Vizualizare sursă pentru „Drog”

[[Fișier:Young cannabis.jpg|thumb|right|250px|Plantă de cânepă]]
'''Drog''' este un termen folosit pentru a desemna acele substanțe naturale sau sintetice care prin natura lor [[chimie|chimică]] determină alterarea funcționării unui [[organ]] și modifică starea psihică a unei persoane. Acest termen se referă la [[substanțe psihoactive]], mai ales cele [[ilegal]]e. În sens științific, drog înseamnă orice substanță care are capacitatea de a determina o stare de [[Dependență de substanțe psihotrope|dependență]].

Există o serie de sinonime ale cuvântului drog: medicament, substanță, produse psihoactive, psihotrope, produse chimice, toxice, [[stupefiante]] și [[narcotice]]. Acești termeni au fost asociați cu expresiile [[dependență]] sau capabil de a genera dependență.

[[Organizația Mondială a Sănătății]] (OMS), definește drogul ca fiind orice substanță care, absorbită de organismul viu, îi modifică acestuia una sau mai multe funcții. Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanța utilizată de medicină și a cărei administrare abuzivă (consum) poate crea o dependență fizică și/sau psihică ori tulburări grave ale activității mentale, ale percepției, ale comportamentului sau ale conștiinței. 

După [[Dicționarul explicativ al limbii române]] (DEX), ediția 1978, drogul era considerat materia primă de origine vegetală sau animală folosită la prepararea unor medicamente. În DEX ediția 1998 drogul este acea substanță care, pe lângă proprietățile de precursor, poate fi și o substanță stupefiantă sau un medicament.

Drogul poate fi o substanță [[solid]]ă, [[lichid]]ă sau [[gaz]]oasă, care afectează direct [[creier]]ul și [[sistemul nervos]], schimbă sentimentele, dispoziția și [[gândire]]a, [[Percepție|percepția]] și/sau starea de [[conștiență]], modificând [[Imagine mentală|imaginea]] asupra [[Realitate|realității]] înconjurătoare.<ref>{{cite web|url=http://www.stiucapot.ro/pdf/Despre_Droguri.pdf|title=Despre droguri|publisher=}}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref><ref>[http://www.prosalvita.ro/ce-sunt-drogurile/ Ce sunt drogurile?] prosalvita.ro</ref>

==Etimologie==
Din punct de vedere etimologic, există mai multe versiuni:
*cuvântul [[persia|persan]] ''droa'' care înseamnă miros aromatic
*cuvântul [[evreu|evreiesc]] ''rahab'' care înseamnă [[parfum]]
*drog provine din cuvântul [[olanda|olandez]] ''droog'', care înseamnă sec sau produs uscat; acest termen s-ar putea referi la extractul uscat care se poate obține în urma coacerii a numeroase produse naturale
*cuvântul drog ar proveni din limba [[celt]]ă: ''droug'', care înseamnă rău sau amar.

==Scurt istoric==
Din cele mai vechi timpuri oamenii au cunoscut proprietățile drogurilor. Acestea erau folosite în cadrul ceremoniilor religioase, al ritualurilor [[misticism|mistice]], în scopuri [[terapie|terapeutice]], dar și pentru a induce o stare de plăcere, având în vedere tocmai efectele pe care drogurile le produc asupra organismului uman. Astfel, în urmă cu circa 7.000 de ani, [[mac]]ul, din care se produce [[opiu]]l și derivatele sale, era menționat în tăblițele [[sumer]]ienilor din [[Mesopotamia]]. 

În anii 3400 î.Hr., în zonele inferioare ale Mesopotamiei erau cultivate lanuri de maci pentru producerea de opiu. Sumerienii îl numeau Hul Gil, care se traduce prin „planta fericirii”. Știința cultivării macilor a trecut de la sumerieni la [[asiria|asirieni]], [[babilon]]iei și, în cele din urmă, la [[egipt]]eni.
<br>La 1300 î.Hr., și egiptenii cultivau opium thebaicum, numit după capitala lor, [[Teba]]. Din Teba, egiptenii făceau negoț cu opiu în tot [[Orientul Mijlociu]] și în
[[Europa]]. În această perioadă, efectele opiului erau considerate magice,ciudate sau mistice.
[[Image:Amanita muscaria 3 vliegenzwammen op rij.jpg|thumb|Amanita muscaria]]
[[Șaman]]ii foloseau o ciupercă toxică, [[Amanita muscaria]] (muscăriță), sub formă de pulbere pentru a îndepărta tulburările psihice ale prizonierilor sau ale deportaților în [[Siberia]]. 

Cel mai vestit medic al [[Grecia antică|Greciei antice]], [[Hippocrate]], a infirmat credințele mistice afirmând că opiumul nu este magic. Acesta a observat în schimb calitățile de [[anestezic]] și stiptic (medicament folosit pentru a opri sângerările).
[[alchimie|Alchimiștii]] de la sfârșitul [[Dinastia Han|dinastiei Han]] (secolele II–IV) posedau „pudra celor cinci pietre”, drog ce era în totalitate de origine minerală, însă în combinație cu canabisul s-a răspândit masiv în [[Chin]]a.

În 1817, [[Pierre Jean Robiquet]] a izolat [[narcotină|narcotina]] și tot el a fost cel care a reușit să extragă [[codeină|codeina]].

Începând cu anul 1827, firma [[Merck KGaA|Merck]], cu sediul la [[Darmstad]], trece la fabricarea [[morfină|morfinei]], iar în 1848, George Merck izolează [[papaverină|papaverina]]. În anul 1874 [[C. R. Alder Wright]], pornind de la morfină, a sintetizat un nou produs mult mai puternic, [[heroină|heroina]], care în anul 1898 se comercializa ca medicament. 

În anul 1912 la [[Haga]] este adoptată [[Convenția Internațională a Opiului]]. Preocupările reglementării consumului de opiu au continuat prin alte două întâlniri care au adoptat Convențiile de la Geneva, din 19 februarie 1925 cu privire la combaterea opiului și cea din 13 iulie 1931 pentru limitarea fabricării și reglementarea distribuirii stupefiantelor.

În 1945, în cadrul [[Comitetul Economic și Social al ONU|Comitetului Economic și Social al ONU]] (ECOSOC), a fost înființată [[Comisia Națiunilor Unite privind stupefiantele]] (CND)<ref>[[Ovidiu Bojor]], [https://www.revistagalenus.ro/toxicologie/ce-efecte-au-produsele-etnobotanice-asupra-sanatatii/ Ce efecte au produsele etnobotanice asupra sanatatii?] revistagalenus.ro, accesat la 16 februarie 2023.</ref><ref>[https://www.universfarmaceutic.ro/amfiteatru/Stupefiantele-de-la-uz-la-abuz  Stupefiantele – de la uz la abuz] universfarmaceutic.ro, Prof. Univ. Dr. Farm. Valentina Soroceanu - UMF Carol Davila, 06/11/2017</ref>

== Mod de funcționare == 

Fiecare drog acționează asupra unui [[neurotransmițător]] sau [[receptor]] la nivelul [[sinapsă|sinapselor]] din [[neuron]]i, această acțiune ducând în general la efecte adverse pe termen lung: 

{| class="wikitable" !Neurotransmițător/receptor !Clasificare !''Exemple'' |- | rowspan="3" |[[Serotonină]] |Antagoniști ai receptorilor pentru serotonină |''[[LSD]], [[psilocibină]], [[mescalină]], [[DMT]]'' |- |[[Inhibitori ai recaptării serotoninei]] (SSRIs) |''[[fluoxetine]], [[sertraline]]'' |- |Substanțe care stimulează eliberarea de serotonină |- | rowspan="3" |[[GABA]] |Antagoniști ai receptorilor pentru GABA |''[[etanol]], [[barbiturice]], [[diazepam]], [[tujonă]]'' |- |Inhibitori ai recapturării GABA |''[[tiagabină]]'' |- |Antagoniști selectivi ai receptorilor pentru GABA |''[[muscimol]], [[acid ibotenic]]'' |- | rowspan="3" |[[Receptori Opioid-ergici]] |Agoniști ai receptorilor pentru μ-opioid |''[[morfină]], [[heroină]], [[oxicodonă]]'' |- |Receptori pentru μ-opioid ([[agoniști inverși]]) |''[[naloxonă]], [[naltrexonă]]'' |- |Agoniști ai receptorilor pentru κ-opioid |''[[salvinorin A]], [[butorphanol]], [[nalbuphine]]'' |- | rowspan="2" |[[Dopamină]] |Inhibitori (blockers) ai transportorului de dopamină |''[[cocaină]], [[amfetamină]], [[metilfenidat]]'' |- |Antagoniști ai receptorilor pentru dopamină |''[[haloperidol]], [[droperidol]]'' |- | rowspan="2" |[[Monoamin oxidază]] (MAO) |[[Inhibitori MAO (Monoamin oxidază)]] (MAOIs) |''[[phenelzine]], [[iproniazid]]'' |- |Molecule ce interacționeaza cu transportorul de MAO |''[[amfetamine|amfetamină]], [[metamfetamine|metamfetamină]]'' |- | rowspan="1" |[[Receptor NMDA]] |Antagoniști ai receptorilor [[NMDA]] ([[N-Metil-d-aspartat]]) |''[[ketamină]], [[PCP]], [[DXM]]'' |- | rowspan="1" |[[Norepinefrină]] |Inhibitori ai recaptării de norepinefrină |''[[amoxapine]], [[atomoxetine]], [[mianserin]]'' |- | rowspan="1" |[[Cannabinoid receptor]] |Agoniști ai receptorilor cannabinoid-ergici |''[[THC]]'' |- | rowspan="2" |[[Acetilcolină]] |[[Substanțe colinergice]] (agoniști ai acetilcolinei) |''[[nicotină]]'' |- |[[Substanțe anticolinergice]] (antagoniști ai acetilcolinei) |''[[scopolamină]], [[dimenhydrinat]], [[difenhidramină]]'' |- | rowspan="1" |[[Adenozină]] |Metilxantine (Antagoniști ai receptorilor pentru adenozină <ref>Ford: Clinical Toxicology, 1st ed.,Copyright © 2001 W. B. Saunders Company, Chapter 36 - Caffeine and Related Nonprescription Sympathomimetics</ref>) |''[[cafeină]], [[teobromină]]'' |- | rowspan="1" |[[Receptor AMPA]] |Antagoniști ai receptorilor AMPA ([[acid α-amino-3-hidroxi-5-metil-4-isoxazol propionic]]) |''[[acid kinurenic]], [[NBQX]]'' |- | rowspan="1" |[[Melanocortin]] receptor |Antagoniști ai receptorilor pentru melanocortină |''[[bremelanotid]]'' |}

==Clasificare==
[[Image:Psychoactive_Drugs_Legend.jpg|thumb|Droguri psihoactive: 1.[[cocaină]], 2.[[crack]], 3.[[metilfenidat]] (Ritalin), 4.[[efedrină]], 5.[[MDMA]] (Ecstasy), 6.[[mescalină]], 7.[[LSD]], 8.[[psilocibină]], 9.[[salvia divinorum]], 10.[[difenhidramină]], 11.[[amanita muscaria]], 12.[[Tylenol]], 13.[[codeină]], 14.[[tutun]], 15.[[bupropionă]], 16.[[cannabis]], 17.[[hașiș]]]]

Există mai multe clasificări ale drogurilor, în funcție de criteriul avut în vedere. Astfel, din punctul de vedere al efectului asupra sistemului nervos central, drogurile se clasifică în următoarele clase:

===Droguri Psiholeptice (inhibitoare ale sistemului nervos central)===
*[[opioid]]e: [[mialgin]], [[fortra]]l, [[metadonă]], [[ketamină]] etc
*[[opiaceu|opiacee]]:[[opiu]], [[morfină]], [[heroină]], [[codeină]], [[papaverină]]
*[[sedativ|tranchilizant]]e, [[anxiolitic]]e-[[Benzodiazepină|benzodiazepine]]: [[alprazolam]], [[diazepam]], [[lorazepam]], [[medazepam]], [[nitrazepam]] etc
*[[barbituric]]e-[[somnifer]]e: [[barbita]]l, [[fenobarbital]] etc
*[[solvent|solvenți]]: [[toluen]], [[acetonă]], [[butan]].
*[[alcool]]. <ref>[http://www.sfatulmedicului.ro/arhiva_medicala/analgezice-opiacee analgezice opiacee] sfatulmedicului.ro</ref>

===Droguri Psihoanaleptice (stimulente ale sistemului nervos central)===
*[[cocaină]]
*[[amfetamină|amfetamine]] și derivați: [[MDMA]] (Ecstasy)
*produse pe bază de [[cofeină]]: [[cafea]], [[ceai]], [[băutură energizantă|băuturi energizante]]
*[[nicotină]] din [[tutun]].

===Droguri Psihodisleptice (care produc modificări ale sistemului nervos central)===
*derivate din [[canabis]]: [[hașiș]], [[marijuana]]
*[[halucinogen]]e: plante și ciuperci cum ar fi [[mescalină]], [[peyote]], [[psilocybină]], [[LSD]], compuși sintetici halucinogeni ([[DMT]], DET, DPT, STP)
*[[anticolinergic]]e:[[ atropină]], [[benztropină]], [[scopolamină]] etc.

În funcție de originea produsului se clasifică în:
*droguri naturale, obținute direct din plante sau arbuști: opiu și opiacee, cannabis și rășina acestuia, khat, frunze de coca și derivați, alte plante halucinogene.
*droguri de semisinteză, realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal: heroină, LSD etc.
*[[droguri sintetice]] (de sinteză), elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadonă, mescalină, LSD 25, amfetamină, [[ecstasy]] ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluși și solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor. Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse ce sunt deturnate de la folosirea lor tradițională, fiind totodată larg răspândite și ușor de procurat. Acestea antrenează o puternică dependență psihică și uneori fizică producând totodată și fenomenul de toleranță.

Un alt criteriu de grupare și clasificare a drogurilor este cel juridic, care face diferențierea între drogurile legale și ilegale sau de risc. Printre drogurile legale se găsesc, de exemplu, alcoolul, cofeina, nicotina, iar din cele ilegale cocaina, heroina, hașiș, canabis, Ecstasy, LSD etc. 

Din categoria droguri de risc fac parte: produsele perturbatoare sau halucinogene, care alterează starea de conștiență (canabis, LSD, psilocibină, mescalină, DMT, ecstasy, phenciclidină, peyote, psilocynă etc).

Drogurile de mare risc includ droguri care inhibă activitatea sistemului nervos central și drogurile stimulente.

De asemenea, în funcție de modul de administrare, drogurile pot fi clasificate în: injectabile, ingerabile, de prizare, de masticare, de fumare, de inhalare; unele se pot administra și sub formă de supozitoare.<ref>[http://www.infodrog.ro/clasificaredroguri.html Clasificarea drogurilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200727093013/http://www.infodrog.ro/clasificaredroguri.html |date=2020-07-27 }} infodrog.ro</ref><ref>[https://www.rasfoiesc.com/sanatate/medicina/Clasificarea-generala-a-drogur59.php Clasificarea generala a drogurilor] rasfoiesc.com</ref><ref>[http://rhrn.ro/ro/resurse/informatii-despre-droguri/drog/ informatii-despre-droguri] rhrn.ro</ref>
<ref>[https://www.creeaza.com/referate/psihologie-psihiatrie/sociologie/TIPOLOGIA-DROGURILOR-CLASIFICA638.php Tipologia drogurilor - clasificarea drogurilor] creeaza.com</ref><ref>[http://www.academia.edu/5680213/Drogurile Drogurile] academia.edu, Cozlovschi Romina, Colegiul National “Costache Negri “</ref>

==Convenții internaționale==
*[[Convenția unică asupra substanțelor stupefiante]] din 1961, la care România a aderat prin Decretul nr. 626/1973
*[[Convenția asupra substanțelor psihotrope]] din 1971, la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992
*[[Convenția Națiunilor Unite contra traficului ilicit de stupefiante și substanțe psihotrope]] din 1988, adoptată de România prin Legea nr. 118/1992.<ref>[https://www.unodc.org/unodc/en/commissions/CND/conventions.html International Drug Control Conventions] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140317082038/http://www.unodc.org/unodc/en/commissions/CND/conventions.html |date=2014-03-17 }} unodc.org</ref>

==Legislație națională==
*Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri
*Legea nr. 339 din 5 decembrie 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante și psihotrope
*Legea nr. 381 din 28 septembrie 2004 privind unele măsuri financiare în domeniul prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri
*Hotărâre nr.461 din 11.05.2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale Antidrog.<ref>[http://ana.gov.ro/despre-institutie/legislatie/ Legislație națională în domeniul antidrog] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200729075403/http://ana.gov.ro/despre-institutie/legislatie/ |date=2020-07-29 }} ana.gov.ro</ref><ref>[http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf Raportul Național privind situația drogurilor din România] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200618140910/http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2019/09/RN_2018_20.12_site.pdf |date=2020-06-18 }} ana.gov.ro</ref>

== Note ==
{{listă note}}

== Vezi și == 
*[[Dependență de substanțe psihotrope]]
*[[Baron de droguri]]
*[[Comerțul cu droguri]]
*[[Toleranță]]
*[[Medicament]]
*[[Toxicologie]]

== Bibliografie ==
**[[Roland Doron]], [[Francois Parot]], [[2006]]. ''[[Dicționar]] de [[psihologie]]''. [[București]]: [[Humanitas]].
**[[Steven Wishnia]], [[Fratele meu canabisul]]. 

== Legături externe ==
{{commonscat|Drugs}}
*[https://www.drugbank.ca/ DrugBank]
*[http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/moartea-alba-drogurile-318590.htm Moartea albă: drogurile]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 24 ianuarie 2009, Vasile Surcel, ''Jurnalul Național''
*[http://www.descopera.ro/stiinta/6131372-mirajul-si-tragedia-drogurilor-de-la-placere-la-durere Mirajul si tragedia drogurilor: de la placere la durere], 21 mai 2010, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
*[http://www.descopera.ro/stiinta/929503-vise-chimice-un-curriculum-vitae-al-drogurilor Vise chimice Un curriculum vitae al drogurilor], 16 august 2007, ''Descoperă''
*[http://www.descopera.ro/stiinta/929310-addiction-dependenta-co Addiction, dependenta & Co.], 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
*[http://www.descopera.ro/stiinta/929311-tutun-alcool-cocaina-stimulente Tutun, alcool, cocaina, stimulente], 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
*[http://www.descopera.ro/stiinta/929312-o-inegalitate-greu-de-reparat O inegalitate greu de reparat], 5 iulie 2007, Cecilia Stroe, ''Descoperă''
*[http://jurnalul.ro/special-jurnalul/genocidul-din-iarba-522377.html Genocidul din "iarbă"], 30 septembrie 2009, Diana Scarlat, ''Jurnalul Național''
*[http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/blestemul-drogurilor-sau-cum-se-ajunge-de-la-extaz-la-sinucidere-217053.html Blestemul drogurilor sau cum se ajunge de la extaz la sinucidere] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130602092004/http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/campaniile-rl/blestemul-drogurilor-sau-cum-se-ajunge-de-la-extaz-la-sinucidere-217053.html|date=2013-06-02}}, 17 februarie 2011, Ioana Mareș, ''România liberă''
*[http://adevarul.ro/cultura/istorie/ce-droguri-foloseau-vrajitoarele-evul-mediuu-1_52a59975c7b855ff5691782f/index.html Ce droguri foloseau vrăjitoarele din Evul Mediu?], 9 decembrie 2013, ''Adevărul'' *[http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/vrajitoare-maturi-droguri-medievale articol Historia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140106031828/http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/vrajitoare-maturi-droguri-medievale|date=2014-01-06}}''
*[http://www.romanialibera.ro/cultura/vedete/actori-celebri-care-au-murit-din-cauza-abuzului-de-droguri-si-alcool-325030.html Actori celebri care au murit din cauza abuzului de droguri și alcool] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140223175242/http://www.romanialibera.ro/cultura/vedete/actori-celebri-care-au-murit-din-cauza-abuzului-de-droguri-si-alcool-325030.html|date=2014-02-23}}, 4 februarie 2014, RL Online, ''România liberă''  '''''Înlocuitorii drogurilor'''''
*[http://clujeanul.gandul.info/cluj/droguri-la-moda-in-cluj-2438480 Droguri "la modă" în Cluj] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20130801094609/http://clujeanul.gandul.info/cluj/droguri-la-moda-in-cluj-2438480|date=2013-08-01}}, 7 martie 2008, ''Clujeanul''  <br />[[Categorie:Droguri| ]]

== Bibliografie ==
*Andrei Oișteanu: ''Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură'', Polirom, Iași, 2010