Vizualizare sursă pentru „Gomphidiaceae”

{{titlu cursiv}}
{{Taxobox
| culoare =  lightblue
| nume = ''Gomphidiaceae''
| imagine = Gomphidius glutinosus 131007.jpg
| imagine_text = [[Gomphidius glutinosus|''Gomphidius glutinosus'' ((bălușca molidului)]]
| image_width = 250px
| domain = [[Eucariote]]
| regnum = [[Fungi]]
| divisio = [[Basidiomycota]]
| classis = [[Agaricomycetes]]
| ordo = [[Boletales]]
| familia = '''Gomphidiaceae'''
| familia_authority = [[René Maire|Maire]] ex [[Walter Jülich|Jülich]] (1982)
| type_genus = ''[[Gomphidius]]''
| type_genus_authority = ([[Elias Magnus Fries|Fr.]]) Fr. (1836)
| synonyms = * ''Asterosporaceae'' <small>[[Fernand Moreau|Moreau]] (1954) (nom. illeg.)</small>
}}
'''''Gomphidiaceae''''' ([[René Maire]], 1933 ex [[Walter Jülich]], 1982) este o familie de [[ciuperci comestibile]] a încrengăturii ''[[Basidiomycota]]'', în clasa ''[[Agaricomycetes]]'' și ordinul ''[[Boletales]]'', împărțită în 5 genuri cu aproximativ 47 specii.<ref>[http://www.mycobank.org/BioloMICS.aspx?TableKey=14682616000000067&Rec=92842&Fields=All Mycobank]</ref><ref>[http://www.indexfungorum.org/names/NamesRecord.asp?RecordID=81778 Index Fungorum 1]</ref> Preponderent, speciile acestui gen coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor de [[rășinoase]], preferând [[pin]]ul. Tip de gen precum cel mai mare și cunoscut este ''[[Gomphidius]]''.<ref name="Bon">[[Marcel Bon]]: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 50, ISBN 978-3-440-13447-4</ref><ref>Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 17 ISBN 978-3-8427-0483-1</ref>

Numele generic este derivat din cuvântul de [[limba greacă veche]] (''{{grc|γομφος}}=cui larg cuneiform, știft, țăruș''),<ref>Valentin Christian Friedrich Rost: „Griechisch-Deutsches Wörterbuch für den Schulgebrauch”, vol. 1, Editura Henning’sche Buchhandlung, Erfurt și Gotha, 1829, p. 232</ref> datorită aspectului exterior.

== Taxonomie ==	
[[Fișier:Rene Maire.jpg|left|143px]]
Primul care a descris familia de fungi sub această denumire, dar în limba franceză, a fost cunoscutul micolog [[René Maire]] în volumul 15 al jurnalului științific ''Musei barcinonensis scientiarum naturalium opera'' din 1933.<ref>R.Maire: „Gomphidiaceae”, în:  ''Musei barcinonensis scientiarum naturalium opera'', Série Botánica, vol. 15, nr. 2, 1933, p. 43</ref>

După ce însă, începând cu 1 ianuarie 1935, [[Codul Internațional de Nomenclatură pentru alge, fungi și plante]] (ICN) a hotărât, că numele unui nou taxon de ciuperci și de plante (cu excepția algelor și a tuturor fosilelor), pentru a fi publicate în mod valabil, trebuie să fie însoțit de o descriere sau diagnostică latină sau bazat la o referire anterioară a unei descrieri sau diagnostice, scrisă în limba latină precum publicată eficace, de verificat în articolul 36.1 al regulilor și recomandărilor.<ref>[https://archive.bgbm.org/iapt/nomenclature/code/Tokyo-d/DEUCODE2.pdf ICN]</ref> Astfel denumirea a devenit [[Glosar de botanică|''nomen invalidum'']].

Deși micologul german [[Rolf Singer]] a constatat acest fapt deja în 1951,<ref>R. Singer: „''Gomphidiaceae'' Maire nom. inval., Art. 36.1”, în: „Lilloa”, vol. 22, p. 634</ref> numele de familie a fost rescris în limba latină sub păstrarea [[nume generic|numelui generic]] precum al [[epitet]]ului de abia de micologul german Walter Jülich în cartea sa ''Higher taxa of Basidiomycetes'' din 1981.<ref name="Jülich">Walter Jülich: „Higher taxa of Basidiomycetes”,  Ediția 85 al „Bibliotheca Mycologica”, Editura J. Cramer, Vaduz 1981, p. 369, ISBN 978-3768213240</ref>

S-a hotărât, că fostul gen independent ''Brauniellula'', descris de micologii Alexander H. Smith și Rolf Singer în 1959,<ref>A.H. Smith & R. Singer: „Brauniellula”, în: „Mycologia” vol. 50, nr. 6, 1959, 928</ref> să fie doar un sinonim pentru genul ''Chroogomphus''.<ref>[http://www.speciesfungorum.org/Names/SynSpecies.asp?RecordID=17299 Index Fungorum 2]</ref> Mai departe, genul ''Leucogomphidius'', descris de micologii cehi František Kotlaba și Zdeněk Pouzar în 1972,<ref>F. Kotlaba & Z. Pouzar: „Leucogomphidius”, în: „Ceská Mykologie”, vol. 26, nr. 4, 1972, p. 219</ref> a fost declarat sinonim al genului ''Gomphidius''.<ref>[http://www.speciesfungorum.org/Names/SynSpecies.asp?RecordID=17299 Index Fungorum 3]</ref>

== Descriere ==
Această familie de bureți este mică, dar ușor de identificat. Ciupercile din acest grup au formă de cuie largi și cuneiforme, o cuticulă unsuroasă până vâscoasă, în special pe vreme umedă (nesurprinzător, deoarece rudele lor cele mai apropiate sunt specii ale genului ''[[Suillus]]''), prezintă lamele lung decurente la picior care capătă o culoare din ce în ce mai închisă (până la neagră) cu avansarea în vârstă și produc spori alungiți, cenușii până la negru și fără por de germen. Unele dintre ele dezvoltă un văl parțial care acoperă lamelele tinere. La exemplarele mature, resturile acestui văl lasă adesea în urmă un inel subțire și vâscos în jurul piciorului. Carnea nu este niciodată fibroasă.<ref name="Bon"/><ref name="Jülich"/>

== Sistematica chimică a familiilor Suillaceae și Gomphidiaceae ==
Micologii germani Helmut Besl și Andreas Bresinsky se referă la această situație.
„Rezultatele chimic-taxonomice referitoare la genurile ''Boletinus'', ''Suillus'', ''Gastroboletus'', ''Gomphidius'' și ''Chroogomphus'' sunt rezumate și discutate, folosind datele publicate, precum și propriile noastre dovezi nepublicate de [[Pigment|pigmenți]] și [[Culoare|cromogeni]]. Studiul confirmă afirmațiile făcute în mod repetat că aceste genuri sunt strâns legate. Pe lângă prezența pigmenților, care sunt tipici pentru majoritatea membrilor ''Boletales'' (de exemplu, derivați ai [[Acid carboxilic|acidului pulvinic]], [[Chinonă|terfenilchinonei]], ciclopentenonei), [[fenoli|fenolilor prenilați]] și chinonelor pot fi, de asemenea, detectate constant aici (cu excepția ''Boletinus''), la fel ca în ''Rhizopogon''. În consecință, ''Suillus'' este mai strâns legat de ''Gomphidiaceae'' și ''Rhizopogonaceae'' decât de ''Boletaceae''-le rămase. Prin urmare, este necesar să se înființeze o nouă familie ''Suillaceae'' care include ''Boletinus'', ''Suillus'' și ''Gastrosuillus'' și o nouă subordonare ''Suillineae'' care include ''[[Suillaceae]]'', ''Gomphidiaceae'' și ''Rhizopogonaceae'' în ordinul ''Boletales''.”<ref>Helmut Besl & Andreas Bresinsky: „Chemosystematics of Suillaceae and Gomphidiaceae (suborder Suillineae)”, în: „Plant Systematics and Evolution”, vol. 206, Editura Springer, 1997, p. 223–242 [https://link.springer.com/article/10.1007/BF00987949]</ref>

== Genurile familiei ==
După eliminarea genurilor anterior valabile ''Brauniellula'' și ''Leucogomphidius'' (vezi mai sus) au mai rămas cinci:
* '''''[[Chroogomphus]]''''' ([[Rolf Singer|Singer]]) [[Orson Knapp Miller|O.K.Mill.]] (1964) cu 22 specii (6 în Europa),<ref>[https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6317585/ PMC]</ref> Anterior a făcut parte de genul ''Gomphidius'' și până astăzi, un număr nu prea mic de micologi nu acceptă dislocarea.<ref>Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 94, ISBN 978-3-440-14530-2</ref> 
* '''''Cystogomphus''''' Singer (1942) cu 1 specie, ''Cystogomphus  humblotii'',<ref>[https://www.gbif.org/species/2524952 GBIF]</ref> 
* '''''Gomphogaster''''' O.K.Mill. (1973) cu 1 specie, ''Gomphogaster leucosarx'',<ref>[https://mushroomobserver.org/name/show_name/2296Mushroom Observer 1]</ref><ref>[https://www.jstor.org/stable/3220689?seq=1#metadata_info_tab_contents JSTOR]</ref>
* '''''[[Gomphidius]]''''', ([[Elias Magnus Fries|Fr.]]) Fr. (1836),<ref>Elias Fries: „Corpus Florarum Provincialium Sueciae: Floram Scanicam”, vol. 1, Editura Palmblad, Sebell & C. Uppsala 1835, p. 339 [https://www.biodiversitylibrary.org/item/101695#page/7/mode/1up]</ref>
* '''''Roseogomphus''''' O.K.Mill. (1971) cu 1 specie, ''Roseogomphus subroseus''.<ref>O. K. Miller: „The Genus Gomphidius wih a Revised Description of the Gomphidiaceae and Key to the Genera”, Editura Taylor & Francis, Ltd., Madison 1971, p. 1129</ref>
<gallery class="center">
Chroogomphus rutilus Bryonia orig.jpg|[[Chroogomphus rutilus]]
Gomphidius glutinosus x1.jpg|[[Gomphidius glutinosus]]
</gallery>

== Confuzii ==
Fără a privi culoarea sporilor, ciupercile familiei ''Gomphidiaceae'' pot apărea asemănătoare cu ciupercile de genul ''[[Paxillus]]'' sau ''[[Phylloporus]]''. Ambele sunt, de asemenea, legate de speciile familiei ''[[Boletaceae]]'', ceea ce explică de ce cele trei linii produc ciuperci care arată aproape la fel. La ''Paxillus'', lamelele sunt ușor îndepărtate de picior într-un singur strat. Această caracteristică este comună printre ''Boletaceae'', ceea ce sugerează relațiile taxonomice ale lui ''Paxillus''. Ciupercile ''Phylloporus'' produc lamele groase, galbene și au o textură asemănătoare cu ceara. Această combinație distinctivă nu se găsește la ''Gomphidiaceae''.<ref>[http://www.fungusfactfriday.com/178-gomphidiaceae/ Fungus Fact]</ref><ref>O. K. Miller Jr.: „The genus Gomphidius with a revised description of the Gomphidiaceae and a key to the genera”, în: „Mycologia”, vol. 63, 1971, p. 1129-1163</ref>
<gallery class="center">
0006 Paxillus involutus (Copy).jpg|'''!!!'''[[Paxillus involutus]]'''!!!'''
Weilangta Phylloporus sp.jpg|[[Phylloporus pelletieri]]
</gallery>

== Note ==
{{listănote|2}}
	
== Bibliografie ==
* Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
* Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
* Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
* [[Meinhard Michael Moser]]: „ Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
* [[Albert Pilát]] & Aurel Dermek: „Hríbovité huby” (Ciupercile hrib), Editura Veda, Bratislava 1974

== Legături externe ==
* {{Commonscat-inline|Gomphidiaceae }}

[[Categorie:Gomphidiaceae]]
[[Categorie:Micoriză]]
[[Categorie:Ciuperci comestibile]]
[[Categorie:1933 în știință]]