(English)

Etimologie

Din engleza medie whale, care provine din engleza veche hwæl („balenă”) < proto-germanică *hwalaz.

Înrudit cu germană Wal, germana de jos Waal, daneză hval suedeză val.

Confer și neerlandeză walvis, friziană (de vest) walfisk și germana de jos Waalfisch.

Pronunție


Substantiv

whale, pl. whales

  1. (zool.) balenă
  2. (fig.) ceva sau cineva foarte mare; balenă, grăsan
  3. (la jocuri de noroc) tip cu bani

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Omofone

Expresii

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to whale
Infinitiv to whale
Prezent simplu
pers. 3 sg.
whales
Trecut simplu whaled
Participiu trecut whaled
Participiu prezent whaling
  1. a vâna balene

Anagrame

Referințe