile Vikos|Vikos Gorge|chei Vikos}}, parte din {{Ill|en|Parcul Național Vikos-Aoos|Vikos-Aoos National Park}} din Munții Pindului, sunt trecute în [[Guinness World Records|Cartea Recordurilor Guinness]] ca cele mai adânci chei din lume.<ref>{{cite book | title=Guinness World Records 2005: Special 50th Anniversary Edition | publisher=Guinness World Records | year=2004 |url={{Google books|plainurl=y|D4wYAAAAIAAJ}} | isbn= 978-1-892051-22-6| page = 52}}</ref> O altă formațiune remarcabilă sunt stâlpii de piatră [[Meteora]], în vârful cărora au fost construite mănăstiri ortodoxe medievale.

[[Fișier:Ναυάγιο Ζακύνθου.jpg|thumb|upright|left|Golful {{Ill-wd|Q2460851}} (al „Naufragiului”), [[Zakynthos]]]]
[[Fișier:Olympus Litochoro.JPG|thumb|[[Muntele Olimp]]]]

Nord-estul Greciei are alți munți de altitudini mari, [[Munții Rodopi|Rodopii]], care se întind în regiunea Macedoniei de Est și Traciei; zona ese acoperită cu întinse păduri seculare, inclusiv celebra pădure Dadia din {{Ill|en|Evros (unitate regională)|Evros (regional unit)|unitatea regională Evros}}, din nord-estul extrem al țării.

Câmpii întinse sunt amplasate în principal în regiunile [[Tesalia]], [[Macedonia Centrală]] și [[Tracia de Vest|Tracia]]. Ele constituie regiuni economice-cheie, fiind printre puținele zone cu terenuri arabile. Specii marine rare, cum ar fi [[Focă|focile]] și [[Țestoasă marină|țestoasele de mare]], trăiesc în mările din jurul Greciei continentale, în timp ce densele sale păduri sunt habitat pentru [[Urs brun|ursul brun]], [[Râs (animal)|râsul]], [[căprioară]] și capră sălbatică.

Clima Greciei este în principal [[Climă mediteraneană|mediteraneană]] cu ierni blânde și umede și cu veri uscate și călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate zonele de coastă, inclusiv în Atena, în Ciclade, Dodocaneze, Creta și Pelopones, în Insulele Ionice și în unele părți din Grecia continentală centrală. Munții Pindului afectează puternic clima din țară, zonele de la vest de munți fiind considerabil mai umede în medie (din cauza expunerii mai mari la vânturile de vest care aduc umezeală) decât cele aflate la est de munți (din cauza unui efect de [[umbră pluviometrică]]).

Zonele montane din Grecia de nord-vest (părți din [[Epir]], [[Grecia Centrală]], [[Tesalia]], [[Macedonia de Vest]]) ca și în zonele centrale muntoase ale Peloponesului – inclusiv părți din regiunile [[Aheea]], [[Arcadia]] și [[Laconia]] – prezintă o [[Climat alpin|climă alpină]] cu zăpezi abundente. Zonele interioare ale Greciei nordice, din Macedonia centrală și din Macedonia de Est și Tracia prezintă o {{Ill|en|temperate climate|climă temperată}}, cu ierni reci și umede și cu veri calde și uscate marcate de furtuni frecvente. Zăpada cade anual în munți și în nordul țării, apărând însă uneori și în zonele mai joase, cum ar fi Atena.

[[Geobotanică|Fitogeografic]], Grecia aparține [[Regatul Boreal|regatului boreal]] și este împărțită între provincia est-mediteraneană a [[Zona mediteraneană|regiunii mediteraneene]] și provincia ilirică a {{Ill|en|Regiunea circumboreală|Circumboreal Region|regiunii circumboreale}}. Conform [[World Wide Fund for Nature]] și {{Ill|en|Agenția Europeană de Mediu|European Environment Agency|Agenției Europene de Mediu}}, teritoriul Greciei poate fi împărțit în șase ecoregiuni: {{Ill|en|pădurile de foioase ilire|Illyrian deciduous forests}}, {{Ill|en|pădurile de amestec ale Munților Pindului|Pindus Mountains mixed forests}}, {{Ill|en|pădurile de amestec balcanice|Balkan mixed forests}}, pădurile de amestec din RodopiRhodope montane mixed forests, pădurile de amestec și de sclerofile ale Egeei și Turciei de Vest, și pădurile mediteraneene din Creta.

== Politica ==
[[Fișier:20090728 palamidi90.jpg|thumb|[[Nafplion]], prima capitală a Greciei moderne.]]
[[Fișier:Hellenic Parliament from high above.jpg|thumb|{{Ill|en|Parlamentul Elen|Hellenic Parliament}} din centrul [[Atena|Atenei]].]]

Grecia este o [[republică parlamentară]].<ref name="con51,53">{{cite web |url= http://www.parliament.gr/english/politeuma/syntagma.pdf |archiveurl= https://web.archive.org/web/20070925181747/http://www.parliament.gr/english/politeuma/syntagma.pdf |archivedate= 2007-09-25 |title= Syntagma |format= PDF |language= greacă |accessdate= 2 august 2009 |dead-url= yes }} {{dead link|date=February 2014}}</ref> Șeful de stat este președintele Greciei care este ales de către Parlamentul Greciei pentru un mandat de 5 ani.<ref name="con51,53" /> Actuala [[Constituția Greciei din 1975|constituție]] a fost redactată și adoptată de al Cincilea Parlament Revizionar al Elenilor și a intrat în vigoare în 1975 după căderea [[Junta greacă|juntei militare din 1967–1974]]. Ea a fost revizuită de atunci de trei ori, în 1986, 2001 și2008. Constituția, formată din 120 de articole, stipulează [[separarea puterilor în stat]] între ramurile [[puterea executivă|executivă]], [[puterea legislativă|legislativă]] și [[puterea judecătorească|judecătorească]], acordând garanții extinse (întărite în 2001) pentru drepturile cetățenești și sociale.{{Sfn | Dagtoglou | 1991 | p = 21}}{{Sfn | Venizelos | 2002 | pp = 131–32, 165–72}} Dreptul de vot pentru femei este garantat printr-un amendament la Constituția din 1952.

Conform Constituției, puterea executivă este exercitată de președinte și de guvern.<ref name="con51,53" /> De la amendamentul din 1986, rolul președintelui a fost redus semnificativ la unul în mare parte ceremonial; puterea politică se află astfel în principal în mâinile primului ministru.<ref name="M477-478">{{Harvnb | Mavrias | 2002 | pp = 477–78, 486–87}}</ref> Postul de prim ministru, șeful guvernului Greciei, aparține actualului lider al partidului politic ce poate obține un vot de încredere în Parlament. Președintele numește formal primul ministru și, la recomandarea sa, numește și concediază alți membri ai guvernului.<ref name="con51,53" />

[[Fișier:Kapodistrias2.jpg|thumb|upright|Contele [[Ioannis Kapodistrias]] (1776–1831), primul șef al statului, guvernator al Greciei independente și fondator al statului grec modern.]]

Puterea legislativă este exercitată de un [[Unicameralism|parlament unicameral]] cu 300 de membri.<ref name="con51,53" /> Legile adoptate de Parlament sunt promulgate de președinte.<ref name="con51,53" /> La fiecare patru ani se țin alegeri parlamentare, dar președintele este obligat să dizolve parlamentul mai devreme, la propunerea guvernului, în condițiile unor probleme naționale de importanță excepțională.<ref name="con51,53" /> Președintele este obligat să dizolve parlamentul și în cazul în care opoziția adoptă o [[moțiune de cenzură|moțiune de neîncredere]].<ref name="con51,53" />

=== Partide politice ===
{{Imagini șef de stat și de guvern|caption_template1=__link__, președintele Republicii Elene|caption_template2=prim-ministrul __link__}}

De la restaurarea democrației, sistemul de partide din Grecia a fost dominat de partidul liberal-conservator [[Noua Democrație (Grecia)|Noua Democrație]] (ND) și de [[PASOK|Mișcarea Socialistă Pan-Elenă]] (PASOK) de orientare social-democrată.{{Refn | group = lower-alpha | Pentru o analiză diacronică a sistemului de partide din Grecia, vezi {{Harvnb | Pappas | 2003 | pp = 90–114}}, care distinge trei tipuri separate de sisteme de partide care s-au dezvoltat în ordine consecutivă, și anume, un sistem cu partid predominant (din 1952 până în 1963), un sistem de pluralism polarizat (între 1963 și 1981), și un sistem cu două partide (din 1981).}} Printre alte partide reprezentate în {{Ill-wd|Q477089|3=Parlamentul Elen}} se numără [[Syriza|Coaliția Stângii Radicale]] (SYRIZA), [[Partidul Comunist al Greciei|Partidul Comunist din Grecia]] (KKE), {{Ill-wd|Q50736163|3=Soluția Grecească}} și {{Ill-wd|Q61046702|3=MeRA25}}.

PASOK și Noua Democrație au alternat la putere până la izbucnirii [[Criza datoriei publice din Grecia|crizei datoriilor suverane]] în 2009. De atunci, cele două mari partide, Noua Democrație și PASOK, au trecut printr-o scădere drastică de popularitate.<ref name="Political Climate and Governance December 2011">{{cite news | place = GR | url = http://www.vprc.gr/uplds/File/teleytaia%20nea/Epikaira/Political%20Climate%20and%20Governance_December2011.pdf | archive-url = https://web.archive.org/web/20120425150133/http://www.vprc.gr/uplds/File/teleytaia%20nea/Epikaira/Political%20Climate%20and%20Governance_December2011.pdf | url-status=dead | archive-date = 25 April 2012 | title = Πολιτική Συγκυρία & Διακυβέρνηση |trans-title=Political climate & governance | date= 22 December 2011 | publisher = VPRC |accessdate=22 December 2011}}</ref><ref name="Political Climate and Governance January 2012">{{cite news | url = http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/Political_Conjuncture_and_Governance_Jan2012.pdf | title = Πολιτική Συγκυρία & Διακυβέρνηση | trans-title = Political conjuncture & governance | place = GR | date = 26 January 2012 | work = VPRC | accessdate = 26 January 2012 | archive-date = 2015-09-23 | archive-url = https://web.archive.org/web/20150923235341/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/Political_Conjuncture_and_Governance_Jan2012.pdf | dead-url = yes }}</ref><ref name="Panhellenic Research for ET3">{{cite news | url = http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/ToThePoint-Ert3_30-1-12.pdf | title = Πανελλαδικη Ερευνα για την ET3 | date = 29 January 2012 | work = To The Point | accessdate = 29 January 2012 | place = GR | archive-date = 2015-09-24 | archive-url = https://web.archive.org/web/20150924010522/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/ToThePoint-Ert3_30-1-12.pdf | dead-url = yes }}</ref><ref name="Research from Pulse RC for Pontiki">{{cite news | via = Ek logika | place = GR | url = http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/PulseRC-ToPontiki_2-2-2012.pdf | title = Ερευνα της Pulse RC για το Ποντικι | date = 2 February 2012 | publisher = Pulse RC | accessdate = 2 February 2012 | archive-date = 2015-09-23 | archive-url = https://web.archive.org/web/20150923235437/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/PulseRC-ToPontiki_2-2-2012.pdf | dead-url = yes }}</ref><ref name="Varometro Feb 2011">{{cite news |url=http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/varometro_2_12.pdf |title=Πολιτικό Βαρόμετρο 99 |trans-title=Political barometer |date=7 February 2012 |work=Public Issue |publisher=Ek logika |accessdate=7 February 2011 |archive-date=2015-09-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150924010637/http://www.eklogika.gr/uploads/files/Dimoskopiseis/varometro_2_12.pdf |dead-url=yes }}</ref> În noiembrie 2011, cele două mari partide s-au alăturat mai micului {{Ill-wd|Q226085|3=Alerta Populară Ortodoxă}} într-o {{Ill-wd|Q2184704|3=largă coaliție}}, sprijinind în parlament un {{Ill-wd|Q327922|3=guvern de uniune națională}} condus de fostul vicepreședinte al [[Banca Centrală Europeană|Băncii Centrale Europene]] [[Lucas Papademos]].<ref>{{cite news |title= Lucas Papademos named as new Greek prime minister |url=https://www.bbc.co.uk/news/world-europe-15671354 |work=BBC News |date=10 November 2011 |accessdate=10 November 2011}}</ref> {{Ill-wd|Q1467594|3=Panos Kammenos}} a votat împotriva acestui guvern și a părăsit ND formând gruparea [[Populism de dreapta|populistă de dreapta]] {{Ill-wd|Q529666|3=Grecii Independenți}}.

Guvernul de coaliție a condus țara până la {{Ill-wd|Q429958|3=alegerile parlamentare din mai 2012}}. Puterea partidelor politice tradiționale grecești, [[PASOK]] și [[Noua Democrație (Grecia)|Noua Democrație]], a scăzut de la 43% la 13% și, respectiv, de la 33% la 18%. Partidul de stânga [[SYRIZA]] a devenit al doilea partid, cu o creștere de la 4% la 16%. Niciun partid nu a putut forma un guvern stabil, ceea ce a dus la {{Ill-wd|Q751553|3=alegerile anticipate din iunie 2012}}. Rezultatul a fost formarea unei coaliții de guvernare din [[Noua Democrație (Grecia)|Noua Democrație]] (29%), [[PASOK]] (12%) și {{Ill-wd|Q1128823|3=Stânga Democrată}} (6%).

După aceea, SYRIZA a depășit PASOK drept principal partid pe partea de centru-stânga.<ref>{{Cite book |url=https://books.google.com/books?id=EYQgDQAAQBAJ&pg=PA94&q=syriza%2520pasok%2520centre-left |title=Radical Left Parties in Government: The Cases of SYRIZA and AKEL |last=Katsourides |first=Yiannos |date=22 September 2016 |publisher=Springer |isbn=9781137588418 |page=94 |language=en}}</ref> [[Alexis Tsipras]] a dus SYRIZA la victorie în {{Ill-wd|Q17091742|3=alegerile generale}} de la {{Dată|2015|1|25}}, în care a obținut cu doar două locuri mai puțin în parlament decât ar fi avut nevoie pentru o majoritate. Tsipras a ajuns la un acord cu {{Ill-wd|Q529666|3=Grecii Independenți}} pentru o coaliție. Deși a încercat să obțină în august 2015 mai multe locuri într-o nouă rundă de alegeri anticipate, Tsipras nu a obținut un alt rezultat, având doar 145 de locuri din 300 șî văzându-se nevoit să guverneze din nou cu Grecii Independenți. Tsipras a reușit să stabilizeze economia Greciei, dar în acest proces a dat înapoi de la multe din promisiunile făcute în campaniile care i-au adus victoria, și a fost învins în {{Ill-wd|Q25053460|3=alegerile din iulie 2019}} de [[Kyriakos Mitsotakis]], liderul partidului Noua Democrație.

=== Lege și justiție ===

Puterea judecătorească în Grecia este independentă de ramurile executivă și legislativă, și cuprinde trei curți supreme: {{Ill|en|Curtea de Casație (Grecia)|Court of Cassation (Greece)|Curtea de Casație}} (Άρειος Πάγος), {{Ill|en|Consiliul de Stat (Grecia)|Council of State (Greece)|Consiliul de Stat}} (Συμβούλιο της Επικρατείας) și {{Ill|en|Camera de Conturi (Grecia)|Chamber of Accounts (Greece)|Curtea de Auditori}} (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești.

{{Ill|en|Poliția Elenă|Hellenic Police}} (în {{el|Ελληνική Αστυνομία}}) este forța polițienească națională, o agenție foarte mare, cu responsabilități de la controlul traficului la antiterorism. Ea a fost înființată în forma actuală în 1984 ca urmare a comasării Jandarmeriei (Χωροφυλακή, ''Chorofylaki'') cu Polițiile Orășenești (Αστυνομία Πόλεων, ''Astynomia Poleon'').<ref>Legea 1481/1 octombrie 1984, ''Monitorul Oficial al Republicii Elene'', A-152</ref>

=== Relațiile externe ===
[[Fișier:Foreign relations of Greece.svg|thumb|right|400px|Reprezentare prin:<ref>{{cite web |url=http://www.mfa.gr/www.mfa.gr/el-GR/Services/Directory/GreekAuthoritiesAbroad/#Β |title=Αρχές του Εξωτερικού (Missions Abroad) |work=Ministerul de Externe al Republicii Elene |language=greacă |publisher=www.mfa.gr |accessdate=2 July 2011}}</ref> {{colorbox|#3771c8}} ambasadă – {{colorbox|#aaccff}} ambasadă în altă țară<br />{{colorbox|#ffaaaa}} consulat general – {{colorbox|#37c837}} legație – {{colorbox|#cccccc}} fără reprezentare – {{colorbox|black}} Grecia]]

Politica externă a Greciei se efectuează prin {{Ill|en|Ministerul Afacerilor Externe (Grecia)|Ministry for Foreign Affairs (Greece)|Ministerul Afacerilor Externe}}, al cărui actual ministru este {{Ill|en|Nikos Dendias}} de la Noua Democrație. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în [[Peninsula Balcanică|Balcani]], în bazinul [[Marea Mediterană|Mediteranei]], și în [[Orientul Mijlociu]].<ref name="MFA regional policy">{{cite web |url= http://www.mfa.gr/en/foreign-policy/regional-policy/ | title= Regional Policy | publisher= {{Ill|en|Ministerul Afacerilor Externe (Grecia)|Ministry for Foreign Affairs (Greece)|Ministerul Afacerilor Externe}} |accessdate=23 February 2012}}</ref>

Ministerul identifică trei aspecte de importanță deosebită pentru statul grec: revendicările [[Turcia|Turciei]] privind ceea ce ministerul definește drept suveranitate grecească asupra [[Marea Egee|Mării Egee]] și a spațiului său aerian;<ref name="MFA issues">{{cite web |url=http://www.mfa.gr/en/foreign-policy-issues/ |title=Foreign Policy Issues | publisher ={{Ill|en|Ministerul Afacerilor Externe (Grecia)|Ministry for Foreign Affairs (Greece)|Ministerul Afacerilor Externe}} |accessdate=23 February 2012}}</ref> legitimitatea [[Republica Turcă a Ciprului de Nord|Republicii Turce a Ciprului de Nord]] în insula [[Cipru]];<ref name="MFA issues" /> și {{Ill|en|disputa privind denumirea Republicii Macedonia|Macedonia naming dispute}}<ref name="MFA issues" /> cu mica țară din Balcani al cărei nume este similar cu al celei mai mari regiuni din Grecia ca suprafață.

Grecia este membră a mai multor organizații internaționale, inclusiv [[Consiliul Europei]], [[Uniunea Europeană]], [[Uniunea Mediteranei]] și [[Națiunile Unite]], al cărei membru fondator este.

=== Armata ===
{| class="toccolours" style="float:right; margin:0 0 1em 1em; border:1px #ddd solid;"
|+ '''Ramurile Forțelor Armate Elene'''
|- style="text-align:center;"
| style="width:120px;"|[[Fișier:Hellenic Army - LEO2A6HEL - 7231.jpg|border|x130px]]<br /><small>Forțele Terestre Elene<br />Leopard 2A6 HEL</small>
| style="width:120px;"|[[Fișier:HS Psara F454.jpg|border|x130px]]<br /><small>Marina Elenă<br />{{Ill-wd|Q577801}}-200 HN</small>
| style="width:120px;"|[[Fișier:HAF F-16D Falcon.jpg|border|x130px]]<br /><small>Forțele Aeriene Elene<br />[[F-16 Fighting Falcon]]</small>
|}

Forțele Armate Elene sunt supervizate de {{Ill|en|Statul Major Național Elen de Apărare|Hellenic National Defense General Staff}} (în {{el|Γενικό Επιτελείο Εθνικής Άμυνας – ΓΕΕΘΑ}}) și constă din trei ramuri:
* {{Ill|en|Forțele Terestre Elene|Hellenic Army}};
* {{Ill|en|Marina Elenă|Hellenic Navy}};
* {{Ill|en|Forțele Aeriene Elene|Hellenic Air Force}}.

Autoritatea civilă pentru armata greacă este {{Ill|en|Ministerul Apărării Naționale (Grecia)|Ministry of National Defence (Greece)|Ministerul Apărării Naționale}}. Mai mult, Grecia întreține {{Ill|en|Paza de Coastă Elenă|Hellenic Coast Guard}} pentru aplicarea legii pe mare și pentru operațiuni de căutare și salvare.

Grecia are serviciu militar obligatoriu pentru bărbați, în timp ce femeile pot îndeplini stagiul militar în regim de voluntariat. În 2009, serviciul militar în Grecia era de nouă luni pentru bărbații între 19 și 45 de ani. Forțele Armate se îndreaptă însă către un sistem de armată complet profesionistă, iar guvernul a promis reducerea, apoi abolirea serviciului militar obligatoriu.

Bărbații greci cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani și care trăiesc în zone sensibile din punct de vedere strategic pot fi obligați să efectueze, contra unei plăți, un serviciu în Garda Națională. Ca membru [[NATO]], armata greacă participă la exerciții și operațiuni sub auspiciile alianței.

Grecia cheltuiește peste 7 miliarde de dolari anual cu armata, sau 2,3% din PIB, fiind clasată pe locul 24 în lume.

=== Împărțire administrativă ===
De la {{Ill|en|programul Kallikratis|Kallikratis programme}}, care a reformat organizarea administrativ-teritorială a țării începând cu 1 ianuarie 2011, Grecia este împărțită în treisprezece [[Regiunile Greciei|regiuni]] împărțite mai departe în 325 de [[Comunele Greciei|comune]]. Cele 54 de foste [[Prefecturile Greciei|prefecturi și administrații la nivel de prefectură]] au fost păstrate în mare parte ca subunități ale regiunilor. Șapte administrații descentralizate grupează de la una la trei regiuni în scopuri administrative. Există și o regiune autonomă, [[Muntele Athos]] (în {{el|Agio Oros}}, „Muntele Sfânt”), care se învecinează cu regiunea [[Macedonia Centrală]].
{|
|-
|valign="middle"|
[[Fișier:Peripheries of Greece numbered.svg|300px|left]]
||
{| class="wikitable sortable" style="text-align:left;"
|- style="font-size:100%; text-align:center;"
!No.!! [[Regiunile Greciei|Regiune]]!! Reședință!! Arie (km²)!!  Populație<ref name="2011census"/> !! PIB (miliarde)<ref name="Eurostat Regional GDP">{{cite web | url = http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/graph.do?tab=graph&plugin=1&pcode=tgs00003&language=en&toolbox=sort | title = Regional gross domestic product (million EUR), by NUTS 2 regions | trans_title = Produsul intern brut pe regiuni NUTS-2 în milioane de euro | year = 2008 | publisher = [[Eurostat]] |accessdate=25 October 2011}}</ref>
|-
| style="text-align:center;"| 1 || [[Attica]] || [[Atena]] || style="text-align:right"|3,808|| style="text-align:right"|1,470|| style="text-align:right"|{{formatnum:3812330}} || style="text-align:right"|€103.334
|-
| style="text-align:center;"| 2 || [[Grecia Centrală]] || [[Lamía]] ||style="text-align:right"|15,549|| style="text-align:right"|6,004||style="text-align:right"|{{formatnum:546870}} || style="text-align:right"|€12.530
|-
| style="text-align:center;"| 3 || [[Macedonia Centrală]] || [[Salonic]] ||style="text-align:right"|18,811|| style="text-align:right"|7,263|| style="text-align:right"|{{formatnum:1874590}} || style="text-align:right"|€34.458
|-
| style="text-align:center;"| 4 || [[Insula Creta|Creta]] || [[Heraklion]] || style="text-align:right"|8,259||style="text-align:right"|3,189|| style="text-align:right"|{{formatnum:621340}} || style="text-align:right"|€12.854
|-
| style="text-align:center;"| 5 || [[Macedonia de Est și Tracia]] || [[Komotini]] || style="text-align:right"|14,157||style="text-align:right"|5,466|| style="text-align:right"|606,170 || style="text-align:right"|€9.054
|-
| style="text-align:center;"| 6 || [[Epir]] || [[Ioannina]] ||style="text-align:right"|9,203||style="text-align:right"|3,553|| style="text-align:right"|336,650 || style="text-align:right"|€5.827
|-
| style="text-align:center;"| 7 || [[Insulele Ionice]] || [[Corfu]] ||style="text-align:right"|2,307|| style="text-align:right"|891||style="text-align:right"|206,470 || style="text-align:right"|€4.464
|-
| style="text-align:center;"| 8 || [[Egeea de Nord]] || [[Mytilene]] || style="text-align:right"|3,836||style="text-align:right"|1,481|| style="text-align:right"|197,810 || style="text-align:right"|€3.579
|-
| style="text-align:center;"| 9 || [[Pelopones]] || [[Tripoli, Grecia|Tripoli]] ||style="text-align:right"|15,490|| style="text-align:right"|5,981||style="text-align:right"|581,980 || style="text-align:right"|€11.230
|-
| style="text-align:center;"| 10 || [[Egeea de Sud]] || [[Ermoupoli]] || style="text-align:right"|5,286||style="text-align:right"|2,041|| style="text-align:right"|308,610 || style="text-align:right"|€7.816
|-
| style="text-align:center;"| 11 || [[Tesalia]] || [[Larissa]] || style="text-align:right"|14,037||style="text-align:right"|5,420|| style="text-align:right"|730,730 || style="text-align:right"|€12.905
|-
| style="text-align:center;"| 12 || [[Grecia de Vest]] || [[Patras]] || style="text-align:right"|11,350||style="text-align:right"|4,382|| style="text-align:right"|680,190 || style="text-align:right"|€12.122
|-
| style="text-align:center;"| 13 || [[Macedonia de Vest]] || [[Kozani]] || style="text-align:right"|9,451||style="text-align:right"|3,649|| style="text-align:right"|282,120 || style="text-align:right"|€5.564
|- style="font-size:100%; text-align:center;"
!No. !! Stat autonom !! Capitală !! Arie (km²)!!  Populație<ref name="2011census" /> !! PIB (miliarde)<ref name="Eurostat Regional GDP" />
|-
| style="text-align:center;"| (14) || [[Muntele Athos]] || {{Ill-wd|Q632870|3=Karyes}} || style="text-align:right"|390||style="text-align:right"|151|| style="text-align:right"|1,830 || {{NA}}
|}
|}

== Economia ==

=== Introducere ===
[[Fișier:Greece peripheries GDP per capita.svg|thumb|PIB pe cap de locuitor în 2008 conform Eurostat.]]
[[Fișier:Greece GDP growth 1961-2010.svg|thumb|Creșterea economică a Greciei între 1961 și 2010, comparată cu media zonei Euro din 1996. Grecia a intrat în recesiune în 2009.]]

Economia Greciei este a 34-a (în termeni nominali) și a 42-a (în termenii parității puterii de cumpărare) din lume, cu 299<ref name="World Bank GDP (nominal)">{{cite web|title= Gross domestic product 2011|url= http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP.pdf|publisher= [[Banca Mondială]]|accessdate= 20 July 2012|format= PDF|date= 9 July 2012|archive-date= 2012-10-27|archive-url= https://web.archive.org/web/20121027094940/http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP.pdf|dead-url= yes}}</ref> sau 304<ref name="World Bank GDP (PPP)">{{cite web|title=Gross domestic product 2011, PPP|url=http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP_PPP.pdf|publisher=World Bank|accessdate=20 July 2012|format=PDF|date=9 July 2012|archive-date=2012-11-19|archive-url=https://web.archive.org/web/20121119084328/http://databank.worldbank.org/databank/download/GDP_PPP.pdf|dead-url=yes}}</ref> miliarde de dolari PIB, conform statisticilor [[Banca Mondială|Băncii Mondiale]] pe anul 2011. Grecia este, în plus, a 15-a economie între cele 28 de state membre ale [[Uniunea Europeană|Uniunii Europene]].<ref name="Eurostat GDP">{{cite web| title= Gross domestic product at market prices (tec00001) |url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/national_accounts/data/main_tables | publisher =[[Eurostat]] |accessdate=22 February 2012}}</ref> În termeni de venit pe cap de locuitor, Grecia se clasează pe locul al 29-lea sau al 33-lea (în funcție de PIB nominal, respectiv în termenii PPC) din lume la 27.875 de dolari, respectiv 27.624 de dolari.

Grecia este o [[țară dezvoltată]] cu standarde de viață ridicate. Economia sa cuprinde [[sectorul servicii]] (85%) și [[Industrie|industria]] (12%), în timp ce [[agricultura]] formează 3% din produsul național brut.<ref name="GDP by sector">{{cite web|title=Gross Added Value by Industry (A17; Years 2000–2011) | url = http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/PAGE-themes?p_param=A0702&r_param=SEL12&y_param=2011_00&mytabs=0 |publisher=Hellenic Statistical Authority|accessdate=22 March 2012 | location =Piraeus}}</ref> Printre cele mai importante sectoare economice se numără [[Turismul în Grecia|turismul]] (cu 14,9 milioane<ref name="World Tourism Organization">{{cite web |title=UNWTO World Tourism Barometer |format=PDF |url=http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_2_en.pdf |publisher=[[Organizația Mondială a Turismului]] |accessdate=22 February 2012 |archive-date=2015-09-03 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150903225411/http://www.unwto.org/facts/eng/pdf/barometer/UNWTO_Barom10_2_en.pdf |dead-url=yes }}</ref> de turiști internaționali în 2009, este a șaptea cea mai vizitată țară a Uniunii Europene<ref name="World Tourism Organization" /> și a 16-a din lume<ref name="World Tourism Organization" /> de către [[Organizația Mondială a Turismului]]); și navigația comercială (cu 16,2%<ref name="UN Shipping report 2011" /> din capacitatea mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume<ref name="UN Shipping report 2011" />), în timp ce țara este și un considerabil producător agricol (incluzând culturile de pește) în cadrul uniunii.

Cu o economie mai mare decât a tuturor celorlalte țări balcanice la un loc, Grecia este cea mai mare economie a Peninsulei Balcanice,<ref name = BalkanInsight>{{Citation | url = http://www.balkaninsight.com/en/article/albania-businesses-seek-new-markets-as-greek-crisis-hits-home | newspaper = Balkan Insight | date = 11 July 2012 | first1 = Besar | last1 = Likmeta | last2 = BIRN | first2 = Gjirokastra | title = Albania Eyes New Markets as Greek Crisis Hits Home Businesses affected by the economic downturn in Greece are seeking new markets in the West, hoping that a cheap and qualified labour force will draw fresh clients | quote = Greece is the Balkan region's largest economy and has been an important investor in Southeast Europe over the past decade |deadurl=no |accessdate=18 April 2014}}</ref><ref name= Keridis>{{Citation | title = Greece and the Balkans: From Stabilization to Growth | first = Dimitris | last = Keridis | quote = Greece has a larger economy than all the Balkan countries combined. Greece is also an important regional investor | type = lecture | publisher = Hellenic Studies Unit at Concordia University | place = Montreal, QC, [[Canada|CA]] | date = 3 March 2006}}</ref> și un important investitor regional.<ref name= BalkanInsight /><ref name=Keridis /> Grecia este al doilea cel mai mare investitor străin în Albania, al treilea în Bulgaria, în primii trei investitori străini în România și Serbia și cel mai important partener comercial și cel mai mare investitor străin în Macedonia. Băncile grecești deschid o nouă filială în Balcani aproape săptămânal.<ref name="Bell2002" /><ref name="AydinIfantis2004">{{cite book|author1=Mustafa Aydin|author2=Kostas Ifantis|title=Turkish-Greek Relations: The Security Dilemma in the Aegean|url={{Google books|plainurl=y|NuyWdJfQf4kC|page=267}}|accessdate=27 May 2013|date=28 February 2004|publisher=Taylor & Francis|isbn=978-0-203-50191-7|pages=266–267|quote=second largest investor of foreign capital in Albania, and the third largest foreign investor in Bulgaria.  Greece is the most important trading partner of the Former Yugoslav Republic of Macedonia.}}</ref><ref name="Thompson2012">{{cite book|author=Wayne C. Thompson|title=Western Europe 2012|url={{Google books|plainurl=y|lKCMvYFQCCMC|page=283}}|accessdate=27 May 2013|date=9 august 2012|publisher=Stryker Post|isbn=978-1-61048-898-3|page=283|quote=Greeks are already among the three largest investors in Bulgaria, Romania and Serbia, and overall Greek investment in the ... Its banking sector represents 16% of banking activities in the region, and Greek banks open a new branch in a Balkan country almost weekly.}}</ref> Compania greacă de telecomunicații [[OTE]], parte a portofoliului grupului german [[Deutsche Telekom]] a devenit un investitor puternic în fosta Iugoslavie și în alte țări balcanice.<ref name="Bell2002">{{cite book|author=Imogen Bell|title=Central and South-Eastern Europe: 2003|url={{Google books|plainurl=y|4CrpzRJCbckC|page=282}} |accessdate=27 May 2013 |year=2002 |publisher=Routledge|isbn=978-1-85743-136-0|page=282|quote=show that Greece has become the largest investor into Macedonia (FYRM), while Greek companies such as OTE have also developed strong presences in Yugoslavia and other Balkan countries.}}</ref>

Economia greacă este clasificată ca avansată<ref name="Advanced economies">{{cite web| title= World Economic Outlook |url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2011/02/pdf/text.pdf |publisher = [[International Monetary Fund]] | format = PDF |accessdate=23 February 2012}}</ref><ref>{{cite web|url=http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2013/01/weodata/groups.htm#ae|work=World Economic Outlook Database|date=April 2013|title=Groups and Aggregates Information|publisher=[[International Monetary Fund]]|accessdate=10 September 2013}}</ref><ref>{{cite web|url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/appendix/appendix-b.html|title=Appendix B: International Organizations and Groups|work=[[The World Factbook]]|publisher=[[Central Intelligence Agency]]|accessdate=10 September 2013|archive-date=2008-04-09|archive-url=https://web.archive.org/web/20080409033504/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/appendix/appendix-b.html|dead-url=yes}}</ref><ref>{{cite web|url=http://data.worldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups#OECD_members|title=Country and Lending Groups|publisher=[[Banca Mondială]]|accessdate=10 September 2013}}</ref> și cu [[Lista țărilor cu venituri mari conform Băncii Mondiale|venituri mari]].<ref name="High income economies">{{cite web| work = Country classifications | title= Country and Lending Groups |url = http://data.worldbank.org/about/country-classifications/country-and-lending-groups#High_income |publisher = [[Banca Mondială]] |accessdate=22 February 2012}}</ref> Grecia este membru fondator al [[OECD|Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare]] (OECD) și al [[Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră|Organizației pentru Cooperarea Economică în Marea Neagră]] (BSEC). În 1979 s-a semnat aderarea țării la [[Comunitățile Europene]] și la [[Cele patru libertăți de circulație|piața unică europeană]] procesul fiind terminat în 1982. În ianuarie 2001 Grecia a adoptat moneda unică [[Euro]], înlocuind [[drahma grecească]] la un curs de schimb de 340,75 drahme pentru un euro.<ref name="Drachma exchange rate">{{cite web|title=Fixed Euro conversion rates | url =http://www.ecb.int/euro/intro/html/index.en.html|publisher=European Central Bank|accessdate=23 February 2012}}</ref> Grecia este membră a [[Fondul Monetar Internațional|Fondului Monetar Internațional]] și al [[Organizația Mondială a Comerțului|Organizației Mondiale a Comerțului]], și era în 2010 a 31-a țară din lume după {{Ill|en|Indicele Globalizării|Globalization Index}} KOF.

=== Aderarea la zona euro ===

Grecia a fost acceptată în [[Uniunea Economică și Monetară (Uniunea Europeană)|Uniunea Economică și Monetară a Uniunii Europene]] de către [[Consiliul European]] la 19 iunie 2000, pe baza mai multor criterii de convergență (rata inflației, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, rată de schimb) folosind anul 1999 ca an de referință. După {{Ill|en|Auditul Financiar din Grecia, 2004|Greek Financial Audit, 2004|un audit financiar}} comandat de noul guvern al partidului Noua Democrație în 2004, [[Eurostat]] a arătat că statisticile deficitului bugetar fuseseră subestimate.<ref>{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/GREECE/EN/GREECE-EN.PDF| location = [[Europa|EU]] | title= The revision of the Greek government deficit & debt figures | type = report | format=PDF | publisher = Eurostat | date=22 November 2004}}</ref>

Majoritatea diferențelor de la nivelul valorilor pentru deficitul bugetar în documentul revizuit au fost determinate de o schimbare temporară de către noul guvern a practicilor contabile, și anume de consemnarea cheltuielilor la comandarea materialului militar în loc de consemnarea lor la primirea materialului.<ref>{{cite news | url=http://www.guardian.co.uk/global/2012/apr/26/greece-europe-north-south-divide?pagewanted=all | title = Greece did not Cause the Euro Crisis | publisher = Guardian | first1= Costa |last1= Simitis |first2= Yannis |last2= Stournaras | date= 26 April 2012 |location=Londra, [[Regatul Unit]] |deadurl=no |accessdate=18 April 2014}}</ref> Aplicarea retroactivă a metodologiei ESA95 (începând cu 2000) de către Eurostat a fost însă cea care a ridicat deficitul bugetar în anul de referință 1999 la 3,38% din PIB, depășind astfel limita de 3%. Aceasta a dus la afirmații că Grecia nu îndeplinea de fapt toate cele cinci criterii de aderare la zona euro, și percepția comună a fost că Grecia a intrat în zona euro prin „falsificarea” datelor de deficit bugetar. Afirmații similare s-au făcut ulterior și despre alte țări europene, ca Italia{{Sfn | Story | Landon | Thomas | Schwartz | 2010}}<ref>{{cite web | url = http://www.cfr.org/italy/enron-italy-parallels-between-romes-efforts-qualify-euro-entry-financial-chicanery-texas/p4455 | title = Enron and Italy: Parallels between Rome's efforts to qualify for euro entry and the financial chicanery in Texas | publisher = Council on Foreign Relations | accessdate = 2014-09-23 | archive-date = 2011-11-05 | archive-url = https://web.archive.org/web/20111105110951/http://www.cfr.org/italy/enron-italy-parallels-between-romes-efforts-qualify-euro-entry-financial-chicanery-texas/p4455 | dead-url = yes }}</ref><ref>{{cite web | format = PDF | url= http://www.icmagroup.org/assets/documents/Derivatives%20and%20Public%20Debt%20Management.pdf |title= Derivatives and Public Debt Management |publisher = International Securities Market Association (ISMA) in cooperation with the Council on Foreign Relations}}</ref>)

În raportul OECD pe 2005 pentru Grecia,<ref name="OECD Greece 2005">{{cite book |url= {{Google books|plainurl=y|Wstn-8rGQZQC}} |title = Economic Surveys | chapter = Greece | volume = 12 |date=September 2005 | page = 47 | publisher = OECD |accessdate=25 September 2011}}</ref> se afirma clar că „impactul noilor reguli contabile asupra cifrelor fiscale pentru anii din 1997 până în 1999 s-a înscris între 0,7 și 1 punct procentual din PIB; această schimbare retroactivă a metodologiei a fost responsabilă pentru depășirea pragului de deficit de 3% în 1999, anul calificării [Greciei] pentru aderarea la uniunea monetară”. Cele de mai sus l-au făcut pe ministrul grec de finanțe să arate că deficitul bugetar pe 1999 era sub limtia de 3% la calcularea cu metodologia ESA79 în vigoare la data candidaturii Greciei, și deci criteriul fusese îndeplinit.<ref>{{cite web| publisher = HRI | url= http://www.hri.org/news/greek/ana/2004/04-12-08.ana.html#09 |title=Finmin says fiscal data saga has ended in wake of EU report | date =8 December 2004}}</ref>

Anchetatorii contabili au găsit însă că datele trimise de Grecia la Eurostat prezentau distribuții statistice ce constituie indicii de manipulare a datelor.<ref>{{cite news |url= http://www.ft.com/cms/s/2/171aaa36-d8f1-11e0-aff1-00144feabdc0.html#ixzz1XWna9dha |title=Look out for No. 1 | first = Tim | last = Harford |date= 9 September 2011 |publisher= The Financial Times}}</ref><ref>{{cite journal|title=Fact and Fiction in EU-Governmental Economic Data|last1= Rauch|first1= Bernhard|last2= Max| first2= Göttsche| last3= Brähler | first3 = Gernot | last4 = Engel | first4 = Stefan| journal= German Economic Review|volume= 12|issue= 3| pages = 244–54 | year = 2011}}</ref>

=== Criza datoriilor suverane (2010–) ===
{{Articol principal|Criza datoriei publice din Grecia}}
[[Fișier:Greece public debt 1999-2010.svg|thumb|Datoria publică a Greciei între 1999–2010 comparativ cu media zonei euro]]
Până la sfârșitul lui 2009, ca urmare a unei combinații de factori locali și internaționali, economia Greciei s-a confruntat cu [[Criza datoriilor europene|cea mai severă criză a ei]] de la restaurarea democrației în 1974, guvernul grec revizuindu-și deficitul bugetar de la 6% la 12,7% din produsul intern brut (PIB).<ref>Lynn, Matthew (2011). ''Bust: Greece, the Euro and the Sovereign Debt Crisis''. [[Hoboken, New Jersey|Hobeken]], New Jersey: [[Wiley]]. ISBN 978-0-470-97611-1.</ref><ref>{{cite news|title = Greece's Sovereign-Debt Crunch: A Very European Crisis |work=The Economist |url = http://www.economist.com/node/15452594?story_id=15452594 | date =  4 February 2010 |accessdate=2 May 2010}}</ref>

La începutul lui 2010, s-a aflat că, prin asistența din partea [[Goldman Sachs]], [[JPMorgan Chase]] și a numeroase alte bănci, s-au dezvoltat produse financiare care permiteau guvernelor Greciei, Italiei și ale altor țări europene să-și ascundă datoriile.<ref name=Rehn>{{cite web| title = Rehn: No Other State Will Need a Bail-Out| url = http://euobserver.com/19/30015 |publisher={{Ill-wd|Q507198}} |accessdate=6 May 2010}}</ref><ref name=Goldman>{{cite web| title = Greece Paid Goldman $300 Million To Help It Hide Its Ballooning Debts| url = http://www.businessinsider.com/henry-blodget-greece-paid-goldman-300-million-to-help-it-hide-its-ballooning-debts-2010-2| publisher = [[Business Insider]]| accessdate = 6 May 2010| archive-date = 2010-03-05| archive-url = https://web.archive.org/web/20100305175636/http://www.businessinsider.com/henry-blodget-greece-paid-goldman-300-million-to-help-it-hide-its-ballooning-debts-2010-2| dead-url = unfit}}</ref> Zeci de acorduri similare s-au efectuat în toată Europa, prin acestea băncile furnizând bani în avans în schimbul unor plăți viitoare de către guvernele implicate; la rândul lor, riscurile financiare ale țărilor implicate erau ținute în afara registrelor.<ref name=Goldman /><ref>{{cite news|title=Global Business: Wall St. Helped to Mask Debt Fueling Europe’s Crisis|url=http://www.nytimes.com/2010/02/14/business/global/14debt.html?pagewanted=all&_r=0|date=13 februarie 2010|newspaper=[[The New York Times]]|author=LOUISE STORY|author2=LANDON THOMAS Jr|author3=NELSON D. SCHWARTZ|quote=In dozens of deals across the Continent, banks provided cash upfront in return for government payments in the future, with those liabilities then left off the books.  Greece, for example, traded away the rights to airport fees and lottery proceeds in years to come.}}</ref><ref name=Bloomberg>{{cite news|title=Goldman Secret Greece Loan Shows Two Sinners as Client Unravels|url=http://www.bloomberg.com/news/2012-03-06/goldman-secret-greece-loan-shows-two-sinners-as-client-unravels.html|date=5 martie 2012|publisher=Bloomberg|author=Nicholas Dunbar & Elisa Martinuzzi|quote=Greece actually executed the swap transactions to reduce its debt-to-gross-domestic-product ratio because all member states were required by the Maastricht Treaty to show an improvement in their public finances,” Laffan said in an e-mail.  “The swaps were one of several techniques that many European governments used to meet the terms of the treaty.”}}</ref><ref name="The Telegraph">{{cite news|title=Did Goldman Sachs help Britain hide its debts too?|url=http://blogs.telegraph.co.uk/finance/edmundconway/100003757/did-goldman-sachs-help-britain-hide-its-debts-too/|date=15 februarie 2010|newspaper=[[The Daily Telegraph|The Telegraph]]|author=Edmund Conway Economics|quote=One of the more intriguing lines from that latter piece says: “Instruments developed by Goldman Sachs, JPMorgan Chase and a wide range of other banks enabled politicians to mask additional borrowing in Greece, Italy and possibly elsewhere.” So, the obvious question goes, what about the UK? Did Britain hide its debts? Was Goldman Sachs involved? Should we panic?|location=Londra|access-date=2014-09-23|archive-date=2016-04-12|archive-url=https://web.archive.org/web/20160412054034/http://blogs.telegraph.co.uk/finance/edmundconway/100003757/did-goldman-sachs-help-britain-hide-its-debts-too/|dead-url=yes}}</ref><ref name="The Guardian">{{cite news|title=Banks that inflated Greek debt should be investigated, EU urges|url=http://www.theguardian.com/business/2010/feb/16/greek-debt-goldman-sachs|newspaper=[[The Guardian]]|date=16 February 2010|author=Elena Moya|quote="These instruments were not invented by Greece, nor did investment banks discover them just for Greece," said Christophoros Sardelis, who was chief of Greece's debt management agency when the contracts were conducted with Goldman Sachs.Such contracts were also used by other European countries until Eurostat, the EU's statistic agency, stopped accepting them later in the decade.  Eurostat has also asked Athens to clarify the contracts.}}</ref><ref name="Der Spiegel">{{cite news|title=Greek Debt Crisis: How Goldman Sachs Helped Greece to Mask its True Debt|url=http://www.spiegel.de/international/europe/greek-debt-crisis-how-goldman-sachs-helped-greece-to-mask-its-true-debt-a-676634.html|accessdate=29 October 2013|newspaper=[[Der Spiegel]]|date=8 februarie 2010|author=Beat Balzli|quote=This credit disguised as a swap didn't show up in the Greek  debt statistics.  Eurostat's reporting rules don't comprehensively record transactions involving financial derivatives.  "The Maastricht rules can be circumvented quite legally through swaps," says a German derivatives dealer.  In previous years, Italy used a similar trick to mask its true debt with the help of a different US bank.}}</ref> Conform ''[[Der Spiegel]]'', creditele acordate guvernelor europene erau deghizate în „schimburi” și astfel nu mai erau înregistrate ca datorii. Cum Eurostat ignora la vremea aceea statisticile legate de produse financiare derivate, un dealer german de astfel de produse comentase pentru ''Der Spiegel'' că „regulile de la Maastricht pot fi ocolite pe căi relativ legale prin schimburi” și că „în anii anteriori, Italia folosise un truc similar pentru a-și masca datoria reală cu ajutorul unei alte bănci americane”.<ref name="Der Spiegel" /> Aceste condiții permiseseră guvernului grec să cheltuiască mult peste cât își permitea, îndeplinind în același timp țintele de deficit bugetar ale Uniunii Europene.<ref name=Goldman /><ref>{{cite news| title = Wall St. Helped To Mask Debt Fueling Europe's Crisis |work=The New York Times | url =http://www.nytimes.com/2010/02/14/business/global/14debt.html?pagewanted=1&hp |date=14 February 2010 |accessdate=6 May 2010 |author=Story, Louise; Thomas Jr, Landon; Schwartz, Nelson D.}}</ref> În mai 2010, guvernul grec a revizuit din nou deficitul, estimându-l la 13,6%,<ref>{{cite news | title = Papandreou Faces Bond Rout as Budget Worsens, Workers Strike | url = http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=newsarchive&sid=aUi3XLUwIIVA |publisher=Bloomberg|date=22 April 2010 |accessdate=2 May 2010}}</ref> al doilea din lume în raport cu PIB-ul, [[Islanda]] fiind pe primul loc cu 15,7% și [[Regatul Unit]] pe al treilea cu 12,6%.<ref>{{cite news| author=Staff | title = Britain's Deficit Third Worst in the World, Table| url =http://www.telegraph.co.uk/finance/financialcrisis/7269629/Britains-deficit-third-worst-in-the-world-table.html| date =  19 February 2010 |accessdate=5 august 2011 |work=The Daily Telegraph |location=Londra }}</ref> În ce privește datoria publică, previziunile erau că ar putea ajunge la 120% din PIB în 2010.<ref>{{cite news | author=Melander, Ingrid; Papchristou, Harry | title=Greek Debt To Reach 120.8 Pct of GDP in '10&nbsp;– Draft | url=http://www.reuters.com/article/2009/11/05/greece-budget-debt-idUSATH00496420091105 | agency=Reuters | date=5 November 2009 | accessdate=5 august 2011 | archive-date=2012-11-28 | archive-url=https://web.archive.org/web/20121128104139/http://www.reuters.com/article/2009/11/05/greece-budget-debt-idUSATH00496420091105 | dead-url=yes }}</ref>

Ca urmare, a avut loc o [[criza datoriei publice din Grecia|criză de încredere internațională]] în capacitatea Greciei de a-și plăti datoria suverană. Pentru a evita încetarea de plăți, în mai 2010 celelalte țări ale zonei Euro, împreună cu FMI, au oferit un pachet de salvare ce implica acordarea Greciei a unui credit de 45 de miliarde de euro imediat, împreună cu alte credite totalizând 110 miliarde de euro.<ref>{{cite news|author=Thesing, Gabi; Krause-Jackson, Flavia |title= Greece Faces `Unprecedented' Cuts as $159B Rescue Nears |url=http://www.bloomberg.com/news/2010-05-02/greece-faces-unprecedented-cuts-as-159b-rescue-nears.html | publisher=Bloomberg |date=3 May 2010 |accessdate=6 May 2010}}</ref><ref>{{cite news|author=Kerin Hope |title= EU Puts Positive Spin on Greek Rescue |url=http://www.ft.com/cms/s/0/08a87e4e-55c4-11df-b835-00144feab49a.html |work=Financial Times  |date=2 May 2010 |accessdate=6 May 2010}}</ref> Pentru a asigura finanțarea, Grecia era obligată să adopte măsuri dure de austeritate pentru a-și aduce deficitul sub control.<ref>{{cite news|last=Newman|first=Rick|title=Lessons for Congress From the Chaos in Greece|url=http://www.usnews.com/news/blogs/rick-newman/2011/11/03/lessons-for-congress-from-the-chaos-in-greece|accessdate=3 November 2011|newspaper=US News|date=3 November 2011}}</ref>

La 15 noiembrie 2010, Eurostat a revizuit cifrele pentru datoria publică a Greciei, după o misiune metodologică la Atena în contextul procedurii de deficit excesiv, și a estimat deficitul bugetar al Greciei pe 2009 la 15,4% din PIB și datoria publică la 126,8% din PIB, cel mai mare din toate statele membre ale UE.<ref>{{cite web|url=http://www.europolitics.info/economy-monetary-affairs/deficits-increase-in-eurozone-and-eu-artb287086-50.html|publisher=[[Eurostat]]|title=Deficits Increase in Eurozone and EU|author=van Puyvelde, Eric|date=15 November 2010|accessdate=19 December 2010|archive-date=2011-05-01|archive-url=https://web.archive.org/web/20110501045213/http://www.europolitics.info/economy-monetary-affairs/deficits-increase-in-eurozone-and-eu-artb287086-50.html|dead-url=yes}}</ref>

În 2011, s-a constatat că pachetul de salvare nu era suficient și în 2012 s-a acceptat un nou pachet de 130 de miliarde de euro, acordat cu condiții stricte, între care o reformă financiară și alte măsuri de austeritate.<ref name= BBCQ&A>{{cite news |url=http://www.bbc.co.uk/news/business-13798000 |title= Q&A: Greek debt  |author= |work= |publisher=BBC News Online |accessdate=14 May 2012}}</ref> Ca parte a înțelegerii, Grecia urma să reducă cu 53% povara taxelor asupra creditorilor privați și toate profiturile realizate de băncile centrale din zona euro pe datoria grecească urmau să fie repatriate în Grecia.<ref name= BBCQ&A /> O echipă de monitorizare a fost instituită la Atena pentru a asigura că reformele acceptate sunt puse în practică, iar valoarea ratelor de datorie pe trei luni a fost blocată într-un cont special.<ref name= BBCQ&A />

=== Agricultura ===
[[Fișier:Cloudy olive oil1.jpg|thumb|left|Ulei de măsline grecesc]]
[[Fișier:Zante currant drying in Tsilivi.jpg|thumb|240px|Stafide uscate la soare în [[Zakynthos]]]]

În 2010, Grecia a fost cel mai mare producător de [[bumbac]] din [[Uniunea Europeană]] (183.800 tone) și de [[fistic]] (8.000 tone)<ref name="eurostat agriculture 1">{{cite web |url=http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do |title=Crops products (excluding fruits and vegetables) (annual data) |publisher=[[Eurostat]] |accessdate=19 October 2011 |archive-date=2014-10-06 |archive-url=https://web.archive.org/web/20141006122431/http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do |dead-url=yes }}</ref> și s-a clasat pe locul al doilea la producția de [[orez]] (229.500 tons)<ref name="eurostat agriculture 1" /> și de [[măsline]] (147.500 tone),<ref name="eurostat agriculture 2" /> pe locul trei la producția de [[curmale]] (11.000 tone),<ref name="eurostat agriculture 2" /> [[migdale]] (44.000 tone),<ref name="eurostat agriculture 2">{{cite web |url=http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do |title=Fruits and vegetables (annual data) |publisher=[[Eurostat]] |accessdate=19 October 2011}}</ref> [[tomate]] (1.400.000 tone)<ref name="eurostat agriculture 2" /> și [[Pepene|pepeni]] (578.400 tone)<ref name="eurostat agriculture 2" /> și pe locul al patrulea la producția de [[tutun]] (22.000 tone).<ref name="eurostat agriculture 1" /> Agricultura contribuie cu 3,8% la PIB-ul țării și angajează 12,4% din forța de muncă la nivel național.<!--ref name="CIAFactBook"/-->

Grecia este un beneficiar major al {{Ill|en|Politica Agricolă Comună|Common Agricultural Policy|Politicii Agricole Comune}} a Uniunii Europene. Ca urmare a aderării țării la Comunitatea Europeană, mare parte din infrastructura sa agricolă a fost modernizată cu fonduri europene și producția agricolă a crescut. Între 2000 și 2007, fermele ecologice din Grecia au înregistrat o creștere de 885%, cel mai mare procentaj din UE.<!--ref name="Eurostat Sustainable" /-->

=== Industria maritimă ===
[[Fișier:Greek tanker ship.png|thumb|Grecia controlează 16,2% din flota comercială mondială, a sa fiind cea mai mare din lume. Grecia se situează pe primele cinci locuri la toate tipurile de nave, între care pe primul loc la petroliere și vase de transport marfă.]]

Industria navigației este un element-cheie al activităților economice din Grecia începând cu vremurile antice.<ref name="shipping">{{cite web|url=http://www.greece.org/poseidon/work/articles/polemis_one.html |title=The History of Greek Shipping |author=Polemis, Spyros M. |publisher=greece.org |accessdate=9 April 2007}}</ref> Astăzi, navigația este una dintre cele mai importante industrii ale țării. Ea reprezintă 4,5% din PIB, și are circ 160.000 de angajați (4% din forța de muncă), și reprezintă 1/3 din deficitul comercial al țării.<ref name =nbg>{{cite web |author=Press release |url=http://www.nbg.gr/en/pr_release_resb.asp?P_ID=463 |publisher=[[National Bank of Greece]] |title=Greek Shipping Is Modernized To Remain a Global Leader and Expand Its Contribution to the Greek Economy |date=11 May 2006 |accessdate=8 April 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20070831114031/http://www.nbg.gr/en/pr_release_resb.asp?P_ID=463 |archivedate=2007-08-31 |dead-url=yes }}</ref>

În anii 1960, dimensiunea flotei grecești s-a dublat, în principal prin investiții derulate de magnații [[Aristotel Onassis]] și {{Ill|en|Stavros Niarchos}}.<ref name="slate">{{cite news |url = http://www.slate.com/?id=2124542& |title = So Many Greek Shipping Magnates... | author=Engber, Daniel |work={{Ill-wd|Q60497|3=Slate}} |date=17 august 2005 |accessdate=5 august 2011}}</ref> Baza industriei maritime grecești moderne s-a format după al Doilea Război Mondial când armatorii greci au putut acumula vase vândute ieftin de guvernul american prin {{Ill|en|Legea Vânzărilor de Vase|Ship Sales Act}} din anii 1940.<ref name=slate />

Conform unui raport din 2011 al [[Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare|Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare]], marina comercială greacă este cea mai mare din lume, reprezentând 16,2% din capacitatea mondială de transport,<ref name="UN Shipping report 2011">{{cite web |url=http://www.unctad.org/en/docs/rmt2011_en.pdf |title=Review of Maritime Transport 2011 |publisher=United Nations |year=2011 |accessdate=17 February 2012}}</ref> în creștere de la 15,96% în 2010.<ref name="UN Shipping report">{{cite web |url=http://www.unctad.org/en/docs/rmt2010_en.pdf|title=Review of Maritime Transport 2010 |publisher=United Nations |year=2010|accessdate=10 august 2011}}</ref> Numărul echivalent în 2006 era și mai mare, de 18,2%.<ref name="UN Shipping report 2">{{cite web |url=http://www.unctad.org/en/docs/rmt2006_en.pdf |title=Review of Maritime Transport 2006|publisher=United Nations |year=2006 |accessdate=10 august 2011}}</ref> Tonajul total al flotei comerciale naționale este de 202 milioane tone capacitate de încărcare, cel mai ridicat din lume.<ref name="UN Shipping report 2011" />

În termeni de număr total de vase, {{Ill|en|Marina Comercială Greacă|Greek Merchant Navy}} este pe locul al patrulea în lume, cu {{formatnum:3150}} de nave (dintre care 741 sunt înmatriculate în Grecia, iar restul de 2.409 în porturi străine).<ref name="UN Shipping report" /> După categiruuke de vase, Grecia este pe primul loc la petroliere și [[Vrachier|vrachiere]], pe locul patru la numărul de [[Portcontainer|port-containere]], și pe al cincilea la alte vase.<ref name="BTS">{{cite web|url=http://www.rita.dot.gov/bts/sites/rita.dot.gov.bts/files/publications/maritime_trade_and_transportation/2007/html/table_02_01.html|title=Top 15 Ranking of World Merchant Fleet by Country of Owner, Year-End 2006|publisher=U.S. {{Ill-wd|Q4998432}} |year=2001 |accessdate=11 June 2013}}</ref> Flota actuală este însă mai mică decât dimensiunea-record de 5.000 de vase, înregistrată la sfârșitul anilor 1970.<ref name=shipping /> Numărul total de vase sub pavilion grec (ceea ce cuprinde flotele străine) este de 1.517, sau 5,3% din capacitatea de încărcare mondială (locul 5).<ref name="UN Shipping report" />

=== Turism ===
{{Articol principal|Turismul în Grecia}}
[[Fișier:Corfu Town R02.jpg|thumb|center|900px|Vedere panoramică a unor părți din [[Corfu (oraș)|orașul Corfu]], sit în [[patrimoniul mondial UNESCO]], văzut de la {{Ill|en|Cetatea Veche, Corfu|Old Fortress, Corfu|Palaio Frourio}}. Golful Garitsa este în stânga și portul [[Corfu]] în partea superioară-dreaptă a imagini. {{Ill|en|Piața Spianada|Spianada Square|Spianada}} se află în fundal.]]
[[Fișier:Ia Santorini-2009-1.JPG|thumb|right|Panoramă a insulei [[Santorini]].]]

Un procentaj important din venitul național grecesc provine din turism. Turismul finanțează 16% din produsul intern brut.<ref>{{cite web|url=http://www.ekathimerini.com/4dcgi/_w_articles_wsite2_1_24/07/2012_453521 |title=Greece's 5-month tourism receipts drop 12.5 percent |publisher=ekathimerini.com |accessdate=26 March 2013}}</ref> Conform statisticilor [[Eurostat]], Grecia a primit în 2009 peste 19,5 milioane de turiști,<ref name="Eurostat Tourism table">{{cite web|url=http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do |title=Nights spent in tourist accommodation establishments – regional – annual data |year=2010|publisher=[[Eurostat]] |accessdate=10 august 2011}}</ref> în creștere față de cei 17,7 milioane care au venit în 2007.<ref name="Eurostat Tourism">{{cite web|url=http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-HA-10-001-11/EN/KS-HA-10-001-11-EN.PDF|title=Tourism |year=2010 |publisher=[[Eurostat]] |accessdate=10 august 2011}}</ref>

Marea majoritate a vizitatorilor Greciei din 2007 provin de pe continentul european, în număr de 12,7 milioane,<ref name="A2001">{{cite web|url=http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/A2001/Other/A2001_STO03_TB_MM_12_2007_02_F_GR.pdf|title=02.  Αφίξεις αλλοδαπών από το εξωτερικό κατά υπηκοότητα και μέσο ταξιδίου ( Δεκέμβριος 2007 ) |trans_title=02.  Sosiri de persoane din străinătate după naționalitate și mijloace de transport (decembrie 2007) |date=December 2007 |publisher=Hellenic National Statistics Agency|language=greacă |accessdate=10 august 2011}}</ref> Deși majoritatea vizitatorilor de o singură naționalitate sunt cei din Regatul Unit, (2,6 milioane), urmați îndeaproape de cei din Germania (2,3 milioane).<ref name="A2001" /> În 2010, cea mai vizitată regiune a Greciei a fost [[Macedonia Centrală]], cu 18% din fluxul total național de turiști (în total 3,6 milioane de turiști), urmată de [[Attica]] cu 2,6 milioane și de [[Pelopones]] cu 1,8 milioane.<ref name="Eurostat Tourism table" /> [[Grecia de Nord]] este cea mai vizitată regiune geografică, cu 6,5 milioane de turiști, urmată de Grecia Centrală cu 6,3 milioane.<ref name="Eurostat Tourism table" />

În 2010, [[Lonely Planet]] a clasat al doilea oraș al Greciei, [[Salonic]], pe locul al cincilea în lista celor mai bune orașe pentru petreceri din lume, comparabil cu alte orașe cum ar fi [[Dubai]] și [[Montreal]].<ref>{{cite web|url=http://www.lonelyplanet.com/canada/travel-tips-and-articles/39339 |title=Ultimate party cities |publisher=[[Lonely Planet]] |accessdate=10 august 2011}}</ref> În 2011, [[Santorini]] a fost votată „cea mai bună insulă din lume” în ''{{Ill|en|Travel + Leisure}}''.<ref name="Best Islands">{{cite web|url=http://www.travelandleisure.com/worldsbest/2011/islands/europe-islands/242|title=World's Best Awards&nbsp;– Islands |publisher=[[Travel + Leisure]] |accessdate=10 august 2011}}</ref> Insula învecinată [[Mykonos]] s-a clasat a cincea în categoria europeană.<ref name="Best Islands" />

=== Transporturi ===

[[Fișier:A2 Motorway, Greece - Section Siatista-Kozani - Kalamia Exit - 04.jpg|thumb|Chiar înainte de nodul de pe [[Egnatia Odos|Autostrada Egnatia Odos]] de la intersecția cu {{Ill|en|Autostrada A27 (Grecia)|Motorway 27 (Greece)|A27}} la [[Kozani]]]]

Începând cu anii 1980, rețelele rutieră și feroviară ale Greciei au fost modernizate semnificativ. Între cele mai importante lucrări se numără [[Egnatia Odos|autostrada A2 (Egnatia Odos)]], care leagă Grecia de nord-vest ([[Igoumenitsa]]) cu Grecia de nord și nord-est ({{Ill-wd|Q6414658|3=Kipoi}}); și {{Ill|en|podul Rio–Antirrio|Rio–Antirrio bridge}}, cel mai lung pod suspendat cu cabluri din Europa ({{dim|2250|m}} lungime), ce leagă Peloponesul de [[Agios Georgios (Rio)|Rio]] ({{dim|7|km}} de [[Patras]]) cu [[Antirrio]] în Grecia Centrală.

Alte proiecte importante aflate în derulare sunt conversia șoselei {{Ill|en|Drumul Național 8A (Grecia)|Greek National Road 8A|GR-8A}}, care leagă Atena de Patras și mai departe de [[Pyrgos, Grecia|Pyrgos]] în Peloponesul de vest, într-o autostradă modernizată pe toată lungimea (proiect ce trebuia terminat în 2014); terminarea unor segmente de autostradă de pe [[Drumul național 1 (Grecia)|A1]], ce leagă Atena de [[Salonic]]; și construirea {{Ill|en|Metroul Salonic|Thessaloniki Metro|metroului Salonic}}.

În deosebi zona metropolitană Atena este deservită de una dintre cele mai moderne și eficiente infrastructuri de transport din Europa, cum ar fi [[Aeroportul Internațional Atena]], rețeaua de autostrăzi private {{Ill|en|Attiki Odos}} și sistemul extins de {{Ill|en|Metroul din Atena|Athens Metro|metrou al Atenei}}.

Majoritatea insulelor grecești și a orașelor principale ale țării sunt legate prin căi aeriene deservite mai ales de cele două principale companii aeriene grecești, {{Ill|en|Olympic Air}} și [[Aegean Airlines]]. Legăturile maritime s-au îmbunătățit cu vase moderne și rapide, inclusiv [[Navă cu aripi portante|nave cu aripi portante]] și [[Catamaran|catamarane]].

Legăturile feroviare joacă un rol relativ redus în Grecia față de alte țări europene, dar și ele s-au extins, cu noi legături suburbane pentru navetiști, deservite de {{Ill|en|Proastiakos}} în jurul Atenei, către aeroporturi, [[Kiato]] și [[Chalkida]]; în jurul Salonicului, către orașele [[Larissa]] și [[Edessa, Grecia|Edessa]]; și în jurul Patrasului. S-a stabilit și o legătură feroviară modernă între Atena și Salonic, în timp ce se desfășoară și o dublare a mai multor linii din rețeaua de {{dim|2500|km}}. Legăturile feroviare internaționale conectează orașele grecești cu restul Europei, cu Peninsula Balcanică și cu Turcia, deși ele au fost suspendate în 2011 din cauza crizei economice.

=== Telecomunicații ===
[[Fișier:Athens-Kiffisia-aerial.jpg|thumb|Sediul [[OTE]] din Atena.]]

Rețelele de comunicație și de informații digitale ajung în toate regiunile. Există peste {{dim|35000|km}} de cablu de fibră optică. Legăturile rapide la internet sunt foarte răspândite: existau în total {{formatnum:2252653}} de legături de mare viteză la începutul lui 2011, ceea ce însemna o penetrare a internetului de mare viteză de 20%.<ref name="cnbc">{{cite news | date = 2 May 2011 | url=http://news.in.gr/science-technology/article/?aid=1231106170 |title=''Το 20% του πληθυσμού πλησιάζει η διείσδυση της ευρυζωνικότητας στην Ελλάδα'' |trans_title=Penetrarea internetului de mare viteză ajunge la 20% din populație în Grecia |language=greacă |publisher=in.gr |deadurl=no |accessdate=18 April 2014}}</ref> Conform datelor din 2012 furnizate de {{Ill|en|Autoritatea Statistică Elenă|Hellenic Statistical Authority|ELSTAT}}, 53,6% din gospodării utilizau regulat Internetul, dintre care 94,8% aveau legături de mare viteză.<ref name="ELSTAT-Zougla.gr article">{{cite web |url=http://www.zougla.gr/greece/article/to-536-ton-nikokirion-dia8eti-sindesi-sto-diadiktio |trans_title=The 53 % 2C6% of households connected to the internet |title=Το 53,6% των νοικοκυριών διαθέτει σύνδεση στο διαδίκτυο |publisher=Zougla.gr |accessdate=26 March 2013}}</ref>

[[Internet café|Internet café-urile]] ce oferă acces la Internet, la aplicații mobile și la jocuri multiplayer sunt și ele ceva obișnuit în țară, în timp ce internetul mobil în rețele de telefonie [[3G]] și legături [[Wi-Fi]] se pot găsi aproape pretutindeni.<ref>{{cite web|title=Finding Free WiFi Internet in the Greek Islands |url=http://www.openjourney.com/blogs/josh/free-wifi-internet-greek-islands-47.html|publisher=Open Journey |accessdate=20 august 2011|date=29 June 2011}}</ref> Gradul de utilizare a internetului mobil 3G a crescut abrupt în ultimii ani, cu o creștere de 340% între lunile august ale anilor 2011 și 2012.<ref>{{cite web|title=Sharp increase 340% of mobile internet|url=http://www.tovima.gr/finance/article/?aid=474421|publisher=TA NEA |accessdate=12 September 2012|date=12 September 2012}}</ref> {{Ill|en|Uniunea Internațională pentru Telecomunicații a Națiunilor Unite|United Nations International Telecommunication Union}} clasează Grecia în primele 30 de țări din lume cu o infrastructură de date deosebit de dezvoltată.<ref>{{cite web|url=http://www.itu.int/net/pressoffice/backgrounders/general/pdf/5.pdf |title= ICT Development Index (IDI), 2010 and 2008 |accessdate=22 July 2012|publisher=[[The United Nations Telecommunication Union|International Telecommunication Union]]}} p. 15.</ref>

=== Știință și tehnologie ===
<!-- {{Main|Science and technology in Greece}} -->

Secretariatul General pentru Cercetare și Tehnologie al Ministerului Dezvoltării este responsabil de proiectarea, implementarea și supervizarea politicilor naționale pentru cercetare și tehnologie. În 2003, cheltuielile publice pentru [[cercetare și dezvoltare]] (R&D) erau de 456,37 milioane de euro (în creștere cu 12,6% față de 2002). Totalul cheltuielilor cu R&D (public și privat) ca procentaj din PIB au crescut considerabil de la începutul ultimului deceniu al secolului al XX-lea, de la 0,38% în 1989, la 0,65% în 2001. Cheltuielile cu R&D în Grecia rămân mai scăzute ca media UE de 1,93%, dar, conform Research DC, pe baza datelor de la OECD și Eurostat, între 1990 și 1998, totalul cheltuielilor cu R&D în Grecia s-a bucurat de a treia cea mai mare creștere din Europa, după [[Finlanda]] și Irlanda. Din cauza amplasării strategice, forța de muncă calificată și stabilitatea economică, numeroase companii multinaționale, cum ar fi [[Ericsson]], [[Siemens AG|Siemens]], [[Motorola]] și [[Coca-Cola]] au centre regionale de cercetare și dezvoltare în Grecia.

Parcurile tehnologice grecești cu incubatoare tehnologice sunt Parcul Științific și Tehnologic din Creta (Heraklion), Parcul Tehnologic Salonic, Parcul Tehnologic Lavrio, Parcul Științific Patras, și Parcul Științific și Tehnologic al Epirului (Ioannina). Grecia este membră a [[Agenția Spațială Europeană|Agenției Spațiale Europene]] (ESA) din 2005.<ref>{{cite web |url=http://www.esa.int/esaCP/SEMWYQRMD6E_Benefits_0.html |title= Greece becomes 16th ESA Member State |date=22 March 2005 |publisher=ESA |accessdate=15 May 2012}}</ref> Cooperarea între ESA și Comitetul Spațial Național Elen a început în primii ani ai ultimului deceniu al secolului trecut. În 1994, Grecia și ESA au semnat primul acord de cooperare. După ce a cerut oficial aderarea ca membru cu drepturi depline în 2003, Grecia a devenit a șaisprezecea țară membră a ESA la 16 martie 2005. Ca membru al ESA, Grecia participă la activitățile de telecomunicații și tehnologie ale agenției, precum și la Inițiativa de {{Ill|en|Monitorizare Globală pentru Medi și Securitate|Global Monitoring for Environment and Security}}.

În 2007, Grecia era a opta țară din lume după procentul de înscriere în învățământul superior (procentul în rândul femeilor fiind mai mare decât al bărbaților) în timp ce grecii din diaspora sunt la fel de activi în domeniul educației. Sute de mii de studenți greci participă anual la cursurile universităților din tot Occidentul, în timp ce listele de profesori ale principalelor universități occidentale conțin un număr remarcabil de nume grecești.<ref>{{cite news |title= University reforms in Greece face student protests |work=The Economist|page= |date=6 July 2006 |accessdate=19 December 2008|url= http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=E1_STQTVNJ }}</ref> Între oamenii de știință greci de prim rang în vremurile moderne se numără {{Ill|en|Dimitrios Galanos}}, [[Georgios Papanikolaou]] (inventatorul [[Test Babeș Papanicolau|testului Papanicolaou]]), [[Nicholas Negroponte]], [[Constantin Carathéodory]], {{Ill|en|Manolis Andronikos}}, {{Ill|en|Michael Dertouzos}}, [[John Argyris]], {{Ill|en|Panagiotis Kondylis}}, {{Ill|en|John Iliopoulos}} (laureat al {{Ill|en|Premiul Dirac|Dirac Prize|Premiului Dirac}} pentru contribuțiile sale la fizica quarkului charm, o contribuție majoră la nașterea Modelului Standard, teoria modernă a particulelor elementare), [[Iosif Sifakis|Joseph Sifakis]] (laurat al [[Premiul Turing|Premiului Turing]] pe 2007, „Nobelul” informaticii), [[Christos Papadimitriou]] ({{Ill|en|Premiul Knuth|Knuth Prize}} pe 2002 și al {{Ill|en|Premiul Gödel|Gödel Prize|Premiului Gödel}}), {{Ill|en|Mihalis Yannakakis}} (Premiul Knuth pe 2012) și {{Ill|en|Dimitri Nanopoulos}}.

== Demografie ==
[[Fișier:Brainsik-ermoupoli.jpg|thumb|340px|[[Ermoupolis]], pe insula {{Ill-wd|Q211230}}, capitala [[Ciclade]]lor.]]

Organizația statistică oficială a Greciei este {{Ill|en|Autoritatea Statistică Elenă|Hellenic Statistical Authority}} (ELSTAT), conform căreia populația Greciei în 2011 era de {{formatnum:10815197}} de locuitori.<ref name="ELSTAT">{{cite web | url = http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/General/A1602_SAM01_DT_DC_00_2011_02_F_GR.pdf | title = 2011 Greek Census | format = PDF | publisher = {{Ill-wd|Q1275124}} | accessdate = 10 august 2012 | archive-date = 2014-08-17 | archive-url = https://web.archive.org/web/20140817195146/http://www.statistics.gr/portal/page/portal/ESYE/BUCKET/General/A1602_SAM01_DT_DC_00_2011_02_F_GR.pdf | dead-url = yes }}</ref> Societatea grecească este destul de omogenă, 94% din populație fiind formată din etnici [[greci]] vorbitori de [[Limba greacă|limbă greacă]]. Rata natalității în 2003 se ridica la 9,5 la mia de locuitori, semnificativ mai redusă decât cea de 14,5 la mia de locuitori în 1981. În același timp, rata mortalității a crescut ușor de la 8,9 la mia de locuitori în 1981 la 9,6 în 2003.

Societatea greacă s-a schimbat rapid în ultimele decenii. Rata fertilității în scădere a dus la o creștere a vârstei mediane, ceea ce coincide cu {{Ill|en|îmbătrânirea demografică a Europei|aging of Europe}} în ansamblu. În 2001, 16,71% din populație avea cel puțin 65 de ani, 68,12% era între 15 și 64 de ani, iar 15,18% erau de până în 14 ani.<ref name="nssg">{{cite web|url=http://www.statistics.gr/eng_tables/hellas_in_numbers_eng.pdf|title=Greece in Numbers|publisher={{Ill-wd|Q1275124}}|year=2006|accessdate=14 December 2007|format=PDF|archiveurl=https://web.archive.org/web/20071124142319/http://www.statistics.gr/eng_tables/hellas_in_numbers_eng.pdf|archivedate=2007-11-24|dead-url=yes}}</ref> Rata căsătoriilor a scăzut constant de la aproape 71 la mia de locuitori în 1981 până în 2002, crescând ușor în 2003 la 61 la mia de locuitori și scăzând din nou la 51 în 2004.<ref name=nssg /> Rata divorțurilor a crescut și ea – de la 191,2 la mia de căsătorii în 1991 la 239,5 la mia de căsătorii în 2004.<ref name=nssg /> Ca urmare, familia greacă medie este mai mică și mai vârstnică decât în generațiile anterioare.

=== Orașele ===
Aproape două treimi din greci trăiesc în zone urbane. Cele mai mari și mai influente centre metropolitane ale Greciei sunt [[Atena]] și [[Salonic]], cu populații metropolitane de circa 4 milioane și respectiv un milion de locuitori. Alte orașe cu populație urbană de peste 100.000 de locuitori sunt [[Patras]], [[Heraklion]], [[Larissa]], [[Volos]], [[Rhodos (oraș)|Rhodos]], [[Ioannina]], [[Chania]] și [[Chalcis]].<ref name="cities">{{cite web |url=http://www.statistics.gr/Athena2001/Athena2001.ASP?wcu=$cmd=0$id=5200712142356520314915 |title=Athena 2001 Census |publisher={{Ill-wd|Q1275124}} |accessdate=14 December 2007 |archiveurl=https://web.archive.org/web/20080117231653/http://www.statistics.gr/Athena2001/Athena2001.ASP?wcu=$cmd=0$id=5200712142356520314915 |archivedate=2008-01-17 |dead-url=yes }}</ref>

Tabelul de mai jos conține o listă cu cele mai mari orașe din Grecia după populația din zona lor urbană contiguă; care nu sunt nici formate din numeroase comune, evident în cazurile Atenei și Salonicului, sau conținute într-o comună mai mare, caz evident la majoritatea orașelor mai mici din țară. Cifrele provin din rezultatele preliminare ale recensământului din mai 2011.

{{Cele mai mari orașe din Grecia}}

=== Migrația ===
[[Fișier:50 largest Greek diaspora.png|thumb|350px|Hartă ce evidențiază cele 50 de țări cu cele mai mari comunități ale diasporei grecești.]]
De-a lungul secolului al XX-lea, milioane de greci au emigrat în [[Grecii din Statele Unite ale Americii|Statele Unite]], [[Grecii din Regatul Unit|Regatul Unit]], [[Grecii din Australia|Australia]], [[Grecii din Canada|Canada]] și [[Grecii din Germania|Germania]], constituind o numeroasă diaspora. Migrația netă a început să devină pozitivă începând cu anii 1970, dar până la începutul anilor 1990, principalul influx a fost cel al foștilor emigranți reveniți în țară.<ref name=eliamep>Triandafyllidou, Anna. [http://www.idea6fp.uw.edu.pl/pliki/POES_Greece_PB_3.pdf "Migration and Migration Policy in Greece"] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130923025433/http://www.idea6fp.uw.edu.pl/pliki/POES_Greece_PB_3.pdf |date=2013-09-23 }}. ''Critical Review and Policy Recommendations''. {{Ill-wd|Q5707218}}. No. 3, April 2009</ref>

Un studiu al Observatorului Mediteranean pentru migrație susține că recensământul din 2001 a înregistrat 762.191 de persoane fără cetățenie greacă ce trăiau în Grecia, ceea ce ar constitui circa 7% din totalul populației. Dintre rezidenții străini, 48.560 erau cetățeni ai altor state din UE sau din [[Asociația Europeană a Liberului Schimb|European Free Trade Association]] și 17.426 erau ciprioți cu statut privilegiat. Majoritatea provin din țări est-europene extracomunitare: Albania (56%), Bulgaria (5%) și România (3%), în timp ce imigranții din statele fostei URSS (Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, etc.) compuneau 10% din total.<ref>Kasimis, Charalambos; Kassimi, Chryssa (June 2004). [http://www.migrationinformation.org/Profiles/display.cfm?ID=228 "Greece: A History of Migration"]. Migration Information Source.</ref>

Cea mai mare aglomerare de populație de imigranți extracomunitari se află în marile centre urbane, în principal în Atena, cu 132.000 de imigranți, adică 17% din populația locală, urmată de Salonic, cu 27.000 de imigranți, adică 7% din populația locală. Există și un număr considerabil de etnici greci cetățeni străini proveniți din minoritățile grecești din Albania și din fosta Uniune Sovietică.<ref name=eliamep />

Grecia, împreună cu [[Italia]] și cu Spania, se confruntă cu un mare influx de imigranți ilegali ce încearcă să pătrundă în UE prin țară. Imigranții ilegali ce pătrund în Grecia o fac mai ales pe la frontiera cu [[Turcia]] de pe [[Râul Marița|râul Evros]]. În 2012, majoritatea imigranților ilegali ce intrau în Grecia proveneau din [[Afganistan]], urmați de [[pakistan]]ezi și persoane din [[Bangladesh]].<ref>{{cite news|title=In crisis, Greece rounds up immigrants – Associated Press|url=http://www.guardian.co.uk/world/feedarticle/10403249|publisher=The Guardian|accessdate=11 June 2013|date=22 august 2012|location=Londra}}</ref> Începând din 2012, operațiuni polițienești cotidiene pe scară largă (denumite „Xenios Zeus”) au loc în Atena și în alte mari orașe grecești pentru detenția imigranților ilegali.

=== Religia ===
[[Fișier:Greece meteora monasteries.JPG|thumb|Mănăstirile [[Meteora]] din [[Tesalia]]]]
[[Fișier:Chora di Patmos con il Monastero di San Giovanni "il teologo".JPG|thumb|{{Ill|en|Mănăstirea Sfântul Ioan Teologul|Monastery of Saint John the Theologian}}, [[Patmos]]]]

Constituția Greciei recunoaște [[Biserica Ortodoxă Greacă|creștinismul ortodox]] drept religie „predominantă” în țară, garantând însă libertatea religioasă pentru toată lumea.<ref name="con51,53" /> Guvernul grec nu ține statistici privind grupurile religioase și la recensăminte nu se înregistrează afilierea religioasă. Conform Departamentului de Stat american, circa 97% din cetățenii greci se identifică drept creștini ortodocși.<ref name="religion">{{cite web | url = http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2007/90178.htm | work =International Religious Freedom Report 2007 | title = Greece | publisher =[[United States Department of State]], Bureau of Democracy, Human Rights, and Labor | date=15 September 2006 |accessdate=14 April 2007}}</ref>

Într-un sondaj [[Eurobarometru]] efectuat în 2010 de [[Eurostat]], 79% din cetățenii greci au răspuns că „cred că există un Dumnezeu”.<ref name="eurostat">{{Citation |url = http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_341_en.pdf |title=Special Eurobarometer, biotechnology; Fieldwork: January–February 2010 |page=204 |date=October 2010 |format=PDF}}</ref> Conform altor surse, 15,8% din greci se autodescriu drept „foarte religioși”, cel mai ridicat procent din toate țările europene. Acest sondaj a găsit și că doar 3,5% nu au mers niciodată la biserică, față de 4,9% în Polonia și 59,1% în Cehia.<ref name="forskning.no">{{cite web|url=http://www.forskning.no/artikler/2005/oktober/1128932447.69|title=Dagens ESS: Religiøsitet og kirkebesøk|trans_title=ESS astăzi: Religiozitatea și vizitele la biserică|publisher=Forskning|language=norvegiană|date=11 October 2005|accessdate=11 September 2010|archive-date=2013-11-05|archive-url=https://web.archive.org/web/20131105210342/http://www.forskning.no/artikler/2005/oktober/1128932447.69|dead-url=yes}}</ref>

Estimări ale {{Ill|en|Minoritatea musulmană din Grecia|Muslim minority of Greece|minorității musulmane}}, aflată mai ales în [[Tracia]], se înscriu între 98.000 și 140.000,<ref name=religion /><ref name=religion2 /> (circa 1%) în timp ce comunitatea de imigranți musulmani numără între 200.000 și 300.000. Imigranții albanezi în Grecia sunt de regulă asociați religiei musulmane, deși majoritatea sunt nereligioși.<ref>{{cite web|url = http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71383.htm |title=Greece |publisher= [[United States Department of State]] |date=26 august 2005 |accessdate=6 January 2009}}</ref> După [[Războiul Greco-Turc (1919-1922)|Războiul Greco Turc din 1919–1922]] și în urma [[Tratatul de la Lausanne|tratatului de la Lausanne]] din 1923, Grecia și Turcia au convenit asupra unui [[Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia|transfer de populație pe baza identității religioase și culturale]]. Circa 500.000 de musulmani din Grecia, predominant [[turci]], dar și musulmani de alte etnii, au părăsit țara în schimbul sosirii a circa 1.500.000 de greci din [[Asia Mică]].<ref>{{Citation | title = Country studies | url = http://countrystudies.us/turkey/24.htm | contribution = Turkey – Population | place = US | publisher = [[Library of Congress]]}}</ref>
{{Bar box
| title=Religiozitatea în Grecia (2001)<ref>{{cite web |url= https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html |title= The World Factbook |publisher= CIA |accessdate= 26 March 2013 |archive-date= 2016-08-25 |archive-url= https://web.archive.org/web/20160825033157/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/gr.html |dead-url= yes }}</ref>
| titlebar=#ddd
| float=left
| bars=
{{Bar percent|Ortodoxie|blue|98}}
{{Bar percent|Islam|green|1.3}}
{{Bar percent|Altele|grey|0.7}}
}}

{{bar box
|float=left
|title=Religiozitatea în Grecia (2010)<ref name="eurostat" />
|width=220px
|bars=
{{bar percent|Credința în Dumnezeu|navy|79}}
{{bar percent|Credința într-un spirit sau forță vitală|lightblue|16}}
{{bar percent|Fără credință|gold|4}}
}}

Iudaismul a existat în Grecia de peste 2.000 de ani. [[Evrei sefarzi|Evreii sefarzi]] aveau o numeroasă prezență în orașul [[Salonic]] (în 1900, circa 80.000 de evrei, adică majoritatea populației),<ref>{{Citation | url = http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/vjw/Greece.html | title = Greece | publisher = {{Ill-wd|Q2535917}}}}</ref> dar astăzi comunitatea evreiască din Grecia, care a supraviețuit ocupației germane și [[Holocaust]]ului din timpul celui de al Doilea Război Mondial, este estimată la circa 5.500 de persoane.<ref name=religion /><ref name=religion2 />

[[Biserica Romano-Catolică]] are circa 50.000 de credincioși în rândul cetățenilor greci<ref name=religion /><ref name= religion2 /> și comunitatea de imigranți romano-catolici numără circa 200.000 de persoane.<ref name= religion /> Dintre grecii ortodocși, circa 500.000 sunt {{Ill|en|Biserica Ortodoxă Greacă de Rit Vechi|Greek Old Calendarists|ortodocși de rit vechi}}.<ref name="religion2">{{cite web | url = http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/aneval/religion_el.pdf | archiveurl = https://web.archive.org/web/20070605013415/http://ec.europa.eu/employment_social/fundamental_rights/pdf/aneval/religion_el.pdf | archivedate = 2007-06-05 | title = Executive Summary Discrimination on the Grounds of Religion and Belief Greece | publisher = [[Comisia Europeană]] | last1 = Ktistakis | first1 = Ioannis | last2 = Sitaropoulos | first2 = Nicholas | date = 22 June 2004 | accessdate = 14 April 2007 | format = PDF | dead-url = yes }}</ref> Protestanții, în care se includ {{Ill|en|Biserica Evanghelică Greacă|Greek Evangelical Church}} și {{Ill|en|bisericile evanghelice libere|Free Evangelical Churches}}, au circa 30.000 de credincioși.<ref name = religion /><ref name =religion2 /> Bisericile penticostale ale Sinodului Grec al Bisericii Apostolice au 12.000 de membri.<ref>{{cite web | url= http://www.pentecost.gr/English/history.htm | location= GR | title= Synod of Apostolic Church of Christ | publisher= Pentecost | accessdate= 22 March 2009 | archive-date= 2004-12-16 | archive-url= https://web.archive.org/web/20041216225859/http://www.pentecost.gr/English/history%20keim.htm | dead-url= yes }}</ref> Ca număr de biserici, cea mai mare congregație protestantă din Grecia este {{Ill|en|Biserica Apostolică Liberă a Rusaliilor|Free Apostolic Church of Pentecost}}, cu 120 de biserici.<ref>{{cite web | url = http://www.christianity.gr/church/addresses.php | title = Church addresses | language = greacă | location = GR | publisher = Christianity.gr | accessdate = 22 March 2009 | archiveurl = https://web.archive.org/web/20080421172048/http://www.christianity.gr/church/addresses.php | archivedate = 2008-04-21 | dead-url = yes }}</ref> Nu există statistici oficiale despre numărul de credincioși ai acestui cult, dar Biserica Ortodoxă Greacă estimează numărul lor la 20.000.<ref>{{cite web |url= http://www.egolpio.com/PENTECOSTAL/freechurpentecost.htm |title= Estimare ortodoxă |language= greacă |publisher= Egolpio |accessdate= 22 March 2009 |archive-date= 2008-12-02 |archive-url= https://web.archive.org/web/20081202062529/http://www.egolpio.com/PENTECOSTAL/freechurpentecost.htm |dead-url= yes }}</ref> [[Martorii lui Iehova]] afirmă că au 28.859 de membri activi.<ref name=religion /><ref name=religion2 /><ref>{{cite web | url = http://watchtower.org/e/statistics/worldwide_report.htm | year = 2009 | title = Report | work = [[Turnul de veghe]] | accessdate = 16 December 2010 | archive-date = 2012-06-19 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120619050101/http://www.watchtower.org/e/statistics/worldwide_report.htm | dead-url = yes }}</ref>

Câteva mii de greci practică {{Ill|en|Elenism (religie)|Hellenism (religion)|reconstrucționismul politeistic grecesc}} (credința în vechii zei greci).<ref>{{cite web|url=http://www.archaeology.org/0501/abstracts/letter.html |title=Letter From Greece: The Gods Return to Olympus |publisher=Archaeology.org |date= |accessdate=2014-06-10}}</ref>

=== Limbi ===
[[Fișier:Modern Greek dialects en.svg|thumb|left|Distribuția principalelor arii dialectale ale limbii grece moderne.]]
[[Fișier:Greece linguistic minorities.svg|thumb|240px|Regiuni cu prezență tradițională a altor limbi decât greaca. Astăzi, greaca este limba dominantă în toată țara.<ref>{{cite web | publisher = Summer institute of Linguistics |url=http://www.ethnologue.com/show_map.asp?name=GR&seq=10 |title=Languages of Greece | work = Ethnologue |accessdate=19 December 2010}}</ref><ref>{{Citation | publisher = Euromosaic | title = Le (slavo)macédonien/bulgare en Grèce}}</ref><ref>{{Citation | publisher = Euromosaic | title = L'arvanite/albanais en Grèce}}</ref><ref>{{Citation | publisher = Euromosaic | title = Le valaque/aromoune-aroumane en Grèce}}</ref><ref>{{Citation | publisher = Mercator-Education: European Network for Regional or Minority Languages and Education | title = The Turkish language in education in Greece}}</ref>{{Sfn | Trudgill | 2000}}]]

Primele dovezi textuale ale limbii grece datează din secolul al XV-lea î.e.n., de la scrierea [[Liniar B]] asociată [[Civilizația miceniană|civilizației miceniene]]. Greaca a devenit o [[lingua franca]] vorbită pe scară largă în lumea mediteraneană și dincolo de aceasta în [[Antichitatea Clasică]], și avea să devină ulterior limbă oficială în Imperiul Bizantin.

În secolele al XIX-lea și al XX-lea, a existat o dispută majoră despre care ar trebui să fie limbă oficială a greciei{{mdash}} {{Ill|en|Katharevousa}} arhaică, creată în secolul al XOX-lea și utilizată ca limbă literară, sau {{Ill|en|Greaca demotică|Dimotiki|demotica}}, forma evoluată natural din [[Limba greacă medievală|greaca bizantină]] și vorbită în popor. Disputa a fost tranșată în 1976, când demotica a devenit unica variantă oficială a limbii grecești, iar Katharevousa a încetat să mai fie folosită.

Astăzi, Grecia este relativ omogenă din punct de vedere lingvistică, o mare majoritate a populației autohtone folosind greaca drept limbă maternă sau chiar unică limbă. În cadrul populației elenofone, vorbitorii {{Ill|en|Limba greacă pontică|Pontic Greek|dialectului distinct pontic}} au venit în Grecia din Asia Mică după [[Genocidul grecilor|Genocidul Grecilor]] și constituie un grup important.

Minoritatea musulmană din Tracia, circa 0,95% din populația totală, constă din vorbitori de [[Limba turcă|turcă]], [[Limba bulgară|bulgară]] ([[pomaci]]){{Sfn | Trudgill | 2000}} și [[Limba romani|romani]]. Romani este vorbită și de [[romi]]i creștini din alte părți ale țării. Alte limbi minoritare sunt vorbite și de populații minoritare din diferite părți ale țării. Utilizarea lor a scăzut drastic de-a lungul secolului al XX-lea prin asimilarea de către majoritatea elenofonă. Astăzi, ele mai sunt vorbite în principal de către vârstnici și sunt pe cale de dispariție. Aceasta este valabilă pentru [[arvaniți]], o minoritate vorbitoare de [[Limba albaneză|albaneză]] aflată mai ales în zonele rurale din jurul Atenei, ca și pentru [[aromâni]] și [[megleno-români|megleniți]], grupuri denumite colectiv [[vlahi]], a căror limbă este apropiată de [[Limba română|română]] și care trăiau în zonele montane din Grecia centrală. Membrii acestor grupuri se identifică cel mai adesea din punct de vedere etnic ca greci<ref>{{Citation | url = http://www.cilevics.eu/minelres/reports/greece/greece_NGO.htm | publisher = Greek Helsinki Monitor | title = Minority Rights Group, Greece, Report about Compliance with the Principles of the Framework Convention for the Protection of National Minorities (along guidelines for state reports according to Article 25.1 of the Convention) | date = 8 September 1999}}</ref> și astăzi vorbesc cel puțin și limba greacă.

În preajma frontierei nordice a Greciei există și niște grupuri vorbitoare de limbi slave, denumite local ''slavomacedoneană'', majoritatea identificându-se etnic ca greci. Dialectele lor pot fi clasificate din punct de vedere lingvistic ca forme ale [[Limba macedoneană|limbii macedonene]] sau ale [[Limba bulgară|bulgarei]].<ref name="The Bulgarian language">{{cite web | location = [[United Kingdom|UK]] | url = http://www.kwintessential.co.uk/language/about/bulgarian.html | title = The Bulgarian Language | work= Kwintessential |accessdate=17 October 2010 | ref = harv}}</ref> Se estimează că după schimburile demografice din 1923, regiunea istorică grecească Macedonia avea între 200.000 și 400.000 de vorbitori de limbi slave.<ref name="minorities" /> Comunitatea evreiască din Grecia vorbește tradițional [[Limba ladino|ladino]] (iudeo-spaniolă), astăzi vorbită de doar câteva mii de persoane.

=== Educația ===
[[Fișier:Ionian Academy in daylight 2.JPG|thumb|left|upright|{{Ill|en|Academia Ionică|Ionian Academy}} din [[Corfu]], prima instituție academică a Greciei moderne.]]
[[Fișier:Attica 06-13 Athens 28 Academy of Athens.jpg|thumb|{{Ill|en|Academia din Atena (modernă)|Academy of Athens (modern)|Academia din Atena}} este academia națională a Greciei, și cea mai înaltă instituție de cercetări din țară.]]

Educația obligatorie în Grecia cuprinde școlile primare (Δημοτικό Σχολείο, ''Dimotikó Scholeio'') și gimnaziul (Γυμνάσιο). Grădinițele (Παιδικός σταθμός, ''Paidikós Stathmós'') sunt populare dar nu sunt obligatorii decât de la 4 ani în sus, fiind denumite ''Νηπιαγωγείο'', ''Nipiagogeío''. Copiii încep școala primară la 6 ani și ea durează alți șase. Gimnaziul începe la 12 ani și durează trei ani.

Școlile secundare grecești sunt fie licee unificate (Γενικό Λύκειο, ''Genikό Lykeiό''), fie școli tehnice sau vocaționale (Τεχνικά και Επαγγελματικά Εκπαιδευτήρια, "TEE"). Unele instituții de învățământ vocațional (Ινστιτούτα Επαγγελματικής Κατάρτισης, "IEK") oferă o educație formală neclasificată. Ele pot accepta atât absolvenți de gimnaziu, fie absolvenți de liceu, acestea nu sunt clasificate în cadrul vreunui nivel de educație.

Conform Legii-Cadru (3549/2007), învățământul superior public se desfășoară în „cele mai înalte instituții de învățământ” (Ανώτατα Εκπαιδευτικά Ιδρύματα, ''Anótata Ekpaideytiká Idrýmata'', "ΑΕΙ") și constă din două sectoare paralele: sectorul universitar (universități, politehnici, școli de artă și universități deschise) și sectorul tehnologic (Instituțiile de Învățământ Tehnologic și Școala de Educație Pedagogică și Tehnologică). Există și instituții de învățământ superior private, ce oferă cursuri orientate vocațional de scurtă durată (2 până la 3 ani), care funcționează sub autoritatea altor ministere. Studenții sunt admiși în aceste instituții în funcție de rezultatele lor la examinările naționale care au loc după terminarea celui de al treilea an de liceu. Studenții în vârstă de peste 20 de ani pot fi admiși și la {{Ill|en|Universitatea Elenă Deschisă|Hellenic Open University}} printr-o formă de loterie. [[Universitatea Națională și Capodistriană din Atena|Universitatea Capodistriană din Atena]] este cea mai veche universitate din estul Mediteranei.

Sistemul de învățământ grecesc cuprinde și grădinițe, școli primare și gimnaziale speciale pentru persoane cu nevoi speciale sau cu dificultăți de învățare. Există și gimnazii și licee specializate în domeniile muzical, teologic și sportiv.

=== Sistemul sanitar ===
[[Fișier:Iaso General Hospital of Thessaly.JPG|thumb|Spitalul General ''Iaso'' al [[Tesalia|Tesaliei]]]]

În Grecia funcționează un sistem sanitar universal. Într-un raport din 2000 al [[Organizația Mondială a Sănătății|OMS]], acest sistem a fost clasat pe locul 14 din 191 de țări studiate.<ref name="WHO report">{{cite web |url= http://www.who.int/whr/2000/en/whr00_en.pdf | format = PDF | title = Health Systems: Improving Performance |work={{Ill-wd|Q8035805}} | year = 2000 |publisher = [[World Health Organization]] |accessdate=22 July 2011}}</ref> Într-un raport din 2013 al Organizației [[Salvați Copiii]], Grecia a fost plasată pe locul 19 (din 176 de țări) la capitolul situației mamelor și copiilor nou-născuți.<ref name="Save the Children report">{{cite web | url = http://www.savethechildren.org/site/c.8rKLIXMGIpI4E/b.8585863/k.9F31/State_of_the_Worlds_Mothers.htm | format = PDF | title = State of the World's Mothers 2013 | work = [[Save the Children Report]] | year = 2013 | publisher = [[Salvați Copiii]] | accessdate = 7 May 2013 | archive-date = 2013-05-05 | archive-url = https://web.archive.org/web/20130505125839/http://www.savethechildren.org/site/c.8rKLIXMGIpI4E/b.8585863/k.9F31/State_of_the_Worlds_Mothers.htm | dead-url = yes }}</ref> În 2010, existau în toată țara 138 de spitale cu 31.000 de paturi, dar la 1 iulie 2011, Ministerul Sănătății și Solidarității Sociale a anunțat un plan de reorganizare administrativă a lor, în 77 de instituții spitalicești cu 36.035 de paturi, ca reformă necesară cu scopul reducerii cheltuielilor și ridicării standardelor de îngrijire medicală.<ref name="Health Reform">{{cite web|url = http://www.ethnos.gr/article.asp?catid=22768&subid=2&pubid=63299225 | title = Προταση Λειτουργικων Αναδιαταξεων Μοναδων Υγειασ Εσυ | language =greacă | format = PDF| date= 1 July 2011 | publisher = Ethnos |accessdate=22 July 2011 | trans_title = Propuneri pentru rearanjarea funcțională a unităților sanitare}}</ref> Cheltuielile sanitare în Grecia reprezentau 9,6% din PIB în 2007 conform unui raport din 2011 al [[OECD]], puțin peste media OECD de 9,5%.<ref name="OECD">{{cite web | url = http://www.oecd.org/dataoecd/45/54/38979850.pdf | work = Health Data | year = 2011 | title = How Does Greece Compare | publisher = [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] | format = PDF | accessdate = 22 July 2011 | archive-date = 2009-09-02 | archive-url = https://web.archive.org/web/20090902163839/http://www.oecd.org/dataoecd/45/54/38979850.pdf | dead-url = yes }}</ref> Țara are cel mai mare raport de medici la mia de locuitori din toate țările OECD.<ref name="OECD" />

Speranța de viață în Grecia este de 80,3 ani, peste media OECD de 79,5,<ref name="OECD" /> și una din cele mai mari din lume. Insula {{Ill-wd|Q209576}} are cel mai mare procentaj de nonagenari din lume; aproximativ 33% din locuitorii insulei trăiesc până după vârsta de 90 de ani.<ref name=NPR>{{cite news|title=The Island Where People Live Longer|url=http://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=103744881|accessdate=6 April 2013|newspaper=NPR|date=2 May 2009<!-- 8:00 AM-->|quote=Buettner and a team of demographers work with census data to identify blue zones around the world.  They found Icaria had the highest percentage of 90-year-olds anywhere on the planet — nearly 1 out of 3 people make it to their 90s.}}</ref> Autorul cărții ''{{Ill-wd|Q3299670}}'', {{Ill|en|Dan Buettner}} a scris în ''[[The New York Times]]'' un articol despre longevitatea icarienilor, cu titlul „The Island Where People Forget to Die”.<ref name=NYT>{{cite news|title=The Island Where People Forget to Die|url=http://www.nytimes.com/2012/10/28/magazine/the-island-where-people-forget-to-die.html?pagewanted=all&_r=0|accessdate=6 April 2013|newspaper=The New York Times|date=24 October 2012|author=DAN BUETTNER}}</ref> Raportul OCDE pe 2011 a arătat că Grecia are cel mai mare procent de fumători zilnici adulți din toate cele 34 de state membre ale OCDE.<ref name="OECD" /> Rata obezității este de 18,1%, peste media OECD de 15.1%, dar considerabil mai puțin decât cea din Statele Unite, de 27,7%.<ref name="OECD" /> În 2008, Grecia are cea mai mare rată a percepției unei bune sănătăți din OCDE, de 98,5%.<ref name="OECD Health Status">{{cite web|url = http://stats.oecd.org/index.aspx?DataSetCode=HEALTH_STAT |title= Perceived Health Status | publisher = [[Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică]] |accessdate=22 July 2011}}</ref> Rata mortalitații infantile este una dintre cele mai mici din lumea dezvoltată, cu 3,1 decese la 1.000 de nașteri.<ref name="OECD" />

== Cultura ==
{{Main|Cultura Greciei}}
Cultura Greciei a evoluat în câteva mii de ani, începând cu [[Civilizația miceniană|Grecia miceniană]] și continuând cel mai notabil cu [[Grecia Antică|Grecia Clasică]], de-a lungul influenței [[Imperiul Roman|Imperiului Roman]] cu continuarea sa în Răsărit de către [[Imperiul Bizantin]]. Alte culturi și popoare, cum ar fi [[Frankokratia|statele latin și franc]], [[Imperiul Otoman]], [[Republica Venețiană]], [[Republica Genoveză]] și chiar [[Imperiul Britanic]] și-au lăsat amprenta asupra culturii grecești moderne, deși istoricii creditează [[Războiul Grec de Independență]] ca principal moment de revitalizare a Greciei și dată de naștere a unei entități culturale moderne.

=== Teatru ===
[[Fișier:Amphitheatre in Epidavros.jpg|thumb|[[Teatrul din Epidaurus|Teatrul antic din Epidaurus]] continuă să fie folosit pentru interpretarea de piese antice grecești.]]
[[Fișier:Corfu Town Hall R01.jpg|thumb|{{Ill|en|Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù}}, primul teatru și operă din Grecia modernă, locul unde s-a interpretat prima operă pe un libret exclusiv grecesc, „Candidatul Parlamentar” de {{ill|en|Spyridon Xyndas}}.]]

Arta teatrală s-a născut în Grecia. [[Polis|Orașul-stat]] antic [[Atena antică|Atena]], care a devenit o importantă putere culturală, politică și militară în această perioadă, a fost centrul principal unde s-a practicat această artă, unde a fost instituționalizată ca parte a unui festival denumit {{Ill|en|Dionysia}}, în cinstea zeulul grec [[Dionis]]. Tragedia (sfârșitul secolului al VI-lea î.e.n.), comedia (486 î.e.n.) și satira au fost cele trei specii ale genului dramatic apărute aici.

În perioada bizantină, arta dramatică a scăzut mult. Marios Ploritis arată că unica formă care a supraviețuit a fost teatrul popular (''Mimos'' și ''Pantomimos''), în ciuda ostilității autortităților.<ref>{{cite web|url=http://www.24grammata.com/?p=32749 |title=Culture e-Magazine – Free eBooks – WebTV » Τo Θέατρο στο Βυζάντιο και την Οθωμανική περίοδο |publisher=24grammata.com |date=2012-03-18 |accessdate=2014-04-23}}</ref> Ulterior, în perioada dominației otomane, principala artă dramatică practicată a fost ''{{Ill-wd|Q1860623}}''. Renașterea care a dus la teatrul grecesc modern a avut loc în {{Ill|en|Creta Venețiană|Venetian Crete}}. Dramaturgi importanți au fost [[Vitsentzos Kornaros]] și [[Georgios Chortatzis]].

Teatrul grecesc modern a apărut după [[Războiul de independență al Greciei|independență]], la începutul secolului al XIX-lea, și a fost influențat la început de teatrul și melodrama [[heptanez]]iene, și de opera italiană. {{Ill|en|Nobile Teatro di San Giacomo di Corfù}} a fost primul teatru și operă din Grecia modernă și locul unde a fost interpretată prima operă grecească, ''Candidatul parlamentar'' de {{Ill|en|Spyridon Xyndas}} (după un [[libret]] exclusiv grecesc). La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, teatrul atenian a fost dominat de teatru de revistă, comedii muzicale, operete și nocturne, iar dramaturgi remarcabili au fost {{Ill|en|Spyridon Samaras}}, {{Ill|en|Dionysios Lavrangas}}, {{Ill|en|Theophrastos Sakellaridis}} și alții.

{{Ill|en|Teatrul Național al Greciei|National Theatre of Greece}} a fost înființat în 1880. Dramaturgi moderni cunoscuți sunt {{Ill|en|Gregorios Xenopoulos}}, [[Nikos Kazantzakis]], {{Ill|en|Pantelis Horn}}, {{Ill|en|Alekos Sakellarios}} și {{Ill|en|Iakovos Kambanelis}}, iar cei mai cunoscuți actori sunt {{Ill|en|Cybele Andrianou}}, [[Marika Kotopouli]], {{Ill|en|Aimilios Veakis}}, {{Ill|en|Orestis Makris}}, [[Katina Paxinou]], {{Ill|en|Manos Katrakis}} și {{Ill|en|Dimitris Horn}}. Regizori importanți sunt {{Ill|en|Dimitris Rontiris}}, {{Ill|en|Alexis Minotis}} și {{Ill|en|Karolos Koun}}.

=== Filosofia ===
[[Fișier:Socrates by Leonidas Drosis, Athens - Academy of Athens.JPG|thumb|left|Statuia lui [[Socrate]] din fața {{Ill|en|Academia Atenei (modernă)|Academy of Athens (modern)|Academiei Atenei}}.]]
[[Fișier:Plato Silanion Musei Capitolini MC1377.jpg|thumb|right|150px|Bustul lui [[Platon]]. „Cea mai sigură caracterizare a tradiției filosofice europene este că ea constă dintr-un șir de note de subsol pe lângă [[Platon]].” ([[Alfred North Whitehead]], ''{{Ill-wd|Q455957}}'', 1929).]]

Tradițiile filosofice occidentale au început în [[Grecia Antică]] în secolul al VI-lea î.e.n. Primii filosofi sunt denumiți „presocratici”, ceea ce arată că au fost înainte de [[Socrate]], ale cărui contribuții marchează un punct de cotitură în gândirea occidentală. Presocraticii proveneau din coloniile estice și vestice grecești, și s-au păstrat doar fragmente din operele lor originale, în unele cazuri doar câte o singură propoziție.

Odată cu Socrate a început o nouă perioadă filosofică. Ca și [[Sofism|sofiștii]], el respingea întru totul speculațiile fizice pe care le lansau predecesorii săi, și a pornit de la gândurile și părerile oamenilor. Aspecte din filosofia lui Socrate au fost unificate de [[Platon]], care le-a combinat cu numeroase principii stabilite de filosofi mai vechi, dezvoltând acest sistem complet.

[[Aristotel]] din [[Stagira]], cel mai important discipol al lui Platon, împarte cu dascălul său titlul de cel mai mare filosof al antichității. Dar în timp ce Platon încercase să elucideze și să explice lucruri din punctul de vedere suprasenzorial al formei, elevul său a preferat să înceapă de la faptele provenite din experiență. Cu excepția acestor trei mari filosofi greci, alte mari școli filosofice grecești cu alți fondatori au fost în antichitate [[stoicism]]ul, [[epicurianism]]ul, [[scepticism]]ul și [[neoplatonism]]ul.<ref>{{cite web |url=http://www.iep.utm.edu/greekphi/|title=Ancient Greek Philosophy|work= Internet encyclopedia of philosophy}}</ref>

[[Filozofia bizantină|Filosofia bizantină]] se referă la ideile filosofice distinctive ale înțelepților din [[Imperiul Bizantin]], mai ales între secolele al VIII-lea și al XV-lea. Ea se caracterizează printr-o perspetivă [[Creștinism|creștină]], dar una care poate extrage idei direct din textele grecești ale lui [[Platon]], [[Aristotel]] și din ale neoplatoniștilor.

În perioada modernă, {{Ill|en|diafotismos|Modern Greek Enlightenment}} (în {{el|Διαφωτισμός}}, „iluminarea”) a fost expresia greacă a [[iluminism]]ului și a ideilor sale filosofice și politice. Reprezentanți notabili au fost [[Adamantios Korais]], [[Rigas Velestinlis|Rigas Feraios]] și {{Ill|en|Theophilos Kairis}}.
=== Literatura ===
[[Fișier:Adamantios Korais.jpg|thumb|left|160px|[[Adamantios Korais]], umanist creditat cu punerea bazelor literaturii grecești moderne, figură de marcă a iluminismului grecesc.]]
[[Fișier:Giorgos Seferis 1963.jpg|thumb|160px|[[Giorgos Seferis]], laureat al [[Premiul Nobel pentru Literatură|Premiului Nobel pentru Literatură]] (1963).]]

Literatura greacă poate fi împărțită în trei mari categorii corespunzând a trei mari perioade: antică, bizantină și modernă.

La începutul literaturii grecești stau cele două opere monumentale ale lui [[Homer]]: ''[[Iliada]]'' și ''[[Odiseea]]''. Deși există diferite datări istorice, ele apăruseră deja pe la 800&nbsp;î.e.n. sau puțin după. În perioada clasică au apărut multe dintre speciile literare occidentale: [[Poezie lirică|poezia lirică]], [[Odă|oda]], [[Pastorală|pastorala]], [[Elegie|elegia]], [[Epigramă|epigrama]]; teatrul de [[comedie]] și [[tragedie]]; [[istoriografia]], [[retorica]], dialectica filosofică, și tratatul filosofic au apărut toate în această perioadă. Cei mai mari poeți lirici au fost [[Sappho]] și [[Pindar]].

Dintre sutele de tragedii scrise și jucate în perioada clasică, s-au păstrat doar nu număr restrâns de piese ce provin de la trei autori: [[Eschil]], [[Sofocle]] și [[Euripide]]. Piesele ce au rămas de la [[Aristofan]] sunt și ele o valoroasă comoară comică, în timp ce [[Herodot]] și [[Tucidide]] sunt doi dintre cei mai influenți istorici ai vremii.

Literatura bizantină a fost scrisă în dialectele atic, medieval și timpuriu modern ale limbii grecești, și este expresia vieții intelectuale a grecilor bizantini în Evul Mediu creștin.

Literatura greacă modernă este scrisă în greaca modernă și își trage originile din operele bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentistă cretană ''{{Ill|en|Erotokritos}}'' este fără îndoială capodopera acestei perioade în literatura greacă. Este o baladă cavelerească în versuri scrisă pe la 1600 de [[Vitsentzos Kornaros]] (1553–1613). Ulterior, în perioada iluminismului grecesc ({{Ill-wd|Q3424747}}), scriitori ca [[Adamantios Korais]] și [[Rigas Velestinlis|Rigas Feraios]] au pregătit [[Războiul de Independență al Greciei|Războiului de Independență]] (1821–1830).

Principalele figuri literare ale Greciei moderne sunt {{Ill|en|Dionysios Solomos}}, [[Andreas Kalvos]], [[Anghelos Sikelianos|Angelos Sikelianos]], {{Ill|en|Emmanuel Rhoides}}, {{Ill|en|Kostis Palamas}}, {{Ill|en|Penelope Delta}}, [[Giannis Ritsos|Yannis Ritsos]], [[Alexandros Papadiamantis]], [[Nikos Kazantzakis]], {{Ill|en|Andreas Embeirikos}}, [[Kostas Karyotakis]], {{Ill|en|Gregorios Xenopoulos}}, [[Konstantinos Kavafis|Constantin Cavafy]] și [[Demetrios Vikelas|Demetrius Vikelas]]. Doi autori greci au primit [[Premiul Nobel pentru Literatură]]: [[Giorgos Seferis|George Seferis]] în 1963 și [[Odysseas Elytis]] în 1979.

=== Cinematografia ===
[[Fișier:Theodoros Angelopoulos Athens 26-4-2009-2.jpg|thumb|left|upright|Regizorul {{Ill|en|Theodoros Angelopoulos}}, laureat al premiului [[Palme d'Or]] la Festivalul de Film de la Cannes din 1998.]]
Cinematografia a apărut în Grecia pentru prima oară în 1896, dar primul cinematograf a fost deschis publicului în 1907. În 1914, a fost înființată ''Compania de Filme Asty'' și a început turnarea de filme de lung metraj. ''Golfo'' (Γκόλφω), o celebră și clasică poveste de dragostea, este considerat a fi primul film artistic grecesc, deși fuseseră turnate anterior și alte producții minore și buletine de știri. În 1931, {{Ill|en|Orestis Laskos}} a regizat ''Daphnis și Chloe'' (''Δάφνις και Χλόη''), cu prima scenă nud din istoria cinematografiei europene; a fost și primul film grecesc difuzat în străinătate. În 1944, [[Katina Paxinou]] a primit [[Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță în rol secundar|Premiul Academiei Americane pentru cea mai bună actriță în rol secundar]] pentru rolul său din filmul [[Pentru cine bat clopotele (film)|''Pentru cine bat clopotele'']].

Anii 1950 și începutul anilor 1960 sunt considerați a fi o epocă de aur a filmului grecesc. Regizori și actori ai acestei epoci au fost recunoscuți ca figuri istorice importante în Grecia și au dobândit renume internațional: [[Irene Papas]], [[Melina Mercouri]], [[Michael Cacoyannis|Mihalis Kakogiannis]], {{Ill|en|Alekos Sakellarios}}, {{Ill|en|Nikos Tsiforos}}, {{Ill|en|Iakovos Kambanelis}}, [[Katina Paxinou]], {{Ill|en|Nikos Koundouros}}, {{Ill|en|Ellie Lambeti}} și alții. Se realizau pe atunci peste șaizeci de filme pe an, majoritatea cu elemente de film noir. Sunt cunoscute filmele [[Falsa liră de aur|''Η κάλπικη λίρα'']] (1955, în regia lui {{Ill|en|Giorgos Tzavellas}}), ''Πικρό Ψωμί'' (1951, regizat de Grigoris Grigoriou), ''{{Ill|en|O Drakos}}'' (1956, regizat de {{Ill|en|Nikos Koundouros}}), {{Ill|en|Stella (film din 1955)|Stella (1955 film)|''Stella''}} (1955, regizat de Cacoyannis după un scenariu de Kampanellis).

Cacoyannis a regizat și [[Zorba Grecul (roman)|''Zorba grecul'']] cu Anthony Quinn în rolul principal, nominalizat la Oscarul pentru cea mai bună regie, cel mai bun scenariu adaptat și cel mai bun film. {{Ill|en|Finos Film}} a contribuit la această perioadă cu filme cum ar fi ''Λατέρνα, Φτώχεια και Φιλότιμο'', {{Ill|en|Madalena (film)|Madalena (film)|''Madalena''}}, {{Ill|en|I theia ap' to Chicago|4=''Η Θεία από το Σικάγο''}}, ''Το ξύλο βγήκε από τον Παράδεισο'' și multe altele. În anii 1970 și 1980, {{Ill|en|Theo Angelopoulos}} a regizat o serie de filme notabile și apreciate. Filmul său ''[[Eternitatea și încă o zi]]'' a câștigat [[Palme d'Or]] și Premiul Juriului Ecumenic la [[Festivalul de Film de la Cannes]] din 1998.

Diaspora grecească a dat și ea lumii cineaști de renume mondial, între care francezul de origine greacă [[Costa-Gavras]] și americanii [[Elia Kazan]], [[John Cassavetes]] și [[Alexander Payne]].

=== Bucătăria ===
[[Fișier:Greek Salad Choriatiki.jpg|thumb|180px|{{Ill|en|Salată grecească|Greek salad}}]]
Bucătăria grecească este una cu specific mediteranean, și în cadrul ei, o tradiție culinară foarte reprezentativă este cea cretană.<ref>{{cite book |first=Sari |last=Edelstein |title=Food, Cuisine, and Cultural Competency for Culinary, Hospitality, and Nutrition Professionals |url= {{Google books|plainurl=y|lj0CeaIIETkC|page=147}} |accessdate=27 December 2011 |date=22 October 2010 |publisher=Jones & Bartlett |isbn= 978-0-7637-5965-0 |pages=147–49}}</ref> Bucătăria grecească folosește ingrediente proaspete pe care le integrează în diferite feluri de mâncare tradiționale locale, cum ar fi [[musaca]]ua, ''stifado'', {{Ill|en|Salată grecească|Greek salad|salata grecească}}, fasolada (un fel de iahnie fără carne), {{Ill|en|spanakopita}} (plăcinte cu spanac) și [[frigărui]] (denumite ''souvlaki''). Unele feluri de mâncare pot fi identificate ca având originile în Grecia Antică, așa cum este cazul cu [[Scordolea|skordalia]] (un piureu gros de nuci, migdale, usturoi pisat și ulei de măsline), supa de [[linte]], {{Ill-wd|Q1310859}} (vin alb sau rosé cu aromă de rășină de brad) și pasteli (batoane cu susan copt cu miere). În toată Grecia, oamenii mănâncă din vase mici, denumite {{Ill|en|meze}} cu diverse sosuri, cum ar fi {{Ill|en|tzatziki}}, caracatiță la grătar și pești mici, {{Ill|en|brânză feta|feta cheese}}, {{Ill|en|dolmades}} (sarmale în foi de viță cu umplutură din orez, coacăze și muguri de brad), diverse legume uscate, [[măslin]]e și brânză. [[Ulei de măsline|uleiul de măsline]] se adaugă la aproape orice fel de mâncare.

Deserturile dulci sunt exemplificate de {{Ill|fr|galaktoboureko}}, și băuturile locale sunt {{Ill-wd|Q337687}}, {{Ill-wd|Q753068}} și o diversitate de vinuri între care și retsina. Bucătăria grecească variază mult o zonă la alta în interiorul continentului și de la insulă la insulă. Utilizează unele arome mai mult ca în alte bucătării mediteraneene: [[oregano]], [[mentă]], usturoi, [[ceapă]], [[mărar]] și frunze de [[dafin]]. Alte ierburi și condimente utilizate sunt [[busuioc]]ul, [[cimbru]]l și semințele de [[fenicul]]. Numeroase rețete grecești, mai ales din zonele nordice ale țării, utilizează în combinație cu carnea în tocană condimente „dulci”, cum ar fi [[Scorțișoară|scorțișoara]] și [[cuișoare]]le.

=== Muzica și dansul ===
[[Fișier:Maria Callas 1958.jpg|thumb|left|upright|[[Maria Callas]], una dintre cele mai cunoscute și influente cântărețe de [[operă]] ale secolului al XX-lea.]]
[[Fișier:Mikis2004.jpg|thumb|right|upright|[[Mikis Theodorakis]] (dreapta), unul dintre cei mai populari și mai importanți compozitori greci.]]
Muzica vocală grecească are origini în vremurile antichității în care coruri mixte cântau la spectacole, sărbători sau în ceremonii religioase. Instrumentele din acea perioadă erau {{Ill|en|aulos}} și [[lira]] cu corzi ciupite, mai ales varianta denumită {{Ill|en|kithara}}. Muzica a jucat un rol important în sistemul de educație în Grecia Antică. Băieții învățau muzica de la șase ani. Alte influențe ulterioare, din [[Imperiul Roman]], Orientul Mijlociu și [[Imperiul Bizantin]] și-au pus și ele amprenta pe muzica grecească.
[[Fișier:Sfakia-dance.jpg|thumb|right|upright|Dansatori [[creta]]ni de muzică tradițională.]]
[[Fișier:Rembetes Karaiskaki 1933.jpg|thumb|right|upright|{{Ill|en|Rebetes}} din Karaiskaki, [[Pireu]] (1933). La stânga, {{Ill|en|Markos Vamvakaris}} cu bouzouki, la mijloc {{Ill|en|Giorgos Batis}} cu chitară.]]

Deși noua tehnică polifonică se dezvolta deja în Occident, [[Biserica Ortodoxă]] s-a opus oricărei schimbări. De aceea, [[muzica bizantină]] a rămas monofonică și fără vreo formă de acompaniament instrumental. Ca urmare, și în ciuda anumitor tentative ale unor cântăreți greci (ca Manouel Gazis, Ioannis Plousiadinos sau cipriotul Ieronimos o Tragoudistis), muzica bizantină a fost privată de elementele care în Occident încurajaseră o dezvoltare neîngrădită a artei. Această metodă care a păstrat muzica departe de polifonie, împreună cu secole de cultură continuă, au permis muzicii monofone să se dezvolte.

Împreună cu cântecul (bisericesc) bizantin, grecii au cultivat și {{Ill|en|Muzică populară grecească|Greek folk music|cântecul popular}} împărțit în două cicluri, cel {{Ill|en|Cântece akritice|Acritic songs|akritic}} și cel [[Kleft|klephtic]]. Cântecul acritic a apărut între secolele al IX-lea și al X-lea și exprima viața și greutățile [[akrites|akriților]] (grăniceri) Imperiului Bizantin, cele mai bine cunoscute fiind poveștile asociate cu [[Digenes Akritas]]. Ciclul klephtic a apărut între perioada bizantină târzie și [[Războiul de Independență al Greciei|Războiul de Independență]]. Acesta din urmă, împreună cu cântecele istorice, ''paraloghes'' (balade), cântecele de dragoste, {{Ill|en|mantinada|4=mantinadele}}, cântecele de nuntă, cântecele de exil și bocetele exprimau viața grecilor. Există o unitate între lupta poporului grec pentru libertate, bucuriile și regretele lor și atitudinea lor față de dragoste și față de moarte.

Kantádhes-urile (καντάδες '[[Serenadă|serenade]]'; sing.: καντάδα) heptanezane au devenit strămoșul cântecului grec modern, influențându-i dezvoltarea. În prima parte a secolului următor, mai mulți compozitori greci au continuat să împrumute elemente din stilul heptanezan. Cele mai populare cântece din perioada 1870–1930 erau așa-numitele serenade ateniene, și cântecele interpretate pe scenă (επιθεωρησιακά τραγούδια „cântece de teatru de revistă”) în teatre de revistă, [[Operetă|operete]] și {{Ill|en|nocturne}} care dominau scena teatrelor din Atena.

[[Rembetiko|Rebetiko]], la început o muzică asociată cu clasele de jos, dar apoi (și mai ales după [[Schimburile de populație dintre Grecia și Turcia|schimbul de populație între Grecia și Turcia]]) a ajuns la o acceptare mai generală pe măsură ce asperitățile caracterului său evident subcultural au fost cizelate, uneori până la a deveni de nerecunoscut. El a stat la baza a ceea ce mai târziu a devenit [[Laïka|laïkó]] (cântec din popor). Cei mai cunoscuți artiști ai genului sunt Apostolos Kaldaras, {{Ill|en|Grigoris Bithikotsis}}, {{Ill|en|Stelios Kazantzidis}}, {{Ill|en|George Dalaras}}, {{Ill|en|Haris Alexiou}} și [[Glykeria]].

În ce privește muzica clasică, prin [[Insulele Ionice]] (aflate sub guvernare și influență occidentală) au fost introduse marile progrese ale muzicii clasice din Europa de Vest către grecii de pe continent. Regiunea este notabilă pentru nașterea primii școli de muzică clasică grecească ({{Ill|en|Școala Ionică (muzică)|Ionian School (music)|Școala Ionică sau Heptanezană}}, în {{el|Επτανησιακή Σχολή}}), înființată în 1815. Reprezentați de marcă ai genului sunt {{Ill|en|Nikolaos Mantzaros}}, {{Ill|en|Spyridon Xyndas}}, {{Ill|en|Spyridon Samaras}} și {{Ill|en|Pavlos Carrer}}. {{Ill|en|Manolis Kalomiris}} este considerat fondatorul școlii naționale muzicale grecești.

În secolul al XX-lea, compozitorii greci au avut un impact important asupra dezvoltării muzicii clasice moderne și de avangardă, cu figuri ca [[Iannis Xenakis]], {{Ill|en|Nikos Skalkottas}} și {{Ill|en|Dimitri Mitropoulos}}. În același timp, compozitori și muzicieni ca [[Mikis Theodorakis]], {{Ill|en|Manos Hatzidakis}}, {{Ill|en|Eleni Karaindrou}}, [[Vangelis]] și [[Demis Roussos]] au căpătat admiratori pe plan internațional, muzica lor incluzând coloane sonore de film, cum ar fi [[Zorba Grecul (roman)|Zorba grecul]], [[Serpico]], {{Ill|en|Niciodată duminica|Never on Sunday}}, [[America, America! (film)|America America]], [[Eternitatea și încă o zi]], [[Carele de foc|Care de foc]]. Compozitori americani de origine greacă sunt {{Ill|en|Yanni}} și {{Ill|en|Basil Poledouris}}. Între muzicienii și cântăreții notabili în domeniul operei și muzicii clasice din secolele al XX-lea și al XXI-lea se numără [[Maria Callas]], [[Nana Mouskouri]], {{Ill|en|Mario Frangoulis}}, {{Ill|en|Leonidas Kavakos}}, {{Ill|en|Dimitris Sgouros}} și alții.

=== Sport ===
[[Fișier:Louis entering Kallimarmaron at the 1896 Athens Olympics.jpg|thumb|left|210px|{{Ill|en|Spiridon Louis}} intrând pe {{Ill|en|Stadionul Panathenaic|Panathenaic Stadium}} la sfârșitul maratonului de la [[Jocurile Olimpice de Vară 1896]].]]
[[Fișier:Basketball WC 2006 Final 3.jpg|thumb|left|210px|Grecia a câștigat medalia de argint la {{Ill|en|Campionatul Mondial de Baschet 2006|2006 FIBA World Championship}} după o memorabilă victorie cu 101–95 împotriva {{Ill|en|Echipa națională de baschet masculin a Statelor Unite ale Americii|United States men's national basketball team|SUA}}.]]

Grecia este locul de naștere al [[Jocuri Olimpice antice|Jocurilor Olimpice antice]], atestate pentru prima oară în 776 î.e.n. la [[Olympia, Grecia|Olympia]], și au găzduit de două ori [[Jocurile Olimpice]] moderne, [[Jocurile Olimpice de Vară 1896|ediția inaugurală din 1896]] și [[Jocurile Olimpice de Vară 2004|cea din 2004]]. Delegația greacă deschide fiecare paradă a națiunilor de la deschiderea Jocurilor Olimpice, întrucât este țara fondatoare a precursorului antic al competiției. Grecia este una dintre cele doar patru țări care au participat la toate Jocurile Olimpice de Vară. Câștigând în total 110 medalii (30 de aur, 42 de argint și 38 de bronz), Grecia se află pe locul 32 în clasamentul olimpic istoric pe medalii. Cea mai bună performanță a fost la prima ediție, când Grecia a terminat pe locul al doilea cu 10 medalii de aur.

[[Fișier:Charisteas' Siegtreffer im Finale der Euro 2004.jpg|thumb|right|210px|[[Angelos Charisteas]] înscriind golul victoriei Greciei la [[Finala Campionatului European de Fotbal 2004|Finala UEFA Euro 2004]].]]
[[Echipa națională de fotbal a Greciei|Echipa națională de fotbal]], aflată în 2014 pe locul 12 mondial (și care înregistrase performanța maximă în 2008 și în 2011, când a fost pe locul 8),<ref>{{cite web |url= http://www.fifa.com/worldfootball/ranking/lastranking/gender=m/fullranking.html |title= World Rankings |publisher= [[FIFA]] |accessdate= 23 July 2009 |date= July 2009 |archive-date= 2018-12-24 |archive-url= https://web.archive.org/web/20181224011850/https://www.fifa.com/worldfootball/ranking/lastranking/gender=m/fullranking.html |dead-url= yes }}</ref> a fost încoronată campioană a Europei la [[UEFA Euro 2004|Euro 2004]] la una dintre cele mai mari surprize din istoria competiției și a devenit una dintre cele mai de succes echipe naționale din fotbalul european, una dintre cele nouă câștigătoare ale [[Campionatul European de Fotbal|Campionatului European]].<ref name="Euro2004">{{cite news |last= McNulty |first= Phil |title= Greece Win Euro 2004 | url= http://news.bbc.co.uk/sport2/hi/football/euro_2004/3860105.stm |publisher= BBC | work = News |accessdate=7 May 2007 |date= 4 July 2004}}</ref> [[Superliga Greacă|Superliga Greciei]] este prima ligă a țării, în care participă optsprezece echipe, dintre care cele mai de succes sunt [[Olympiacos F.C.|Olympiacos]], [[Panathinaikos F.C.|Panathinaikos]] și [[AEK Atena]].

{{Ill|en|Echipa națională de baschet a Greciei|Greece national basketball team}} are o tradiție de excelență pe mai multe decenii, fiind considerată printre cele mai mari puteri ale baschetului mondial. În 2012, ea era pe locul 4 în lume și pe locul 2 în Europa.<ref>{{cite web |url=http://www.fiba.com/pages/eng/fc/even/rank/rankMen.asp |title=Ranking Men after Olympic Games: Tournament Men (2008) |date=August 2008 |accessdate=24 august 2008 |publisher=[[International Basketball Federation]] |archive-date=2008-08-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20080824050605/http://www.fiba.com/pages/eng/fc/even/rank/rankMen.asp |dead-url=yes }}</ref> Ea a câștigat [[Campionatul European de Baschet|Campionatul European]] de două ori în 1987 și în 2005,<ref>{{cite news |last=Wilkinson |first=Simon |url=http://sports.espn.go.com/nba/news/story?id=2172612 |title=Greece Tops Germany for Euro Title |accessdate=7 May 2007 |date=26 September 2005 |publisher=[[ESPN]]}}</ref> și au ajuns în semifinale la două Campionate Mondiale, obținând locul al doilea în {{Ill|en|Campionatul Mondial de Baschet 2006|2006 FIBA World Championship|2006}}, după o spectaculoasă victorie cu 101–95 contra {{Ill|en|Echipa națională de baschet a Statelor Unite|United States men's national basketball team|echipei SUA}} în semifinale. Prima ligă internă de baschet, {{Ill|en|A1 Ethniki}}, este formată din paisprezece echipem dintre cale cele mai titrate sunt {{Ill|en|Olympiacos B.C.|4=Olympiacos}}, {{Ill|en|Panathinaikos BC|4=Panathinaikos}}, {{Ill|en|Aris B.C.|4=Aris Salonic}} și {{Ill|en|BC AEK Atena|AEK Atens B.C.|AEK Atena}}. Echipele de club elene sunt cele mai titrate din Europa în ultimii 25 de ani, câștigând 9 {{Ill|en|Euroliga de Baschet|Euroleague Basketball|Euroligi}} de la trecerea la noul format în 1988, nicio altă țară neavând mai mult de 4 titluri similare în această perioadă. În afara celor 9 Euroligi, echipele grecești au câștigat 3 {{Ill|en|Tripla Coroană (baschet)|Triple Crown in Basketball|Triple Coroane}}, 5 {{Ill|en|Cupa Saporta FIBA|FIBA Saporta Cup|Cupe Saporta}}, 2 {{Ill|en|Cupa Korać FIBA|FIBA Korać Cup|Cupe Korać}} și un [[FIBA EuroCup Challenge|trofeu EuroCup Challenge]].

[[Fișier:TennisAt2004SummerOlympics-1.jpg|thumb|right|210px|{{Ill|en|Centrul Olimpic de Tenis din Atena|Athens Olympic Tennis Centre}} la [[Jocurile Olimpice de Vară 2004]].]]
Echipa feminină de polo pe apă este și ea una din forțele mondiale ale acestui sport, campioană mondială în 2011 după victoria obținută pe terenul adversarelor contra Chinei. Ea a obținut și medaliile de argint în 2004, aurul la Liga Mondială din 2005 și medaliile europene de argint în 2010 și în 2012. Echipa similară masculină a ajuns pe locul trei mondial în 2005, învingând Croația în finala mică a Campionatelor Mondiale de Natație din 2005 desfășurate în [[Canada]]. Principalele ligi naționale sunt considerate a fi printre cele mai puternice campionate din poloul european, cluburile participante având și ele succes în competițiile europene. La masculin, Olympiacos a câștigat Liga Campionilor,<ref>{{cite web |url=http://www.onsports.gr/Polo/Afierwmata/item/216317-Otan-i-Eyropi-ypoklithike-ston-Olympiako-%28photos-videos%29|title=Όταν η Ευρώπη υποκλίθηκε στον Ολυμπιακό|publisher=onsports.gr|language=greacă|accessdate=14 June 2012}}</ref> SuperCupa Europei și {{Ill|en|Tripla Coroană (polo pe apă)|Triple Crown (water polo)|Tripla Coroană}} în 2002<ref>{{cite web |url=http://www.newsnow.gr/article/105413/san-simerakokkinise-ton-dounavi-protathlitis-evropis-sto-polo-o-thrylos-vinteo.html|title=Σαν σήμερα κοκκίνησε τον Δούναβη, Πρωταθλητής Ευρώπης στο πόλο ο Θρύλος|publisher=newsnow.gr|language=greacă|accessdate=11 January 2013}}</ref> devenind astfel primul club din istoria poloului pe apă care a câștigat toate competițiile la care a participat într-un singur an (campionatul grec, Cupa Grecia, Liga Campionilor și Supercupa Europei),<ref>{{cite web|url=http://archive.sport.gr/news/021229/polo.asp|title=Έγραψε ιστορία ο Θρύλος|publisher=sport.gr|language=Greek|accessdate=18 December 2012|archive-date=2013-12-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20131213190337/http://archive.sport.gr/news/021229/polo.asp|dead-url=yes}}</ref> iar {{Ill|en|NC Vouliagmeni}} a câștigat în 1997 Cupa Cupelor. La feminin, echipele grecești {{Ill|en|NC Vouliagmeni}}, {{Ill|en|ANO Glyfada|4=Glyfada NSC}}, Olympiacos, {{Ill|en|Ethnikos Piraeus Water Polo Club|4=Ethnikos Piraeus}}) sunt printre cele mai puternice din Europa, având la activ 4 Cupe ale Campionilor, trofee LEN și 2 Supercupe.

Echipa masculină de volei are două medalii de bronz, una la Campionatul European de Volei și alta la Liga Europeană de Volei, locul 5 olimpic și locul 6 la Campionatul Mondial. Campionatul grec este considerat unul dintre cele mai puternice de pe continent, {{Ill|en|Olympiacos S.C.|4=Olympiacos}} fiind cea mai titrată echipă, cu cel mai mare număr de titluri naționale și singura echipă grecească care a câștigat titluri europene; ea a câștigat două {{Ill|en|CEV Top Teams Cup|4=Cupe CEV}}, au fost de două ori finalistă a [[Liga Campionilor CEV|CEV Champions League]] și au jucat 12 semifinale în competițiile europene. {{Ill|en|VC Iraklis Salonic|Iraklis Thessaloniki V.C.|Iraklis}} a avut și ea succes în competițiile europene, fiind de trei ori finalistă în Liga Campionilor.

Din alte sporturi, [[cricket]]ul și [[handbal]]ul sunt populare în [[Corfu]], respectiv în [[Veria]].

=== Mitologia ===
[[Fișier:Zeus Otricoli Pio-Clementino Inv257.jpg|thumb|left|180px|[[Zeus]], zeul suprem din [[Cei Doisprezece Olimpieni|dodekatheon]].]]

Numeroșii zei ai religiei Greciei antice, precum și eroii legendari ai [[epopee]]lor antice (''[[Odiseea]]'' și ''[[Iliada]]''), și evenimentele cărora le sunt protagoniști toți aceștia constituie ceea ce astăzi este denumit popular „mitologia greacă”. În afara rolului religios, mitologia vechilor greci juca și un rol cosmologic, încercând să explice formarea și funcționarea lumii.

Principalii zei ai grecilor antici erau [[Cei Doisprezece Olimpieni|Dodekatheon]] (''cei doisprezece zei''), care trăiau, conform legendei, pe Muntele Olimp. Cel mai important dintre aceștia era [[Zeus]], regele zeilor, căsătorit cu [[Hera]], care îi era și soră. Ceilalți zei greci erau [[Demetra]], [[Hades]], [[Ares]], [[Poseidon]], [[Atena (mitologie)|Atena]], [[Dionis]], [[Apollo]], [[Artemis]], [[Afrodita]], [[Hefaistos]] și [[Hermes]]. În afara acestora, grecii mai aveau și alte credințe mistice, cum ar fi cele în [[Numfă (mitologie)|nimfe]], și în alte ființe magice.
=== Sărbători publice ===
[[Fișier:GreciaIdraEpitaffioKalami.jpg|thumb|Procesiune a ''[[Epitaf (obiect de cult)|epitafului]]'', în [[Sâmbăta Mare]]]]

Conform legislației grecești, fiecare duminică a anului este o sărbătoare publică. În plus, există patru sărbători publice oficiale obligatorii: 25 martie (''Ziua Independenței''), a doua zi de [[Paștele creștin|Paște]], 15 august (''Adormirea Maicii Domnului'') și 25 decembrie (''[[Crăciun]]ul''). Alte două zile, 1 mai (''[[Ziua Muncii]]'') și 28 octombrie (''[[Ziua Ohi]]''), sunt reglementate prin lege ca sărbători opționale, dar de regulă angajații primesc liber. În Grecia mai există însă și alte sărbători declarate de Ministerul Muncii ca fiind obligatorii sau opționale. Lista lor se schimbă rar și nu s-a modificat în ultimele decenii, ea ducând numărul sărbătorilor legale din fiecare an la unsprezece.

Pe lângă sărbătorile naționale, există unele sărbători de nivel local, comunitar sau de grup profesional. De exemplu, multe comune au un sfânt protector, ziua sărbătoririi sale fiind onomastica comunei.

Între festivalurile importante se numără {{Ill|en|Carnavalul de la Patras|Patras Carnival}}, {{Ill|en|Festivalul de la Atena|Athens Festival}} și diferite sărbători locale ale vinului. Orașul [[Salonic]] găzduiește și el mai multe evenimente, dintre care cel mai important este [[Festivalul Internațional de Film de la Salonic]].<ref>[http://www.filmfestival.gr/default.aspx?lang=el-GR&loc=1&page=586 Thessaloniki International Film Festival – Profile] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20150905090357/http://www.filmfestival.gr/default.aspx?lang=el-GR&loc=1&page=586 |date=2015-09-05 }} (in Greek)</ref>

=== Patrimoniul mondial ===
[[Patrimoniul mondial UNESCO]] cuprinde 17 obiective din Grecia. Două ([[Muntele Athos]] și [[Meteora]]) sunt mixte culturale și naturale, restul fiind doar culturale: [[templul lui Apollo Epicurius]] de la Basae, [[Acropola din Atena]], [[situl arheologic Delphi]], [[Rodos|orașul medieval Rodos]], [[monumentele paleocreștine și bizantine din Salonic]], [[sanctuarul lui Asklepios de la Epidaurus]], [[situl arheologic Olympia]], [[situl arheologic Mystras]], [[Insula Delos]], [[mănăstirile Daphni, Hosios Loukas și Nea Moni din Chios]], [[Pythagoreionul și Heraionul din Samos]], [[Vergina|situl arheologic Aigai]], [[siturile arheologice Mycenae și Tirnys]], centrul istoric cu mănăstirea „Sfântul Ioan Teologul” și cu Peștera Apocalipsei de pe [[Insula Patmos]] și orașul istoric [[Corfu]].<ref>{{Citation | url=http://whc.unesco.org/en/statesparties/gr| title=Greece - UNESCO World Heritage Centre| newspaper=Whc.unesco.org| date= | author=| accessdate=16 aprilie 2015}}</ref>

De asemenea, patrimoniul mondial intangibil cuprinde [[tehnica cultivării masticului în insula Chios]]<ref>{{Citation | url=http://www.unesco.org/culture/ich/RL/00993| title=UNESCO Culture Sector - Intangible Heritage - 2003 Convention :| newspaper=Unesco.org| date= | author=| accessdate=16 aprilie 2015}}</ref> și (element comun cu alte câteva țări) [[Dieta mediteraneană|regimul alimentar mediteranean]].<ref>{{Citation | url=http://www.unesco.org/culture/ich/RL/00884| title=UNESCO Culture Sector - Intangible Heritage - 2003 Convention :| newspaper=Unesco.org| date= | author=| accessdate=16 aprilie 2015}}</ref>

== Note de completare ==
{{listănote|group=lower-alpha}}

== Note bibliografice ==
<references />

== Legături externe ==
{{Commons|Greece}}
* [http://www.greece.gov.gr/english.html/ Portalul administrației grecești] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20031207182622/http://www.greece.gov.gr/english.html |date=2003-12-07 }}
* [http://www.olympion.de/greek-embassies-worldwide.html A list of Greek Embassies Worldwide] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051120001641/http://www.olympion.de/greek-embassies-worldwide.html |date=2005-11-20 }}
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/25-martie-grecia-sarbatoreste-ziua-independentei-25-03-2011 25 Martie - Grecia sărbătorește Ziua Independenței], 25 martie 2011, ''Amos News''
* [http://www.amosnews.ro/arhiva/ziua-nationala-greciei-28-10-2010 Ziua Națională a Greciei], 28 octombrie 2010, ''Amos News''
* [http://www.evz.ro/detalii/stiri/magia-nesfarsita-a-pietrelor-844466.html Magia nesfârșită a pietrelor], 25 martie 2009, Teodora Trandafir, ''Evenimentul zilei''
* [http://incomemagazine.ro/articles/grecia-tara-care-si-a-atras-de-partea-ei-zeii-turismului Grecia, tara care si-a atras de partea ei Zeii Turismului] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160305224928/http://incomemagazine.ro/articles/grecia-tara-care-si-a-atras-de-partea-ei-zeii-turismului |date=2016-03-05 }}, 14 iulie 2009, Admin, ''Income Magazine''

{{Subiecte Grecia}}

{{UnireCutie}}
{{Țări balcanice}}
{{TariUE}}
{{Țări dezvoltate}}
{{TariEuropene}}
{{UnireCutieFin}}

{{articol bun}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Grecia| ]]
[[Categorie:Țări din Europa]]
[[Categorie:State membre ale Organizației Națiunilor Unite]]