Vizualizare sursă pentru „Evoluția umană”

[[File:Human evolution chart-en.svg|thumb|300px|O perspectivă actuală asupra distribuției temporale și geografice a genurilor populațiilor ''Homo''.<ref>[https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC521174/figure/pbio-0020340-g005/ "Figure 5. Temporal and Geographical Distribution of Hominid Populations Redrawn from Stringer (2003)"] (edited from source), in {{cite journal |last1=Reed |first1=David L. |last2=Smith |first2=Vincent S. |last3=Hammond |first3=Shaless L. |last4=Rogers |first4=Alan R. |last5=Clayton |first5=Dale H. |date=November 2004 |title=Genetic Analysis of Lice Supports Direct Contact between Modern and Archaic Humans |journal=PLOS Biology |location=San Francisco, CA |publisher=PLOS |volume=2 |issue=11 |page=e340 |doi=10.1371/journal.pbio.0020340 |issn=1545-7885 |pmc=521174 |pmid=15502871 |display-authors=3}}</ref> Alte interpretări diferă în principal în ceea ce privește taxonomia și distribuția geografică a speciilor de [[hominini]].]]
{{Biologie evolutivă}}
'''Evoluția umană''' este procesul [[Evoluție|evolutiv]] care conduce la apariția [[Homo sapiens sapiens|oamenilor moderni din punct de vedere anatomic]]. Procesul se concentrează pe istoria evolutivă a [[primate]]lor – în special pe genul ''[[Homo]]'', și pe apariția ''[[Homo sapiens]]'' ca o specie distinctă de [[hominidae]] (sau „maimuțe antropoide”) – fără a studia istoria anterioară care a condus la primate și [[hominoidea]] (maimuțe fără coadă). Acest proces a implicat dezvoltarea treptată a însușirilor, cum ar fi poziția bipedă umană și [[Limbă (comunicare)|limbajul]],<ref name="HallHallgrímsson2011c">{{cite book|author1=Brian K. Hall|author2=Benedikt Hallgrímsson|title=Strickberger's Evolution|url= https://books.google.com/books?id=CrJsNQ5wX8oC&pg=PA488 |year=2011|publisher=Jones & Bartlett Publishers|isbn=978-1-4496-6390-2|page=488}}</ref> precum și încrucișări cu alți [[Hominini|hominizi]], care indică faptul că evoluția umană nu a fost liniară.<ref name='Ackermann 2015'>{{cite journal |title=The Hybrid Origin of "Modern" Humans |first1=Rebecca |last1=Rogers Ackermann |first2=Alex |last2=Mackay |first3=Michael L |last3=Arnold |journal=Evolutionary Biology |date=October 2015 |doi=10.1007/s11692-015-9348-1 |volume=43 |issue=1|pages=1–11 }}</ref><ref name="Denisovans & Neandertals">{{cite web|url= https://www.livinganthropologically.com/biological-anthropology/denisovans-neandertals-human-races/ |title = Denisovans and Neandertals: Rethinking Species Boundaries|website = Living Anthropologically |last = Antrosio|first= Jason|date= 23 August 2018}}</ref><ref name="Human Hybrids">[http://www.grochbiology.org/EarlyHominidInterbreeding.pdf Human Hybrids] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180824034550/http://www.grochbiology.org/EarlyHominidInterbreeding.pdf |date=2018-08-24 }}. (PDF). Michael F. Hammer. ''Scientific American'', May 2013.</ref><ref name="Mosaic humans, the hybrid species">{{cite journal |last1=Yong |first1=Ed |title=Mosaic humans, the hybrid species |journal=New Scientist |date=July 2011 |volume=211 |issue=2823 |pages=34–38 |doi=10.1016/S0262-4079(11)61839-3|bibcode=2011NewSc.211...34Y }}</ref>

Studiul evoluției umane implică multe discipline științifice: [[antropologie fizică]], [[primatologie|primatologie comparativă]], [[arheologie]], [[paleontologie]], [[etologie]], [[lingvistică]], [[psihologie evolutivă]], [[embriologie]] și [[genetică]].<ref>{{article|nom=Heng |prénom=Henry H. Q. |date=mai 2009 |titre=The genome-centric concept: resynthesis of evolutionary theory |périodique=BioEssays |lieu=Hoboken, NJ |éditeur=[[John Wiley & Sons]] |volume=31 |numéro=5 |pages=512–525 |doi=10.1002/bies.200800182 |issn=0265-9247 |pmid=19334004}}</ref> Studiile genetice arată că primatele s-au ramificat de alte mamifere cu aproximativ 85 de milioane de ani în urmă, în perioada [[Cretacicul târziu|Cretacicului târziu]], iar cele mai vechi fosile apar în [[Paleocen]], în urmă cu 55 de milioane de ani.<ref>{{cite web |url=https://www.pbs.org/wgbh/nova/evolution/meet-your-ancestors.html |title=Meet Your Ancestors |last=Tyson |first=Peter |date=1 iulie 2008 |work=NOVA scienceNOW |publisher=PBS; WGBH Educational Foundation |accessdate=2015-04-18}}</ref>

În cadrul superfamiliei [[Hominoidea]] (maimuțe), familia [[Hominidae]] (maimuțe antropoide) s-a ramificat de familia [[Gibon|Hylobatidae]] (gibon) cu 15–20 de milioane de ani în urmă; marile maimuțe africane (subfamilia [[Homininae]]) s-au ramificat de [[urangutan]]i ([[Ponginae]]) acum 14 milioane de ani; tribul [[Hominini]] (oameni, ''Australopithecines'' și alte genuri bipede dispărute și [[cimpanzeu|cimpanzei]]) s-a despărțit de tribul [[Gorillini]] (gorile) acum 8–9 milioane de ani; subtribul [[Hominina]] (oameni și strămoși bipezi) și [[Panina]] (cimpanzei) s-au separat acum 4–7 milioane de ani.<ref name="Max Planck 2012">{{harvnb|Planck|2012}}
*{{cite web |url=http://www.sciencemag.org/news/2012/06/bonobos-join-chimps-closest-human-relatives |title=Bonobos Join Chimps as Closest Human Relatives |website=TimeTree |accessdate=2018-05-19}}</ref> Oamenii moderni din punct de vedere anatomic au apărut în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urmă.

== Originea cuvântului ''Homo'' ==
Cuvântul ''[[Homo]]'' este numele genului biologic care grupează toate speciile umane. Toți sunt dispăruți, cu excepția lui ''Homo sapiens''.

Termenul ''Homo'', care înseamnă "Om" în latină, derivă din rădăcina [[Limba proto-indo-europeană|indo-europeană]] ''*dʰǵʰm̥mō'' ("[lucru / fiu] al pământului").<ref>{{harvnb|American Heritage Dictionaries (editors)|2006}}</ref>. Cuvântul a fost ales de biologul suedez [[Carl Linnaeus]], care a pus bazele clasificării botanice și zoologice, în a doua ediție a operei sale fundamentale ''[[Systema naturae]]'' (ediția 1758), situând [[om]]ul pe treapta superioară a [[animal|regnului animal]], alăturându-l ordinului [[primate]]lor. A fost primul care l-a definit ca gen si specie, numindu-l ''[[Homo sapiens]]''.<ref name="Picq22">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|22-24}}</ref>

==Istoria cercetărilor științifice==
{{main article|Homo sapiens arhaic}}

===Înainte de Darwin===
[[File:Systema Naturae cover.jpg|thumb|''[[Systema Naturae]]'' a lui [[Carl Linnaeus]], 1735 ]]
Primul care a comparat speciile și a stabilit un clasament a fost [[Aristotel]] în secolul al IV-lea î.Hr. El deduce o organizare a celor vii ridicându-l pe om pe o scară, în  ''[[Scala naturæ]]''<ref name="Picq17"/>. [[Hippocrates]] în ''De natura hominis'' vede o relație între anatomie și influența mediului.<ref name="Picq17">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|17-19}}</ref>

Galen (în secolul al doilea) notează asemănarea dintre anatomia maimuțelor și a oamenilor. Îi încurajează pe medici să practice disecția asupra maimuțelor. În evul mediu Isidorus din Sevilla face observații corecte privind relația dintre caracteristicile mediului geografic și particularitățile raselor omenești.

La Peyrère (1594-1676) afirmă în lucrarea ''Praeadamite'' că omul a existat înainte de Adam și admite și ideea poligenezei omului, iar E. Tyson (1650-1708) surprinde unele asemănări între om și maimuțe în lucrarea ''Orang-outang sive Homo sylvestris''.<ref name="Homosp">{{citat carte| last =Mustață| first =Gheorghe| title =Homo sapiens sapiens. Origine și evoluție| publisher ="Vasile Goldiș" University Press| date =2002| isbn = }}</ref> În concordanță cu Noël-Antoine Pluche și faimoasa sa lucrare ''Spectacle de la nature'', [[Carl Linnaeus]] stabilește o mare clasificare a naturii, ''[[Systema naturae]]''. În ediția din 1758, omul este descris ca ''[[Homo sapiens]]'', membru al grupului de antropomorfe, inclusiv cimpanzeii (''Homo troglodytes'').<ref name="Picq22"/> Linnaeus consideră că [[maimuțe antropoide|maimuțele antropoide]] sunt cele mai apropiate rude ale omului dacă luăm în considerare asemănările [[Morfologie (biologie)|morfologice]] și [[Anatomie|anatomice]].

[[Georges-Louis Leclerc de Buffon]] (1707-1781) critică lucrarea lui Linnaeus și spune: „Dumnezeu a creat, Linnaeus a clasificat”. La rândul său, munca sa este organizată în jurul omului, clasându-l ca o specie unică. Introduce noțiunea de „degradare a speciilor”, cele mai nobile specii, cu excepția oamenilor, care pot suferi modificări în timp.<ref name="Picq22"/> 

[[Jean-Baptiste de Lamarck]] abordează noțiunea de degradare prin inversarea ei: speciile mai complexe apar în funcție de schimbările în mediu, conform unui proces evolutiv.<ref name="Picq30">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|30-31}}</ref> A publicat teoriile "pozitive" ale evoluției speciei în 1802, în ''Système des animaux'', apoi în ''Philosophie zoologique'' (1809). El a introdus noțiunile de anterioritate, descendență, genealogie a speciilor și transformism.<ref name="Picq30"/>

===Darwin===
{{main article|Creaționism (biologie)}}
[[File:Darwin as monkey on La Petite Lune.jpg|thumb|Caricatură a lui [[Charles Darwin]] reprezentat ca o maimuță pe coperta revistei de satiră pariziană "La Petite Lune", publicată de André Gill 1878-1879.]]
La 1 iulie 1858, la [[Linnean Society of London|Societatea lineană din Londra]] sunt prezentate: eseul "On the Tendency of Species to form Varieties” de [[Alfred Russel Wallace]] și un eseu de [[Charles Darwin]].<ref name="BJ33">[[#BJ|Browne]], {{p.|33-42}}</ref> Aceste două eseuri prezintă teoria evoluției prin selecție naturală.<ref name="Picq32">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|32-37}}</ref>

În 1859, Darwin și-a publicat cartea „[[Originea speciilor]]”, în care explică mecanismul care guvernează evoluția treptată a speciilor vii în natură. Teoria sa este că doar cei mai bine adaptați indivizi supraviețuiesc și se reproduc. Aceasta este o [[selecție naturală]].<ref name="Picq32"/>. Cartea lui Darwin nu abordează problema evoluției umane, dar ideea filiației între oameni și maimuțele vechi a devenit evidentă.<ref name="Picq32"/> Wallace crede că doar selecția naturală prezidează transformarea speciilor. Pentru Darwin aceasta nu poate explica totul. El și-a terminat teoria cu cea a selecției sexuale când a publicat „Descendența omului și selecția sexuală” în 1871.<ref>{{harvnb|Darwin|1871}}</ref><ref name="Picq32"/> El consideră că maimuțele sunt animalele cele mai apropiate de om și presupune că originile liniei umane se găsesc în Africa.

Cu toate acestea, ideea că o specie de om distinctă de a noastră a existat în trecut și a dispărut a fost deosebit de dificil de admis.

Primele dezbateri asupra naturii evoluției umane au apărut între biologii [[Thomas Henry Huxley]] și [[Richard Owen]] în special în timpul „Dezbaterii asupra hippocampus”. Huxley argumentează pentru evoluția umană plecând de la maimuțe și concluzionează că „diferențele dintre rasele umane cele mai înalte și cele mai primitive sunt de același ordin de mărime ca cele care separă creierul uman de creierul maimuței”.<ref>{{harvsp|Rupke|2009|p=195–196}}</ref> Își reia concluziile în cartea sa, publicată în 1863, „Locul omului în natură”.

===Primele fosile===
[[File:Display of hominid skulls, Lee Kong Chian Natural History Museum, Singapore - 20150808.jpg|thumb|left|Cranii de hominid]]
O problemă majoră în secolul al XIX-lea a fost lipsa fosilelor intermediare. Cea mai veche descoperire era reprezentată de un schelet aproape complet descoperit în 1823,<ref name="Picq50">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|50-52}}</ref> identificat în timpul descoperirii sale ca aparținând unei femei din epoca romană (analizele ulterioare l-au identificat ca fiind un tânăr bărbat datând cu 33.000 ani în urmă, în [[Paleolitic superior|Paleoliticul superior]]).

În 1830, Philippe-Charles Schmerling a exhumat rămășițele a trei persoane în Peșterile Schmerling din Belgia. Ele îi atrag atenția lui [[Charles Lyell]], dar nu este convins de vechimea lor.<ref name="Picq50"/> Alte fosile se găsesc în cariera Forbes din Gibraltar în 1848,<ref name="Picq50"/> dar inițial s-a susținut că acestea erau rămășițele unui om modern care a suferit un fel de boală.{{sfn|Montgomery|1988|pp=95–96}} Toate aceste fosile sunt mai târziu identificate ca ''[[Homo neanderthalensis]]''.  

În 1856, oseminte umane au fost găsite într-o carieră de calcar în [[Neandertal]], lângă [[Düsseldorf]], [[Germania]], cu trei ani înainte de publicarea „Originii Speciilor”. Identificați de [[Johann Carl Fuhlrott]] ca niște oase vechi și primitive, ele fac obiectul unei controverse enorme, ideea că alte tipuri de bărbați ar putea exista nu este admisă.<ref name="Picq50"/>

Descoperirea unei mandibule în Peștera Naulette (Belgia) în 1866, dovedește existența altor specii de oameni. Studiul comparativ al lui [[Paul Broca]] îi permite să afirme că această mandibă „oferă un argument anatomic darwiniștilor. Acesta este primul inel al unui lanț care se extinde de la om la maimuță”.

În 1886, prezentarea de către Societatea de arheologie din Namur a descoperirii fosilelor umane în peștera Spy din Belgia, are un impact deosebit în presa întregii lumi.

===Veriga lipsă===
Începând cu anii 1860, [[Thomas Henry Huxley|Huxley]], [[Paul Broca|Broca]] și [[Ernst Haeckel]] modelau principiile evoluției de la maimuță la om. Numit [[anthropopithecus]] de [[Gabriel de Mortillet]] (preluând genul ''Anthropopithecus'' stabilit în 1839 de către [[Henri-Marie Ducrotay de Blainville|De Blainville]]<ref name="Wiley-Blackwell-Encyclopedia-Human-Evolution">Bernard Wood ''et alii'', ''Wiley-Blackwell Encyclopedia of Human Evolution'', June 2013 (single-volume paperback version of the original 2011 2-volume edition), 1056 pp.; ISBN 978-1-1186-5099-8}}</ref>) și [[Pithecanthropus]] de Haeckel,<ref name="Wiley-Blackwell-Encyclopedia-Human-Evolution"/> începe căutarea "verigii lipsă", o formă hibridă între omul modern și maimuțele antropoide.<ref name="Picq53">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|53-55}}</ref>
[[File:Australopithecus africanus - Cast of taung child Face.jpg|thumb|[[Copilul din Taung]] (replică)]]

Pentru Haeckel, gibonul este cea mai apropiată maimuță de oameni. Pentru el, veriga lipsă este o formă intermediară între cele două.<ref name="Picq53"/>

[[Eugène Dubois]] descrie fosilele descoperite în 1891 la Trinil, pe malurile râului Solo (12 km vest de Ngawi, în [[Provincia Java de Est]]) pe care le-a denumit (în 1892-1893) ''Anthropopithecus javanensis'': omul-maimuță de Java. Descoperirea unui femur lung asemănător cu cel al omului, sugerând că deținătorul lui avea o poziție verticală, l-a făcut să considere că era „veriga lipsă” între maimuță și om. A redenumit-o (în 1893-1894) ''Pithecanthropus erectus'', omul-maimuță în poziție verticală.<ref name="Picq53"/>

În 1925, [[Raymond Dart]], antropolog al Universității din Witwatersrand, descrie în revista ''[[Nature]]'' „veriga lipsă” ''[[Australopithecus africanus]]''.<ref>{{article|nom=Dart |prénom=Raymond |lien auteur=Raymond Dart |date=7 février 1925|titre=''Australopithecus africanus'': The Man-Ape of South Africa |url=http://www.nature.com/nature/ancestor/pdf/115195.pdf |format=PDF |périodique=Nature |lieu=London |éditeur=Nature Publishing Group |volume=115 |numéro=2884 |pages=195–199 |doi=10.1038/115195a0 |issn=0028-0836 |consulté le=2015-05-11}}</ref> Specimenul descris astfel este [[Copilul din Taung]], un craniu bine conservat al unui individ tânăr, descoperit în 1924 într-o carieră din Taung, lângă Kimberley, [[Africa de Sud]]. Deși creierul este mic (410 cm<sup>3</sup>), forma sa rotunjită, spre deosebire de cea a cimpanzeilor și gorilelor, are o organizare comparabilă cu cea a unui creier uman modern. În plus, copilul din Taung prezenta dinți canini scurți iar crăpătura occipitală, în centrul craniului și îndreptată în jos, arată o locomoție bipedă.<ref name="Picq58"> [[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|58-59}}</ref> Toate aceste trăsături l-au convins pe Dart că specimenul reprezenta „o rasă dispărută de maimuțe, intermediare între antropoizii de astăzi și om”.<ref name="Lewin">Roger Lewin, ''Bones of Contention: Controversies in the Search for Human Origins'', Chicago: The University of Chicago Press, {{ISBN|0-226-47651-0}}, 1987</ref>

=== Frauda Piltdown ===
În februarie 1912, Charles Dawson l-a informat pe [[Arthur Smith Woodward]], președintele Societății Geologice din Londra și pe curatorul departamentului de Istorie Naturală al Muzeului de Istorie Naturală din Marea Britanie, că a găsit, între 1908 și 1911, fragmente de oase și unelte. Craniul, jumătate de om, jumătate de maimuță, corespunde verigii lipsă ideale așteptată de antropologi.<ref name="Picq56">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|56-57}}</ref>

Totuși, acest [[Omul de Piltdown|Om de Piltdown]] se dovedește a fi o escrocherie constând dintr-un craniu al unui om și o mandibă de urangutan. Această înșelăciune a fost dovedită în 1953 în urma analizelor fizico-chimice.<ref name="Picq56"/>

Autorii fraudei nu au fost niciodată descoperiți, dar numai un specialist în paleontologie ar putea da oaselor o patină comparabilă cu cea a altor fosile găsite pe același sit.<ref name="Picq56"/>

=== Fosilele din Africa de Est ===


În anii 1960 și 1970, s-au găsit sute de fosile, în special în Africa de Est în regiunea [[Cheile Olduvai]] și [[Lacul Turkana]].

Membrii familiei Leakey, [[Louis Leakey]] și soția sa, [[Mary Leakey]], și mai târziu fiul lor  [[Richard Leakey|Richard]] și nora [[Meave Leakey|Meave]], au fost printre cei mai activi [[Paleoantropologie|paleoantropologi]] în cercetarea din Africa de Est. După mai bine de treizeci de ani, căutând și descoperind mii de unelte preistorice, Mary și Louis au descoperit la 17 iulie 1959, pe "Dear boy", numit și [[Paranthropus boisei|Mister Zinj]], un [[australopithecus]]. Aplicând o tehnică de datare absolut nouă pentru epocă, ei au împins înapoi la 1,8 milioane de ani nașterea omenirii, estimată până acum la câteva sute de mii de ani.<ref name="Picq60">[[#PP|Pascal Picq]], [2005], {{p.|60-61}}</ref>

În anii 1970, [[Etiopia]] a apărut ca un loc important pentru paleoantropologie cu descoperirea lui ''[[Lucy (Australopithecus)|Lucy]]'' la 30 noiembrie 1974. Este o fosilă relativ completă a speciei ''[[Australopithecus afarensis]]'', care demonstrează că mersul biped datează de 3-4 milioane de ani.<ref> Maurice Taieb, « ''L’Afrique, terre d’origine de l’humanité'' », ''Echosciences'', janvier 2007 {{lire en ligne|lien=http://www.cerege.fr/?masque=inc-recherche&id_rubrique=17&sous_masque=inc-ritem-liste&id_onglet=-1&id_article=28606&id_liste=28658}}</ref> Specimenul a fost poreclit "Lucy" după piesa "Lucy in the Sky with Diamonds" a lui [[Beatles]], care a fost interpretată cu voce tare în mod repetat în tabără în timpul săpăturilor.<ref name="Johanson 1981 22">{{harvnb|Johanson|Edey|1981|p=22}}</ref>

În 1976, Mary Leakey a excavat regiunea Laetoli din [[Tanzania]], unde a descoperit urme de hominid biped conservate foarte bine în [[cenușă vulcanică]].<ref>[https://www.academia.edu/12344895/ Academia Le Chemin de l' Humanité par René Puech]</ref> 


Regiunea Hadar este locul descoperirii a multor fosile noi de hominizi, în special cele descoperite de echipa condusă de [[Timothy White]] în anii 1990, cum ar fi ''[[Ardipithecus ramidus]]''.<ref>{{article|nom=Shreeve |prénom=Jamie |date=juillet 2010 |titre=The Evolutionary Road |url=http://ngm.nationalgeographic.com/2010/07/middle-awash/shreeve-text |périodique=[[National Geographic (revistă)|National Geographic]] |lieu=Washington, D.C. |éditeur=[[National Geographic Society]] |issn=0027-9358 |consulté le=2015-05-28}}</ref>

În anul 2013, scheletele fosile ale ''[[Homo naledi]]'', o specie dispărută de [[Hominini|hominin]] atribuită (provizoriu) genului ''[[Homo]]'', au fost găsite în peștera Rising Star din situl [[Leagănul Omenirii]] din regiunea Gauteng, în apropiere de  [[Johannesburg]], Africa de Sud.<ref>{{cite journal | doi = 10.7554/eLife.09560 | volume=4 | title=Homo naledi, a new species of the genus ''Homo'' from the Dinaledi Chamber, South Africa | journal=ELife | pmid=26354291 | pmc=4559886 | year=2015 | last1 = Berger | first1 = LR | display-authors = 1 | last2 = et al }}</ref><ref name="NGS-20150910" /> În septembrie 2015, din peșteră au fost excavate un total de 1550 de oase și fragmente de oase care reprezintă cel puțin cincisprezece indivizi, inclusiv copii și bătrâni.<ref name="NGS-20150910">{{cite web|last=Shreeve |first=Jamie |title=This Face Changes the Human Story. But How? |url=http://news.nationalgeographic.com/2015/09/150910-human-evolution-change/ |date=10 September 2015 |work=National Geographic News |accessdate=10 September 2015 }}</ref> Specia este caracterizată de o masă corporală și statură similară populațiilor umane mici, un volum endocranial mai mic, similar cu ''[[Australopithecus]]'', și o morfologie craniană (forma craniului) similară cu cea a speciilor timpurii ''Homo''. Anatomia scheletică combină caracteristici primitive cunoscute de la [[Australopithecina|Australopithecine]] cu caracteristici cunoscute de la homininele timpurii. Fosilele prezintă semne care par că au fost așezate în mod deliberat în peșteră în apropierea timpului morții. Ele nu au fost încă datate.<ref>{{cite journal | doi = 10.7554/eLife.09560 |quote= If the fossils prove to be substantially older than 2 million years, ''H. naledi'' would be the earliest example of our genus that is more than a single isolated fragment. [...] A date younger than 1 million years ago would demonstrate the coexistence of multiple Homo morphs in Africa, including this small-brained form, into the later periods of human evolution. | volume=4 | title=Homo naledi, a new species of the genus ''Homo'' from the Dinaledi Chamber, South Africa | journal=ELife | pmid=26354291 | pmc=4559886 | year=2015 | last1 = Berger | first1 = LR | display-authors = 1 | last2 = et al }}</ref>

Aceste descoperiri au făcut posibilă afirmarea rolului Africii ca leagăn al omenirii.

===Revoluția genetică===
[[File:Recent estimates of the human genome-wide mutation rate.png|thumb|left|Estimări raportate recent ale ratei mutațiilor pe întreg genomul, la om. Rata mutațiilor de transmitere a liniei de germeni la om este de aproximativ 0.5×10<sup>−9</sup> pe [[pereche de baze]] pe an.<ref name="Scally2016">{{cite journal | vauthors = Scally A | title = The mutation rate in human evolution and demographic inference | journal = Current Opinion in Genetics & Development | volume = 41 | pages = 36–43 | date = December 2016 | pmid = 27589081 | doi = 10.1016/j.gde.2016.07.008 }}</ref>]]
[[File:DNA Overview2.png|thumb|110px|[[ADN]], baza moleculară pentru moștenirea biologică]]
Revoluția genetică în studiile privind evoluția umană a început atunci când doi biochimiști de la Universitatea din Berkeley, California, [[Vincent Sarich]] și [[Allan Wilson]] au comparat reacțiile imunologice ale albuminei serice de la oamenii actuali cu cele de la maimuțele africane (cimpanzeii și gorilele).<ref name="MolClock">{{Cite journal
| last1 = Sarich | first1 = V. M.
| last2 = Wilson | first2 = A. C.
| title = Immunological time scale for hominid evolution
| journal = Science
| volume = 158
| issue = 3805
| pages = 1200–1204
| year = 1967
| pmid = 4964406
 | doi=10.1126/science.158.3805.1200
| bibcode = 1967Sci...158.1200S
}}</ref> Scopul lor era acela de a determina gradul în care structura proteinelor umane diferă de cea a maimuțelor - o diferență care ar trebui să crească în timp cu o rată măsurabilă, ca urmare a mutațiilor. Cu cât numărul de mutații este mai mare, cu atît înseamnă că oamenii și maimuțele au fost mai mult timp specii distincte. Ei au calculat rata mutațiilor, datele putând fi utilizate sub forma unui "ceas molecular". Conform "ceasului molecular", reieșea că prima specie umană ar fi apărut acum 5 milioane de ani,<ref name=MolClock/> concluzie care era în profund dezacord cu cele 15-30 de milioane de ani postulate în teoriile antropologice consacrate ale perioadei. Ulterior, descoperirile fosile, în special "Lucy", și reinterpretarea materialelor fosile vechi, în special ''Ramapithecus'', au validat metoda albuminei.

Potrivit teoriilor convenționale de până atunci, cimpanzeii și gorilele erau considerate rude mai apropiate între ele decât cu oamenii, de care se află la o distanță filogenetică foarte mare. Datele obținute de Wilson și Sarich au arătat că structurile proteinelor sangvine de la oameni, cimpanzei și gorile diferă în aceeași măsură unele de altele. Acest lucru înseamnă că acum 5 milioane de ani, cele trei linii descendente diferite s-au desprins dintr-un strămoș comun, o separare care a dus nu numai la apariția omului modern, ci și a gorilelor sau cimpanzeilor actuali.<ref name="Orig">
{{citat carte
  | last =Leakey
  | first =Richard
  | authorlink =
  | coauthors =
  | title =Originea omului
  | publisher =Humanitas
  | date =1994
  | location =
  | pages =
  | url =
  | doi =
  | id =  
  | isbn = }}</ref>

===Căutarea celui mai timpuriu hominin===
În anii '90, mai multe echipe de paleoantropologi lucrau în întreaga Africă cautând dovezi ale celei mai timpurii separări a liniei hominin de marile maimuțe. În 1994, Meave Leakey a descoperit ''[[Australopithecus anamensis]]''. Rezultatul a fost umbrit de descoperirea lui Tim D. White din 1995 a lui ''Ardipithecus ramidus'', care a împins înapoi înregistrările fosile la 4,2 milioane de ani în urmă.

În 2000, [[Martin Pickford]] și [[Brigitte Senut]] au descoperit, în dealurile Tugen din Kenya, un hominin biped de 6 milioane de ani pe care l-a numit ''[[Orrorin|Orrorin tugenensis]]''. Și în 2001, o echipă condusă de Michel Brunet a descoperit craniul de ''[[Sahelanthropus|Sahelanthropus tchadensis]]'' datând cu 7,2 milioane de ani în urmă și despre care Brunet a susținut că a fost biped și, prin urmare, un hominid.

==Etapele evoluției umane==

==== Apariția vieții ====
{{main article|Istoria evolutivă a vieții|Cronologia evoluției umane}}

[[File:Phylogenetic tree.svg|right|thumb|300px|[[Cladogramă]]]]

Viața a apărut pe [[Pământ]] cu 3,5-3,8 miliarde de ani în urmă, sub forma celulelor [[procariote]].<ref>{{cite web|language= en|title= When did eukaryotic cells (cells with nuclei and other internal organelles) first evolve? |author1= Carl Woese, J. Peter Gogarten |day=21| month =octombrie|year=1999|url=http://www.scientificamerican.com/article/when-did-eukaryotic-cells/ |periodical=Scientific American |accessdate=2015-03-04}}</ref> Toate speciile care trăiesc în prezent pe Pământ provin dintr-un [[ultim strămoș comun universal]] (sau LUCA, o abreviere pentru "Last Universal Common Ancestor")<ref>Christian de Duve, ''Singularités : Jalons sur les Chemins de la Vie'', Odile Jacob, Paris, avril 2005, p.185-193}}. {{ISBN|2-7381-1629-9}}</ref><ref>{{cite web |url= http://edu.mnhn.fr/mod/page/view.php?id=1987 |title= LUCA, dernier ancêtre commun universel |first= Gribaldo |last= Simonetta |date= 04/02/2015 |publisher= Museum national d'histoire naturelle |accessdate= 2018-07-21 |archive-date= 2018-07-21 |archive-url= https://web.archive.org/web/20180721192133/http://edu.mnhn.fr/mod/page/view.php?id=1987 |dead-url= yes }}</ref> datând de aproximativ 2,4 miliarde de ani.<ref>{{citat web|url= http://www.larecherche.fr/actualite/vie/luca-ancetre-tous-etres-vivants-07-03-2013-98913|titlu= LUCA, ancêtre de tous les êtres vivants|nume= Gribaldo|prenume= Simonetta|lucrare= larecherche.fr|dată= |format= |doi= |datăaccesare= 07/03/2013|anaccesare= |archive-date= 2016-03-03|archive-url= https://web.archive.org/web/20160303193333/http://www.larecherche.fr/actualite/vie/luca-ancetre-tous-etres-vivants-07-03-2013-98913|dead-url= yes}}</ref> După o diversificare majoră a speciilor care trăiesc în oceane, viața colonizează uscatul. Deși cele mai vechi dovezi despre plantele și animalele terestre datează din perioada [[Ordovician]] (488-444 milioane de ani în urmă), și un număr de microorganisme au ajuns pe uscat mult mai devreme,<ref name="Battistuzzi2004">{{cite journal |last1=Battistuzzi |first1=Fabia U. |last2=Feijao |first2=Andreia |last3=Hedges |first3=S. Blair |date=9 noiembrie 2004 |title=A genomic timescale of prokaryote evolution: insights into the origin of methanogenesis, phototrophy, and the colonization of land |journal=BMC Evolutionary Biology |volume=4 |page=44 |doi=10.1186/1471-2148-4-44 |pmc=533871 |pmid=15535883}}</ref><ref>{{cite book|last1=Beraldi-Campesi|first1=Hugo|last2=Retallack|first2=Gregory J.|title=Biological Soil Crusts: An Organizing Principle in Drylands|publisher=Springer International Publishing|isbn=9783319302126|pages=37–54|url=https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-319-30214-0_3|year=2016|doi=10.1007/978-3-319-30214-0_3|language=en|chapter=Terrestrial Ecosystems in the Precambrian|quote=terrestrial ecosystems were indeed present, full of life, and functional since the Archean}}</ref> ecosistemele terestre moderne au apărut în [[Devonian]]ul târziu, de la 385 la 359 milioane de ani în urmă.<ref name="Shear2000EarlyTerrestrialEcosystems">[[#Gee 2000|Shear 2000]], "The Early Development of Terrestrial Ecosystems," pp. [https://books.google.com/?id=ZJe_Dmdbm-QC&pg=PA169 169–184]</ref> 

În mai 2017, dovada celei mai vechi forme de viață cunoscute de pe uscat ar putea fi de acum 348 de milioane de ani în izvoarele termale din vestul [[Australia|Australiei]].<ref name="PO-20170509">{{cite news |author=Staff |title=Oldest evidence of life on land found in 3.48-billion-year-old Australian rocks |url=https://phys.org/news/2017-05-oldest-evidence-life-billion-year-old-australian.html |date=9 May 2017 |work=Phys.org |accessdate=13 May 2017 }}</ref><ref name="NC-20170509">{{cite journal |last1=Djokic |first1=Tara |last2=Van Kranendonk |first2=Martin J. |last3=Campbell |first3=Kathleen A. |last4=Walter |first4=Malcolm R. |last5=Ward |first5=Colin R. |title=Earliest signs of life on land preserved in ca. 3.5 Ga hot spring deposits |url=https://www.nature.com/articles/ncomms15263 |date=9 May 2017 |journal=Nature Communications |volume=8 |pages=15263 |doi=10.1038/ncomms15263 |accessdate=13 May 2017 |bibcode=2017NatCo...815263D }}</ref> Potrivit acestei dovezi, este mult mai probabil ca viața să fi apărut în izvoarele termale de apă dulce de pe uscat decât în ocean, adaptându-se ulterior la viața terestră.<ref>[http://www.nationalgeographic.com.au/australia/earliest-form-of-life-found-in-western-australia.aspx National Geographic - "Earliest Form of Life Found in Western Australia"]</ref>

===Diferențierea dintre [[cladă|clada]] umană și maimuțele antropoide===

Specii apropiate de ultimul strămoș comun al gorilelor, cimpanzeilor și oamenilor pot fi reprezentate de fosilele de ''[[Nakalipithecus]]'' găsite în Kenya și ''[[Ouranopithecus]]'' găsite în Grecia. Dovezile moleculare sugerează că între 8 și 4 milioane de ani în urmă, mai întâi gorilele, apoi cimpanzeii (genul ''Pan'') s-au desprins de linia care a dus la oameni. ADN-ul uman este de aproximativ 98,4% identic cu cel al cimpanzeilor atunci când se compară polimorfisme cu un singur nucleotid. Înregistrările fosile de gorile și cimpanzei sunt limitate; atât conservarea proastă – solurile din pădurile tropicale au tendința de a fi acide și dizolvă oasele – cât și probabilitatea [[Eșantion părtinitor|eșantioanelor părtinitoare]] au contribuit la această problemă.

Alte hominine probabil s-au adaptat la mediile mai uscate în afara centurii ecuatoriale; și acolo au întâlnit antilope, hiene, câini, porci, elefanți, cai și altele. Centrura ecuatorială s-a contractat cu aproximativ 8 milioane de ani în urmă, și există foarte puține dovezi fosile despre despărțirea care s-a produs în jurul acelei perioade – a liniei hominine din liniile gorilelor și cimpanzeilor. Cele mai veche fosile despre care unii susțin că aparțin liniei umane sunt ''Sahelanthropus tchadensis'' (7 milioane de ani) și ''Orrorin tugenensis'' (6 milioane de ani), urmate de ''Ardipithecus'' (5,5-4,4 milioane de ani), cu speciile ''Ar. kadabba'' și ''[[Ar. ramidus]]''.

Într-un studiu al istoriei vieții lui ''Ar. ramidus'' s-a argumentat că specia oferă dovezi pentru o serie de adaptări anatomice și comportamentale la homininele foarte timpurii, spre deosebire de orice specie de maimuță antropoidă.<ref name="aramidus">{{Cite journal |last1=Clark |first1=G. |last2=Henneberg |first2=M. |title=The life history of Ardipithecus ramidus: a heterochronic model of sexual and social maturation |journal=Anthropological Review |volume=78 |issue=2 |date=June 2015 |url= http://www.degruyter.com/view/j/anre.2015.78.issue-2/anre-2015-0009/anre-2015-0009.xml?format=INT |accessdate=2015-07-22 |doi=10.1515/anre-2015-0009}}</ref> Acest studiu a demonstrat afinități între morfologia craniană a lui ''Ar. ramidus'' și cea a cimpanzeilor pui și juvenili. S-a susținut, de asemenea, că specia oferă sprijin pentru ideea că homininele foarte timpurii, asemănătoare cu bonobos (''[[Pan paniscus]]''), speciile mai puțin agresive de cimpanzeu, au evoluat prin procesul de auto-domesticare. În consecință, argumentând împotriva așa-numitului "model referențial cimpanzeu"<ref>{{Cite journal |author=Sayers, K. |display-authors=etal |title=Human Evolution and the Chimpanzee refernatial Model |journal=Annual Review of Anthropology |volume=41 |pages=119–138 |doi=10.1146/annurev-anthro-092611-145815|year=2012 }}</ref> autorii sugerează că nu mai este posibil să se folosească comportamentele sociale și de împerechere ale cimpanzeului comun (''Pan troglodytes'') în modele de evoluție socială timpurie a homininilor. 

Autorii susțin că multe dintre adaptările umane de bază au evoluat în vechile păduri și ecosisteme ale pădurilor din [[Miocen]]ul târziu și din Africa din timpul [[Pliocen]]ului timpuriu. În consecință, ei susțin că omul nu reprezintă evoluția de la un strămoș asemănător cu cimpanzeul așa cum se presupunea în mod tradițional. Acest lucru sugerează că multe adaptări umane moderne reprezintă trăsături filogenetice profunde și că morfologia și comportamentul cimpanzeilor s-ar putea să fi evoluat ulterior divizării din strămoșul comun pe care îl împart cu oamenii.

===Genul ''Australopithecus''===
{{Main|Australopithecus}}
[[File:Bienvenida al Museo de Lucy.jpg|thumb|upright|Reconstrucția lui „Lucy"]]

Genul ''Australopithecus'' a evoluat în Africa de est cu aproximativ 4 milioane de ani în urmă, înainte de a se răspândi pe tot continentul și, în cele din urmă, a dispărut cu 2 milioane de ani în urmă. În această perioadă au existat diverse forme de australopiteci, inclusiv ''[[Australopithecus anamensis]]'', ''[[Australopithecus afarensis|Au. afarensis]]'', ''[[Australopithecus sediba|Au. sediba]]'' și ''[[Australopithecus africanus|Au. africanus]]''. Există încă o dezbatere între academicieni dacă anumite specii africane de hominid din acest moment, cum ar fi ''[[Australopithecus robustus|Au. robustus]]'' și ''[[Australopithecus boisei|Au. boisei]]'', constituie membri ai aceluiași gen. Dacă aceste specii aparțin unui gen diferit, atunci li se poate da numele de ''Paranthropus''.

* ''[[Australopithecus]]'' (4–1,8 MA), cu speciile ''[[Australopithecus anamensis|Au. anamensis]]'', ''[[Australopithecus afarensis|Au. afarensis]]'', ''[[Australopithecus africanus|Au. africanus]]'', ''[[Australopithecus bahrelghazali|Au. bahrelghazali]]'', ''[[Australopithecus garhi|Au. garhi]]'' și ''[[Australopithecus sediba|Au. sediba]]'';
* ''[[Kenyanthropus]]'' (3–2,7 MA), cu specia ''[[Kenyanthropus|K. platyops]]'';
* ''[[Paranthropus]]'' (3–1,2 MA), cu speciile ''[[Paranthropus aethiopicus|P. aethiopicus]]'', ''[[Paranthropus boisei|P. boisei]]'' și ''[[Paranthropus robustus|P. robustus]]''

S-a susținut că a fost descoperită o nouă specie, ''[[Australopithecus deyiremeda]]'', care a trăit în acceași perioadă cu ''[[Australopithecus afarensis|Au. afarensis]]''. Există o dezbatere dacă [[Australopithecus afarensis|Au.]] [[Australopithecus deyiremeda|deyiremeda]] este o specie nouă sau este  ''[[Australopithecus afarensis|Au. afarensis]].''<ref>{{cite news |last=Zimmer |first=Carl |date=27 mai 2015 |title=The Human Family Tree Bristles With New Branches |url=https://www.nytimes.com/2015/06/02/science/adding-branches-to-the-human-family-tree.html |newspaper=The New York Times |access-date=2015-05-30}}</ref> ''Australopithecus prometheus'', altfel cunoscut sub numele de [[Little Foot]] a fost recent datat la vârsta de 3,67 milioane de ani printr-o nouă tehnică de datare, făcând genul  ''Australopithecus'' la fel de vechi ca ''afarensis''.<ref>Gardner., Elizabeth K.; Purdue University (1 aprilie 2015). "New instrument dates old skeleton before 'Lucy'; 'Little Foot' 3.67 million years old". Science Daily. Retrieved 3 aprilie 2015.</ref> Având în vedere degetul mare opozabil la picioare găsit la Little Foot, se pare că era un bun cățărător și se crede că, având în vedere prădătorii de noapte ai regiunii, probabil își construia în copaci o platformă de cuibărit noaptea, la fel ca cimpanzeii și gorilele.

==Evoluția genului ''Homo''==
{{main|Homo}}

Cel mai vechi reprezentant documentat al genului ''Homo'' este ''[[Homo habilis]]'', care a evoluat în urmă cu aproximativ 2,8 milioane de ani,<ref name="autogenerated1">{{cite news |last=Ghosh |first=Pallab|date=4 martie 2015 |title='First human' discovered in Ethiopia |url=http://www.bbc.com/news/science-environment-31718336 |work=[[BBC News]] |location=London |publisher=[[BBC]] |accessdate=2015-04-19}}</ref> și este, fără îndoială, cea mai veche specie pentru care există dovezi pozitive privind utilizarea uneltelor din piatră. Creierul acestor hominizi timpurii era de aproximativ aceeași dimensiune ca a unui [[cimpanzeu]]l, deși s-a sugerat că acesta a fost momentul în care genele umane [[SRGAP2]] s-au dublat, producând o activitate mai rapidă a cortexului frontal. În următoarele milioane de ani a apărut un proces de encefalizare rapidă și, odată cu apariția lui ''[[Homo erectus]]'' și ''[[Homo ergaster]]'' în înregistrarea fosilă, capacitatea craniană s-a dublat la 850 cm<sup>3</sup>.<ref>{{harvnb|Swisher|Curtis|Lewin|2001}}</ref> (O astfel de creștere a dimensiunii creierului uman este echivalentă pentru fiecare generație având 125.000 de [[neuron]]i mai mult decât părinții lor.) Se crede că ''Homo erectus'' și ''Homo ergaster'' au fost primii care au folosit focul și unelte complexe și au fost primii din linia de hominizi care au părăsit Africa, răspândindu-se în întreaga Asie și Europă cu 1,3-1,8 milioane de ani în urmă.

===''H. habilis'' și ''H. gautengensis''===
[[File:OH 24 replica 03.JPG|thumb|left|Replică după craniu de ''[[Homo habilis]]'' găsit în Cheile Olduvai (Tanzania) și datat 1,8 milioane de ani vechime. ]]
''Homo habilis'' a trăit de la aproximativ 2,8<ref name="autogenerated1" /> până la 1,4 milioane de ani în urmă. Specia a evoluat în Africa de Sud și de Est în [[Pliocen]]ul târziu sau [[Pleistocen]]ul timpuriu, când s-a separat de australopiteci. ''Homo habilis'' avea molari mai mici și creierul mai mare decât la australopiteci și făcea unelte din piatră și poate din oase de animale. A fost numit ''Homo habilis'' (om îndemânatic) de către descoperitorul ei, Louis Leakey, datorită asocierii sale cu uneltele de piatră. Unii oameni de știință au propus scoaterea acestei specii din ''Homo'' și includerea în ''Australopithecus'' datorită morfologiei scheletului său care este mai adaptat pentru traiul în copaci decât pentru deplasarea bipedă ca ''Homo sapiens''.<ref>{{cite journal |last1=Wood |first1=Bernard |last2=Collard |first2=Mark |year=1999 |title=The changing face of Genus ''Homo'' |journal=Evolutionary Anthropology: Issues, News, and Reviews |location=Hoboken, NJ |publisher=John Wiley & Sons |volume=8 |issue=6 |pages=195–207 |doi=10.1002/(SICI)1520-6505(1999)8:6<195::AID-EVAN1>3.0.CO;2-2 |issn=1060-1538}}</ref>

În mai 2010, o nouă specie, ''[[Homo gautengensis]]'', a fost descoperită în Africa de Sud.<ref name="toothy">{{cite news |last=Viegas |first=Jennifer |date=21 mai 2010 |title=Toothy Tree-Swinger May Be Earliest Human |url=http://news.discovery.com/human/evolution/human-ancestor-tree-swinger.htm |work=[[Discovery Channel|Discovery News]] |location=Silver Spring, MD |publisher=[[Discovery Communications|Discovery Communications, LLC.]] |accessdate=2015-04-28 |archive-date=2015-05-09 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150509101320/http://news.discovery.com/human/evolution/human-ancestor-tree-swinger.htm |dead-url=yes }}</ref>

===''H. rudolfensis'' și ''H. georgicus''===
Acestea sunt numele propuse pentru fosilele de aproximativ 1,9-1,6 milioane de ani, a căror relație cu ''Homo habilis'' nu este încă clară.

* ''Homo rudolfensis'' se referă la un singur craniu incomplet din Kenya. Oamenii de știință au sugerat că acesta a fost un alt ''Homo habilis'', dar acest lucru nu a fost confirmat.<ref>{{cite journal |last=Wood |first=Bernard A. |date=January 1999 |title=''‘Homo rudolfensis’'' Alexeev, 1986—fact or phantom? |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=36 |issue=1 |pages=115–118 |doi=10.1006/jhev.1998.0246 |issn=0047-2484 |pmid=9924136}}</ref> 
* ''[[Homo georgicus]]'', din [[Georgia]], poate fi o formă intermediară între ''Homo habilis'' și ''Homo erectus'',<ref>{{cite journal |last1=Gabounia |first1=Léo |last2=de Lumley |first2=Marie-Antoinette |last3=Vekua |first3=Abesalom |last4=Lordkipanidze |first4=David |last5=de Lumley |first5=Henry |date=September 2002 |title=Découverte d’un nouvel hominidé à Dmanissi (Transcaucasie, Géorgie) |trans-title=Discovery of a new hominid at Dmanisi (Transcaucasia, Georgia) |journal=Comptes Rendus Palevol |language=French |publisher=Elsevier on behalf of the French Academy of Sciences |volume=1 |issue=4 |pages=243–253 |doi=10.1016/S1631-0683(02)00032-5 |issn=1631-0683 |display-authors=3}}</ref> sau o subspecie a lui ''Homo erectus''.<ref>{{cite journal |last1=Lordkipanidze |first1=David |last2=Vekua |first2=Abesalom |last3=Ferring |first3=Reid |last4=Rightmire |first4=G. Philip |last5=Zollikofer |first5=Christoph P.E. |last6=Ponce de León |first6=Marcia S. |last7=Agusti |first7=Jordi |last8=Kiladze |first8=Gocha |last9=Mouskhelishvili |first9=Alexander |last10=Nioradze |first10=Medea |last11=Tappen |first11=Martha |date=November 2006 |title=A fourth hominin skull from Dmanisi, Georgia |journal=The Anatomical Record Part A: Discoveries in Molecular, Cellular, and Evolutionary Biology]] |location=New York |publisher=Wiley-Liss |volume=288A |issue=11 |pages=1146–1157 |doi=10.1002/ar.a.20379 |issn=1552-4884 |pmid=17031841 |displayauthors=3}}</ref>

===''H. ergaster'' și ''H. erectus''===
[[File:Homo.erectus.adult.female.smithsonian.timevanson.flickr.jpg|thumb|Reconstituirea unei femele ''[[Homo erectus]]'']]
Primele fosile de ''[[Homo erectus]]'' au fost descoperite de medicul olandez [[Eugène Dubois]] în 1891 pe insula indoneziană Java. Inițial, el a numit specimenul ''[[Anthropopithecus|Anthropopithecus erectus]]'' (1892-1893, considerat ca un primat de tip cimpanzeu) și ''[[Pithecanthropus|Pithecanthropus erectus]]'' (1893-1894, răzgândindu-se pe baza morfologiei sale, pe care a considerat-o intermediară între cea a oamenilor și a maimuțelor).<ref>{{cite journal |last=Turner |first=William |date=April 1895 |title=On M. Dubois' Description of Remains recently found in Java, named by him ''Pithecanthropus erectus''. With Remarks on so-called Transitional Forms between Apes and Man |journal=Journal of Anatomy and Physiology |volume=29 |issue=Pt 3 |pages=424–445 |pmc=1328414 |pmid=17232143}}</ref> Ani mai târziu, în secolul XX, medicul german și paleoantropologul [[Franz Weidenreich]] (1873-1948) a comparat în detaliu [[Omul de Java]] a lui Dubois, pe atunci numit ''Pithecanthropus erectus'', cu [[Omul Peking]], pe atunci numit ''Sinanthropus pekinensis''.

''Homo erectus'' a trăit în intervalul cuprins între acum 1,8 milioane de ani până acum 70.000 de ani în urmă - ceea ce ar însemna că probabil a dispărut în urma [[Teoria catastrofei Toba|catastrofei Toba]]; totuși, ''[[Homo floresiensis]]'' a supraviețuit. Faza timpurie a lui ''Homo erectus'', de la 1,8 la 1,25 milioane de ani, este considerată de unii ca fiind o specie separată, ''Homo ergaster'', sau ca ''Homo erectus ergaster'', o subspecie a lui ''Homo erectus''.

În Africa, în Pleistocenul timpuriu, acum 1,5-1 milioane ani, se crede că unele populații de ''Homo habilis'' au dezvoltat creiere mai mari și au făcut unelte de piatră complexe; aceste diferențe și altele sunt suficiente pentru ca antropologii să le clasifice ca o specie nouă, ''Homo erectus'' - în Africa.<ref>{{cite journal |last1=Spoor |first1=Fred |last2=Wood |first2=Bernard A. |last3=Zonneveld |first3=Frans |date=23 iunie 1994 |title=Implications of early hominid labyrinthine morphology for evolution of human bipedal locomotion |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=369 |issue=6482 |pages=645–648 |bibcode=1994Natur.369..645S |doi=10.1038/369645a0 |issn=0028-0836 |pmid=8208290}}</ref> Această specie poate a folosit foc pentru a găti carnea. 

{{See also|Controlul focului de către primii oameni}}

Un exemplu celebru de ''Homo erectus'' este [[Omul Peking]]; altele au fost găsite în Asia (în special în Indonezia), Africa și Europa. Mulți paleoantropologi folosesc acum termenul ''Homo ergaster'' pentru formele non-asiatice ale acestui grup și rezervă termenul de ''Homo erectus'' numai pentru acele fosile care se găsesc în Asia și îndeplinesc anumite cerințe scheletice și dentare care diferă ușor de ''H. ergaster''.

===''H. cepranensis'' și ''H. antecessor''===
Acestea sunt propuse ca specii care pot fi intermediare între ''H. erectus'' și ''H. heidelbergensis''.

* ''H. antecessor'' este cunoscut din fosile din Spania și din Anglia care sunt datate 1,2 milioane de ani-500.000 vechime.<ref>{{cite journal |last1=Bermúdez de Castro |first1=José María |last2=Arsuaga |first2=Juan Luis |last3=Carbonell |first3=Eudald |last4=Rosas |first4=Antonio |last5=Martínez |first5=I |last6=Mosquera |first6=Marina |date=30 mai 1997 |title=A Hominid from the Lower Pleistocene of Atapuerca, Spain: Possible Ancestor to Neandertals and Modern Humans |journal=Science |location=Washington, D.C. |publisher=American Association for the Advancement of Science |volume=276 |issue=5317 |pages=1392–1395 |doi=10.1126/science.276.5317.1392 |issn=0036-8075 |pmid=9162001 |display-authors=3}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Carbonell |first1=Eudald |last2=Bermúdez de Castro |first2=José María |last3=Parés |first3=Josep M. |last4=Pérez-González |first4=A |last5=Cuenca-Bescós |first5=G |last6=Ollé |first6=A |last7=Mosquera |first7=M |last8=Huguet |first8=R |last9=Van Der Made |first9=J |last10=Rosas |first10=A |last11=Sala |first11=R |last12=Vallverdú |first12=J |last13=García |first13=N |last14=Granger |first14=D. E. |last15=Martinón-Torres |first15=M |last16=Rodríguez |first16=X. P. |last17=Stock |first17=G. M. |last18=Vergès |first18=J. M. |last19=Allué |first19=E |last20=Burjachs |first20=F |last21=Cáceres |first21=I |last22=Canals |first22=A |last23=Benito |first23=A |last24=Díez |first24=C |last25=Lozano |first25=M |last26=Mateos |first26=A |last27=Navazo |first27=M |last28=Rodríguez |first28=J |last29=Rosell |first29=J |last30=Arsuaga |first30=J. L. |date=27 martie 2008 |title=The first hominin of Europe |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=452 |issue=7186 |pages=465–469 |bibcode=2008Natur.452..465C |doi=10.1038/nature06815 |issn=0028-0836 |pmid=18368116 |display-authors=3}}</ref>
* ''[[Homo cepranensis|H. cepranensis]]'' se referă la un singur cap de craniu din Italia, estimat a avea în jur de 800.000 de ani.<ref>{{cite journal |last1=Manzi |first1=Giorgio |last2=Mallegni |first2=Francesco |last3=Ascenzi |first3=Antonio |date=14 august 2001 |title=A cranium for the earliest Europeans: Phylogenetic position of the hominid from Ceprano, Italy |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. |location=Washington, D.C. |publisher=National Academy of Sciences |volume=98 |issue=17 |pages=10011–10016 |bibcode=2001PNAS...9810011M |doi=10.1073/pnas.151259998 |issn=0027-8424 |pmc=55569 |pmid=11504953}}</ref>

===''H. heidelbergensis''===
{{Main|Homo heidelbergensis}}

''H. heidelbergensis'' ("Omul Heidelberg") a trăit de la aproximativ 800.000 la aproximativ 300.000 de ani în urmă. De asemenea, propus ca ''Homo sapiens heidelbergensis'' sau ''Homo sapiens paleohungaricus''.<ref>{{cite journal |last1=Czarnetzki |first1=Alfred |last2=Jakob |first2=Tina |last3=Pusch |first3=Carsten M. |date=April 2003 |title=Palaeopathological and variant conditions of the ''Homo heidelbergensis'' type specimen (Mauer, Germany) |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=44 |issue=4 |pages=479–495 |doi=10.1016/S0047-2484(03)00029-0 |issn=0047-2484 |pmid=12727464}}</ref>

===''H. rhodesiensis'' și craniul Gawis ===
* ''H. rhodesiensis'', estimat la o vechime de 300.000–125.000. Majoritatea cercetătorilor actuali plasează Omul rodesian în cadrul grupului ''Homo heidelbergensis'', deși au fost propuse alte denumiri precum ''Homo sapiens'' și ''Homo sapiens rhodesiensis'' 
*   În februarie 2006 a fost găsită o fosilă, [[craniul Gawis]], care ar putea fi o specie intermediară între ''H. erectus'' și ''H. sapiens'' sau una dintre mai multe specii evolutive dispărute. Craniul din Gawis, Etiopia, se crede a avea 500.000-250.000 de ani. Numai detaliile sumare sunt cunoscute, iar cercetătorii nu au lansat încă un studiu evaluat de colegi. Caracteristicile faciale ale omului Gawis sugerează că este fie o specie intermediară, fie un exemplu de femelă "Omul Bodo".<ref>{{cite press release |last1=Semaw |first1=Sileshi |last2=Toth |first2=Nicholas |last3=Schick |first3=Kathy |last4=Simpson |first4=Scott |last5=Quade |first5=Jay |last6=Rogers |first6=Michael J. |date=27 martie 2006 |title=Scientists discover hominid cranium in Ethiopia |url=http://newsinfo.iu.edu/news/page/normal/3142.html |location=Bloomington, IN |publisher=Indiana University |accessdate=2006-11-26 |display-authors=3}}</ref>

===Neanderthal și Denisovan===
{{Main|Neanderthal|Denisovan}}

''[[Homo neanderthalensis]]'', desemnat alternativ ca ''Homo sapiens neanderthalensis'',<ref>{{cite journal |last=Harvati |first=Katerina |date=January 2003 |title=The Neanderthal taxonomic position: models of intra- and inter-specific craniofacial variation |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=44 |issue=1 |pages=107–132 |doi=10.1016/S0047-2484(02)00208-7 |issn=0047-2484 |pmid=12604307}}</ref> a trăit în Europa și Asia acum 400.000<ref>{{Cite journal  | last1 = Herrera | first1 = K. J. | last2 = Somarelli | first2 = J. A. | last3 = Lowery | first3 = R. K. | last4 = Herrera | first4 = R. J. | title = To what extent did Neanderthals and modern humans interact? | year = 2009 | journal = Biological Reviews | volume = 84 | issue = 2 | pages = 245–257  | doi = 10.1111/j.1469-185X.2008.00071.x | pmid = 19391204}}</ref>-28.000 de ani.<ref>{{cite journal |doi=10.1038/nature05195 |pmid=16971951 |title=Late survival of Neanderthals at the southernmost extreme of Europe |journal=Nature |volume=443 |issue=7113 |pages=850–3 |year=2006 |last1=Finlayson |first1=Clive |last2=Giles Pacheco |first2=Francisco |last3=Rodríguez-Vidal |first3=Joaquín |last4=Fa |first4=Darren A |last5=María Gutierrez López |first5=José |last6=Santiago Pérez |first6=Antonio |last7=Finlayson |first7=Geraldine |last8=Allue |first8=Ethel |last9=Baena Preysler |first9=Javier |last10=Cáceres |first10=Isabel |last11=Carrión |first11=José S |last12=Fernández Jalvo |first12=Yolanda |last13=Gleed-Owen |first13=Christopher P |last14=Jimenez Espejo |first14=Francisco J |last15=López |first15=Pilar |last16=Antonio López Sáez |first16=José |last17=Antonio Riquelme Cantal |first17=José |last18=Sánchez Marco |first18=Antonio |last19=Giles Guzman |first19=Francisco |last20=Brown |first20=Kimberly |last21=Fuentes |first21=Noemí |last22=Valarino |first22=Claire A |last23=Villalpando |first23=Antonio |last24=Stringer |first24=Christopher B |last25=Martinez Ruiz |first25=Francisca |last26=Sakamoto |first26=Tatsuhiko |bibcode=2006Natur.443..850F }}</ref> Există o serie de diferențe anatomice clare între oamenii moderni din punct de vedere anatomic și populațiile neanderthaliene. Multe dintre acestea se referă la adaptarea superioară la mediile reci a populațiilor neanderthaliene. Neanderthalienii aveau, de asemenea, un creier semnificativ mai mare. Acest lucru pare să indice că superioritatea intelectuală a populațiilor oamenilor modeni in punct de vedere anatomic poate fi discutată. Cercetări mai recente<ref>efectuate de Eiluned Pearce, Chris Stringer, R. I. M. Dunbar</ref> au arătat importante diferențe în arhitectura creierului. De exemplu, atât în dimensiunea globului ocular cât și în dimensiunea lobului occipital, o mărime mai mare sugerează că Neanderthalul avea o acuitate vizuală mai bună decât oamenii moderni, ceea ce ar fi constituit un avantaj în condițiile de lumină inferioară găsite în Europa erei glaciare.

Populațiile neanderthaliene au fost fizic superioare populațiilor oamenilor moderni. Însă, creierul neanderthalian arată că o zonă mai mică era disponibilă pentru funcționarea socială. Se pare că având populații mai mari, inovații sociale și tehnologice, oamenii moderni au înlocuit treptat populațiile neanderthaliene, începând de acum 50.000 de ani, mai întâi în estul Europei, ultima astfel de înlocuire având loc în extremitatea vestică, acum circa 28.000 de ani.<ref name="dunbar">{{cite web|first1=Eiluned |last1=Pearce|first2= Chris|last2= Stringer|first3= R. I. M. |last3=Dunbar |year=2013|title=New insights into differences in brain organization between Neanderthals and anatomically modern humans (Proceedings of the Royal Society) |url=http://rspb.royalsocietypublishing.org/content/280/1758/20130168 |accessdate=5 mai 2016}}</ref>
[[File:Homo sapiens neanderthalensis-Mr. N.jpg|thumb|Reconstituirea unui [[Homo neanderthalensis|Om de Neanderthal]] vârstnic]]

Dovezile timpurii provenite din ADN-ul mitocondrial secvențial au sugerat că nu a apărut nici un flux genetic semnificativ între ''H. neanderthalensis'' și ''H. sapiens'' și că cele două au fost specii separate care au împărțit un strămoș comun în urmă cu 660.000 de ani.<ref>{{cite journal |last1=Krings |first1=Matthias |last2=Stone |first2=Anne |last3=Schmitz |first3=Ralf W. |last4=Krainitzki |first4=Heike |last5=Stoneking |first5=Mark |last6=Pääbo |first6=Svante |date=11 iulie 1997 |title=Neandertal DNA sequences and the origin of modern humans |journal=Cell |location=Cambridge, Massachusetts |publisher=Cell Press |volume=90 |issue=1 |pages=19–30 |doi=10.1016/S0092-8674(00)80310-4 |issn=0092-8674 |pmid=9230299 |display-authors=3}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Green |first1=Richard E. |last2=Malaspinas |first2=Anna-Sapfo |last3=Krause |first3=Johannes |last4=Briggs |first4=Adrian W. |last5=Johnson |first5=Philip L.F. |last6=Uhler |first6=Caroline |last7=Meyer |first7=Matthias |last8=Good |first8=Jeffrey M. |last9=Maricic |first9=Tomislav |last10=Stenzel |first10=Udo |last11=Prüfer |first11=Kay |last12=Siebauer |first12=Michael |last13=Burbano |first13=Hernán A. |last14=Ronan |first14=Michael |last15=Rothberg |first15=Jonathan M. |last16=Egholm |first16=Michael |last17=Rudan |first17=Pavao |last18=Brajković |first18=Dejana |last19=Kućan |first19=Željko |last20=Gušić |first20=Ivan |last21=Wikström |first21=Mårten |last22=Laakkonen |first22=Liisa |last23=Kelso |first23=Janet |last24=Slatkin |first24=Montgomery |last25=Pääbo |first25=Svante |date=8 august 2008 |title=A Complete Neandertal Mitochondrial Genome Sequence Determined by High-Throughput Sequencing |journal=Cell |location=Cambridge, Massachusetts |publisher=Cell Press |volume=134 |issue=3 |pages=416–426 |doi=10.1016/j.cell.2008.06.021 |issn=0092-8674 |pmc=2602844 |pmid=18692465 |display-authors=3}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Serre |first1=David |last2=Langaney |first2=André |last3=Chech |first3=Mario |last4=Teschler-Nicola |last5=Paunovic |last6=Mennecier |last7=Hofreiter |last8=Possnert |last9=Pääbo |date=March 2004 |title=No Evidence of Neandertal mtDNA Contribution to Early Modern Humans |journal=PLOS Biology |location=San Francisco, CA |publisher=PLOS |volume=2 |issue=3 |page=e57 |doi=10.1371/journal.pbio.0020057 |issn=1545-7885 |pmc=368159 |pmid=15024415 |display-authors=3}}</ref> Cu toate acestea, o secvențiere a genomului neanderthalian în 2010 a arătat că neanderthalienii s-au încrucișat într-adevăr cu oamenii moderni cu circa 45.000 până la 80.000 de ani în urmă.<ref name="neandersequence">{{cite news |last=Viegas |first=Jennifer |date=6 mai 2010 |title=Neanderthals, Humans Interbred, DNA Proves |url=http://news.discovery.com/human/evolution/neanderthal-human-interbreed-dna.htm |work=Discovery News |location=Silver Spring, MD |publisher=Discovery Communications, LLC. |accessdate=2015-04-30 |archive-date=2015-05-08 |archive-url=https://web.archive.org/web/20150508221757/http://news.discovery.com/human/evolution/neanderthal-human-interbreed-dna.htm |dead-url=yes }}</ref> Secvențierea genetică a unui om din România datat acum 40.000 de ani și găsit în [[Peștera cu Oase]] a aratat ca 5-11% din genomul lui era Neanderthal. Acest lucru ar însemna că acest individ a avut un strămoș Neanderthal, în urmă cu 4-6 generații.<ref>[https://www.nature.com/news/early-european-may-have-had-neanderthal-great-great-grandparent-1.17534 Nature - "Early European may have had Neanderthal great-great-grandparent"]</ref>

Aproape toți oamenii non-africani moderni au 1% până la 4% din ADN-ul lor derivat din ADN-ul neanderthalian.<ref name="neandersequence" /> Neanderthalienii și ''Homo sapiens'' au coexistat în Europa, timp în care se pare că populația oamenilor moderni a depășit numeric pe cea a neanderthalienilor.<ref>{{cite journal |last1=Mellars |first1=Paul |last2=French |first2=Jennifer C. |date=29 iulie 2011 |title=Tenfold Population Increase in Western Europe at the Neandertal–to–Modern Human Transition Paul |journal=Science |location=Washington, D.C. |publisher=American Association for the Advancement of Science |volume=333 |issue=6042 |pages=623–627 |bibcode=2011Sci...333..623M |doi=10.1126/science.1206930 |issn=0036-8075 |pmid=21798948}}</ref>

În 2008, arheologii care lucrau la situl Peștera Denisova din [[Munții Altai]] din Siberia au descoperit un mic fragment osos din al cincilea deget al unui membru copil aparținând [[Omul de Denisova]].<ref>{{cite journal |last=Brown |first=Terence A. |date=8 aprilie 2010 |title=Human evolution: Stranger from Siberia |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=464 |issue=7290 |pages=838–839 |bibcode=2010Natur.464..838B |doi=10.1038/464838a |issn=0028-0836 |pmid=20376137}}</ref> Artefactele, incluzând o brățară, excavate din peșteră au fost [[Datarea cu carbon|datate radiocarbon]] în jurul anului 40.000 î.Hr. Cum ADN-ul a supraviețuit în fragmentul fosil datorită climatului răcoros al Peșterei Denisova, au fost secvențiate atât [[ADN mitocondrial|ADNmt]] cât și ADN-ul nuclear.<ref name="pmid21179161">{{cite journal |last1=Reich |first1=David |last2=Green |first2=Richard E. |last3=Kircher |first3=Martin |last4=Krause |last5=Patterson |last6=Durand |last7=Viola |last8=Briggs |last9=Stenzel |last10=Johnson |last11=Maricic |last12=Good |last13=Marques-Bonet |last14=Alkan |last15=Fu |last16=Mallick |last17=Li |last18=Meyer |last19=Eichler |last20=Stoneking |last21=Richards |last22=Talamo |last23=Shunkov |last24=Derevianko |last25=Hublin |last26=Kelso |last27=Slatkin |last28=Pääbo |displayauthors=3 |date=23 decembrie 2010 |title=Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=468 |issue=7327 |pages=1053–1060 |bibcode=2010Natur.468.1053R |doi=10.1038/nature09710 |issn=0028-0836 |pmid=21179161|pmc=4306417 }}</ref><ref name="Pääbo et al.">{{cite journal |last1=Krause |first1=Johannes |author2=Qiaomei Fu |last3=Good |first3=Jeffrey M. |last4=Viola |first4=Bence |last5=Shunkov |first5=Michael V. |last6=Derevianko |first6=Anatoli P.|last7=Pääbo |first7=Svante |date=8 aprilie 2010 |title=The complete mitochondrial DNA genome of an unknown hominin from southern Siberia |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=464 |issue=7290 |pages=894–897 |bibcode=2010Natur.464..894K |doi=10.1038/nature08976 |issn=0028-0836 |pmid=20336068 |display-authors=3}}</ref>

În timp ce punctul de divergență al ADNmt a fost neașteptat de adânc în timp,<ref name="The Scientist">{{cite news |last=Katsnelson |first=Alla |date=24 martie 2010 |title=New hominin found via mtDNA |url=http://www.the-scientist.com/?articles.view/articleNo/28876/title/New-hominin-found-via-mtDNA/#ixzz0j820ioz1 |work=The Nutshell |type=Blog |location=Philadelphia, PA |publisher=''The Scientist]]'' |issn=0890-3670 |accessdate=2015-05-01}}</ref> secvența genomică completă a sugerat că denisovanii aparțineau aceleiași linii ca și neanderthalienii, cu două divergențe la scurt timp după ce linia lor s-a despărțit de linia care a dat naștere oamenilor moderni.<ref name="pmid21179161" /> Este cunoscut că oamenii moderni s-au suprapus cu neanderthalienii în Europa și în Orientul Apropiat timp de peste 40.000 de ani,<ref>"Kaufman, Danial (2002), "Comparisons and the Case for Interaction among Neanderthals and Early Modern Humans in the Levant" (Oxford Journal of Anthropology)</ref> iar descoperirea ridică posibilitatea ca neanderthalienii, denisovanii și oamenii moderni să se fi încrucișat. Se creează o imagine mult mai complexă a omenirii în timpul [[Pleistocen]]ului târziu decât se credea anterior.<ref name="Pääbo et al." /><ref>{{cite journal |last1=Bokma |first1=Folmer |last2=van den Brink |first2=Valentijn |last3=Stadler |first3=Tanja |date=September 2012 |title=Unexpectedly many extinct hominins |journal=Evolution |location=Hoboken, NJ |publisher=John Wiley & Sons for the Society for the Study of Evolution |volume=66 |issue=9 |pages=2969–2974 |doi=10.1111/j.1558-5646.2012.01660.x |issn=0014-3820 |pmid=22946817}}</ref> De asemenea, s-a constatat că până la 6% din ADN-ul anumitor malanezieni moderni provine de la denisovani, ceea ce indică o încrucișare limitată în Asia de Sud-Est.<ref name="Reich_2011">{{cite journal |last1=Reich |first1=David |last2=Patterson |first2=Nick |last3=Kircher |first3=Martin |last4=Delfin |first4=Frederick |last5=Nandineni |first5=Madhusudan R. |last6=Pugach |first6=Irina |last7=Ko |first7=Albert Min-Shan |last8=Ko |first8=Ying-Chin |last9=Jinam |first9=Timothy A. |last10=Phipps |first10=Maude E. |last11=Saitou |first11=Naruya |last12=Wollstein |first12=Andreas |last13=Kayser |first13=Manfred |last14=Pääbo |first14=Svante |last15=Stoneking |first15=Mark |display-authors=3 |date=7 octombrie 2011 |title=Denisova Admixture and the First Modern Human Dispersals into Southeast Asia and Oceania |journal=American Journal of Human Genetics |location=Cambridge, Massachusetts |publisher=Cell Press on behalf of the American Society of Human Genetics |volume=89 |issue=4 |pages=516–528 |doi=10.1016/j.ajhg.2011.09.005 |issn=0002-9297 |pmc=3188841 |pmid=21944045 }}</ref><ref>{{cite journal |last1=Martinón-Torres |first1=María |last2=Dennell |first2=Robin |last3=Bermúdez de Castro |first3=José María |date=February 2011 |title=The Denisova hominin need not be an out of Africa story |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=60 |issue=2 |pages=251–255 |doi=10.1016/j.jhevol.2010.10.005 |issn=0047-2484 |pmid=21129766}}</ref>

Sergi Castellano de la Institutul Max Planck pentru antropologie evolutivă din Leipzig, Germania, a raportat în 2016 că, în timp ce genomul Denisovan și cel Neanderthal sunt mai apropiate unul de celălalt decât sunt de noi, genomul neanderthalian siberian arată similarități cu fondul genetic uman modern mai mult decât populațiile europene neanderthale. Dovezile sugerează că populațiile neanderthaliene s-au încrucișat cu oamenii moderni, posibil acum 100.000 de ani, probabil undeva în Orientul Apropiat.<ref>{{cite journal|doi=10.1038/nature16544 | volume=530 | issue=7591 | title=Ancient gene flow from early modern humans into Eastern Neanderthals | journal=Nature | pages=429–433 | pmid=26886800 | pmc=4933530 | last1 = Kuhlwilm | first1 = M | last2 = Gronau | first2 = I | last3 = Hubisz | first3 = MJ | last4 = de Filippo | first4 = C | last5 = Prado-Martinez | first5 = J | last6 = Kircher | first6 = M | last7 = Fu | first7 = Q | last8 = Burbano | first8 = HA | last9 = Lalueza-Fox | first9 = C | last10 = de la Rasilla | first10 = M | last11 = Rosas | first11 = A | last12 = Rudan | first12 = P | last13 = Brajkovic | first13 = D | last14 = Kucan | first14 = Ž | last15 = Gušic | first15 = I | last16 = Marques-Bonet | first16 = T | last17 = Andrés | first17 = AM | last18 = Viola | first18 = B | last19 = Pääbo | first19 = S | last20 = Meyer | first20 = M | last21 = Siepel | first21 = A | last22 = Castellano | first22 = S| bibcode = 2016Natur.530..429K | year=2016 }}</ref> Studiile unui copil neanderthalian în Gibraltar arată că, din cauza dezvoltării creierului și a erupției dinților, copiii neanderthalieni s-ar fi putut maturiza mai repede decât în cazului lui ''Homo sapiens''.<ref>Dean, MC, Stringer, CB  et al, (1986) "Age at death of the Neanderthal child from Devil's Tower, Gibraltar and the implications for studies of general growth and development in Neanderthals" (American Journal of Physical Anthropology, Vol 70 Issue 3, July 1986)</ref>

===''H. floresiensis''===
{{Main|Homo floresiensis}}
[[File:Homo floresiensis v 2-0.jpg|thumb|Reconstrucție facială ''Homo floresiensis'']]
''[[H. floresiensis]]'', care a trăit acum 190.000-50.000 de ani în urmă, a fost poreclit ''[[hobbit]]'' pentru dimensiunea sa mică, posibil un rezultat al evoluției insulare.<ref>{{cite journal |last1=Brown |first1=Peter |last2=Sutikna |first2=Thomas |last3=Morwood |first3=Michael J. |last4=Soejono |first4=Raden Panji |last5=Jatmiko |first5=Ako |last6=Wayhu Saptomo |first6=E. |last7=Awe Due |first7=Rokus |date=28 octombrie 2004 |title=A new small-bodied hominin from the Late Pleistocene of Flores, Indonesia |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=431 |issue=7012 |pages=1055–1061 |bibcode=2004Natur.431.1055B |doi=10.1038/nature02999 |issn=0028-0836 |pmid=15514638 |display-authors=4}}</ref> ''H. floresiensis'' este interesant atât pentru mărimea cât și pentru vârsta sa, fiind un exemplu al unei specii recente din genul ''Homo'' care prezintă trăsături derivate ce nu sunt comune cu oamenii moderni. Cu alte cuvinte, ''H. floresiensis'' împarte un strămoș comun cu oamenii moderni, dar s-a despărțit de linia umană modernă și a urmat o cale distinctă de evoluție. Principala descoperire a fost un schelet despre care se crede că a aparținut unei femei de aproximativ 30 de ani. Găsit în 2003, scheletul a fost datat la aproximativ 18.000 de ani vechime. 

Există o dezbatere în desfășurare asupra faptului dacă ''H. floresiensis'' este într-adevăr o specie separată.<ref>{{cite journal |last1=Argue |first1=Debbie |last2=Donlon |first2=Denise |last3=Groves |first3=Colin  |last4=Wright |first4=Richard |date=October 2006 |title=''Homo floresiensis'': Microcephalic, pygmoid, ''Australopithecus'', or ''Homo''? |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=51 |issue=4 |pages=360–374 |doi=10.1016/j.jhevol.2006.04.013 |issn=0047-2484 |pmid=16919706 |display-authors=3}}</ref> Unii oameni de știință susțin că ''H. floresiensis'' era un ''H. sapiens'' modern, cu [[nanism]] patologic.<ref name="Martin">{{cite journal |last1=Martin |first1=Robert D. |last2=Maclarnon |first2=Ann M. |last3=Phillips |first3=James L. |last4=Dobyns |first4=William B. |date=November 2006 |title=Flores hominid: New species or microcephalic dwarf? |journal=The Anatomical Record Part A: Discoveries in Molecular, Cellular, and Evolutionary Biology |location=New York |publisher=Wiley-Liss |volume=288A |issue=11 |pages=1123–1145 |doi=10.1002/ar.a.20389 |issn=1552-4884 |pmid=17031806 |display-authors=3}}</ref> Această ipoteză este susținută în parte, deoarece unii oameni moderni care trăiesc în [[Flores (Indonezia)|Flores]], insula indoneziană unde s-a găsit scheletul, sunt [[pigmeu|pigmei]]. Acest lucru, cuplat cu nanismul patologic  ar fi putut duce la un om semnificativ diminuat din punct de vedere al înălțimii. Celălalt argument major legat de ''H. floresiensis'' ca specie separată este acela că a fost găsit cu unelte asociate numai cu ''H. sapiens''.<ref name=Martin/>

Ipoteza nanismului patologic, totuși, nu explică caracteristicile anatomice suplimentare care nu sunt similare cu cele ale oamenilor moderni, însă sunt asemănătoare cu cele ale unor membri vechi ai genului nostru. În afară de trăsăturile craniene, caracteristicile care ne separă includ forma oaselor la încheietura mâinii, antebraț, umăr, genunchi și picioare.

===''H. sapiens''===
{{Main|Homo sapiens|Homo sapiens arhaic}}
[[File:Homo sapiens sapiens (Fundort Jebel Irhoud Marokko).jpg|thumb|200px|left|Reconstituirea unui ''Homo sapiens'' timpuriu din Jebel Irhoud, Maroc c. 315 000 ani î.Hr.]]
''[[Homo sapiens]]'' (adjectivul ''sapiens'' este cuvântul latin pentru "înțelept" sau "inteligent") a apărut în urmă cu 300.000 de ani, probabil derivat din ''[[Homo heidelbergensis]]''.<ref name=Schlebusch2017>{{cite journal |doi=10.1126/science.aao6266 |pmid=28971970 |title=Southern African ancient genomes estimate modern human divergence to 350,000 to 260,000 years ago |journal=Science |volume=358 |issue=6363 |pages=652 |year=2017 |last1=Schlebusch |first1=Carina M |last2=Malmström |first2=Helena |last3=Günther |first3=Torsten |last4=Sjödin |first4=Per |last5=Coutinho |first5=Alexandra |last6=Edlund |first6=Hanna |last7=Munters |first7=Arielle R |last8=Vicente |first8=Mário |last9=Steyn |first9=Maryna |last10=Soodyall |first10=Himla |last11=Lombard |first11=Marlize |last12=Jakobsson |first12=Mattias |bibcode=2017Sci...358..652S }}</ref> 

Între 400.000 de ani în urmă și cea de-a doua perioadă interglacială din [[Pleistocenul mijlociu]], în urmă cu aproximativ 250.000 de ani, tendința de extindere a volumului creierului și dezvoltarea elaborării tehnologiilor pentru unelte de piatră, furnizează dovezi pentru o tranziție de la ''H. erectus'' la ''H. sapiens''. Dovezile directe sugerează că a existat o migrație a lui ''H. erectus'' din Africa, apoi mai departe o [[speciație]] a lui ''H. sapiens'' din ''H. erectus'' în Africa. O migrație ulterioară (atât în interiorul, cât și în afara Africii) l-a înlocuit în cele din urmă pe  ''H. erectus''. Această teorie a migrației și originii este de obicei menționată ca "ipoteza originii unice recente" sau teoria "în afara Africii". ''H. sapiens'' s-a încrucișat cu oamenii arhaici atât în Africa, cât și în Eurasia; în Eurasia, în special cu [[Neanderthal]]i și [[Denisovan]]i.<ref>{{cite journal | last1 = Reich | first1 = D | last2 = Green | first2 = RE | last3 = Kircher | first3 = M | display-authors = et al. | year = | title = (December 2010). "Genetic history of an archaic hominin group from Denisova Cave in Siberia" | journal = Nature | volume = 468 | issue = 7327| pages = 1053–60 | doi = 10.1038/nature09710 | pmid = 21179161 | date=December 2010 | pmc=4306417| bibcode = 2010Natur.468.1053R }}
{{cite journal | last1 = Reich | display-authors = et al. | date = October 2011 | title = Denisova admixture and the first modern human dispersals into southeast Asia and Oceania | url = | journal = Am J Hum Genet | volume = 89 | issue = 4| pages = 516–28 | doi = 10.1016/j.ajhg.2011.09.005 | pmid = 21944045 | pmc=3188841}}</ref>

[[Teoria catastrofei Toba]], care postulează o [[Efectul „gâtului de sticlă”|"gâtuire a populației"]] pentru ''H. sapiens'' cu aproximativ 70.000 de ani în urmă,<ref name="ambrose1998">{{cite journal |last=Ambrose |first=Stanley H. |date=June 1998 |title=Late Pleistocene human population bottlenecks, volcanic winter, and differentiation of modern humans |journal=Journal of Human Evolution |location=Amsterdam, the Netherlands |publisher=Elsevier |volume=34 |issue=6 |pages=623–651 |doi=10.1006/jhev.1998.0219 |issn=0047-2484 |pmid=9650103}}</ref> a fost controversată de la prima sa propunere din anii '90 și până în anii 2010 a avut un sprijin foarte redus.<ref>{{Cite journal
|doi= 10.1073/pnas.0909000107
|ref= CITEREFHuffothers2010
|first1= Chad. D
|last1= Huff
|first2= Jinchuan
|last2= Xing
|first3= Alan R.
|last3= Rogers
|first4= David
|last4= Witherspoon
|first5= Lynn B.
|last5= Jorde
|title= Mobile Elements Reveal Small Population Size in the Ancient Ancestors of Homo Sapiens
|journal= Proceedings of the National Academy of Sciences
|volume= 107
|issue= 5
|pages= 1–6
|date= 19 January 2010
|pmc= 2836654
|pmid= 20133859
|url= http://www.pnas.org/content/early/2010/01/06/0909000107.full.pdf+html
|bibcode= 2010PNAS..107.2147H
}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

==Folosirea uneltelor==
[[File:Pierre taillée Melka Kunture Éthiopie fond.jpg|thumb|200 px|right|"O piatră ascuțită", o unealtă [[Oldovan]], cea mai simplă unealtă de piatră făcută de ''Homo''.]]

[[File:Small bonfire.JPG|thumb|200 px|right|Utilizarea focului a reprezentat o piatră de hotar în istoria omenirii.]]

{{See also|Ipoteza vânătorii}}
Utilizarea uneltelor a fost interpretată ca un semn al inteligenței și s-a teoretizat că utilizarea uneltelor a stimulat anumite aspecte ale evoluției umane, în special expansiunea continuă a creierului uman.<ref name="auto">{{cite journal|last1=Ko|first1=Kwang Hyun|title=Origins of human intelligence: The chain of tool-making and brain evolution|journal=Anthropological Notebooks|date=2016|volume=22|issue=1|pages=5–22|url=http://www.drustvo-antropologov.si/AN/PDF/2016_1/Anthropological_Notebooks_XXII_1_Ko.pdf}}</ref> Paleontologia nu a explicat încă extinderea acestui organ de-a lungul a milioane de ani, în ciuda faptului că era extrem de solicitant în ceea ce privește consumul de energie. Creierul unui om modern consumă aproximativ 260 kilocalorii pe zi, o cincime din consumul de energie al corpului în stare de repaus.<ref>{{cite journal |last=Jabr |first=Ferris |date=18 iulie 2012 |title=Does Thinking Really Hard Burn More Calories? |url=http://www.scientificamerican.com/article/thinking-hard-calories/ |journal=Scientific American |location=Stuttgart |publisher=Georg von Holtzbrinck Publishing Group |issn=0036-8733 |accessdate=2015-05-03}}</ref>

Momentul exact când primii oameni au început să folosească uneltele este dificil de stabilit, deoarece cu cât sunt mai primitive aceste unelte (de exemplu, pietre ascuțite) cu atât este mai dificil de decis dacă acestea sunt obiecte naturale sau artefacte umane.<ref name="auto"/> Există dovezi că australopitecii (4 milioane de ani) ar fi putut folosi oase rupte ca unelte, dar acest lucru este dezbătut.<ref>{{harvnb|Robinson|2008|p=[https://books.google.com/books?id=-kOvkb-xbU8C&pg=PA398 398]}}</ref>

Trebuie remarcat faptul că [[Utilizarea uneltelor de către animale|multe specii fac și folosesc unelte]], dar genul uman este cel care domină domeniul producerii și folosirii uneltelor mai complexe. Cele mai vechi unelte cunoscute sunt uneltele de piatră reunite sub numele de "industria oldovană", vechi de 2,5-2,6 milioane de ani. O fosilă ''Homo'' a fost găsită în apropierea uneltelor Oldovan, iar vârsta sa a fost însemnată la 2,3 milioane de ani, ceea ce sugerează că, probabil, specia ''Homo'' a creat și a utilizat într-adevăr aceste unelte. Este o posibilitate, dar nu reprezintă dovezi solide.<ref name="Freeman">{{harvnb|Freeman|Herron|2007|pp=786–788}}</ref> Mulți antropologi sunt de părere că avansul tehnologic atins acum 2,5 milioane de ani a coincis cu începutul expansiunii cerebrale.<ref name="Orig_homo">{{citat carte| last =Leakey | first =Richard | title =Originea omului| publisher =Humanitas | date =1995| location = București }}</ref>

Bernard Wood a remarcat că ''Paranthropus'' a coexistat cu speciile timpurii de ''Homo'' din zona industriei oldovane în aproximativ același interval de timp. Deși nu există dovezi directe care identifică ''Paranthropus'' ca făuritor de unelte, anatomia lor dă dovadă indirectă a capacităților lor în acest domeniu.[[File:Hache 222.1 Global fond.jpg|thumb|250px|left|Topoare netede din [[jadeit]], Neolitic]] Majoritatea paleoantropologilor sunt de acord că speciile timpurii de ''Homo'' au fost într-adevăr responsabile pentru majoritatea uneltelor din industria oldovană găsite. Ei susțin că atunci când majoritatea uneltelor oldovane găsite în asociere cu fosilele umane, ''Homo'' a fost mereu prezent, dar ''Paranthropus'' nu a fost.<ref name="Freeman" />

În 1994, Randall Susman a folosit anatomia degetului opozabil ca bază pentru argumentul său că atât speciile ''Homo'', cât și ''Paranthropus'' au fost făuritoare de unelte. El a comparat oasele și mușchii degetelor umane și ale cimpanzeilor, constatând că oamenii au 3 mușchi care lipsesc cimpanzeilor. Oamenii au, de asemenea, metacarpienele mai groase, cu capete mai largi, permițând o abilitatea de a prinde cu precizie obiecte între degetul mare și restul degetelor. Susman a susținut că anatomia modernă a degetului uman opus este un răspuns evolutiv la cerințele asociate cu producerea și manipularea uneltelor și că ambele specii erau într-adevăr făuritoare de unelte.<ref name=Freeman/>

===Unelte de piatră===
{{Main|Unelte de piatră}}

Uneltele de piatră sunt atestate în urmă cu 2,6 milioane de ani, când ''H. habilis'' din Africa de Est a folosit așa-numitele unelte oldovan - așchii grosolane, răzuitoare și toporașe fabricate din pietre prin îndepărtatea câtorva așchii.<ref name="Plummer">{{cite journal |last=Plummer |first=Thomas |year=2004 |title=Flaked stones and old bones: Biological and cultural evolution at the dawn of technology |journal=American Journal of Physical Anthropology |location=Hoboken, NJ |publisher=John Wiley & Sons for the American Association of Physical Anthropologists |volume=Supplement 39 (''Yearbook of Physical Anthropology'') |pages=118–164 |doi=10.1002/ajpa.20157 |issn=0002-9483 |pmid=15605391}}</ref> Aceasta marchează începutul perioadei [[Paleolitic]]e sau [[Epoca de Piatră|Epoca veche a pietrei]]; sfârșitul său este considerat sfârșitul [[Ultima perioadă glaciară|ultimei perioade glaciare]], în urmă cu aproximativ 10.000 de ani. Paleoliticul este împărțit în Paleoliticul inferior (epoca veche a pietrei), care se încheie în urmă cu 350.000-300.000 de ani, Paleoliticul mijlociu (epoca medie a pietrei), până în urmă cu 50.000-30.000 de ani și Paleoliticul superior (epoca nouă a pietrei), acum 50.000-10.000 de ani.

Arheologii care lucrează în [[Valea Rift|Valea Marelui Rift]] din [[Kenya]] pretind că au descoperit cele mai vechi unelte de piatră cunoscute din lume. Datate cu aproximativ 3,3 milioane de ani în urmă, uneltele sunt cu 700.000 de ani mai vechi decât uneltele de piatră din [[Etiopia]] care au deținut anterior acest titlu.<ref>{{cite journal |last=Wong |first=Kate |date=15 aprilie 2015 |title=Archaeologists Take Wrong Turn, Find World’s Oldest Stone Tools |url=http://blogs.scientificamerican.com/observations/2015/04/15/archaeologists-take-wrong-turn-find-worlds-oldest-stone-tools/ |journal=Scientific American |type=Blog |location=Stuttgart |publisher=Georg von Holtzbrinck Publishing Group |issn=0036-8733 |accessdate=2015-05-03}}</ref><ref>{{cite journal |last=Balter |first=Michael |date=14 aprilie 2015 |title=World's oldest stone tools discovered in Kenya |url=http://news.sciencemag.org/africa/2015/04/world-s-oldest-stone-tools-discovered-kenya |journal=Science |type=News |location=Washington, D.C. |publisher=American Association for the Advancement of Science |doi=10.1126/science.aab2487 |issn=0036-8075 |accessdate=2015-05-03}}</ref><ref>{{cite news |last=Drake |first=Nadia |date=16 aprilie 2015 |title=Oldest Stone Tools Discovered in Kenya |url=http://news.nationalgeographic.com/2015/04/150416-oil-fish-hearts-spill-tuna-gulf-bp-deepwater-exxon-alaska/150416-oldest-stone-tools-archaeology-kenya-human-origins-evolution/ |work=National Geographic News |location=Washington, D.C. |publisher=National Geographic Society |accessdate=2015-05-03}}</ref>

Acum 1,4 milioane de ani în Africa a apărut o nouă tehnică de făurire a uneltelor, pe care arheologii o numesc "industria acheuliană" (după situl Acheul din nordul Franței unde au fost descoperite pentru prima dată) și care reprezintă dovada faptului că făuritorii de unelte au dat în mod intenționat o anumită formă materialului brut pe care l-au folosit, având un model mental a ceea ce dorea să obțină.<ref name="Orig_homo"/> Apariția uneltei "toporașul de mână" printre dovezile arheologice coincide cu apariția lui ''Homo erectus''. Acum circa 35.000 de ani, în Europa, oamenii au început să făurească unelte cu forme dintre cele mai rafinate, obținute prin prelucrarea unor plăci de piatră desprinse cu grijă. Pentru întâia oară erau folosite ca materii prime în fabricarea uneltelor osul și cornul.

==Schimbări anatomice==
Evoluția omului de la prima sa separare de ultimul strămoș comun al oamenilor și al cimpanzeilor se caracterizează printr-o serie de schimbări [[Morfologie (biologie)|morfologice]], de dezvoltare, [[Corp uman|fiziologice]] și [[Comportament uman|comportamentale]]. Cele mai semnificative dintre aceste adaptări sunt locomoția bipedă, creșterea dimensiunii creierului, [[ontogeneză|ontogeneza]] prelungită (gestația și copilăria mică) și scăderea [[Dimorfism sexual|dimorfismului sexual]].

===Locomoția bipedă===
[[File:Primatenskelett-drawing.jpg|thumb|200px|Scheletul uman și al unei gorile]]
Locomoția bipedă este adaptarea de bază a hominidului și este considerată cauza principală în spatele unei suite de schimbări scheletice împărtășite de toți hominizii bipezi. Cei mai timpurii hominini despre care se presupune că aveau o poziție bipedă se consideră a fi ''[[Sahelanthropus]]''<ref name="Brunet2002">{{cite journal |last1=Brunet |first1=Michel |last2=Guy |first2=Franck |last3=Pilbeam |first3=David |last4=Mackaye |first4=H. |last5=Likius |first5=A. |last6=Ahounta |first6=D. |last7=Beauvilain |first7=A. |last8=Blondel |first8=C. |last9=Bocherens |first9=H. |last10=Boisserie |first10=J. |last11=De Bonis |first11=L. |last12=Coppens |first12=Y. |last13=Dejax |first13=J. |last14=Denys |first14=C. |last15=Duringer |first15=P. |last16=Eisenmann |first16=V. |last17=Fanone |first17=G. |last18=Fronty |first18=P. |last19=Geraads |first19=D. |last20=Lehmann |first20=T. |last21=Lihoreau |first21=F. |last22=Louchart |first22=A. |last23=Mahamat |first23=A. |last24=Merceron |first24=G. |last25=Mouchelin |first25=G. |last26=Otero |first26=O. |last27=Pelaez Campomanes |first27=P. |last28=Ponce De Leon |first28=M. |last29=Rage |first29=J. |last30=Sapanet |first30=M. |last31=Schuster |first31=M. |last32=Sudre |first32=J. |last33=Tassy |first33=P. |last34=Valentin |first34=X. |last35=Vignaud |first35=P. |last36=Viriot |first36=L. |last37=Zazzo |first37=A. |last38=Zollikofer |first38=C. |display-authors=3 |date=11 iulie 2002 |title=A new hominid from the Upper Miocene of Chad, Central Africa |journal=Nature |location=London |publisher=Nature Publishing Group |volume=418 |issue=6894 |pages=145–151 |doi=10.1038/nature00879 |issn=0028-0836 |pmid=12110880}}</ref> sau ''[[Orrorin]]'', ambii datând în urmă cu 6-7 milioane de ani. În cele din urmă bipezii timpurii au evoluat în [[australopithecina]] și mai târziu în genul ''Homo''.

Există mai multe teorii cu privire la beneficiile bipedismului. Este posibil ca poziția bipedă să fi fost favorizată deoarece a eliberat mâinile care puteau transporta alimente, a economisit energia în timpul locomoției,<ref name="Kwang Hyun 2015 929–934">{{Cite journal|last=Kwang Hyun|first=Ko|date=2015|title=Origins of Bipedalism |journal=Brazilian Archives of Biology and Technology|doi=10.1590/S1516-89132015060399|pmid=|access-date=|volume=58|issue=6|pages=929–934}}</ref> a permis alergarea pe distanțe lungi și vânătoarea, a îmbunătățit câmpul vizual și a ajutat la evitarea hipertermiei prin reducerea suprafeței expuse direct la soare. Are toate avantajele pentru prosperarea în noul mediu de savană creat ca urmare a creșterii Văii Riftului din Africa de Est față de habitatul forestier închis anterior.<ref name="DeSalleTattersall2008">{{harvnb|DeSalle|Tattersall|2008|p=[https://books.google.com/books?id=Bf4Sitw7YaIC&pg=PA146 146]}}</ref><ref name="Kwang Hyun 2015 929–934"/><ref name="Curry2008 Child of Earth">{{harvnb|Curry|2008|pp=106–109}}</ref> Un nou studiu susține ipoteza că mersul pe două picioare a evoluat deoarece folosea mai puțină energie decât mersul cvadruplu.<ref>{{cite news |author=<!--Staff writer(s); no by-line.--> |date=17 iulie 2007 |title=Study Identifies Energy Efficiency As Reason For Evolution Of Upright Walking |url=https://www.sciencedaily.com/releases/2007/07/070716191140.htm |work=ScienceDaily |location=Rockville, MD |publisher=ScienceDaily, LLC |accessdate=2015-04-09}}
*{{cite web |url=http://uanews.org/story/study-identifies-energy-efficiency-reason-evolution-upright-walking |title=Study identifies energy efficiency as reason for evolution of upright walking |author=<!--Staff writer(s); no by-line.--> |date=16 iulie 2007 |website=UANews |publisher=The University of Arizona Office of University Communications |location=Tucson, AZ |accessdate=2015-04-23}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Sockol |first1=Michael D. |last2=Raichlen |first2=David A. |last3=Pontzer |first3=Herman |date=24 iulie 2007 |title=Chimpanzee locomotor energetics and the origin of human bipedalism |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. |location=Washington, D.C. |publisher=National Academy of Sciences |volume=104 |issue=30 |pages=12265–12269 |doi=10.1073/pnas.0703267104 |issn=0027-8424 |pmc=1941460 |pmid=17636134|bibcode=2007PNAS..10412265S }}</ref> Totuși, studii recente sugerează că bipedismul fără capacitatea de a folosi focul nu ar fi permis dispersarea globală.<ref>{{cite journal | last1 = David-Barrett | first1 = T. | last2 = Dunbar | first2 = R.I.M. | year = 2016 | title = Bipedality and Hair-loss Revisited: The Impact of Altitude and Activity Scheduling | doi = 10.1016/j.jhevol.2016.02.006 | journal = Journal of Human Evolution | volume = 94 | issue = | pages = 72–82 | pmid=27178459 | pmc=4874949}}</ref> 

Anatomic, evoluția bipedismului a fost însoțită de un număr mare de modificări scheletice, nu doar la nivelul picioarelor și pelvisului, ci și la nivelul [[Coloană vertebrală|coloanei vertebrale]], a labei piciorului, gleznei și craniului.<ref>{{harvnb|Aiello|Dean|1990}}</ref> Femurul a evoluat într-o poziție puțin mai înclinată pentru a deplasa centrul de greutate spre centrul geometric al corpului. Articulațiile gleznei și genunchiului sunt întărite pentru a susține acum toată greutatea corpului. Tot pentru a susține creșterea greutății, coloana vertebrală umană a căpătat forma literei S, iar vertebrele lombare au devenit mai scurte și mai largi. Degetul mare de la picior se aliniază cu celelalte degete, ceea ce duce la suportarea greutății corpului în timpul mersului și ajută la locomoție. Brațele și antebrațele se scurtează în raport cu picioarele, ceea ce ușurează mișcarea.<ref>{{harvnb|Kondo|1985}}</ref> Bazinul uman este supus unor cerințe contradictorii: pentru a facilita mersul pe jos, ar trebui să fie cât mai îngust posibil, dar trebuie să rămână în același timp suficient de larg pentru a permite trecerea fătului în timpul nașterii.

Poziția bipedă implică o serie de probleme de natură fiziologică – afecțiuni circulatorii determinate de faptul că inima trebuie să pompeze sângele contra forței de gravitație; afecțiuni osoase cauzate de o coloană vertebrală fragilă; afecțiuni ale sistemului respirator legate inclusiv de dezvoltarea limbajului articulat.

===Encefalizarea===
[[File:Skull evolution.png|center|thumb|1000px|Cranii ale strămoșilor evolutivi umani succesivi (sau aproape-succesivi, în funcție de sursă), până la ''Homo sapiens'' „modern”]]
Specia umană a dezvoltat în cele din urmă un creier mult mai mare decât cel al altor primate - o medie de 1330 cm<sup>3</sup> la omul modern, de aproape trei ori mai mare decât dimensiunea creierului la cimpanzeu sau gorilă.<ref name="Schoeneman">{{cite journal |last=Schoenemann |first=P. Thomas |date=October 2006 |title=Evolution of the Size and Functional Areas of the Human Brain |journal=Annual Review of Anthropology |location=Palo Alto, CA |publisher=Annual Reviews |volume=35 |pages=379–406 |doi=10.1146/annurev.anthro.35.081705.123210 |issn=0084-6570}}</ref>  Modelul de [[encefalizare]] a început cu ''Homo habilis'', al cărui creier de 600 cm<sup>3</sup> era puțin mai mare decât al cimpanzeului. Această evoluție a continuat la ''Homo erectus'' cu 800-1.100 cm<sup>3</sup> și a ajuns la un maxim la [[Omul de Neanderthal]] cu 1.200-1.900 cm<sup>3</sup>, mai mare chiar decât la ''Homo sapiens'' modern. 

Schimbările în structura creierului uman pot fi chiar mai importante decât creșterea în mărime.<ref name="Park2007">{{cite journal |last1=Park |first1=Min S. |last2=Nguyen |first2=Andrew D. |last3=Aryan |first3=Henry E. |last4=U |first4=Hoi Sang |last5=Levy |first5=Michael L. |last6=Semendeferi |first6=Katerina |display-authors=3 |date=March 2007 |title=Evolution of the human brain: changing brain size and the fossil record |journal=Neurosurgery]] |location=Philadelphia, PA |publisher=Lippincott Williams & Wilkins |volume=60 |issue=3 |pages=555–562 |doi=10.1227/01.NEU.0000249284.54137.32 |issn=0148-396X |pmid=17327801}}</ref><ref name="Bruner2007">{{cite journal |last=Bruner |first=Emiliano |date=December 2007 |title=Cranial shape and size variation in human evolution: structural and functional perspectives |citeseerx=10.1.1.391.288 |journal=Child's Nervous System |location=Heidelberg |publisher=Springer Science+Business Media |volume=23 |issue=12 |pages=1357–1365 |doi=10.1007/s00381-007-0434-2 |issn=0256-7040 |pmid=17680251 }}</ref><ref>{{cite journal |last=Potts |first=Richard  |date=October 2012 |title=Evolution and Environmental Change in Early Human Prehistory |journal=Annual Review of Anthropology |location=Palo Alto, CA |publisher=Annual Reviews |volume=41 |pages=151–167 |doi=10.1146/annurev-anthro-092611-145754 |issn=0084-6570}}</ref><ref name="Leonard_2007">{{cite journal |last1=Leonard |first1=William R. |last2=Snodgrass |first2=J. Josh |last3=Robertson |first3=Marcia L. |date=August 2007 |title=Effects of brain evolution on human nutrition and metabolism |journal=Annual Review of Nutrition |location=Palo Alto, CA |publisher=Annual Reviews |volume=27 |pages=311–327 |doi=10.1146/annurev.nutr.27.061406.093659 |issn=0199-9885 |pmid=17439362}}</ref>
[[File:Human and chimp brain.png|thumb|left|Compararea unui creier uman și a unui cimpanzeu]]

[[Lob temporal|Lobii temporali]], care conțin centre de prelucrare a limbajului, au crescut disproporționat, ca și [[cortex prefrontal|cortexul prefrontal]], care a fost legat de procesul complex de luare a deciziilor și de comportamentul social.<ref name="Schoeneman" /> Encephalizarea a fost legată de creșterea aportului cărnii în alimentație,<ref>{{cite press release |last=McBroom |first=Patricia |date=14 iunie 1999 |title=Meat-eating was essential for human evolution, says UC Berkeley anthropologist specializing in diet |url=http://www.berkeley.edu/news/media/releases/99legacy/6-14-1999a.html |location=Berkeley, CA |publisher=[[University of California, Berkeley]] |accessdate=2015-04-25}}</ref><ref>{{cite journal |last=Mann |first=Neil |date=September 2007 |title=Meat in the human diet: An anthropological perspective |url=http://www.thefreelibrary.com/Meat+in+the+human+diet:+an+anthropological+perspective-a0169311689 |journal=Nutrition & Dietetics |location=Hoboken, NJ |publisher=Wiley-Blackwell |volume=64 |issue=Supplement s4 |pages=S102–S107 |doi=10.1111/j.1747-0080.2007.00194.x |issn=1747-0080 |accessdate=2012-01-31}}</ref><ref name="NYT-20150813">{{cite news |last=Zimmer |first=Carl |title=For Evolving Brains, a ‘Paleo’ Diet Full of Carbs |url=https://www.nytimes.com/2015/08/13/science/for-evolving-brains-a-paleo-diet-full-of-carbs.html |date=13 august 2015 |work=[[The New York Times]] |accessdate=14 august 2015 }}</ref> și de evoluția hranei gătite,<ref name="Organ_2011">{{cite journal |last1=Organ |first1=Chris |last2=Nunn |first2=Charles L. |last3=Machanda |first3=Zarin |last4=Wrangham |first4=Richard W. |date=30 august 2011 |title=Phylogenetic rate shifts in feeding time during the evolution of ''Homo'' |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. |location=Washington, D.C. |publisher=National Academy of Sciences |volume=108 |issue=35 |pages=14555–14559 |doi=10.1073/pnas.1107806108 |issn=0027-8424 |pmc=3167533 |pmid=21873223|bibcode=2011PNAS..10814555O }}</ref> și s-a sugerat ideea că inteligența crescută a fost răspunsul la o necesitate crescută de a rezolva problemele sociale, societatea umană devenind mai complexă.<ref>{{cite journal | last1 = David-Barrett | first1 = T. | last2 = Dunbar | first2 = R.I.M. | year = 2013 | title = Processing Power Limits Social Group Size: Computational Evidence for the Cognitive Costs of Sociality | journal = Proceedings of the Royal Society B | volume = 280 | issue = 1765| page = 20131151 | doi=10.1098/rspb.2013.1151 | pmid=23804623 | pmc=3712454}}</ref> Modificările morfologiei craniului, cum ar fi mandibulele mai mici și fixarea musculară mandibulară, au permis mai mult spațiu creșterii creierului.<ref>{{harvnb|Bown|Rose|1987}}</ref>

Creșterea volumului [[neocortex]]ului a inclus o creștere rapidă a mărimii [[cerebel]]ului. Funcția sa a fost în mod tradițional asociată cu echilibrul și controlul motor fin, dar mai recent, într-o mai mică măsură, cu [[vorbire]]a și [[cogniție|cogniția]]. Marile maimuțe, inclusiv hominizii, au avut un cerebel mai pronunțat față de neocortex decât alte primate. S-a sugerat că, datorită funcției sale de control senzorial-motor și de învățare a secvențelor complexe de acțiuni musculare, cerebelul s-ar putea să fi susținut adaptările tehnologice umane, inclusiv precondițiile de vorbire.<ref>{{cite journal |last1=Barton |first1=Robert A. |last2=Venditti |first2=Chris |date=20 octombrie 2014 |title=Rapid Evolution of the Cerebellum in Humans and Other Great Apes |journal=Current Biology |location=Cambridge, Massachusetts |publisher=Cell Press |volume=24 |issue=20 |pages=2440–2444 |doi=10.1016/j.cub.2014.08.056 |issn=0960-9822}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Starowicz-Filip |first1=Anna |last2=Milczarek |first2=Olga |last3=Kwiatkowski |first3=Stanisław |last4=Bętkowska-Korpała |first4=Barbara |last5=Prochwicz |first5=Katarzyna |display-authors=3 |year=2013 |title=Cerebellar cognitive affective syndrome CCAS – a case report |url=http://www.archivespp.pl/uploads/images/2013_15_3/StarowiczFilip57_ArchivesPP_3_2013.pdf |format=PDF |journal=Archives of Psychiatry and Psychotherapy |location=Kraków, Poland |publisher=Polish Psychiatric Association |volume=3 |pages=57–64 |oclc=220954272 |access-date=2018-07-31 |archive-date=2018-06-12 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180612211938/http://www.archivespp.pl/uploads/images/2013_15_3/StarowiczFilip57_ArchivesPP_3_2013.pdf |dead-url=yes }}</ref><ref>{{cite journal |author1=Feng Yu |author2=Qing-jun Jiang |author3=Xi-yan Sun |author4=Rong-wei Zhang |display-authors=3 |date=22 august 2014 |title=A new case of complete primary cerebellar agenesis: clinical and imaging findings in a living patient |journal=Brain |location=Oxford, UK |publisher=Published by Oxford University Press on behalf of the Guarantors of Brain |doi=10.1093/brain/awu239 |issn=1460-2156 |pmid=25149410 |volume=138 |issue=Pt 6 |pages=e353 |pmc=4614135}}</ref><ref>{{cite journal |last=Weaver |first=Anne H. |date=8 martie 2005 |title=Reciprocal evolution of the cerebellum and neocortex in fossil humans |journal=Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A. |location=Washington, D.C. |publisher=National Academy of Sciences |volume=102 |issue=10 |pages=3576–3580 |doi=10.1073/pnas.0500692102 |issn=0027-8424 |pmc=553338 |pmid=15731345|bibcode=2005PNAS..102.3576W }}</ref>

Avantajul imediat pentru supraviețuire datorat encefalizării este greu de discernut, deoarece modificările majore ale creierului de la ''Homo erectus'' la ''Homo heidelbergensis'' nu au fost însoțite de schimbări majore în tehnologie. S-a sugerat că schimbările au fost în principal sociale și comportamentale, incluzând abilități empatice crescute<ref>{{cite book|last =Klein|first= Stefan|date =2014|title =Survival of the Nicest|isbn= 9781615190904|publisher = The Experiment}}</ref><ref>{{Cite journal|title = Social Network Size Affects Neural Circuits in Macaques|url = http://www.sciencemag.org/content/334/6056/697|journal = Science|date = 2011-11-04|issn = 0036-8075|pmid = 22053054|pages = 697–700|volume = 334|issue = 6056|doi = 10.1126/science.1210027|first = J.|last = Sallet|first2 = R. B.|last2 = Mars|first3 = M. P.|last3 = Noonan|first4 = J. L.|last4 = Andersson|first5 = J. X.|last5 = O’Reilly|first6 = S.|last6 = Jbabdi|first7 = P. L.|last7 = Croxson|first8 = M.|last8 = Jenkinson|first9 = K. L.|last9 = Miller|bibcode = 2011Sci...334..697S}}</ref>, creșterea numărului de grupuri sociale<ref>{{cite journal | last1 = Dunbar | first1 = R. I. M. | year = 1992 | title = Neocortex size as a constraint on group size in primates | url = | journal = Journal of Human Evolution | volume = 22 | issue = 6| pages = 469–493 | doi=10.1016/0047-2484(92)90081-j}}</ref><ref>{{Cite journal|title = Processing power limits social group size: computational evidence for the cognitive costs of sociality|url = http://rspb.royalsocietypublishing.org/content/280/1765/20131151|journal = Proceedings of the Royal Society of London B: Biological Sciences|date = 2013-08-22|issn = 0962-8452|pmc = 3712454|pmid = 23804623|pages = 20131151|volume = 280|issue = 1765|doi = 10.1098/rspb.2013.1151|first = T.|last = Dávid-Barrett|first2 = R. I. M.|last2 = Dunbar}}</ref><ref>{{Cite journal|title = Encephalization is not a universal macroevolutionary phenomenon in mammals but is associated with sociality|url = http://www.pnas.org/content/107/50/21582|journal = Proceedings of the National Academy of Sciences|date = 2010-12-14|issn = 0027-8424|pmc = 3003036|pmid = 21098277|pages = 21582–21586|volume = 107|issue = 50|doi = 10.1073/pnas.1005246107|first = Susanne|last = Shultz|first2 = Robin|last2 = Dunbar|bibcode = 2010PNAS..10721582S}}</ref> și o flexibilitate sporită a comportamentului.<ref>{{Cite journal|last=Richard|first=Potts|date=1998|title=Environmental Hypotheses of Hominin Evolution|url=https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1002/%28SICI%291096-8644%281998%29107%3A27%2B%3C93%3A%3AAID-AJPA5%3E3.0.CO%3B2-X|journal=American Journal of Physical Anthropology: The Official Publication of the American Association of Physical Anthropologists|volume=107|pages=93 - 136|via=Wiley Online Library}}</ref>

===Dimorfism sexual===
Gradul redus de [[dimorfism sexual]] la om este vizibil în primul rând în reducerea caninilor masculini în raport cu alte specii de maimuță (cu excepția [[gibon]]ilor), reducerea boselor frontale și robustețea generală a bărbaților. O altă schimbare fiziologică importantă legată de sexualitate la oameni a fost evoluția estrusului ascuns. Oamenii sunt singurii hominoizi în care femela este fertilă pe tot parcursul anului și în care nu există semne speciale ale fertilitățiie (cum ar fi umflarea genitală sau modificări excesive ale proceptivității în timpul estrului).<ref>{{cite book|last1=Tanner|first1=Nancy Makepeace|author2=Tanner|title=On Becoming Human|url=https://books.google.com/books?id=_j45AAAAIAAJ|year=1981|publisher=CUP Archive|isbn=978-0-521-28028-0|page=[https://books.google.com/books?id=_j45AAAAIAAJ&pg=PA202 202]}}</ref>
[[File:Erpurua eta hatz txikia.jpg|thumb|120px|Numai omul este capabil să atingă degetul mic cu degetul mare.]]

Cu toate acestea, oamenii păstrează un grad de dimorfism sexual în distribuția părului corpului și a grăsimii subcutanate, iar în dimensiunea totală, bărbații sunt cu aproximativ 15% mai mari decât femeile.<ref>{{Cite journal|last=Reno |first=Philip L. |last2=Lovejoy |first2=C. Owen |date=2015-04-28 |title=From Lucy to Kadanuumuu: balanced analyses ofAustralopithecus afarensisassemblages confirm only moderate skeletal dimorphism|journal=PeerJ |volume=3 |page=e925 |doi=10.7717/peerj.925 |pmid=25945314 |pmc=4419524 |issn=2167-8359}}</ref> Aceste modificări luate împreună au fost interpretate ca urmare a unui accent sporit pe legarea perechilor ca o posibilă soluție la cerințele parentale sporite cauzate de copilăria prelungită a pruncului.
<ref>{{Cite journal|last=Lovejoy |first=C. Owen|date=2009-10-02|title=Reexamining Human Origins in Light of Ardipithecus ramidus|journal=Science |volume=326 |issue=5949|pages=74–74e8 |doi=10.1126/science.1175834 |issn=0036-8075 |bibcode=2009Sci...326...74L|url=http://doc.rero.ch/record/211449/files/PAL_E4439.pdf |pmid=19810200}}</ref>

===Alte schimbări===
Opoziția ulnară — contactul dintre degetul mare și vârful degetului mic al aceleiași mâini — este unică pentru genul ''[[Homo]]'',<ref>{{Cite journal|last=Young|first=Richard W|date=January 2003|title=Evolution of the human hand: the role of throwing and clubbing|journal=Journal of Anatomy|volume=202|issue=1|pages=165–174|doi=10.1046/j.1469-7580.2003.00144.x|issn=0021-8782|pmc=1571064|pmid=12587931}}</ref> incluzând Neanderthalii și oamenii anatomic moderni.<ref name="Miriam">{{cite book | author=Miriam Ittyerah| title =Hand Preference and Hand Ability: Evidence from studies in Haptic Cognition| publisher =John Benjamins Publishing| year =2013| pages =37–38| isbn =978-9027271648}}</ref><ref>{{cite web | url =https://www.nytimes.com/books/first/w/wilson-hand.html |title=The Hand How Its Use Shapes the Brain, Language, and Human Culture|work=The New York Times|publisher=Pantheon Books| author=Frank R. Wilson| accessdate =2 July 2017}}</ref> La alte primate, degetul mare este scurt și nu poate atinge degetul mic.<ref name="Miriam"/> Opoziția ulnară facilitează prinderea cu precizie și cu putere a mâinii umane, care stau la baza tuturor manipulărilor iscusite. 

O serie de alte schimbări au caracterizat evoluția oamenilor, printre care o importanță sporită asupra vederii mai degrabă decât a  mirosului, o perioadă mai lungă de dezvoltare juvenilă și o dependență mai mare a sugarului, un intestin mai mic, metabolism bazal mai rapid, <ref>{{Cite journal|last=Pontzer|first=Herman|date=2016|title=Metabolic acceleration and the evolution of human brain size and life history| url=| journal=Nature| volume=533| issue=7603| pages=390–392| bibcode=2016Natur.533..390P| doi=10.1038/nature17654|pmid=27144364|pmc=4942851}}</ref> pierderea părului corpului, evoluția glandelor sudoripare, o schimbare a formei arcadei dentare de la cea în formă de „u” la cea parabolică, dezvoltarea bărbiei (găsit doar la ''Homo sapiens''),  dezvoltarea proceselor stiloide și dezvoltarea unei [[laringe]] descendent.

==Tranziția la modernitatea comportamentală==
[[File:Venus of Willendorf frontview retouched 2.jpg|thumb|200px|[[Venus din Willendorf]], un exemplu de [[Arta Paleoliticului superior|artă paleolitică]], datat cu 24-26.000 de ani în urmă]]
Antropologii descriu comportamentul uman modern ca incluzând trăsături culturale și comportamentale precum specializarea uneltelor, utilizarea bijuteriilor și a imaginilor (cum ar fi desenele rupestre), organizarea spațiului de locuit, ritualurile (cum ar fi cadourile funerare), tehnicile de vânătoare specializate, explorarea zonelor geografice mai puțin ospitaliere și rețelele comerciale de troc, precum și trăsături mai generale, cum ar fi [[limbaj]]ul și gândirea simbolică complexă. Dezbaterea continuă pentru a stabili dacă o „revoluție” a dus la oamenii moderni („big bang al [[Conștiință|conștiinței]] umane") sau dacă evoluția a fost mai treptată.<ref name="Mcbrearty_Brooks">{{cite journal |last1=Mcbrearty |first1=Sally |last2=Brooks |first2=Alison S. |date=November 2000 |title=The revolution that wasn't: a new interpretation of the origin of modern human behavior |journal=Journal of Human Evolution |volume=39 |issue=5 |pages=453–563 |doi=10.1006/jhev.2000.0435 |issn=0047-2484 |pmid=11102266 |s2cid=42968840 }}</ref>

Până în urmă, cu aproximativ 50.000-40.000 de ani, utilizarea uneltelor de piatră pare să fi progresat treptat. Fiecare fază (''Homo habilis'', ''Homo ergaster'', ''Homo neanderthalensis'') a marcat o nouă tehnologie, urmată de o dezvoltare foarte lentă până la următoarea fază. În prezent, paleoantropologii dezbat dacă aceste specii de ''Homo'' au posedat unele sau multe comportamente umane moderne. Acestea par să fi fost conservatoare din punct de vedere cultural, păstrând aceleași tehnologii și modele de căutare a hranei pe perioade foarte lungi.

În jurul anului 50.000 î.Hr., cultura umană a început să evolueze mai rapid. Tranziția către modernitatea comportamentală a fost caracterizată de unii drept un „Mare Salt înainte”{{sfn|Diamond|1999|p=39}} sau „Revoluția Paleoliticului superior”,<ref>{{cite journal |last=Bar-Yosef |first=Ofer |date=October 2002 |title=The Upper Paleolithic Revolution |journal=Annual Review of Anthropology |volume=31 |pages=363–393 |doi=10.1146/annurev.anthro.31.040402.085416 |issn=0084-6570}}</ref> datorită apariției bruște în arhivele arheologice a unor semne distinctive de comportament modern și de vânătoare de vânat mare.<ref name=oppenheimer>Oppenheimer, Stephen (2012), "Out of Eden: The Peopling of the World" (Robinson; New Ed edition (March 1, 2012))</ref> Dovezi ale modernității comportamentale semnificativ mai timpurii există, de asemenea, din Africa, cu dovezi mai vechi ale imaginilor abstracte, strategii de subzistență mai ample, unelte și arme mai sofisticate și alte comportamente „moderne”, iar mulți cercetători au susținut recent că tranziția către modernitate a avut loc mai devreme decât se credea anterior.<ref name="Mcbrearty_Brooks" /><ref name="Henshilwood etal 2002">{{cite journal |vauthors=Henshilwood CS, d'Errico F, Yates R, Jacobs Z, Tribolo C, ((Duller GAT)), Mercier N, Sealy JC, Valladas H, Watts I, Wintle AG |author-link=Christopher Henshilwood |display-authors=3 |year=2002 |title=Emergence of Modern Human Behavior: Middle Stone Age Engravings from South Africa |journal=Science |volume=295 |issue=5558| pages=1278–1280 |doi=10.1126/science.1067575 |pmid=11786608 |s2cid=31169551 |bibcode=2002Sci...295.1278H}}</ref><ref>{{cite journal |title=A middle stone age worked bone industry from Katanda, Upper Semliki Valley, Zaire |date=April 28, 1995 |vauthors=Yellen JE, Brooks AS, Cornelissen E, Mehlman MJ, Stewart K |journal=Science |volume=268 |pages=553–556 |issue=5210 |doi=10.1126/science.7725100 |pmid=7725100 |bibcode=1995Sci...268..553Y}}</ref><ref name="Henshilwood Marean 2003">{{cite journal|last1=Henshilwood |first1=Christopher |last2=Marean|first2=Curtis|date=2003|title=The Origin of Modern Human Behavior: Critique of the Models and Their Test Implications|journal=Current Anthropology|volume=44|issue=5|pages=627–651 |pmid=14971366 |s2cid=11081605|doi=10.1086/377665}}</ref><ref name="Backwell">{{cite journal |last1=Backwell |first1=L. |last2=d'Errico |first2=F. |last3=Wadley |first3=L. |year=2008 |title=Middle Stone Age bone tools from the Howiesons Poort layers, Sibudu Cave, South Africa |journal=Journal of Archaeological Science |volume=35 |issue=6| pages=1566–1580 |doi=10.1016/j.jas.2007.11.006|bibcode=2008JArSc..35.1566B }}</ref>

Alți cercetători consideră că tranziția a fost mai treptată, observând că unele trăsături apăruseră deja la ''Homo sapiens'' africani arhaici cu 300.000-200.000 de ani în urmă.<ref>{{cite journal |last=Nowell |first=April |date=October 2010 |title=Defining Behavioral Modernity in the Context of Neandertal and Anatomically Modern Human Populations |journal=Annual Review of Anthropology |volume=39 |pages=437–452 |issn=0084-6570 |doi=10.1146/annurev.anthro.012809.105113}}</ref><ref>{{cite journal |last1=d'Errico |first1=Francesco |last2=Stringer |first2=Chris B. |date=April 12, 2011 |title=Evolution, revolution or saltation scenario for the emergence of modern cultures? |journal=Philosophical Transactions of the Royal Society B |volume=366 |issue=1567 |pages=1060–1069 |doi=10.1098/rstb.2010.0340 |issn=0962-8436 |pmc=3049097 |pmid=21357228}}</ref><ref>{{cite news |last=Chatterjee |first=Rhitu |title=Scientists Are Amazed By Stone Age Tools They Dug Up In Kenya |date=March 15, 2018 |work=NPR |url=https://www.npr.org/sections/goatsandsoda/2018/03/15/593591796/scientists-are-amazed-by-stone-age-tools-they-dug-up-in-kenya |access-date=March 15, 2018 |archive-date=March 15, 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180315193655/https://www.npr.org/sections/goatsandsoda/2018/03/15/593591796/scientists-are-amazed-by-stone-age-tools-they-dug-up-in-kenya |url-status=live }}</ref><ref name="The Atlantic-555674">{{cite news |last=Yong |first=Ed |title=A Cultural Leap at the Dawn of Humanity – New finds from Kenya suggest that humans used long-distance trade networks, sophisticated tools, and symbolic pigments right from the dawn of our species |date=March 15, 2018 |work=The Atlantic |url=https://www.theatlantic.com/science/archive/2018/03/a-deeper-origin-of-complex-human-cultures/555674/ |access-date=March 15, 2018 |archive-date=November 17, 2020 |archive-url=https://web.archive.org/web/20201117002023/https://www.theatlantic.com/science/archive/2018/03/a-deeper-origin-of-complex-human-cultures/555674/ |url-status=live }}</ref><ref name="Brooks">{{Cite journal|title=Long-distance stone transport and pigment use in the earliest Middle Stone Age |journal=Science|volume=360|issue=6384|pages=90–94 |year=2018|pmid=29545508 |doi=10.1126/science.aao2646 |vauthors=Brooks AS, Yellen JE, Potts R, Behrensmeyer AK, Deino AL, Leslie DE, Ambrose SH, Ferguson JR, d'Errico F, Zipkin AM, Whittaker S, Post J, Veatch EG, Foecke K, Clark JB |bibcode=2018Sci...360...90B|s2cid=14051717|doi-access=free}}</ref> Dovezi recente sugerează că populația aborigenă australiană s-a separat de cea africană cu 75.000 de ani în urmă și că a făcut o călătorie pe mare de 160 km cu 60.000 de ani în urmă, ceea ce poate diminua importanța Revoluției Paleoliticului Superior.<ref>{{cite journal |doi=10.1126/science.1211177 |pmid=21940856 |pmc=3991479 |title=An Aboriginal Australian Genome Reveals Separate Human Dispersals into Asia |journal=Science |volume=334 |issue=6052 |pages=94–98 |year=2011 |bibcode=2011Sci...334...94R|first1=Morten |last1=Rasmussen
|first2=Xiaosen |last2=Guo
|first3=Yong |last3=Wang
|first4=Kirk E. |last4=Lohmueller
|first5=Simon |last5=Rasmussen
|first6=Anders |last6=Albrechtsen
|first7=Line |last7=Skotte
|first8=Stinus |last8=Lindgreen
|first9=Mait |last9=Metspalu
|first10=Thibaut |last10=Jombart
|first11=Toomas |last11=Kivisild
|first12=Weiwei |last12=Zhai
|first13=Anders |last13=Eriksson
|first14=Andrea |last14=Manica
|first15=Ludovic |last15=Orlando
|first16=Francisco M. |last16=De La Vega
|first17=Silvana |last17=Tridico
|first18=Ene |last18=Metspalu
|first19=Kasper |last19=Nielsen
|first20=María C. |last20=Ávila-Arcos
|first21=J. Víctor |last21=Moreno-Mayar
|first22=Craig |last22=Muller
|first23=Joe |last23=Dortch
|first24=M. Thomas P. |last24=Gilbert
|first25=Ole |last25=Lund
|first26=Agata |last26=Wesolowska
|first27=Monika |last27=Karmin
|first28=Lucy A. |last28=Weinert
|first29=Bo |last29=Wang
|first30=Jun |last30=Li
|first31=Shuaishuai |last31=Tai
|first32=Fei |last32=Xiao
|first33=Tsunehiko |last33=Hanihara
|first34=George |last34=van Driem
|first35=Aashish R. |last35=Jha
|first36=François-Xavier |last36=Ricaut
|first37=Peter |last37=de Knijff
|first38=Andrea B. |last38=Migliano
|first39=Irene |last39=Gallego Romero
|first40=Karsten |last40=Kristiansen
|first41=David M. |last41=Lambert
|first42=Søren |last42=Brunak
|first43=Peter |last43=Forster
|first44=Bernd |last44=Brinkmann
|first45=Olaf |last45=Nehlich
|first46=Michael |last46=Bunce
|first47=Michael |last47=Richards
|first48=Ramneek |last48=Gupta
|first49=Carlos D. |last49=Bustamante
|first50=Anders |last50=Krogh
|first51=Robert A. |last51=Foley
|first52=Marta M. |last52=Lahr
|first53=Francois |last53=Balloux
|first54=Thomas |last54=Sicheritz-Pontén
|first55=Richard |last55=Villems
|first56=Rasmus |last56=Nielsen
|first57=Jun |last57=Wang
|first58=Eske |last58=Willerslev |display-authors=6}}</ref>

Oamenii moderni au început să își îngroape morții, să confecționeze îmbrăcăminte din piei de animale, să vâneze cu tehnici mai sofisticate (cum ar fi folosirea capcanelor cu gropi sau aruncarea animalelor de pe stânci) și să [[Artă rupestră|picteze în peșteri]].<ref>{{cite journal |last=Ambrose |first=Stanley H. |date=March 2, 2001 |title=Paleolithic Technology and Human Evolution |journal=Science |volume=291 |issue=5509 |pages=1748–1753 |bibcode=2001Sci...291.1748A |doi=10.1126/science.1059487 |issn=0036-8075 |pmid=11249821|s2cid=6170692 }}</ref> Pe măsură ce cultura umană a avansat, diferite populații au inovat tehnologiile existente: artefacte precum cârlige de pește, nasturi și ace de os arată semne de variație culturală, care nu au fost observate înainte de 50.000 î.Hr. În mod obișnuit, populațiile mai vechi de ''H. neanderthalensis'' nu au variat tehnologiile, deși s-a constatat că ansamblurile Chatelperroniene sunt imitații neanderthaliene ale tehnologiilor [[Aurignacian|aurignaciene]] ale ''Homo sapiens''.<ref>{{cite journal | last1=Mellars | first1=P. | year=2010 | title=Neanderthal symbolism and ornament manufacture: The bursting of a bubble? | journal=Proc Natl Acad Sci USA | volume=107| issue=47| pages=20147–20148| doi=10.1073/pnas.1014588107 | pmid=21078972 | pmc=2996706| bibcode=2010PNAS..10720147M| doi-access=free }}</ref>

==Evoluția umană recentă și în curs de desfășurare==
[[File:Homo sapiens sapiens, Oase, Rumänien (Daniela Hitzemann).jpg|thumb|left|180px|Reconstituirea omului din Paleoliticul superior, [[Peștera cu Oase]], România, c. 40.000 de ani î.Hr.<ref>{{cite journal|first1=Q.|last1=Fu |first2=M.|last2=Hajdinjak |first3=O. T.|last3= Moldovan |first4=S.|last4=Constantin |first5=S.|last5= Mallick |first6=Pontus|last6=Skoglund |first7=N.|last7=Patterson |first8=N.|last8=Rohland |first9=I.|last9=Lazaridis |first10=B.|last10=Nickel |first11=B.|last11=Viola |first12=Kay|last12=Prüfer |first13=M.|last13=Meyer |first14=J.|last14=Kelso |first15=D|last15=Reich |first16=S.|last16=Pääbo|author-link16=Svante Pääbo|title=An early modern human from Romania with a recent Neanderthal ancestor|journal=Nature|year=2015|volume=524|issue=7564 |pages=216–219|doi=10.1038/nature14558|pmid=26098372 |pmc=4537386|bibcode=2015Natur.524..216F}}</ref>]]
Populațiile umane moderne din punct de vedere anatomic continuă să evolueze, fiind afectate atât de selecția naturală, cât și de genetică. Deși presiunea de selecție asupra unor trăsături, cum ar fi rezistența la variolă, a scăzut în epoca modernă, oamenii sunt încă supuși selecției naturale pentru multe alte trăsături. Unele dintre acestea se datorează unor presiuni specifice de mediu, în timp ce altele sunt legate de schimbările stilului de viață de la dezvoltarea agriculturii (acum 10.000 de ani), urbanizarea (5.000) și industrializarea (acum 250 de ani). S-a susținut că evoluția umană s-a accelerat de la dezvoltarea agriculturii, acum 10.000 de ani, și a civilizației, acum aproximativ 5.000 de ani, ceea ce a dus, se susține, la diferențe genetice substanțiale între diferitele populații umane actuale,{{sfn|Cochran|Harpending|2009}} iar cercetări mai recente indică faptul că, pentru unele trăsături, evoluțiile și inovațiile culturii umane au determinat o nouă formă de selecție care coexistă cu selecția naturală și, în unele cazuri, a înlocuit-o în mare măsură.<ref>{{Cite journal|last=Bender|first=Andrea|date=August 8, 2019|title=The Role of Culture and Evolution for Human Cognition|journal=Topics in Cognitive Science|volume=12|issue=4|pages=1403–1420|doi=10.1111/tops.12449|pmid=31392845|issn=1756-8757|doi-access=free}}</ref>

Este deosebit de vizibilă variația caracteristicilor superficiale, cum ar fi părul cu textură afro sau evoluția recentă a pielii deschise și a părului blond la unele populații, care sunt atribuite diferențelor de climă. Presiuni selective deosebit de puternice au dus la adaptarea la altitudini înalte la om, cu diferențe diferite la diferite populații izolate. Studiile privind baza genetică arată că unele s-au dezvoltat foarte recent, tibetanii evoluând în decurs de 3.000 de ani pentru a avea proporții ridicate ale unei alele a proteinei EPAS1 care se adaptează la altitudini mari.

Evoluția umană recentă legată de agricultură include rezistența genetică la boli infecțioase care a apărut în populațiile umane prin trecerea barierei speciilor de la animalele domestice,{{sfn|Diamond|1999}} precum și modificări ale metabolismului datorate schimbărilor în alimentație, cum ar fi persistența lactazei.

Evoluția determinată de cultură poate sfida așteptările selecției naturale: în timp ce populațiile umane se confruntă cu anumite presiuni care determină o selecție pentru a avea copii la vârste mai mici, apariția contracepției eficiente, a educației superioare și schimbarea normelor sociale au determinat selecția observată în direcția opusă.<ref>{{Cite journal|last1=Courtiol|first1=Alexandre|last2=Tropf|first2=Felix C.|last3=Mills|first3=Melinda C.|date=July 12, 2016|title=When genes and environment disagree: Making sense of trends in recent human evolution|journal=Proceedings of the National Academy of Sciences|volume=113|issue=28|pages=7693–7695|doi=10.1073/pnas.1608532113|issn=0027-8424|pmc=4948334|pmid=27402758|bibcode=2016PNAS..113.7693C |doi-access=free}}</ref> Cu toate acestea, selecția determinată de cultură nu trebuie neapărat să funcționeze în mod necesar în contradicție sau în opoziție cu selecția naturală: unele propuneri de explicare a ratei ridicate de expansiune recentă a creierului uman indică un fel de feedback în care eficiența sporită a învățării sociale a creierului încurajează dezvoltările culturale care, la rândul lor, încurajează o mai mare eficiență, care determină dezvoltări culturale mai complexe care necesită o eficiență și mai mare, și așa mai departe.<ref>{{Cite journal|last1=Markov|first1=Alexander V.|last2=Markov|first2=Mikhail A.|date=June 2020|title=Runaway brain-culture coevolution as a reason for larger brains: Exploring the "cultural drive" hypothesis by computer modeling|journal=Ecology and Evolution|volume=10|issue=12|pages=6059–6077|doi=10.1002/ece3.6350|issn=2045-7758|pmc=7319167|pmid=32607213|bibcode=2020EcoEv..10.6059M }}</ref> Evoluția determinată de cultură are un avantaj prin faptul că, pe lângă efectele genetice, poate fi observată și în arhivele arheologice: dezvoltarea uneltelor de piatră de-a lungul perioadei paleolitice se leagă de dezvoltarea cognitivă determinată de cultură sub forma dobândirii de abilități susținute de cultură și de dezvoltarea unor tehnologii din ce în ce mai complexe și a capacității cognitive de a le elabora.<ref>{{Cite journal|last=Stout|first=Dietrich|date=April 12, 2011|title=Stone toolmaking and the evolution of human culture and cognition|journal=Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences|volume=366|issue=1567|pages=1050–1059|doi=10.1098/rstb.2010.0369|issn=0962-8436|pmc=3049103|pmid=21357227}}</ref>

În epoca contemporană, de la [[industrializare]] încoace, au fost observate unele tendințe: de exemplu, [[menopauză|menopauza]] evoluează pentru a apărea mai târziu.<ref name="doi10.1073/pnas.0906199106" /> Alte tendințe raportate par să includă prelungirea perioadei de reproducere umană și reducerea nivelului de colesterol, a glicemiei și a tensiunii arteriale la unele populații.<ref name="doi10.1073/pnas.0906199106">{{Cite journal| first1=S.G.| last1=Byars| last3=Govindaraju | first2=D.| first3=D.R.| last2=Ewbank | first4=S.C.| last4=Stearns| title=Natural selection in a contemporary human population| journal=Proceedings of the National Academy of Sciences| year=2009| pmid=19858476| pmc=2868295 | doi=10.1073/pnas.0906199106| volume=107| issue=suppl_1| pages=1787–1792|bibcode=2010PNAS..107.1787B | doi-access=free}}</ref>

==Lista speciilor==
:''Vezi și: [[Format:Homo|Lista speciilor ''Homo'']]
Această listă este în ordine cronologică în tabel în funcție de '''''[[Gen (biologie)|gen]]'''''. Unele nume de specii/subspecii sunt bine stabilite iar altele sunt mai puțin stabilite - în special în genul ''Homo''. Vă rugăm să consultați articole pentru mai multe informații.

{| class="wikitable" style="text-align: left; width: 600px; height: 800px; margin-left: auto; margin-right: auto; border: none;"
|-
! ''[[Sahelanthropus]]'' !! ''[[Homo]]'' (uman)
|-
| ''S. tchadensis'' || ''[[Homo gautengensis|H. gautengensis]]''
|-
! ''[[Orrorin]]''
| ''[[Homo habilis|H. habilis]]''
|-
| ''O. tugenensis'' || ''[[Homo rudolfensis|H. rudolfensis]]''
|-
! ''[[Ardipithecus]]''
| ''[[Homo floresiensis|H. floresiensis]]''
|-
| ''[[Ardipithecus#Ardipithecus kadabba|A. kadabba]]'' || ''[[Homo ergaster|H. ergaster]]''
|-
| ''[[Ardipithecus#Ardipithecus ramidus|A. ramidus]]'' || ''[[Homo erectus|H. erectus]]''
|-
! ''[[Australopithecus]]''
| • ''[[H. e. georgicus]]''
|-
| ''[[Australopithecus anamensis|A. anamensis]]'' || ''[[Homo cepranensis|H. cepranensis]]''
|-
| ''[[Australopithecus afarensis|A. afarensis]]'' || ''[[Homo antecessor|H. antecessor]]''
|-
| ''[[Australopithecus bahrelghazali|A. bahrelghazali]]''{{pad|5em}} || ''[[Homo heidelbergensis|H. heidelbergensis]]''
|-
| ''[[Australopithecus africanus|A. africanus]]'' || ''[[Homo rhodesiensis|H. rhodesiensis]]''
|-
| ''[[Australopithecus garhi|A. garhi]]'' || ''[[Homo naledi|H. naledi]]''
|-
| ''[[Australopithecus sediba|A. sediba]]'' || ''[[Florisbad Skull|H. helmei]]''
|-
! ''[[Kenyanthropus]]''
| ''[[Neanderthal|H. neanderthalensis]]''
|-
| ''K. platyops'' || ''[[H. sapiens]]''
|-
! ''[[Paranthropus]]''
| • ''[[Homo sapiens idaltu|H. s. idaltu]]''
|-
| ''[[Paranthropus aethiopicus|P. aethiopicus]]'' || • ''[[Cro-Magnon|''H. s. sapiens]]'' (timpuriu)
|-
| ''[[Paranthropus boisei|P. boisei]]'' || • ''[[H. s. sapiens]]'' (modern)
|-
| ''[[Paranthropus robustus|P. robustus]]'' ||
|}

==Note==
<small><references /></small>

== Legături externe ==
* [http://homepage.uibk.ac.at/~c720126/humanethologie/ws/medicus/block1/MappingISBN1-59454-212-0.pdf Mapping Transdisciplinarity in Human Sciences]
* [http://homepage.uibk.ac.at/~c720126/humanethologie/ws/medicus/block1/TheoryHumanSci.ppt Fundamental Theory of Human Sciences]
* {{ro icon}} [http://www.descopera.org/o-ipoteza-despre-originea-omului/ O ipoteza despre originea omului]
{{Evoluția umană}}
{{Evoluție}}

[[Categorie:Evoluția omului| ]]